In secolul 4 dupa Hristos, faimoasa astrologa, filozofa si invatata Hypatia din

Alexandria le impartaseste discipolilor ei din cunostintele sacre ale Egiptului antic.

Viata poporului egiptean se schimba insa pentru totdeauna atunci cand Egiptul intra
sub dominatia Imperiului Roman, iar crestinii darama statuile idolilor pagani si
templele inchinate acestora, fac cunoscute tuturor invataturile biblice si incearca sa
implementeze prin violenta religia crestina. Luptandu-se cu disperare sa salveze
vechile valori ale lumii egiptene si mai cu seama comoara de invatatura continuta
de celebra biblioteca din Alexandria, Hypatia este ajutata de catre credinciosul ei
sclav Davus, care este prins in capcana intre iubirea fata de frumoasa lui stapana si
oportunitatea de a-si redobandi libertatea prin intermediul crestinismului, precum si
de catre fostii ei discipoli Synesius si Orestes, primul devenit episcop, iar cel de-al
doilea prefect al orasului. Chiar atunci cand este pe punctul de a-si demonstra
teoria potrivit careia Pamantul se invarte in jurul Soarelui urmand o traiectorie
elipsoidala, Hypatia cade victima razbunarii nemiloase a crestinilor, care nu o iarta
pentru refuzul ei categoric de a se converti.
Comentarii:
"Agora" are doua piese de rezistenta: regizorul Alejandro Amenabar, care mi-a lasat
impresie deosebit de placuta prin filmele "Abre los ojos", "The others" si 'Mar
adentro" si actrita Rachel Weisz, care este superba in toata gama de roluri
interpretate si care este atat de temperamentala si acaparatoare pe ecran incat
pune in umbra prestatia colegilor de platou. In cazul filmului "Agora" problema a
fost pe jumatate rezolvata pentru ca tinerii din rolurile secundare nu au fost
creionati cu prea multa migala si nu au iesit mai mult decat era cazul in evidenta. In
alta ordine de idei, "Agora" este un film incomod, pe alocuri socant din punct de
vedere vizual (in cazul in care nu ai nervii necesari pentru a privi scene in care
oamenii sunt decapitati sau lapidati fara mila) si violent. In orice epoca insa s-au
savarsit o serie interminabila de atrocitati in numele credintei si al crucii, probabil
acesta fiind si motivul pentru care asa-zisii atei si-au pierdut increderea in religie si
in preoti. Crestinii sunt prezentati intr-o lumina net defavorabila, practic fiind
considerati mai brutali si mai sadici decat paganii egipteni si rastalmacind
invataturile biblice asa cum le convine lor cu scopul de a-si justifica crimele josnice.
Si dintotdeuna oamenii de stiinta independenti in spirit si cu o gandire vizionara,
care si-au depasit cu mult timpul in care au trait, au sfarsit prin a cadea prada
gloatei analfabete, manipulate de catre un invatator machiavelic. In concluzie, fie ca
respecta sau nu adevarul istoric despre crestinarea Egiptului, "Agora" ne ofera
decoruri interioare si exterioare frumoase, maiestria unui regizor bun si jocul
actoricesc de exceptie al lui Rachel Weisz. Macar pentru aceste elemente si pelicula
tot merita sa fie vizionata.
Inca de la primele minute ale filmului mi-am dat seama ca Agora este un proiect
intim al lui Amenabar, prin urmare respectarea stricta a evenimentelor istorice este
mai putin importanta (ca de altfel si usor imposibila). Desi in prima parte nu ii
dadeam foarte multe sanse peliculei, fiind aproape convinsa ca regizorul ne va pune
pe tava un final in suspensie, incepand cu a doua jumatate nu mi-am mai putut lua
ochii de la ea (pelicula). Am savurat fiecare minut al filmului la intensitate maxima,
disecand si amplificand absolut toate senzatiile si emotiile care prindeau viata in
mine. Filmul nu are niciun menajament fata de nimeni si de nimic. Nici nu poate fi
privit din perspectiva binelui si a raului pentru ca in final ajungem la concluzia
inutila ca nu exista religii bune sau rele, ci doar oameni si ceea ce aleg ei sa
inteleaga. Probabil ca reprezentantii bisericii catolice din Italia au mers exact pe
drumul gresit de care vorbeam mai devreme mizand pe interzicerea filmului. Sunt
absolut convinsa ca va da nastere discutiilor si disputelor multa vreme de acum

inainte. E un film cu un asemenea potential. Mai sunt convinsa de faptul ca ridica,

printre randuri, pietre, atrocitati, steagul echilibrului, al evitarii extremelor si al
tolerantei. Cu ocazia vizionarii mi-am intarit convingerile pentru care Amenabar se
afla printre preferatii mei, la fel si Rachel Weisz.
Alt comentariu:
N-ai vzut pn acum filmul Agora din 2009 al regizorului spaniol Alejandro
Amenabar, despre viaa marei filozoafe a antichitii, Hypatia? Pcat! Ar trebui s-l
vedei dintr-un singur motiv: el este o mostr de falsificare a istoriei cum rar mi-a
fost s vd vreodat.
S ncepem mai nti n a citi cronica oficial a filmului:
n secolul 4 dup Hristos, faimoasa astrologa, filozofa i nvat Hypatia din
Alexandria le mprtete discipolilor ei din cunotinele sacre ale Egiptului antic.
Viaa poporului egiptean se schimba ns pentru totdeauna atunci cnd Egiptul intr
sub dominaia Imperiului Roman, iar cretinii drm statuile idolilor pgni i
templele nchinate acestora, fac cunoscute tuturor nvturile biblice i ncearc s
implementeze prin violen religia cretin.
Luptndu-se cu disperare s salveze vechile valori ale lumii egiptene i mai cu
seam comoar de nvtura coninut de celebra bibliotec din Alexandria,
Hypatia este ajutat de ctre credinciosul ei sclav Davus, care este prins n capcan
ntre iubirea fa de frumoasa lui stpn i oportunitatea de a-i redobndi
libertatea prin intermediul cretinismului, precum i de ctre fotii ei discipoli
Synesius i Orestes, primul devenit episcop, iar cel de-al doilea prefect al oraului.
Chiar atunci cnd este pe punctul de a-i demonstra teoria potrivit creia Pmntul
se nvrte n jurul Soarelui urmnd o traiectorie elipsoidal, Hypatia cade victima
rzbunrii nemiloase a cretinilor, care nu o iart pentru refuzul ei categoric de a se
converti.
Ai priceput ideea principal a filmului? Cretinii i cretinismul reprezint elementul
cel mai negativ din ntreaga istorie, ei omornd fr mil o biat filozoaf i femeie
de tiin! Dar ce povestire fals! i de ce spun asta? Pentru c subiectul filmului s-a
bazat exclusiv pe cartea istoric a lui Edward Gibbon Declinul i cderea Imperiului
Roman, o oper cu un profund caracter anti-cretin. S mai amintim oare c
istoricul englez Gibbon (1737-1794) a fost un mare mason celebru?
Poate c scena cea mai emoionant a filmului este aceea n care Hypathia (ca o
sfnt a tiinei) i strngea disperat pergamentele din Biblioteca Alexandriei,
nainte ca ea s fie invadat de cretini isterici ce ar fi vrut s ard toate
comorile tiinifice ale antichitii. Biblioteca din Alexandria a fost ntr-adevr ars
din temelii, dar nu ctre gloatele cretine de la nceputul sec. V d.Hr., ci de ctre
otile lui Iulius Cezar cu vreo 40 de ani nainte ca Iisus s se fi nscut. Un templu al
zeului Serapis a fost construit pe locul vechii biblioteci, i e posibil ca la nceputul
sec. V d.Hr. s fi existat i unele pergamente. ntr-adevr, se pare c acel templu a
fost distrus de cretinii furioi, dar numai ca rspuns la profanrile pgne fa de
casele cretine de rugciune. S fiu bine neles: acea reacie violent a cretinilor
nu se justific, att timp ct Iisus Hristos a spus iubii-v dumanii, dar a insista
c nite cretini fr mil i fr minte au distrus un mare centru al civilizaiei antice
este o minciun fr margini. n vremurile acelea, Alexandria nu mai era centrul
mondial de altdat, fiind n continu decdere.

i mai mult dect attHypatia, din pcate, s-a gsit n mijlocul luptei dintre dou
figuri puternice din Alexandria, Oreste, eful autoritii civile i episcopul Cyril, eful
cretinilor. Hypatia a fost ucis ca rzbunare pentru uciderea unor suporteri de-ai lui
Cyril de ctre agenii lui Oreste. Desigur, crima i violena nu este justificat n
rndul celor care se intituleaz cretini, dar a prezenta aceast ntmplare pur
politic drept o btlie dintre o raiune bun i o religie rea reprezint un punct de
vedere total greit.
n plus, n filmul Agora, Hypathia a fost prezentat mai mult ca un astronom, ns
aceast femeie remarcabil este cunoscut mai ales pentru c era o adept
fervent a filozofiei neoplatoniste. Ceea ce se uit e faptul c mari teologi cretini
(Augustin, Ambrozie, Origen) toi erau avocai proemineni ai neoplatonismului.
Aadar, a o nfia pe Hypatia drept o campioan a nelepciunii, fa de cretini
(prezentai n film doar ca nite adevrai slbatici cu barb) este de-a dreptul
revolttor.
n rest, s auzim numai de bine! Triasc manipularea cinematografic!

Aurul negru

Black Gold Aurul negru (2011) este un film de Dram ,regizat de JeanJacques Annaud , in distributie cuMark Strong, Antonio Banderas, Freida
Pinto . Inspirata din romanul South of the Heart: A Novel of Modern Arabia al
autorului Hans Ruesch, drama Black Gold evidentiaza efectele negative pe care le
are asupra a doi emiri rivali exploatarea resurselor petroliere dintr-o fasie de teren
denumita The Yellow Belt, care desparte teritoriile pe care le guverneaza fiecare si
asupra careia au convenit cu 15 ani in urma sa o considere regiune neutra si sa nu o
acapareze, pactul de neagresiune dintre Amar si Nassib fiind pecetluit prin faptul ca
primul i-a incredintat celui de-al doilea pe cei doi baieti ai lui, printii Auda si Saleeh,
ca o garantie ca nu va porni niciodata razboi impotriva natiunii vecine.
Atunci cand nord-americanii sosesc in Orientul Mijlociu si il informeaza pe
progresistul, liberalul si avidul de bani Nassib ca exista rezerve uriase de petrol in
The Yellow Belt, entuziastul print Saleeh face echipa cu prospectorii din SUA pentru
a sapa puturi si a incepe forajul, declansand astfel un conflict cu traditionalistul,
conservatorul si temperatul sau tata biologic Amar, care considera ca nimic din
ceea ce poate fi cumparat cu bani nu are valoare. Printul Auda, care s-a casatorit cu
Lallah, fiica tatalui sau adoptiv Nassib, se transforma dintr-un tanar studios si
introvertit in liderul curajos al unei insurectii si intr-un luptator pentru libertate.

Aceast aventur epic spune povestea rivalitii dintre doi emiri arabi n anii 30, n
momentul n care petrolul era descoperit, i urmrete ascensiunea unui lider tnr,
dinamic, care unete triburile din deert.
n anii 30, n peninsula arab, doi lideri rivali se confrunt. Victoriosul Nesib, emirul
din Hobeika, traseaz condiiile de pace pentru rivalul su Amar, sultanul din
Salmaah. Cei doi brbai hotrsc c niciunul nu poate avea pretenii la bucata de
pamnt dintre cele dou ri, un no mans land numit Centura galben. n
schimb, Nesib adopt cei doi biei ai lui Amar, pe Saleeh i Auda, ca o garanie a
pcii. 12 ani mai trziu, Saleeh i Auda au devenit tineri brbai. Saleeh, rzboinicul,
ncearc s scape din colivia sa aurit i s se ntoarc pe pmntul tatlui su. Lui
Auda i pas doar de cri i de tiin. ntr-o zi, Nesib, tatl lor adoptiv e vizitat de
un american din Texas. El i spune emirului c inutul su e binecuvntat cu petrol i
i promite o bogie dincolo de orice nchipuire. Nesib i imagineaz un trm al
posibilitilor infinite, un regat cu drumuri, coli i spitale, toate pltite de aurul
negru ce zace sub nisip. Exist doar o singur problem: petrolul e localizat n
Centura galben. Terenul e acum pregtit pentru o lupt epic dintre dou regate
pentru controlul acestei fii i al viitorului.

Despre film si regizor

O fresc epic, demn de "Lawrence al Arabiei", cu Antonio Banderas, Tahar Rahim,
Marc Strong, semnat de Jean-Jacques Annaud, va fi lansat n luna noiembrie.
Alturi de cunoscuii actori idolatrizai de o bun parte a publicului, apare frumoasa
actri indian Freida Pinto, devenit celebr dup rolul din "Slumdog Millionaire". n
aceast pelicul a regizorului care a semnat pn acum "L'Ours" (1988), "Le Nom
de la Rose" (1986), "Sept ans au Tibet" (1997), ca i "La Guerre du Feu" (1981) i
"Deux Frres" (2004), ea este Prinesa Lallah, aducnd tua necesar de glamour
unui film ce retraseaz rzboaiele i conflictele dintre triburile arabe ale deertului,
provocate de stpnirea asupra petrolului.
La nceputul acestui an, regizorul a filmat ultimele scene ale noii sale
superproducii, "Or noir" (Aurul negru), n deertul qatar rvit de furtuni de nisip i

ntrerupt temporar de revoluia tunsian, care a impresionat n mod deosebit echipa

i mai ales pe cei doi interprei principali. De altfel, dup prerea productorului,
ceea ce se ntmpl acum n Tunisia, n Egipt sau n Libia intr n rezonan cu
subiectul filmului, chiar dac aciunea acestuia este plasat ntr-o Arabie imaginar
a anilor '30.
"Aurul negru, spune productorul Tarak Ben Ammar, evoc rapacitatea
conductorilor acestei lumi, diferenele dintre ei, atitudinea religiei fa de progres.
Nu-mi pare ru c m-am btut pentru a-l duce la capt". Proiectul l-a urmrit pe
productor nc din 1977, cnd a produs un oper de neneles, avnd un personaj
central care se numea George Lucas, pentru care a filmat n deertul Tozeut din
Tunisia. n timpul filmrilor, Tarak a descoperit romanul "Setea neagr" de Hans
Ruesch, care l-a cucerit. Tnrul om de afaceri a visat s produc un Lawrence al
Arabiei al su, dar care, n loc s aib punctul de vedere al unui occidental, s-l
adopte pe cel al arabului interpretat de Omar Sharif. N-a gsit ns disponibilitate
nicieri pentru acest proiect. Timp de trei decenii, a rennoit din cinci n cinci ani
drepturile de autor pentru "Setea neagr".

Armata de cmile ntr-un moment de respiro

n sfrit, l-a ntlnit pe autorul peliculei "Stalingrad". Jean-Jacques Annaud i
propusese un scenariu despre originile marinarilor de la Tripoli care l-a convins
parial. I-a prezentat atunci propriul proiect, pe care regizorul l-a acceptat.
n deertul Tozeut, la civa kilometri de locul n care a fost realizat planeta
Tatooine din "Rzboiul Stelelor", Jean-Jacques Annaud, cu vestiii si ochelari
rotunzi, cu prul alb, i-a instalat echipa. n spatele unor imense panouri de lemn,
strpunse de o poart care duce spre nicieri, este recreat atmosfera din urm cu
un sfert de secol. Un gigantic zid ocru se ntinde pe mai mult de 100 de metri. ntrun peisaj de nisip ct vezi cu ochii, pe un drum asfaltat, nainteaz un jeep bej de
epoc, ce-l poart pe Nessib, cel care l-a crescut pe prinul Auda, interpretat de
Tahar Rahim, fiul dumanului su Amar. Un prin care va ncerca s restabileasc
pacea ntre cei doi. Rege fr avere, Nessib se mbogete graie petrolului i
sosirii americanilor. Spre deosebire de Amar, care rmne ancorat n tradiie, el este
un om al progresului. Ambivalent, i va folosi averea att pentru a-i consolida
puterea, ct i pentru a construi spitale.

"La urma urmei, ce a adus petrolul Orientului Mijlociu? Dac banii au permis
dezvoltarea educaiei, n-au adus ei, n i mai mare msur, corupia? Ar trebui
numai din acest motiv s ne ncpnm s respingem evoluia i s trim n afara
epocii noastre, aa cum face Amar?", acestea sunt ntrebrile care traverseaz
"Aurul negru", conceput ca o fresc epic.
Construcii efemere n deert

Sondele provocatoare de conflicte arabe

O scen de lupt impresionant. Producia dispune de aproximativ 500 de clrei,
care vor aprea numai apte sau opt minute dup montaj. Pentru aceste minute au
fost folosite patru camere, unele ascunse n nisip. Scena este plasat n inima
deertului, pe malul unui vechi lac, ale crui ape ajung la suprafa n august, n
pofida temperaturii de 50 de grade, transformnd locul ntr-un cmp nverzit.
Albastrul cerului, trandafirii de munte, galbenul nisipului i albul srii ofer un
colorit minunat. Patru sute de persoane, ce urmau s filmeze, sunt imobilizate din
cauza unei mitraliere stricate. Dup o jumtate de or sosete n tromb o main
militar care raporteaz c arma a fost reparat. Filmrile pot rencepe. Rsun o
lovitur de tun. Armata se pune n micare ntr-un nor de praf ridicat de sosirea unei
cohorte de clrei pe cai i cmile. Costumele sunt multicolore, sbiile sclipesc n
aer, rzboinicii lui Amar strig npsustindu-se ctre armata lui Nessib dotat cu
puti. Caii se cabreaz, oamenii cad.
La trei sute de metri deprtare este construit tabra lui Amar. naintea ei, cinci
sonde din care nete petrolul, format, n film, dintr-un amestec pe baz de cafea
i fecul din cartofi. Nessib, nsoit de dou grzi, se apropie rapid. n faa unui jeep
l ntlnete pe Amar, nconjurat de opt cavaleri. Lumina strlucitoare a soarelui,
costumele fluturnd ale clreilor, cmilele din planul secund dau frumusee
scenei. Se adaug farmecul lui Antonio Banderas, ntr-o tunic ecru, i cel al lui
Mark Strong, cu turban i barb ascuit.

Antonio Banderas
Regizorul ine mult la acest film, n primul rnd pentru c povestea personajului
principal, care are doi tai, l-a emoionat. La 19 ani, regizorul a aflat c tatl care-l
crescuse nu era cel biologc. El nelege deci durerea lui Auda. Apoi, "Aurul negru"
este focalizat asupra unei lumi pe care Annaud o cunoate bine i de care s-a
ndrgostit de mult vreme. Timp de trei ani el a cltori prin ri musulmane ca
Mali, Yemen, Insulele Comore, Libia. "Cu Aurul negru sunt fericit c pot s dau
cuvntul acestor oameni puin cunoscui i victime ale unor amestecuri
insuportabile", declara Annaud jurnalistului Laurent Dijan. Iar Tarak Ben Ammar
adaug: "Dac, ieind de la acest film, spectatorii i vor iubi pe beduini la fel de mult
ca pe indienii din Dansnd cu lupii, pariul este ctigat".
Pelicula "Aurul negru" este cu att mai ateptat cu ct ultimul film al lui JeanJacques Annaud, "His Majesty Minor" (2006), n-a avut parte de cronici elogioase,
fiind socotit un eec.

Confucius:
Aceasta drama biografica urmareste existenta si cariera marelui filozof chinez
Confucius, ale carui invataturi au avut o puternica influenta asupra modului de
gandire si asupra stilului de viata al oamenilor din China, Japonia, Taiwan, Vietnam si
Coreea. Nascut in anul 551 inainte de Hristos intr-o familie aristocratica, Confucius a

ramas orfan din copilarie si a trait intr-o relativa saracie. Fiind un autodidact si un
cititor pasionat, a reusit sa devina dascalul multor fii de nobili si a colindat prin
statele invecinate pentru a-i convinge pe diversi conducatori ca merita sa obtina o
functie politica, prin intermediul careia sa isi implementeze reformele planuite.
Asemenea altor ganditori din epoca lui, Confucius a fost dezamagit de faptul ca
China era divizata in mai multe state rivale razboinice si a incercat sa le unifice sub
autoritatea unui singur conducator. Promovand moralitatea, sinceritatea,
corectitudinea in relatiile sociale si cinstea, filozofia lui Confucius a devenit mai
apreciata in China decat alte doctrine precum legalismul sau taoismul in timpul
dinastiei Han (206 inainte de Hristos - 220 dupa Hristos). Teoriile lui Confucius au
fost dezvoltate intr-un sistem filozofic denumit confucianism, cu ajutorul unui numar
foarte mare de adepti pe care i-a convertit si care s-au devotat promovarii ideilor
sale.
Comentarii:
Filmul urmareste o parte din viata filosofului chinez Confucius care a avut o mare
influenta asupra moralei si sistemului politic din aceasta tara, in rest este o drama
bunicica dar nimic special.
Punctul forte il reprezinta prezenta lui Chow Yun Fat.Un film slabut interesant doar
pentru a vedea cine a fost Confucius si ce a reprezentat el pentru perioada aceea,
deoarece foarte multa lume a auzit despre el dar sunt putini cei care cunosc cu
adevarat detalii despre destinul sau.
Chiar daca filmul nu exceleaza in vreun fel anume, povestea merita a fi urmarita.

Milionarul vagabond:
Vagabondul milionar[1] (en. Slumdog Millionaire) este un film de lungmetraj regizat de Danny Boyle i Loveleen Tandan,[2] dup un scenariu scris
de Simon Beaufoy, adaptare dup romanul Q & Aal indianului Vikas Swarup. Filmul a
fost marele ctigtor al Premiilor Academiei Americane de Filmpentru anul 2008,
ctignd premiul pentru cel mai bun film i la alte apte categorii.
Aciunea se desfoar n India, i este povestea lui Jamal, un tnr vagabond din
mahalaleleMumbaiului care particip la varianta indian a concursului Vrei s fii
milionar? i ajunge mult mai departe dect s-ar fi ateptat, trezind suspiciunile
prezentatorului emisiunii i ale poliiei. De-a lungul filmului, se arat cum a ajuns
Jamal s tie rspunsurile la ntrebri i cum s-a nscris la emisiune n sperana de a
o regsi pe Latika, prietena lui din copilrie.

Slumdog millionaire ese un film regizat de Danny Boyle, un film teribil de bun,
premiat cu 8 premii Oscar, n care un tnr din mahalaua Mumbaiului este pe cale
s ctige potul cel mare la Vrei sa fii miliardar?. Nepstor c emoiile-i pot fi
manipulate, la un anumit nivel, triete o iubire imposibil cu o prieten din
copilria sa tulbure.

Uimitor de perspicace, tnrul Jamal Malik

rspunde ntrebrilor jocului, fapt pentru care este arestat de poliie sub
suspiciunea de fraud. Acesta le povestete anumite pagini din copilaria sa
petrecut pe strzile unde a cerit, a fost chinuit si unde a dormit (alturi de fratele
su, Salim), evenimente din care sustrage rspunsurile ntrebrilor. n final este
eliberat, ntruct el se afl la concurs pentru a-i redescoperi iubirea demult
pierdut, nu neaprat pentru spectacolul (ce a scos lumea pe strzi) sau pentru
suma uria (20 milioane de rupii, aproximativ 500.000 USD).
Dei filmul nu spune mare lucru despre perioada pe care o traversm, ne arat c
arta are formele ei de a rezista vremurilor tulburi (suma enorma investit a meritat,
filmul n sine ctignd, de fapt, potul cel mare prin numeroasele premii i
nominalizri la diverse festivaluri). Ceea ce ne arat cu adevrat filmul, este o alt
latur a Indiei (despre care puini tiu), o ar minunat, cu peisaje uluitoare, dar i
cu oameni fr locuine, cu muli copii orfani, flmnzi, nevoii s treac prin orice
pentru o sticl de cola (trebuie s vedei una dintre scenele de impact din film
pentru a nelege pe deplin imaginea la care m refer).

Pentru cunosctorii Indiei imaginile nu mai nseamn mare lucru, dar pentru muli
dintre noi frumuseea palatelor, a strzilor i a peisajelor taie rsuflarea. Pe de alt
parte, pe muli i ocheaz faptul c sunt prea muli copii lipsii de adpost, de
hran i de bucuria primilor ani; o realitate trist, pentru care filmul nu ofer nicio
soluie, ns ne face s reflectm i asupra greutilor, ceea ce nu cade prea bine la
urechile celor ce triesc n lumea real.

Trecerea de la povestea de dragoste dintre Jamal

i Lakita, la problemele lui Salim, la presiunea concursului i depnarea povetii
copilriei lor face ca filmul fie dinamic i s menin atenia celui care privete, dei,
la un moment dat, firul narativ este uor previzibil i monoton. Efectele speciale nu
sunt chiar aa speciale, dar combinaia ingenioas a planurilor menionate
anterior face ca acest film s merite vizionarea (nu degeaba a luat 8 premii Oscar).
Mie mi-a plcut filmul, vi-l recomand i vou i totodat v recomand (n caz c nu
ai meditat la asta nc) s privii dincolo micile disconforturi din via i s nvai
de la micii Jamal i Salim ce nseamn cu adevrat s fii necjit.

Nero. Inperiul Roman

Filmul Imperium Nerone prezint povestea mpratului roman Nero, al cincilea
mprat roman al primei dinastii din istoria imperiului, cea iulio-claudien. Este
povestea despre cum cel mai puternic conductor al lumii a nnebunit i a dus Roma
la un pas de distrugere. Filmul prezint i povetile de dragoste ale mpratului.
Adoptat de Claudius, ajunge n anul 54 mprat al Romei, la numai 17 ani, cel mai
tnr mprat al Romei de pn atunci. Nero este cunoscut pentru faptul c a
persecutat cretinii pentru preteniile sale artistice. De asemenea, este bnuit c a
dat foc Romei i c i-a ucis mama i soiile. Excentric, Nero a dorit construirea unei
Rome de marmur. Lipsa resurselor materiale pentru ndeplinirea visului su, au dus
finanele imperiului n pragul falimentului. Cruzimile, veleitile de artist,
comploturile, eecurile n dragoste l-au fcut pe mpratul zeu s nnebuneasc. A
dus imperiul n pragul distrugerii, drept urmare sprijinii de masele populare,
senatorii l declara inamic al statului. Nero nu avea unde s se ascund i se
sinucide.

BANII IN VIATA NOASTRA

Se spune c banii nu aduc fericirea, dar o ntrein i tind s cred aceste cuvinte.
Constientizm c banii nu au valoare abia n momentele grele din viaa noastr.
Muncim pe brnci i neglijm sntatea ca s facem bani, iar la btrnee sau mai
devreme i cheltuim pe sntate. Cnd noi sau cei dragi din viaa noastr au
probleme, banii nu mai conteaz Dm n stnga i n dreapta ca s fie bine.
Noi suntem neglijeni i lsm totul pe ultima sut de metri. Nu mergem s ne
facem analizele i controalele la timp pentru c invocm lipsa banilor, dar cnd
ajungem pe patul de spital i gsim imediat i nu mai inem cont de ei. Criticm
paga, pe cei care dau i pe cei care iau, dar cnd ajungem n situatii de criz, dm
i noi. Adevarul este c, fr o mic pag, medicii nu prea i dau atenie, iar viaa

unui om este mai presus de orice. Aa ca este bine s muncim, dar s nu ne uitm.
Avem o via i merit trit.
Banii corupbanii ucidbanii ne fac sclavi ai unor oameni care au conceput un
sistem care-i inrobeste pe cei multi.
Un stat sarac inseamna mai multi sclavi care nu au timp sa se gandeascasa-si
puna intrebaridoar sa lucreze in continuare ca niste roboteide pe o zi pe alta
pur si simplu pentru ca nu au de alese vorba de supravietuire care depinde de
baniacele bancnote fara valoare printate la niste aparate facute de oameni si care
au valoare doar pentru ca ne spun ei ca au valoare.
Lacomia, invidia , simtul de proprietate sunt atribute ale specimenului uman din era
glaciaranu ar avea ce cauta in fiintele noastre de acum.
Pana la urma oricati bani ai aveaca ai multica ai putinimereu te vor ingradi.
Cei care au multi bani sunt prea ocupati sa-i strice, cei care au prea putini sunt prea
ocupati sa faca rost de eidar cui ii pasa?

In ziua de astazi influenti sunt considerati cei ce au bani, pentru ca, asa cum spun
altii, banii pot cumpara multe lucruri. Sunt constienta ca, banii iti poti imbunatati
traiul si indeplini multe dorinte, insa de la aceste lucruri pana la fericirea deplina
mai este mult.
Eu sunt de parere ca banii sunt doar o parte minora a vietii, un lucru cu o
importanta medie. Fericirea nu poate, in niciun caz, sa fie cumparata. Intalnim
multe persoane din ziua de azi, persoane importante, cu bani, care se casatoresc cu
fete mult mai tinere decat ei, crezand ca dragostea e oarba si tinerele au vazut
ceva seducator in maturitatea lor. Fals! Aceste relatii total neechilibrate se formeaza
datorita trasaturii omenesti numita materialism, acesta fiind singurul motiv pentru
care o fata tanara sta cu un barbat ce ii poate fi tata. Ele se sacrifica deoarece
cred ca banii lui ii vor aduce fericirea, isi vor putea permite tot ce isi doresc, insa
dupa un timp intervine divortul dupa care ele vor realiza ca sufletul este, in final, cel
ce are de suferit.
Insa fetele nu sunt singurele care contribuie la astfel de situatii, si barbatii cred ca
pot avea orice femeie pentru ca au bani. Daca ei pornesc de la ideea ca o femeie
poate fi cumparata cu bani, atunci numai acest gen de femei vor roi in jurul banilor,
niciodata o persoana sincera, neinteresata.
Sunt constienta ca banii au importanta lor, insa cand afirm asta ma gandesc doar la
posibilitatea de a duce o viata obisnuita, fara lipsa de hrana sau conditii propice. De
asemenea, in tara noastra, banii mai sunt importanti in cazul in care ai nevoie de
ingrijiri medicale, internari, tratamente sau operatii. Chiar daca e trist, in Romania
nu are nimeni grija de tine asa cum ar trebui daca nu primeste o atentie de la
tine. De aceea sunt multi cei care merg la spitale in strainatate.
In final, fiecare ar trebui sa fie multumit cu starea sa materiala, sa realizeze ca e
important sa ai strictul necesar plus sanatate si dragostea celor din jur, nu sa faca

sacrificii pentru a avea palate in care sa locuiasca, in final, singur. Cei ce au mai
multi bani decat au nevoie, obtinuti fara prea multa truda, au dezavantajele lor:
Vor atrage doar persoane interesate si vor avea multi prieteni falsi care vor disparea
odata cu banii;
Nu vor aprecia valoarea banilor pentru ca sunt invatati sa aiba mereu mai mult
decat au nevoie;
Se vor adapta foarte greu in cazul in care, la un moment dat, isi vor pierde averea;
Vor gasi foarte greu o persoana sincera, care sa il/o iubeasca neconditionat, cu sau
fara bani;
Exista cazuri in care oamenii bogati uita de principiile esentiale ale vietii
(sinceritate, corectitudine, respect) si devin ingamfati, falsi, superficial, corupti.
Daca iubiti pe cineva cu adevarat, va sfatuiesc sa lasati conditia materiala la o
parte. Banii ii puteti face si impreuna!