Aceste masini au debit mare (500 600m/h) si consum specific mic (prin care

se intelege raportul KW(CP)/m de pamant sapat). Cu unele dintre aceste masini

(screperele) se poate rezolva o gama de probleme de terasamente cu pret mai mic
decat alte masini, iar unele, cum sunt buldozerele au scos din circuit o serie
intreaga de matini consacrate (cum ar fi masinile de defrisat) si s-au transformat
in masini cu care se rezolva un intreg complex de licrari de terasamente. Pe de alta
parte, buldozerele sunt de neinlocuit pentru lucrul concomitent cu screperele si
excavatoa-rele. Ne vom referi, in cele ce urmeaza, numai la o parte dintre aceste
masini.

3.2.BULDOZERELE

3.2.1.Clasificarea, descrierea si destinatia buldozerelor.

Definitie: Buldozerul este un tractor pe senile sau cu roti cu pneuri, care este
dotat cu un scut (lama), montat perpendicular pe directia de deplasare a tractorului,
lama avand la partea inferioara un cutit executat din otel cu mangan.

Buldozerele se construiesc in variate: normale si universale la care cutitul

poate fi rotit in plan in ambele parti, pana la 60 fata de axa longitudinala a
tractorului. Acestea din urma sapa si imping pamantul sapat lateral fata de directia
de deplasare a tractorului. La buldozerele universale (mai rar la celelalte tipuri de
buldozere) cutitul se poate inclina in plan vertical cu un unghi 10. Ele pot fi din
scarificatoare, pentru a lucra la terasamente si se recomanda in special acolo unde
pamantul sapat se deplaseaza in panta sau cand distantele de transport in teren
orizontal nu depasesc 75m. Lucrarile care pot fi executate sunt: nivelarea
platformelor unde se fac constructii noi, sapaturi in regiunile muntoase si nivelari
acolo unde urmeaza sa se construiasca sosele, curatirea terenurilor si a drumurilor
de zapada, sapaturi in solurile cu panta transversala si cu deplasarea pamantului in
punctele de cota zero, imprastierea pamantului sapat si a materialelor de contructie
in vrac, executari de terase pentru plantatii, umplerea rapelor si a gropilor etc.

3.2.2 Elemente de calcul

a)

Forta de tractiune si stabilitatea buldozerului.

Forta de tractiune disponibila la senila tractorului (corespunzatoare primei

viteze) este :

Fj =Wrb+Wsu+Wfp+Wfc ,

(32)

unde :

Wrb -rezistenta suplimentara la inaintare a tractorului datorita greutatii buldozerului

(greutatii suplimentare a echipamentului de buldozer) ;

Wsu -rezistenta la sapare;

Wfp -rezistenta la deplasare a pamantului din fata cutitului ;

Wfc -componenta orizontala (pe directia axei longitudinale a tractorului) a frecarii

cutitului de pamant.

Stabilirea buldozerelor se considera satisfacatoare pentru toate conditiile

normale de lucru (b 17), daca la determinarea contragreutatii se accepta conditii
limita, atunci cand se lucreaza intr-un sol destul de tare si pe o panta b17, adica
daca pentru aceasta situatie momentul de stabilitate este egal cu momentul de
rasturnare (Mst=Mrast); atunci scriind ecuatia de momente (in raport cu pozitia A) a
tuturor fortelor care actioneaza asupra buldozerului, rezulta valoarea contagreutatii
pentru a asigura stabilitatea masinii la lucru in conditiile aratate.

Conform fig.9, obtinem astfel ecuatia :

Gcg lcg = Gb lb Gt lt + Wtlt + G1l1 + G2l2

de unde :

Gcg = (Gblb + wt lt +G1l1 +mG2l2) - (Gt lt) =

(33)

unde :

Gcg -valoarea contragreutatii ;

Gb -grutatea suplimentara a echipamentului de buldozer

Gl -componenta greutatii care aluneca pe taluz ;

Gt -greutatea tractorului ;

G2 -forta de frecare a componentei greutatii Gp care aluneca pe taluz ;

Wt rezistenta solului la forfecare.

b)

Dimensionarea cutitului.

Se face pentru cazul cel mai defavorabil, corespunzator situatiei cand

tractorul dezvolta forta de tractiune maxima si buldozerul trebuie sa invinga un
obstacol aplicat la unul din capetele cutitului.

c) Mecanismul de ridicare.

Generalitati. Clasificare.

Din ecuatia de momente in raport cu articulatia O a cadrului, rezulta forta

din tija mecanismului de ridicare :

Tr =

(34)

unde :

F1 = wt ; F2 = G1 ; F3 = G2 ; F4 = Wsu max ; F5 = Gb

Gb -greutatea buldozerului (cadru + cutit) plus greutatea elementelor de suspensie

si a unei parti din greutatea parghiilor cotite ;

wsu max = wsu smax L

(35)

wsu -rezistenta specifica la sapare ;

smax -brazda maxima;

L -latimea lamei;

Li, i=15 sunt bratele fortelor i, i = 15

Forta necesara din tija cilindrului hidraulic 3 este:

(36)

unde:

n numarul articulatiilor in functiune;

Ciclul de functionare se compune din : sapare , transportul si distribuirea sau

depozitarea pamantului sapat . La sapare, cutitul (avand latimea mai mare decat a
tractorului) se infunda in pamant, astfel ca prin inaintarea tractorului, in fata lui se
formeaza o prisma de pamant care este deplasata prin impingere la lucul de
depozitare. Denivelarile solului se niveleaza cu pamantul impins de cutit, iar
ridicaturile sunt taiate de lama cutitului. Daca materialul deplasat trebuie imprastiat
, atunci cutitul se ridica la inaltimea dorita fata de suprafata solului. Cand merge in
gol, cutitul sta ridicat la o inaltime de circa 700 mm fata de planul caii.

Fig. 9

Dupa felul transmisiei buldozerele sunt cu transmisie prin cabluri si cu

transmisie hidraulica. La ultimele exista patru pozitii pentru cutit: ridicare fortata,
coborare fortata, pozitia libera, pozitia fixa; infigerea fortata a cutitului in sol se
face cu o forta care, impreuna cu greutatea cutitului, asigura lucrul in solurile cele
mai grele, astfel ca sub acest aspect se recomanda comanda hidraulica, oricare ar fi
puterea tractorului. Din punct de vedere constructiv, buldozerele se compun din
cadrul 1, lama 2, mecanismul de ridicare a cutitului, mecanismul de deplasare 4
(fig.9)

EXCAVATOARE

Sunt masini folosite la saparea pamantului prin metode mecanice.

Clasificare:

1.

Dupa continuitatea procesului de sapare

cu actiune periodica

cu actiune continua

Cele cu actiune periodica au o singura cupa cu ajutorul careia realizeaza

succesiv saparea, ridicarea pamantului sapat si descarcarea acestuia in vehiculele

de transport sau in gramada. Sunt destinate efectuarii sapaturilor la adancimi sau

inaltimi de cativa metri.

Cele cu actiune continua au mai multe cupe, fiecare cupa poate sa realizeze
succesiv operatiile dar masina in ansamblu sapa continuu. Sunt destinate efectuarii
taluzurilor.

Excavatoarele cu actiune permanenta sunt destinate executarii sapaturilor

deasupra si sub nivelul de sprijin al masinii. Durata saparii propriu zise = 15 30%
din durata ciclului de functionare a masinii .

masa excavatorului variaza intre 1,5 1360 t.

capacitatea cupei 0,05 168 m

puterea instalatiei 5 48,500 CP

durata intregului ciclu de functionarea intre 11 60 s

Din punct de vedere al gradului de universalitate excavatoarele cu actiune

periodica sunt

universale

semiuniversale

speciale

Excavatoarele universale sunt dotate cu mai multe echipa-mente de lucru,

uneori 20 30 echipamente (cupe cu lingura dreapta, cupe de incarcare, cupe cu
lingura intoarsa, cupe greifer, carlig de macara, echipament de forare).

Capacitatea cupei este de 0,5 0,6 m.

Excavatoarele semiuniversale au 2 3 echipamente de lucru.

Capacitatea cupei este de 2 3 m.

Excavatoarele speciale sunt destinate unor anumite lucrari (tuneluri) .

2.

dupa sistemul de deplasare :

excavatoare pe roti cu pneuri;

excavatoare pe senile;

excavatoare pe sine de cale ferata;

excavatoare plutitoare;

excavatoare pasitoare;

3.

dupa sistemul de actionare:

cu actionare mecanica

cu actionare electromecanica

cu actionare mecanohidraulica

cu actionare hidraulica ( cele mai utilizate) capacitate de 2m

4.

dupa sistemul de comanda:

cu comenzi mecanice

cu comenzi electrice

cu comenzi hidraulice

cu comenzi pneumatice

Descrierea si functionarea principalelor tipuri de excavatoare cu actiune

periodica

Acestea sunt excavatoarele cu lingura dreapta, intoarsa, cu draglina, cu

actiune continua.

Excavatorul cu lingura dreapta este destinat lucrarilor de sapaturi in

pamanturi de categoria I-IV, de regula deasupra nivelului de sprijin. Capacitatea
cupei este 0,15 10 m.

Calculul mecanismului de actionare a echipamentului de lucru la excavatorul

cu o singura cupa.

In poz. II de lucru rezistenta la sapare Rst are valoare maxima

( 37)

Asimiland volumul brazdei sapate prin deplasarea cupei I II cu volumul

unei prisme de latime B, grosime , inaltime H

(38)
q = capacitatea [ m]

Din ecuatia de momente ale tuturor fortelor ce actioneaza asupra

ansamblului miner cupa.

M F(0) = Fr

[N/m]

(39)

(40)

Excavatorul cu actiune hidraulica se caracterizeaza prin miscarile

echipamentului de lucru actionat de cilindri hidraulici

Excavatoare cu lingura intoarsa

Sunt destinate lucrarilor de sapaturi in pamanturi categ. IV.

Majoritatea sunt actionate hidraulic. Pot lucra atat deasupra cat si sub baza de
sprijin. Au capacitatea cupei de 0,15 -15 m. in majoritaea cazurilor lingura intoarsa
constituie unul din principalele echipamente de lucru ale excavatoarelor universale.

Echipamentul de deplasare, cadrul inferior si platforma superioara a

excavatorului sunt aceleasi ca la cel cu lingura dreapta .

Echipamentul de lucru consta din :

brat

maner

cupa

cilindri hidraulici

Manevrarea bratului se face cu cilindrul hidraulic.

Rotirea manerului fata de brat si bascularea cupei se fac cu cilindru

hidraulic.

Excavatorul cu lingura intoarsa actionat hidraulic executa saparea in

principal prin manevrarea manerului cu ajutorul cilindrului. In pamanturi slabe se
poate executa saparea si numai prin bascularea cupei cu cilindru hidraulic. Aceste
excavatoare pot executa sapaturi si deasupra nivelului de sprijin al masinii, iar prin
combinarea celor doua miscari pot realiza diferite traiectorii de sapare.

Excavatoare cu draglina
Sunt folosite pentru executarea sapaturilor in pamant de categoria I si II .

Patrunderea cupei in pamant are loc datorita greutatii proprii a cupei. Este
utilizat in mod curent pentru capacitatea de cupe de 0,25 -3 m. Exceptie fac
excavatoarele pasitoare : 4 -168 m.

Datorita prinderii flexibile a cupei la brat, raza de actiune este mai mare
decat la celelalte echipamente de lucru. Aceste masini sunt folosite la saparea de
gropi sub nivelul bazei excavatorului, saparea canalelor de irigatii, scoaterea
pietrisului si nisipului din cariere sau de sub ape .

Platforma superioara, cadrul inferior si echipametul de deplasare sunt

aceleasi ca la excavatorul cu lingura dreapta .

Echipament de lucru :

brat

cupa

Cupa poate fi trasa cu cablul si lantul, sau ridicata cu cablu sau lant. Cablul
impiedica rasturnarea cupei in timpul deplasarii acesteia catre capatul superior al
bratului. Dispozitivul de ghidare asigura infasurarea corecta a cablului de tractiune
pe tambur. Cupa excavatorului este descoperita la partea superioara din fata.

Excavatoare cu actiune continua

Excavatorul cu actiune continua este o masina de sapat cu mai multe cupe

deplasandu-se sau rotindu-se, executa in acelasi timp si saparea si transportul cu
ajutorul unor cupe prinse pe un lant in miscare sau de o roata rotor. Pamantul luat
de cupe prin sapare este ridicat de ele si descarcat fie intr-un buncar pentru
incarcare intr-un vehicol de transport, fie intr-un transportor cu banda .

Masa excavatorului cu actiune continua variaza intre 1,5-7400 t.

Capacitatea unei cupe 15- 4500 l.

Productivitate 6000 - 8000 m/h.

Putere instalata 5 - 8400 KW.

Avantaje:

executa saparea pe toata perioada ciclului de lucru

consumul specific de energie pentru 1 m de sapatura este mai mic

pot executa saparea pe intreaga inaltime a taluzului si aproape intr-o forma

definitiva
-

cand lucreaza in cariera da posibilitatea de a sorta imediat materialul sapat

se folosesc frecvent la lucrari de decopertat in cariere , la sapareasi realizarea

taluzurilor, la executia santurilor pentru conducte si magistrale.
Clasificarea excavatorului cu actiune continua

Domenii de utilizare

Criterii :

dupa modul in care se executa sapatura

dupa modul si sistemul de actionare

dupa echipamentul de deplasare

dupa pozitia de deplasare

dupa pozitia excavatorului fata de abataj

cu saparea sub nivelul bazei de sprijin

deasupra nivelului bazeide sprijin

mixta

Dupa modul in care se executa sapatura

excavatoare cu sapare -

longitudinala

radiala

transversala

Dupa destinatia masinii si constructia echipamentului de lucru :

excavatoare cu lanturi ghidate ( pentru taluzuri, pamant omogen)

excavatoare cu lanturi libere suspendate ( pentru materiale neomogene)

excavatoare cu cadru articulat ( pentru canale)

excavatoare cu cadru telescopic (canale de irigatii)

Excavatoare cu sapare longitudinala au echipament de lucru asezat dupa

directia de deplasare a miscarii. Sunt utilizate la saparea santurilor pentru conducte,
cabluri, canale de irigatii .

Excavatoarele cu lant pot sapa pina la pamanturi de categoria IV. Pot lua
pietre cu diametre egale cu capacitatea cupei, pot executa santuri de l < 400mm se
folosesc excavatoare cu lanturi cu racleti.

Echipamentulde lucru al acestora poate fi asezat dupa axa longitudinala sau

lateral. La unele masini echipamentulpoate fi deplasat pe directie transversala.

Excavatorul cu sapare longitudinala cu rotor

Pot avea echipamentul de lucru montat in consola la partea din spate a

tractorului cat si pe doua roti cu pneuri.

In primul caz pentru asigurarea stabilitatii excavatorului este necesar

deplasarea spre partea anterioara a motorului tractorului si eventual niste egalizari.

In cazul al doilea stabilitatea intregii masini creste astfel incat nu mai este
necesara deplasarea motorului. Existenta rotilor cu pneuri la puntea din spate a
echipamentului de lucru micsoreaza manevrabilitatea masinii .

Excavatorul cu sapare radiala

Calculul principalilor parametri tehnologici ai

excavatorului cu sapare transversala

1)

Productivitatea:

Z= numarul de descarcari ale cupei intu-un minut

q= capacitatea unei cupe in l
Productivitatea teoretica :

(41)

Productivitatea tehnica :

(42)

Productivitatea de exploatare:

Ku , Ka coeficient de umplere a cupei , respective de afanare a pamantului

Kt coeficient de umplere a masinii in timp

Kt 0,70,8

2)
Numarul de descarcari ale cupelor intr-un minut se poate deduce in functie
de viteza de deplasare a cupelor Vn si de pasul cupelor T (distanta dintre cupe)

T=[m]

(44)

Din formula productivitatii rezulta ca aceasta este direct proportionala cu Z,

deci marirea productivitatii masinii implica cresterea Z .

Z nu poate fi marit arbitrar deoarece creste Vk sau se scade pasul cupelor T

iar cupele nu au timpul necesar sa se descarce complet.

Z creste peste anumite limite rezulta micsorarea productivitatii de

exploatare

Nr. de descarcari de cupe pe minut este limitat la 60 70 .

Vn= 0,7-1,2 m/s

(45)

3)

Parametri de sapare.

(46)

Ve viteza de deplasare a excavatorului

Vk viteza de deplasare a cupei

Din conditia de sapare a suprafetei taluzului:

(47)

(48)

Din conditia ca partea posterioara a unei cupe sa nu se frece de taluz:

(49)

(50)

grosimea brazdei c se calculeaza avand in vedere asigurarea productivitatii tehnice

(51)

b,c [m]

(52)

deci suprafata sectiunii brazdei sapate A= Bc

(53)

(54)

4)

Calculul puterii necesare actionarii excavatorului cu sapare transversala.

Rezistenta la sapare la o singura cupa se detremina cu relatia:

Unde = rezistenta specifica la sapare

La excavatoarele cu mai multe cupe trebuie sa se tina seama ca in acelasi

timp executarea saparii cu n1 cupe determina rezistenta totala la cupe.

(56)

Cunoscand h taluz (l)= pe plan inclinat si t avem

(57)

[daN]

[Vk]= [m/s]

(59)

5)

Puterea necesara efectuarii saparii:

(60)

La calculul puterii necesare ridicarii pamantului sapat se tine seamade faptul

ca o parte din cupe executa saparea si deci vor contine cantitati diferite de pamant.

(61)

Puterea necesara ridicarii pamantului sapat la inalttimea H

(62)

unde =greutatea specifica a pamantului in stare naturala

Pentru determinarea puterii totale necesare actionarii echipamentului de

lucru se tine seama si de fortele de frecare care iau nastere intre potiunea ghidata a
lanturilor portcupe si ghidajul lor, de toate pierderile care au loc in echipamentul de
lucru.

Fortele de frecare sunt determinate de greutatea lantului si de rezistenta de

sapare Rst si Rl deci Rst actioneaza dupa directia echipamentului de lucru, Rl dupa
directia de deplasare a excavatorului.

rezulta

(63)

Forta de frecare la o cupa determinate de greutatea proprie a lanturilor, a

cupelor si pamanturilor din ele :

(64)

Fortele de frecare determinate de Rst in plan vertical (fig.19 a) sunt:

(65)

Fortele detreminate din aciunea excentrica a Rl in plan orizontal sunt:

(66)

deci forta de frecare la cupe ce executa saparea, determinata de actionarea

excentrica a rez. Rst si in plan vertical si orizontal se calculeaza cu relatia :

(67)

unde , = unghiuri de inclinare orizontala

ql= greutatea unui ml de lant

= coeficientul de frecare

= 0,2 ..0,25

Puterea necesara invingerii frecarilor si este :

(68)

Puterea necesara actionarii echipamentului de lucru:

(69)

(70)

unde

= randamentul echipamentului de lucru =0,4 0,45

= randamentul transmisiei la roata motoare a lanului port cupe-motor.

Determinarea stabilitatii excavatorului cu lingura intoarsa

Verificarea stabilitatii se face pentru pozitia de sapare cand la dintii cupei

apare un obstacol si pentru pozitia de descarcare la distanta maxima.

In primul caz reactiunea Rst este perpendiculara pe dreapta ce uneste

articulatia de prindere a bratului de platforma si varful dintilor cupei.

Pentru ca obstacolul sa opuna rezistenta trebuie sa se afle la 0,75.1 m de

suprafata terenului.

Reactiunea Rs se detemina din ecuatia de momente fata de .

(72)

In cazul II se considera ca se lucreaza intr-un pamant lipicios care se descarca greu

iar terenul este inclinat max = 10..12

Masini pentru saparea si transportul pamanturilor

Necesitatea saparii pamanturilor la adancimi relative mici (10- 30cm), a

transportului pamantului sapat la distante de 50.100 m, si a nivelarii pamanturilor a
determinat construirea unor masini care sa corespunda acestor activitati :

buldozere

autogredere

screpere

Avantajul principal consta in faptul ca pot efectua singure o serie de lucrari

terasiere. Buldozerele pot fi folosite la saparea pamanturilor de 10..30cm, la
nivelare si transportul pamantului sapat -100 m.

Autogrederele folosesc la sapat pamanturi 10-20cm, si deplasarea laterala a

acestora sau la lucrari de nivelare a terenurilor orizontale si a taluzelor.

Screperele se folosec la saparea pamanturilor si transport -500 m.

Screperele sunt :

remorcate de tractoare pe senile

autopropulsate sau remorcate de tractoare pe roti cu pneuri

Comparativ cu excavatoarele aceste masini au o constructie mai simpla,

sunt mai usor manevrabile, sunt mai mobile.

Dezavantaje : autogrederele si screperele nu pot fi folosite la pamanturi

stancoase. Pamanturile din categoria 3-4 trebuie sa fie scarificate inainte.

Sunt prevazute cu actionare hidraulica a achipamentelor de lucru asigurand

introducerea fortata a organului de lucru in pamant si reglarea automata a grosimii
brazdei sapate in timpul lucrului.

Buldozerele sunt echipamente de lucru montate la partea din fata a unor

tractoare. Sunt utilizate la sapat, nivelat, transportat, la astuparea santurilor, la
repartizarea uniforma a pamantului, la curatirea zapezii, doborarea copacilor, etc.

Dupa echipamentul de descarcare pot fi :

pe roti cu pneuri (pe tractoare cu roti cu pneuri)

pe senile (tractoare pe senile)

Dupa posibilitatea de manevrare a lamei in plan orizontal :

cu lama fixa

cu lama mobila

La cele cu lama fixa , lama are pozitie perpendiculara pe directia de

deplasare a miscarii. La cele cu lama orientabila, lama poate fi asezata
perpendicular sub unghi de 60-650 in ambele parti fata de axa longitudinala a
masinii.

Constructia buldozerelor:

Schemele constructive ale buldozerelor pe roti.

Calculul rezistentelor la sapare si detreminarea puterii necesare tractorului

de baza

Puterea necesara actionarii tractorului

(73)

unde:

W = rezistenta totala care se opune deplasarii masinii in timpul lucrului

= viteza de deplasare a masinii

= randamentul mecanic la deplasare

W = + Rst

= rezistenta de deplasare a masinii

Rst = rezistenta de sapare la lama de buldozer

= (Gtr+Ge)(fcos + sin)

Gtr = greutate tractor

Ge = greutate echipament de lucru

f = coeficient de uzura la deplasare f=0,12..0,25

= unghi de ridicare a terenului

Pentru lamele suspendate orientabile in plan orizontal si inclinate in plan

vertical se utilizeaza in practica metoda aproximativa de calcul a rezistentei de
sapare Rst.

Se considera ca Rst depinde de Rt si de rezistenta la deplasare a prismei

dupa directia de lucru (W in lungul lamei , in sensul lamei.

(74)

(75)

unde

este grosimea medie a brazdei

b -este latimea brazdei

K -rezistenta specifica la taiere

Categoria pamantului

Valorile K

[daN/m]

[N/m]

2500 3000

25000 30000

II

4000 6000

40000 60000

III

6000 12000

60000 12000

4.3.3.

4.3.3.1.

MASINI DE COMPACTAT.

Generalitati. Clasificare.

La anumite lucrari de constructii se impune ca stratul superficial sa aiba un

anumit grad de compactare, ceea ce realizeaza aceste masini.

Dupa modul de functionare al acestor masini se disting: compactari statice

cu ajutorul compactoarelor cu sulouri, compactari dinamice executate cu ajutorul
maiurilor si compactari prin vibrare executate cu ajutorul vibratoarelor.

Efectul de compactare depinde de o serie de factori dintre care cei mai

importanti sunt: marimea fortei aplicate, durata si periodicitatea fortei aplicate,
propietatile fizico-mecanice ale solului compactat (umiditate , grosimea stratului
afanat ,etc.)

4.3.3.2.

Compactoare cu rulouri autopropulsate.

Ele se executa de obicei cu rulouri netede si sunt destinate compactarii

diferitelor categorii de drumuri acoperite.

In principiu, toate compactoarele autopropulsate au aceeasi schema

cinematica si se deosebesc unele de altele numai prin dispunerea diferita a
rulourilor si sistemul de actionare. Tipul reprezentativ, utilizat aproape in toate
lucrarile de constructii este compactorul cu trei rulouri pe doua osii ( fig.10)

Fig. 10

Rulourile 1 si 2 sunt motoare, iar ruloul 3 din fata este ruloul de directie, el
putandu-se roti, in plan orizontal, in jurul axului vertical Pe rulouri reazema cadrul
5, din otel profilat, pe care se monteaza motorul 6, mecanismele de antrenare,
ambreiajul 7, schimbatorul de viteze 8 si diferentialul 9.

Ruloul de directie avand un diametru mai mic decat cel motor, se formeaza
valuri de pamant in fata lui si deci suprafete compacte ondulate. Pentru eliminarea
acestor neajunsuri se foloseste un rulou suplimentar nivelator, montat intre cele
doua osii. (fig.11)

In fig. 11 se observa (b) ca in momentul cand in fata primului rulou 1 s-a

format un val de pamant si acesta cauta sa-l depaseasca, ruloul din mijloc 3 este
descarcat complet. Dupa aceea (c) , cand ruloul 3 a urcat pe denivelare, ruloul 1 din
fata se descarca, iar presiunea creste considerabil pe ruloul nivelator.