CAPITOLUL 5.

GRUPA MAŞINILOR DE SĂPAT, TRANSPORTAT ŞI NIVELAT

(ÎMPRĂŞTIAT) PĂMÂNTUL
Din această grupă tehnologică de maşini fac parte:
1. Buldozerul
2. Grederul
3. Screperul
5.1. BULDOZERE.
Datorită simplităţii construcţiei şi fiabilităţii organului de lucru (lamă-organ pasiv) precum şi
faptului că poate executa mai multe operaţii: săpare, transport prin împingere şi împrăştierea
(nivelare grosieră) pământului, buldozerul este una din maşinile terasiere cu largă utilizare, deşi
productivitatea lor este relativ redusă.
Buldozerele au la bază un tractor cu deplasare pe pneuri sau şenile având montat la partea
anterioară organul de lucru pasiv, tip lamă.
După modul de acţionare buldozerele pot fi:
 cu acţionare mecanică prin cablu şi troliu, sistem întâlnit din ce în ce mai rar;
 cu acţionare hidrostatică, folosind pentru aceasta unu sau doi cilindri hidraulici cu acţiune dublă.
Echipamentul de lucru este format dintr-o lamă concavă, chesonată (1) (fig. 5.1), având la
partea inferioară montat un cuţit (2), format din 2÷4 tronsoane asamblate cu şuruburi de lamă.

Fig 5.2. Forme constructive de lame buldozer,

a - iarnă dreaptă; b - lamă dreaptă cu pereţi laterali; c - lamă „U"; d - lamă cutie;
e - iarnă articulată (varidozer).

Funcţie de destinaţie lamele pot avea diferite forma constructive ilustrate în fig. 5.2. Lama
dreaptă (fig. 5.2. a) este folosită la săparea şi împingerea pământului pe direcţia de deplasare a
maşinii, la distanţe mici (sub 20 m). Lama dreaptă cu pereţi laterali (fig. 5.2. b) se foloseşte la
săparea şi împingerea pământurilor slab coezive, pereţii reducând pierderile laterale de pământ,
Lama «U" (fig. 5.2. c) este prevăzută cu aripi laterale, fiind indicată pentru împingerea (transportul)
pământurilor slab coezive pe distanţe relativ mari (D > 20 m) şi puţin indicată pentru operaţia de
săpare. Lama cutie (fig. 5.2. d), cu pereţi laterali şi concavitate mărită poate transporta un volum mai
mare de pământ fiind recomandată şi pentru operaţia de împrăştiere şi nivelare a pământului săpat.
Lama articulată (fig. 5.2. e) la mijloc, în plan vertical, permite obţinerea unei lăţimi de lucru
variabile optime, caracteristică importantă atunci când se lucrează în spaţii înguste. De asemenea
forma în „V” a lamei permite orientarea prismei de pământ în direcţia impusă, fără pierderi laterale
semnificative de pământ.
Lama buldozerului (1) este articulată sferic sau cu bulon de un cadru (2) de împingere (fig.
5.3. a şi b) montat în partea din faţă a maşinii, articulat fiind de grinzile longitudinale ale
cărucioarelor şenilelor. Lama poate fi fixată perpendicular pe axul longitudinal al maşinii (fig. 5.3.
a) sau înclinată cu un unghi γ faţă de aceasta (fig. 5.3. b). Pentru aceasta se folosesc braţele (4) ce se
articulează de cadru în diferite puncte (5). Braţele (barele) inferioare asigură rigidizarea lamei în
67
 plan orizontal iar cele superioare, de lungime reglabilă, realizează rigidizarea lamei în plan vertical
cât şi reglarea poziţiei (înclinarea lamei în faţă sau spate) cuţitul pentru a obţine unghiul de săpare α
optim (fig 5.1.). La buldozerele mici barele inferioare sunt mai lungi şi înlocuiesc cadrul de
împingere.

Fig 5.3. Buldozer acţionat hidraulic (schema tehnologică)

Fig. 5.4. Buldozer acţionat mecanic.

1 - troliu de comandă, cu tambur; 2 - cabină comandă; 3 - stâlp susţinere scripeţi;
4 -sistemul de acţionare cu cabluri şi scripeţi (palan); 5 - braţe împingătoare articulate pe cadru;
6 -lamă; 7 - cuţit:, 8 - cadru împingere.
Înfigerea lamei în pământ se realizează:
 cu două verine (3) având tijele articulate de cadru (2) de împingere (fig. 5.3. a);
 prin greutatea proprie a lamei, în cazul acţionării cu cablu şi troliu (fig. 5.4)
După mişcările pe care le poate executa lama, buldozerele pot fi:
1. Buldozer normal (clasic) cu lamă fixă la cadru, ce poate efectua numai mişcarea de
ridicare-coborâre, lama fiind perpendiculară pe direcţia de mişcare;
2. Angledozer, la care lama poate fi rotită în plan, în jurul unui ax vertical mediu al lamei

68
 (articulaţia sferică 10 - fig. 5.3. c):
 prin schimbarea poziţiei de prindere a braţelor (4) lamei ia cadru (5) (γ = 60÷70°) (fig.5.3. a);
 articularea capetelor lamei la două verine care pot varia astfel continuu unghiul γ (lamă orientabilă în
plan orizontal).
3. Tiltdozer, când lama se poate înclina în plan vertical, transversal pentru a săpa şanţuri
(fig. 5.5) sau a tăia taluzuri. Astfel lama poate fi ridicată la hî = 400÷900 mm şi respectiv coborâtă
sub nivelul de sprijin (NS) cu hs = 150÷200 mm (vezi fig. 5.5).
4. Buldozer universal, atunci când poate executa atât rotirea lamei în plan orizontal, cât şi în
planul vertical.

Fig. 5.5. Tiltdozer.

β- unghi de înclinare a lamei în plan vertical; b - lungimea lamei; hî - înălţimea maxima a capătului
ridicat ai lamei, deasupra NS (nivel sprijin); hs - adâncimea maximă a cuţitului sub NS.
5.1.1. Modul de săpare.
Pentru operaţia de săpare se procedează astfel: se introduce lama în pământ, la buldozerele
acţionate mecanic prin slăbirea bruscă a cablului de ridicare-coborâre a lamei, aceasta, sub acţiunea
greutăţii proprii înfigându-se în pământ, iar la buldozerele acţionate hidraulic cu ajutorul velinelor
(13) (vezi fig. 5.3. c) articulate la cadrul sau barele lamei. In continuare buldozerul se deplasează
(viteza I), folosind una din schemele de săpare prezentate în figura 5.6. a,b,c. Faţă de săparea unui
strat de pământ de aceeaşi grosime (10÷15 cm) (fig. 5.6.b)săparea unei secţiuni în formă de pană
(fig. 5.6. a) reduce timpul de săpare cu cca. 60%, în cazul schemei „în dinţi de ferestrău" la care
lama (acţionată hidraulic) este reînfiptă în pământ de 2÷3 ori, dar la adâncime din ce în ce mai mică
(prima dată la 20÷25 cm, a doua oară după parcurgerea unei curse de 2÷3 m însoţită de ridicarea
treptată a cuţitului, lama se reînfige la 15÷18 cm iar a treia oară la 12÷15 cm, la capătul cursei lama
trebuind să fie încărcată până la muchea sa superioară). În acest caz, timpul de săpare ts se reduce
până la 70% din timpul schemei cu săpare dreaptă (grosime uniformă).
Volumul de pământ acumulat în faţa lamei (fig. 5.7) capătă forma unui prism mărginit de
lamă (AB), suprafaţa terenului (AC) şi taluzul pământului afânat (BC) a cărui pantă este determinată
de valoarea unghiului de taluz natural α. Relaţia de calcul a volumului de pământ ce poate fi săpat
de buldozer este:

∙(m.c.)
în care:
b - lungimea lamei (m);
h - înălţimea lamei (m);
φ - unghiul de taluz natural ce depinde de natura pământului (tabel 5.1.);
α - unghiul de pantă al terenului pe care sapă şi se deplasează buldozerul.

69
 Fig 5.6. Scheme de săpare cu buldozerul
a - săpare „în pană"; b - săpare dreaptă; c - săpare „în dinţi de ferestrău".

Fig. 5.7. Secţiunea prismei de pământ din faţa lamei buldozerului, funcţie de panta terenului.
a - pe teren orizontal; b - pe teren în pantă; c - pe teren în rampă.

Se observă că, în cazul lucrului în pantă (fig. 5.7. b) unghiul α are semnul „-” rezultând o
creştere a volumului prismului comparativ cu lucrul pe teren orizontal (în palier), iar la luciul în
rampă se ia semnul „+", ceea ce conduce la micşorarea volumului prismului.

Tabel 5.1. Valorile pantei taluzului natural funcţie de natura pământului şi starea de umiditate.
Stare Nisip Argilă Straturi
Pietriş Argilă Turbă
naturală Mărunt Mijlociu Mare nisipoasă vegetale
Uscat 2,15 1,92 1,75 1,20 0,80 1,00 1,20 1,20
Umiditatea
1,75 1,42 1,60 1,20 1,20 1,42 1,42 2,15
redusă
Umiditate
2,75 2,15 1,95 1,42 1,42 3,75 2,15 3,75
ridicată

De cele menţionate mai sus se va ţine seama la alegerea sensului de săpare şi deplasare a
pământului pe terenurile care nu sunt orizontale, adoptându-se întotdeauna săparea în pantă, chiar la
valori mici ale acesteia. Influenţa pantei asupra productivităţii este ilustrată de dalele din tabelul 5.2.
Următoarea operaţie după săpare este cea de deplasare a pământului până la locul de punere în
operă sau de depozitare, pentru aceasta lama fiind lăsată la nivelul terenului, prismul de pământ
împins de lamă rostogolindu-se în faţa acesteia. Evident că în cazul-lucrului în pantă rezistenţa la
deplasare a prismei de pământ este mai mică decât în cazul terenurilor orizontale sau a lucrului în
rampă.
Ultima operaţie a ciclului constă în depunerea pământului şi nivelarea stratului depus, care se
70
realizează prin ridicarea lamei la înălţimea stratului, pământul intrând pe sub lama care înaintează.
Parametrii tehnici de alegere a buldozerelor sunt prezentate în tabelul 5.2.

Tabel 5.2. Parametrii tehnici pentru alegerea buldozerelor.

Parametrii Valori
Tipul buldozer buldozer angledozer angledozer buldozer buldozer
Lungimea lamei (b)
2000 2560 3000 3650 3890 4500
(mm)
Înălţimea lamei (h),
665 800 700 955 985 1550
(mm)
Unghiul de tăiere al
55 60 25 25 65 50÷60
cuţitului (grade)
Înălţimea maximă de
- 500 - - - 840
ridicare a lamei (mm)
Adâncimea maximă de
50 150 250 300 330 350
săpare (mm)

5.1.2. Alegerea buldozerului şi a schemelor de lucru

Buldozerele au o gamă largă de utilizare în lucrările de construcţii şi anume:
 Lucrări pregătitoare a amplasamentelor: tăierea de tufişuri, eliminarea denivelărilor prin
tăierea sau umplerea acestora, decopertarea stratului vegetal;
 Realizarea de terasamente în debleu sau rambleu cu adâncimi, respectiv înălţimi de maxim
1m.
 Realizarea de şanţuri şi platforme de drum;
 Deplasarea şi nivelarea pământului rezultat din săpăturile făcute cu alte maşini (de exemplu
cu excavator);
 Împrăştierea şi nivelarea în strat a pământului descărcat din mijloace de transport pe ampriza
lucrărilor (diguri, baraje, platforme, rampe);
 Umplerea cu pământ a şanţurilor pentru conducte, drenuri, cabluri ş.a;
 Acoperta lucrărilor (readucerea pământului vegetal iniţial decopertat);
 Deplasarea materialelor în vrac în balastiere, depozite.
Alegerea buldozerului pentru o lucrare este determinată în principal de rezistenţa la săpare a
pământului (categoria), volumul lucrării şi distanţa de transport a pământului.
Astfel pe terenurile de categoria II sau III(după scarificarea prealabilă) se recomandă
buldozere de putere mare. Pentru teren uşor (nisipos, arabil -categoria I)se recomandă buldozere de
putere mică (în cazul nisipurilor se recomandă folosirea buldozerelor pe pneuri).
După puterea motorului şi forţa de tracţiune, buldozerele pot fi clasificate conform datelor
din tabelul 5.3.
Tabel 5.3. Clasificarea buldozerelor
Forţă tracţiune
Clasa buldozerului Puterea (kW)
(kN)
Mic 25 25
Uşor 25÷55 25÷135
Mijlociu 60÷120 135÷200
Greu 130÷250 200÷300
Foarte greu >250 >300

Alegerea buldozerului funcţie de distanţa de deplasare a pământului (L):

71
L = 1S + 1Î (m), în care:
ls - lungimea frontului de săpare;
lî - lungimea drumului de deplasare a pământului (m).
Astfel pentru distanţe de transport:
L = 10÷20 m se recomandă buldozer uşor de maxim 40 kW;
L = 30÷40 m se recomandă buldozer mijlociu de 55 kW;
L = 40÷60 m se recomandă buldozer mijlociu de 75÷100 kW. Buldozerele nu sunt recomandate ca
maşini principale în cazul unor distanţe L > 100 m.

5.1.3. Scheme de lucru cu buldozerul

La lucrări de decopertare a stratului vegetal (îndepărtarea şi depozitarea în vecinătatea
lucrării a stratului activ de sol. 10÷25 cm) schema de lucru va ţine seama de amplasarea
depozitului(lor) de pământ vegetal astfel încât distanţa medie de transport să fie minimă (fig. 5.8.
a÷f), avându-se în vedere şi operaţia inversă, finală de acopertă (readucerea pământului vegetal).

(d) (e) (f)

Fig. 5.8.

Depozitarea pământului se va face pe o singură parte (amonte) atunci când terenul este îngust
(B <20 m) (fig. 5.8. a), pe ambele laturi (lungi) ale terenului dacă B > 20 m (fig. 5.8. b) pe trei laturi
(fig. 5.8. c) pentru teren îngust şi lung, pe trei părţi (fig. 5.8. d) dar depozit continuu pe latura
amonte pentru a proteja amplasamentul lucrării de eventuale scurgeri superficiale din precipitaţii, pe
toate cele patru laturi, dar cu spaţii libere pentru accesul maşinilor (fig. 5.5. e) pe laturile lungi sau pe
laturile scurte (fig. 5.8. f).
La execuţia unui rambleu (fig. 5.9) săparea şi depunerea pământului pot fi executate
transversal, atunci când ampriza gropii de împrumut are lăţime mare (>10 m), care să permită
efectuarea cursei de săpare complete.
Distanţa între axul săpăturii şi cel al rambleului este recomandabil să nu depăşească 20 m
(distanţa de deplasare a pământului). înălţimea maximă a rambleului nu trebuie să depăşească 1÷2m.
Mişcarea buldozerului se face după o elipsă.
O altă schemă de lucru frecvent folosită este cea în suveică (fig. 5.10) la care buldozerul sapă
şi deplasează pământul pe ampriza rambleului prin curse perpendiculare pe axul lucrării
(1,3,5,.,.,11), iar cursele în gol (de revenire 2,4,6,....,10) se fac prin mers înapoi şi schimbarea
direcţiei sub un unghi ascuţit β.

72
 Fig. 5.9. Scheme de lucru în elipsă pentru execuţia unui rambleu cu buldozerul.

Fig. 5.10. Schema de lucru în suveica cu buldozerul.

1- buldozer; 2- debleu; 3- rambleu; 4- depuneri; β- unghi de viraj;
(1,3,5,...,11) – curse active; (2,4,6,...,10)- curse în gol.

Fig. 5.11. Schema de lucru pendulară la execuţia canalelor şi bazinelor.

O variantă la această schemă constă în repetarea de 3÷4 ori a fiecărei curse active (realizând
o tranşee) după care trece la poziţia alăturată (la cca. 0,5 m de tranşeea săpată anterior).
Schema pendulară de lucru (fig. 5.11) este practicată atunci când gabaritul redus al canalului
(B = 5÷6 m max.) nu permite săparea transversală în acest caz 1÷2 buldozere (1,2) sapă longitudinal
pe axul lucrării prin mişcare pendulară (înainte de săpare - revenire pe aceeaşi direcţie, în gol)
împingând pământul săpat până la suprafaţa terenului în zona mediană a frontului (4) de unde este
evacuat lateral în depozite (5) de unu sau două buldozere (3) prin curse transversale.

5.1.4. Nivelarea unui teren folosind buldozerul

Pentru execuţia nivelării unei suprafeţe se lasă cuţitul lamei la nivelul de sprijin al maşinii şi
prin mişcare înainte cu viteza I se taie formele pozitive ale reliefului, pământul acumulat în faţa

73
lamei umplând formele negative (depresiuni, gropi). Cursele sunt rectilinii pe lungimea frontului.
La execuţia nivelării straturilor de pământ pe un rambleu (fig.5.12) buldozerul începe lucrul din zona
mediană spre taluzuri. La cursa a 5-a pe ax, maşina lucrează în marşarier cu viteza 2-a. Trecerile
alăturate se vor suprapune cu cel puţin 30 cm.

Fig. 5.12. Nivelarea pământului în straturi cu buldozerul.

1, 2 - straturi succesive ale rambleului.

Pentru lucrările de nivelare se vor alege buldozere cu lamă lungă (b=3,5÷4,5 m) şi înălţime
mică (h) de tip angledozer.

5.1.5. Execuţia de terase sau platforme de drum pe terenurile în pantă.

Buldozerul de tip angledozer este o maşină foarte eficientă la execuţia de terasamente pe
versanţi.
La execuţia unei terase (fig. 5.13) angledozerul, cu lama orientată spre versant, execută curse
pe curba, de nivel săpând straturile în ordinea indicată pe figură.
Pentru realizarea unor profile mixte (de ex. pentru drumuri, terase) pe versanţi, buldozerul
(fig. 5.14) va săpa pe direcţia liniei de cea mai mare pantă (fig. 5.14. a) împingând pământul în zona
de rambleu (aval). În cazul în care panta terenului devine periculoasă pentru deplasarea maşinii
după linia de cea mai mare pantă (l.d.c.m.m.p), săparea şi împingerea se fac sub un unghi α faţă de
aceasta, cât mai mic posibil (fig. 5.14. b).

Fig.5.13. Schema de execuţie, cu angledozer a unei terase.

1, 2, 3, ... – ordinea de săpare
74
 Fig.5.14. Execuţia de profile mixte cu buldozerul
1, 2, 3 – ordinea de săpare; 1’, 2’, 3’ – ordinea depunerii pământului; a – mişcarea după linia de cea
mai mare pantă, b – mişcarea sub un unghi α faţă de l.d.c.m.m.p.

O utilizare frecventă a buldozerului este cea de maşină secundară la executarea şi transportul

pământului excavat prin săpare longitudinală (fig. 5.15. a). Pământul excavat cu draglina, este depus
(I) provizoriu chiar pe ampriza lucrării, trebuind în aceste situaţii să fie deplasat, pe o distanţă D,
până la amplasamentul depozitului definitiv (2). Deplasarea poate fi realizată de draglina care sapă
(releu de draglina) sau, mult mai frecvent, cu ajutorul unui buldozer. Buldozerul lucrează după o
schemă laterală, săpând din depozit (I) sub un unghi α faţă de axa acestuia (fig. 5.15. b), pământul
fiind împins pe distanţa D (sub 20 m) până la amplasamentul final (2). Se recomandă folosirea de
lame cu pereţi laterali sau în „U" care au pierderi de pământ relativ mici.

Fig. 5.15. Schema de săpare laterală la deplasarea pământului.

1- depozit iniţial; 2 - depozit final; 3 - buldozer; 4 - cursă activă; 5 - cursă în gol; 6 -întoarceri.
2-
5.1.6. Umplutura la tranşee şi fundaţii
Umplerea cu pământ a tranşeelor în care s-au pozat conducte, drenuri cabluri este o lucrare la
care buldozerul are cea mai mare eficienţă. Pentru aceste lucrări se recomandă folosirea
angledozerului lucrând cu lama înclinată la 40÷45°, dar nu mai mult de 60°. Angledozerul permite
execuţia umpluturii prin curse liniare, paralele cu tranşeea (fig. 5.16. a). În cazul folosirii
buldozerului clasic (lamă perpendiculară pe axul longitudinal al maşinii) umplerea se face prin
mişcare în suveică, sub un unghi faţă de axul tranşeei (fig. 5.16. b÷d) productivitatea maşinii în
acest caz fiind mai redusă.

75
 Fig. 5.16. Astuparea tranşeelor cu pământ folosind buldozerul.
a - longitudinal cu angledozerul; b -în fâşii paralele; c,d - fâşii încrucişate,
1 - depozit (cavalier); 2 - conductă pozată.

În cazul în care depozitul de pământ are o ampriză mare (rezultat din tranşee cu dimensiuni
mari) împingerea pământului în debleu se face în făşii paralele înguste (fig. 5.16. b), în fâşii
încrucişate, toate fiind înclinate faţă de axul lucrării (fig. 5.16. c) sau în fâşii încrucişate, dintre care
jumătate din curse sunt perpendiculare, iar cealaltă jumătate sunt înclinate faţă de axul lucrării (fig.
5.16.d).

5.1.7. Productivitatea buldozerelor şi soluţii de creştere.

A. Productivitatea la lucrări de săpare şi transport.

Buldozerele pot săpa în condiţii bune terenurile de categoria I şi II în straturi cu grosimea de
10÷15 cm. În pământuri mai tari se impune scarificarea prea abilă a fiecărui start ce urmează a fi
săpat.
Distanţa de transport economică este de 10÷20 m, în nici un caz nu se vor admite distanţe mai
mari de 100 m.
Distanţa (ls) pe care trebuie să se formeze complet prisma de pământ din faţă lamei trebuie să
fie de 6÷10 m. Dacă ls depăşeşte aceste valori se pot lua următoarele măsuri de corectare:
 Scarificarea stratului săpat;
 Umectarea frontului de lucru:
 Verificarea stării de uzură a cuţitului lamei;
 Înlocuirea buldozerului cu unul de putere mai mare.
Distanţa de deplasare a pământului săpat se alege ţinând seama de pierderile de pământ pe
sub şi pe lângă lamă. Din acest punct de vedere, scăderea productivităţii odată cu creşterea distanţei
de transport este prezentată grafic în figura 5.17. şi tabelul 5.4.

Tabel 5.4. Productivitatea (mc/schimb) şi consumul specific de combustibil (g/mc) al buldozerului de

80 CP, funcţie de distanţa de transport.
Pământ categoria I ÷ III Pământ categoria IV
Distanţa de
transport (m) Consum Consum
Productivitate Productivitate
specific specific
5 900 0,09 700 0,11
10 700 0,11 550 0,15
15 560 0,14 440 0,18
20 470 0,17 370 0,22
25 410 520 320 0,25
30 310 0,26 240 0,33
76
 Pământ categoria I ÷ III Pământ categoria IV
Distanţa de
transport (m) Consum Consum
Productivitate Productivitate
specific specific
40 250 0,32 200 0,40
50 220 0,36 170 0,47
75 150 0,53 120 0,67
100 110 0,73 90 0,89

Fig. 5.17. Productivitatea buldozerelor funcţie de distanţa de transport

Din datele tabelului se observă că deplasarea pământului săpat la 20 m distanţă are ca rezultat
scăderea productivităţii cu aproape 50% faţă de deplasarea la 5 m iar deplasarea la 50 m reduce
productivitatea cu 75%. Comparativ, aceiaşi lucru se poate spune şi de consumul specific de
combustibil.
Pentru a reduce influenţa distanţei de transport asupra productivităţii, trebuiesc reduse
pierderile de pământ în cursa de deplasare a acestuia. Se recomandă, după caz, folosirea
următoarelor procedee de transport:
a) deplasarea în tranşee (2) săpată de buldozer (fig. 5.18) între două tranşei alăturate lăsându-
se un prag (2) cu lăţimea de cca 0,5 m. Pragurile se desfiinţează la finalizarea săpăturii. Adâncimea
tranşeelor va fi de 0, 7÷0,8 m.
Obs.: 1) buldozerul ca maşină principală (vezi fig. 5.18) s-a folosit la execuţia canalelor în
pământuri necoezive, unde celelalte tipuri de maşini obţineau productivităţi foarte mici (de ex.
screperul, draglina). în această situaţie pantele taluzurilor canalelor se adoptă mai mici (din faza
de proiectare),
1:3 pentru canale cu adâncimea h ≤3 m;
1:4 pentru canale cu adâncimea h = 3÷8 m;
1:5 pentru canale cu adâncimea h>8m.
2) la execuţia de canale în debleu, productivitatea buldozerului depinde atât de
distanţa de transport pe orizontală (L), cât şi de adâncimea canalului (H), durata ciclului (T c
putând fi calculată cu relaţia stabilită experimental:
Tc=l,93∙L + 7,87∙H

77
 Fig. 5.18. Execuţia unui canal în debleu (h = 1÷2 m)
prin săpare transversală, în tranşee cu buldozerul.
1 - tranşee; 2 - prag între tranşei.

Din relaţia de mai sus se observă ponderea mare pe care o are adâncimea de lucru (de cca. 4
ori mai mare; decât a influenţei cursei orizontale).
b) Deplasarea în tranşee construită cu ajutorul a două diguleţe paralele (1) (flg. 5.19), distanta
dintre ele fiind egală cu lungimea lamei (b) (fig. 5.19. b) soluţie aplicată atunci când folosinţa
terenului situat între groapa de împrumut şi depozit nu permite săparea tranşeelor. Dimensiunile
diguleţelor vor fi: înălţime 0,5÷0,6 m, ampriză 0,8÷1,0 m.

Fig. 5.19. Deplasarea cu buldozerul a pământului în tranşee.

a - în tranşee săpată; b - în tranşee creată ia suprafaţa terenului; 1 - diguleţ; 2 - lama buldozerului.

c) Săparea, urmată de împingerea simultană a pământului cu două sau trei buldozere alăturate
(fig. 5.20). Distanţa dintre lamele alăturate a = 30÷50 cm, rnai mică în cazul pământurilor slab
coezive. Prin acest procedeu productivitatea fiecărui buldozer din tandem creşte cu 15÷25 %.

Fig. 5.20. Săparea şi împingerea simultană a pământului folosind doua buldozere.

(1), (2) - buldozere; 1 - lama; 2 - prism individual; 3 - prism comun.

O altă cale de creştere a productivităţii buldozerelor este săparea în pantă, (comparativ cu

lucrul în plan orizontal), ilustrată grafic în fig. 5.17.
Astfel, la execuţia săpării şi deplasării pământului pe un teren în pantă (coborâre)
productivitatea creşte cu cca. 156%. Dimpotrivă, în cazul lucrului în rampă 10% productivitatea
scade cu cca. 40%.

5.1.8. Calculul productivităţii la săpare + transport pământ

Fiind o maşină cu funcţionare ciclică, productivitatea de exploatare a buldozerelor se
calculează cu relaţia de forma:

78
 (mc/oră)
V - volumul prismului de pământ format în faţa lamei (mc);

(mc)
b - lungimea lamei (m);
h - înălţimea lamei (m);
φ - unghiul de taluz natural al pământului săpat (30÷40°) (vezi tabel 5.1);
α - unghiul de pantă a terenului (semnul „+" la săpare în rampă şi „-" în
pantă);
Tc - durata ciclului de săpare-deplasare pământ - revenire pentru săpare;

ls - lungimea de săpate (6÷10 m)\

V1 - viteza buldozerului la săpare (v I), (m/sec);
lt - lungimea de transport (m); se recomandă maxim 20 m
V2 - viteza de transport (împingerea pământului) (m/sec) se foloseşte v I
şi v II:
ls + lt - lungimea deplasării în gol (m);
V3 - viteza de mers în gol (de marş), (m/sec) se foloseşte v II şi v III;
to - timpul pentru manevre (întoarceri, schimbări de direcţie).
Obs.: operaţia de săpare pentru formarea prismei de pământ reprezintă cca . 1/3 Tc ,
perioadă în care consumul de combustibil este maxim (are ponderea cea mai mare în energia
totală necesara unui ciclu).
Kp - coeficientul pierderilor de pământ (pe sub şi pe lângă lamă).
Mărimea acestui coeficient depinde de distanţa de transport putând fi estimată cu relaţia:
Kp= 1 -z ∙ lt, în care:
z - coeficientul stabilit experimental, care depinde de natura pământului:
z-0,04 pentru pământuri slab coezive (nisipoase);
z - 0,008 pentru pământuri coezive;
lt - distanţa de transport (m);
Kt - coeficient de utilizare a timpului de lucru (0,75÷0,85) ce depinde de starea tehnică a maşinii,
schema de lucru, întreruperi tehnologice;
Ka - coeficient de afânare a pământului săpat cu lama buldozerului (Ka ~ 1,05÷1,3), ce depinde de
natura terenului şi organul de lucru.
Duratele relative ale componentelor ciclului de lucru la buldozere sunt prezentate în fig. 5.21
din care se constată că, timpul de săpare ts şi timpul de întoarcere tin au duratele cele mai mari în
cadrul ciclului Tc.

79
 Fig. 5.21. Exprimarea grafică a duratei ciclului de lucru lai buldozere

Pentru a reduce durata săpării ts o soluţie tehnică este afănarea stratului de săpat care poate fi
făcută cu:
 Echipamentul de scarifîcare montat (posterior) pe buldozer, în acest caz maşina primind
denumirea de buldoscarificator;
 Cu echipamentul de buldozer, lamei (I) ataşândui-se pe faţa posterioară 3÷5 dinţi (2)
scarificatori (fig. 5.22) cu o distanţa între ei de 50÷60 cm. În cursa de săpare a lamei dinţii se
autorabatează (3), iar în cursa de revenire a buldozerului prin mers înapoi lama se ridică, dinţii sub
greutatea proprie revin în poziţia de lucru, verticală (2), scarificând astfel stratul (4) ce va fi săpat în
ciclul următor (fig. 5.22 c).
Natura pământului şi starea sa de umiditate influenţează, de asemenea, productivitatea
buldozerelor. Productivitatea maximă se obţine la săparea pământurilor nisipoase, în pietriş fin şi
mediu, amestec de nisip-pietriş, piatră (categoria I ,II şi parţial III). Productivitate bună se obţine în
argila nisipoasă, argilă moale şi argilă grea, deci pământuri coezive din categoria I, II şi parţial III în
starea de umiditate naturală.

Fig. 5.22. Lamă buldozer cu dinţi de scanficare.

a - vedere laterală; b - articulaţia anul dinte - vedere din spatele lamei; c - schema de alinare prin
mers înapoi (marşarier); 1 -lamă; 2 - dinte; 3 - dinte rabătut (la poziţia de săpare); 4 - strat afânat; 5
- cuţit; 6 - şuruburi cuţit; 7 - urechi de prindere dinte; 8 - bulon dinte.
80
 Pentru estimări rapide, în tabelul 5.5. se prezintă productivităţile normate ale buldozerelor
româneşti pentru săpare în teren cu compactitate naturală categoria I şi II, iar în tabelul 5.6. la
săparea din depozit (pământ afânat) şi transport.

Tabel 5.5. Productivitatea normată a buldozerelor româneşti la săpare şi transport.

Tipul tractorului
Distanţa de transport S.650 S.80÷S.100 S.1300
(m) Categoria terenului
I II I II I II
Până la 10 43,48 33,33 -83,34 64,53 76,93 60,50
20 27,32 21,55 55,56 43,67 50,51 40,50
30 19,92 15,93 41,67 33.00 37,60 30,40
40 15,70 12,63 33,35 26,42 29,05 24,34
50 12,92 10,47 27,78 22,17 24,90 20,30
60 10,99 8,93 13,81 19,05 21,28 17,40
70 9,56 7,79 20,82 16,70 18,59 15,23
80 8,46 6,91 18,52 14,86 16,50 13,54
90 7,59 - 16,66 13,40 14,84 12,19
100 6.88 - 15,16 12,20 13,84 11,19

Tabel 5.6. Productivitatea normată (mc/h) a buldozerelor româneşti la săparea din depozit (pământ
afânat) şi transport.
Tipul tractorului
Distanţa de transport S.650 S.80÷S.100 S.1300
(m) Categoria terenului
I II I II I II
Până la 10 48,79 39,22 95,25 74,10 87,00 71,49
20 29,35 23,87 60,75 47.85 54,70 45,05
30 20,97 17,16 44,48 35,35 29,85 32,90
40 16,32 13,40 35,10 28,02 31,35 25,91
50 13,36 10,98 29,00 23,21 25,86 21,37
60 11,30 9,31 24,70 19,81 21,98 18,19
70 9,80 8.08 21,51 17,28 19,13 15,83
80 8,65 7,53 19,05 15.32 16,93 14,00
90 7,74 6,79 17,10 13,76 15,18 12.57
100 7,00 5,78 15,51 12,50 13,76 11,40

În cazul lucrărilor de astupare a tranşeelor şi gropilor de fundaţie productivitatea normată a

buldozerelor este prezentată în tabelul 5.7.

Tabel 5.7. Productivitatea normată (mc/h) a buldozerelor româneşti la lucrări de umplere a

tranşeelor şi gropilor de fundaţie.
81
 Tipul tractorului
Distanţa de transport S.650 S.80÷S.100 S.1300
(m) Categoria terenului
I II I II I II
Până la 5 87,00 59,00 164,00 1.28,21 153,85 122,00
6 76,60 62,12 149,30 117.65 138,90 111,20
8 63/70 51,87 126,60 101,10 117,65 94,35
9 58.5 47.85 117,65 93,46 108,70 87,72
10 54.3 44,45 109,90 88,50 101,02 82,00
12 46.95 38,92 97,10 78,75 88,50 72,47
14 41,50 34,61 87,00 70,93 78,79 64,94
16 37,20 31,16 78,75 64.52 70,93 58.83
18 33,70 28,33 72,00 59,18 64,52 53,76
20 30,77 25,98 70,93 54,65 59,20 49,55

Normele de timp (NT), (în ore), determinate pentru execuţia săpării a 100 mc pământ (volum
considerat unitate de măsură - UM) cu buldozere de fabricaţie românească permit estimarea duratei
de execuţie a unei lucrări. In acest scop în tabelul 5.8 sunt prezentate NT-iile la săparea pământului
în stare naturală, iar în tabelul 5.9 pentru săparea pământului afânat, în ambele cazuri incluzându-se
şi transportul.

Tabel 5.8. Norme de timp NT (ore) la săpare şi transport cu buldozerul

Tip buldozer
S.650 S.80÷S.100 S.1300
Dimensiunile lamei
Distanţa de transport b-2600 mm 3600 mm 2640 mm
h-850 mm 1100 mm 980 mm
Categoria pământului
I II I II I II
Până la 10 m 2,30 3,00 1,20 1,55 1,30 1,65
Pentru fiecare 5 m în 0,68 0,82 0,30 0,37 0,34 0,41
plus peste 10 m

Tabel 5.9. Norme de timp NT (ore) la săpare din depozit (pământ, afânat) şi transport.
Tip buldozer
S.650 S.80÷S.100 S.1300
Dimensiunile lamei
Distanţa de b-2600 mm 3600 mm 2640 mm
transport h-850 mm 1100 mm 980 mm
Categoria pământului
I II I II I II
Până la 10 m 2,05 2,55 1,05 1,35 1,15 1,40
Pentru fiecare 5
m în plus peste 0,68 0,82 0,30 0,37 34 0,41
10 m
82
 Pentru determinarea duratei de execuţie la lucrările de astupare a tranşeelor sau gropilor de
fundaţii cu buldozerul se vor aplica normele de timp din tabelul 5.10.

Tabel 5.10. Norme de timp NT (ore) la umplerea cu pământ a terenurilor şi gropilor la

fundaţii cu buldozere.
Tip buldozer
S.650 S.80÷S.100 S.1300
Dimensiunile lamei
Distanţa de b-2600 mm 3600 mm 2640 mm
transport h-850 mm 1100 mm 980 mm
Categoria pământului
I II I II I II
Până la 10 m 1,15 1,45 0,61 0,78 0,65 0,82
Pentru fiecare 5
m în plus peste 0,14 0,16 0,06 0,07 0.07 0,08
10 m

5.1.9. Productivitatea buldozerelor la lucrări de nivelare

Productivitatea de exploatare a unui buldozer la execuţia lucrărilor de nivelare se exprimă în
metri pătraţi, pe oră sau schimb, calculându-se cu relaţia:

(mp/oră)

L - lungimea frontului de lucru (m);

b - lungimea lamei (m);
α - unghiul de înclinare în plan a lamei faţă de direcţia de înaintare (în cazul lamei perpendiculare pe
direcţia de mişcare sin 90° = 1);
Tc - durata ciclului (sec);

Vm - viteza medie de lucru (m/sec), (VI);

ti - timpul pentru întoarceri la capătul frontului de lucru (vezi scheme de lucru la nivelare) (sec);
Ka - coeficientul de declivitate (0,5÷1,0 la lucru în rampă şi 1÷1,75 la lucru în pantă (coborâre);
Kt - coeficient de utilizare a timpului de lucru (Kt = 0,7÷0,85);
n - numărul de treceri succesive pe aceeaşi fâşie de nivelat.
Productivitatea normată a buldozerelor româneşti folosite pentru lucrări de nivelare este
prezentată în tabelul 5.11.

Tabel 5.11. Productivitatea (mp/h) normată a buldozerelor româneşti folosite la nivelare.

Tip buldozer
Caracteristici
S.650 S.80÷S.100 S.1300÷S.1500
Nivelare în ambele sensuri în teren afânat, în
umpluturi, din grămezi alăturate cu înălţime 1075 1785,5 1886,8
max. 1m
Nivelare într-un singur sens a terenurilor cu
denivelări de max. 0,15 m, prin tăierea 800 1250 1352
ridicăturilor şi depunerea pământului rezultat în
83
 locurile cu depresiuni.

5.2. GREDERE.
Grederele sunt maşini de săpat-transportat, destinate săpării în straturi şi deplasării
transversale a pământului cu ajutorul organului de lucru pasiv, sub formă de lamă cu cuţit, având
posibilitate de mişcare în plan orizontal şi vertical.
Grederele au sistemul de deplasare pe pneuri putând fi remorcate. semiremorcate şi
autopropulsate (autogredere) (fig. 5.23 a,b,c).
Din punct de vedere al capacităţii, grederele pot fi:
 Gredere uşoare, pentru tractoare cu clasa de tracţiune 30÷40 kW şi viteze de 2÷4 km/h;
 Gredere grele, pentru tractoare cu clasa de tracţiune de 100÷140 kW şi viteze de 2÷3,5 km/h.

Fig. 5.23. Gredere.

a - remorcat; b - semiremorcat; c - autopropulsat (autogrecler).

După tipul de acţionare a organului de lucru, grederele se împart în două grupe:

 Gredere acţionate mecanic;
 Gredere acţionate hidraulic.

5.2.1. Gredere tractate acţionate mecanic (fig. 5.24).

Grederul tractat, este constituit dintr-un cadru principal (1), format din două grinzi rezemate
la extremităţi pe două osii cu roţi metalice sau cu pneuri. Pe cadru este montat echipamentul de lucru
şi platforma cu mecanismele de comandă (9) (roţi de comandă, redactori, transmisii cardanice).
Echipamentul de lucru este format dintr-o lamă (4) cu lungimea de 2000÷4000 mm prevăzută la
partea inferioară cu un cuţit (5) asamblat de lamă prin şuruburi. Lama este suspendată de cadru cu
tirantul telescopic (10) fiind solidară cu cercul de rotire (3), prevăzut cu o dantură interioară,
angrenată de un pinion acţionat cu ajutorul unei transmisii cardanice şi a unui angrenaj conic.

Fig. 5.24. Greder tractat - schema constructivă.

a - vedere din profil şi în plan; b - detaliu lamă; 1 - cadru; 2 - cadru de tracţiune; 3 - cerc de rotire;
4 - lamă; 5 - cuţit; 6 - punte spate; 7 - punte faţă; 8 - proţap remorcare; 9 - mecanismele de

84
 comandă; 10 - tirant; 11 - braţ lamă; 12 - şurub fixare iarnă.
Puntea spate (6) şi faţă (7) au roţile prevăzute cu mecanisme de înclinare în plan vertical
folosite la deplasarea pe terenuri în pantă.
Mecanismele de comandă permit realizarea următoarelor mişcări:
 ridicare, coborâre şi înclinarea lamei în plan vertical;
 deplasarea laterală a lamei (cu ajutorul unui angrenaj melcat);
 variaţia unghiului de atac, astfel încât lama să poată forma cu direcţia de deplasare un unghi variabil
între limitele β ≤ 90÷30°;
 înclinarea roţilor punţii faţă şi spate.
Unghiul de tăiere γ al cuţitului (vezi fig. 5.24. b) poate fi modificat cu ajutorul braţului
articulat (11) al lamei şi a şurubului de fixare (12), între limitele de 20÷60 . Unghiul γ minim este
utilizat la săparea pământului tare, argilos iar unghiuri mari se adoptă în cazul săpării pământurilor
slab coezive (nisipoase).

Fig. 5.25. Autogreder, vedere generală.

1 - lamă buldozer; 2 - verină acţionare lamă buldozer; 3 - punte faţă cu roţi de direcţie; 4 - cadru de
tracţiune; 5 - cadru punte faţă; 6 - cadru principal; 7 - verina pentru deplasarea laterală a
echipamentului de lucru; 8 - lamă; 9 - motor hidraulic pentru rotirea în plan a lamei; 10 - verine
pentru rotirea în pîan vertical, transversal a echipamentului de lucru; 11 - motor Diesel; 12 - punţi
spate; 13 - echipamentul de scarificare; 14 - cabină comandă.

Autogrederele sunt în prezent numai cu acţionare hidraulică. Maşina este constituită dintr-un
cadru principal chesonat (6) ce reazemă într-o articulaţie sferică pe puntea faţă, de direcţie,
prevăzută cu roţi şi pneuri (5). De puntea faţă este articulat cadrul de rezistenţă (4) al lamei (8).
Cadrul (4) şi lama pot fi deplasate (rotite) în stânga sau dreapta maşinii cu ajutorul verinei (7), iar
cu ajutorul unei perechi de verine (10) echipamentul de lucru poate fi rotit în plan vertical astfel ca
lama să poată tăia şi finisa taluzuri. Rotirea în plan a lamei se realizează cu ajutorul unui motor
hidraulic (9). Cu ajutorul unei verine montate orizontal pe spatele lamei aceasta, poate culisa stânga-
dreapta faţă de cadrul (4). Tot cu ajutorul unei verine montate pe puntea faţă, roţile (3) pot fi
înclinate (0÷30°) pentru lucru pe terenurile în pantă (pe curba de nivel). La unele variante
constructive cadrul principal (6) este fixat rigid pe puntea spate ce se continuă cu o platformă pentru
cabină şi motor iar la unele tipuri este articulat având posibilitatea de a se roti în plan cu un unghi de
15 faţă de axa longitudinală a maşinii.
Autogrederul poate fi echipat suplimentar cu: echipament de buldozer (1), de scarificare (13)
şi greblă, ceea ce lărgeşte gama de folosinţe.

5.2.3. Alegerea grederului şi scheme de lucru.

Grederele sunt maşini cu acţiune ciclică recomandate îndeosebi pentru săparea pământului în
straturi şi deplasarea lui transversală, de-a lungul lamei, care pentru această operaţie este înclinată
faţă de axul longitudinal al maşinii cu un unghi de atac β = 90÷30°.
Lucrările ce pot fi executate cu gredere sunt:
 Nivelarea terenurilor pentru formarea patului de fundare;
 Decopertarea stratului vegetal de sol;

85
  Realizarea de ramblee cu înălţime mică (0}8+l,0 m) (de exemplu drumurilor de
exploatare); mici, inclusiv pentru şanţuri de scurgere a apei {max. 0,7m);
 Finisarea coronamentului şi a taluzurilor la diguri, canale, baraje de pământ;
 Desfiinţarea gropilor de împrumut prin tăierea taluzurilor;
 Execuţia de terase pe terenuri în pantă;
 Amestecul şi nivelarea în straturi a materialelor de construcţii şi a adaosurilor la execuţia de
drumuri şi lucrări hidrotehnice.

5.2.3.1. Lucrări de săpătură.

Pentru această lucrare se adoptă schema de lucru longitudinală sau transversală în cazul în
care, lăţimea săpăturii B este mai mică decât dublul razei de viraj Rv a agregatului greder-tractor (B <
2RV) se aplică schema din fig. 5.26. a cu săpare longitudinală în elipsă şi deplasarea pământului (de-a
lungul lamei înclinate) spre exteriorul debleului. In cazul în care B > 2RV (fig. 5.26. b) se aplică
schema longitudinală în suveică şi deplasarea pas cu pas a pământului spre exteriorul săpăturii, lama
fiind înclinată spre partea încă nesăpată a debleului.

Fig. 5.26. Săparea cu grederul.

a - schema longitudinală, în elipsă (B<2Rv), b - schema longitudinală în suveică (B>2RV); c - schema
transversală, în suveică.

La lucrări cu ampriză B > 4RV (fig. 5.26. c) (de exemplu decopertarea stratului vegetal) săparea
se execută după schema transversală, în suveică, lama fiind poziţionată la un unghi de atac β = 90°,
pământul fiind împins; transversal faţă de axa lucrării în exterior, asemănător lucrului cu buldozerul.
Valorile unghiurilor de tăiere (γ) şi de atac (β) depind de natura pământului, starea de
umiditate şi operaţia executată (săpare, deplasarea pământului sau săparea pământului afânat din
depozitele provizorii). în tabelul 5.12 sunt prezentate valorile recomandate pentru unghiurile: de
86
tăiere (γ) si atac (β).

Tabel 5.12. Valorile recomandate pentru unghiurile: de tăiere (γ) şi atac (β) (grade).
Valoarea unghiulară în grade (radiani)
Operaţia şi natura
pământului γ la resăpare din
de tăiere (γ) de atac (β)
depozit
Săpare
Pământ uşor, nescarifîcat max 35(0,61) max 15 (0,26) max 45(0,79)
Pământ afânat cu
max 40 (0,70) max 13(0,23) 30-35(0,53-0,61)
scarificatorul
Pământ afânat cu plug max 40 (0,70) max 11(0,19) max 30(0,53)
Deplasare
Pământ uşor max 40 (0,70) max 13(0,23) 35-45(0,61-0,79)
Pământ greu max 35 (0,61) max 11(0,19) 40-50 (0,70-0,87)
Finisare
Împrăştierea pământului de
40 (0,70) max 18(0,31) 45-55 (0,79-0,96)
umplutură
Finisarea nivelării şi a
40-60(0,70-1,05) max 3(0,05) 55-90(0,96-1,57)
taluzurilor

Obs.: micşorarea unghiului de atac (β) sub limitele recomandate în tabel este necesară în
cazul pământurilor umede şi adezive (la lamă). De reţinut însă că, un unghi de atac mic are ca
efect îngustarea fâşiei lucrate de maşină şi deci scăderea productivităţii

5.2.3.2. Săparea şanţurilor şi a canalelor mici.

La săparea şanţurilor de scurgere a apei, grederul execută, o primă trecere pe axul lucrării cu
lama în poziţie aproape verticală, brazda servind şi drept ghidaj pentru celelalte curse. In continuare,
se execută treceri succesive cu lama lăsată treptat pentru a mări adâncimea săpăturii. Pământul săpat
este depus de lamă între roţile punţii spate ale maşinii, pe partea nesăpată a şanţului. După
realizarea secţiunii şanţului, se modifică poziţia lamei pentru a evacua pământul din secţiunea
şanţului.
O altă schemă de execuţie este cea a fâşiilor paralele, prezentată în fig. 5.27, în care lama îşi
păstrează poziţia iniţială de înclinare (egală cu cea a taluzurilor) în plan vertical, fiind doar translată
pentru tăierile succesive ale straturilor.

Fig. 5.27. Metoda fâşiilor paralele de săpare a şanţurilor cu grederul.

O schemă de execuţie frecvent folosită este cea în evantai (fig. 5.28. ab). Săpătura şanţului
sau canalului este făcută de pe o singură parte, în cazul secţiunilor înguste (fig. 5.28. a) sau de pe
ambele părţi ale lucrării, dacă aceasta are ampriza mare (fig. 5.28. b). Lama grederului se înclină
treptat ultima poziţie având o înclinare egală cu cea a taluzurilor.

87
 Fig. 5.28. Schema de săpare în evantai cu grederul a - şanţ cu ampriza mică;
b - şanţuri (canale) cu ampriza medie
Şanţurile sau canalele în cazul săpării lor cu grederele trebuie să aibă cotele maxime de:
- adâncimea: 0,7÷0,9 m:
- taluzuri: 1:2÷1:3.
Lungimea fronturilor de lucru poate varia între 50÷600 m. Viteza de lucru este relativ mare:
4,0÷6,0 km/h.

5.2.3.3. Execuţia de ramblee cu grederul

Având în vedere modul de deplasare a pământului cu grederul se recomandă ca înălţimea
rambleelor să nu depăşească 0,75 m.
Pământul se sapă din gropi de împrumut, în straturi orizontale, paralele. începând fie de la
latura exterioară a gropii, fie de la cea interioară (învecinată cu rambleul), sau în straturi înclinate
când se recomandă aplicarea prealabilă a afânării straturilor, săparea începând în acest ultim caz din
axul gropii de împrumut.
Pentru a aşeza pământul săpat din gropile de împrumut pe ampriza rambleului pot fi folosite
mai multe procedee de lucru cu grederul (fig. 5.29): deplasarea succesivă cu lama înclinată a
pământului săpat şi aşezarea alternantă a cavalierilor (a); aşezarea alăturată (b); nivelarea
cavalierilor alternanţi sau alăturaţi (c); nivelarea fiecărui cavalier (d); aşezare alăturată-strânsă (e).
Ultimul procedeu se recomandă atunci când rambleul este lăsat pentru tasare pe cale naturală.

Fig. 5.29. Procedee pentru depunerea pământului cu grederul în corpul rambleului.

5.2.3.4. Nivelarea straturilor de pământ depuse în ramblee

Cursele grederului încep de la marginea platformei rambleului spre ax, pentru deplasarea
surplusului din strat, lama fiind înclinată spre axul lucrării (fig. 5.30).

88
 Fig. 5.30. Executarea nivelării cu autogrederul.

5.2.3.5. Finisarea coronamentelor şi talazurilor (fig. 5.31)

Pentru finisarea debleelor sau rambleelor, grederul execută curse longitudinale, deplasându-
se cu lama scoasă lateral, înclinată la panta proiectată a taluzului (fig. 5.31. a). In cazul debleelor
sau al rambleelor (ce necesită şi finisarea coronamentului) grederul se deplasează la suprafaţă sau
respectiv pe rambleu având ataşată la lamă un tronson suplimentar, taluzor (l = 2,00 m).

Fig.5.31. Finisarea taluzurilor rambleului cu grederul.

5.2.3.6. Execuţia de terase sau platforme de drum pe versanţi

Grederul este recomandat şi în cazul execuţiei de profile mixte în terenurile uşoare, nisipoase
(fig. 5.32). Debleul se sapă de jos în sus, cu capătul lamei săpând în versant, astfel încât, stratul
superior să se surpe.

89
 Fig. 5.32. Execuţia de terase pe versant cu grederul (profil mixt).
1 - zonă de săpătură: 2 - zonă de umplutură; 3 - lamă greder.

Tăierea unui nou strat se face numai după deplasarea în zona de umplutură a întregii
cantităţi de pământ săpat. Execuţia poate fi realizată şi în tandem cu un buldozer.

5.2.4. Productivitatea grederelor

Fiind maşini cu acţiune ciclică, productivitatea este dată de o relaţie având forma;
1) pentru săpare:
Pv ex= V ∙ n ∙ Kt (mc/h), în care:
V - volumul de pământ săpat de greder la o singură trecere (mc);
V= ω ∙ L - secţiunea transversală a brazdei tăiate(mp);
L - lungimea sectorului de lucru (m).
Numărul de treceri pe oră se calculează cu relaţia:

T - durata ciclului (minute);

ts - timpul de săpare (min);
tt - timpul de deplasare a pământului săpat (min);
tî - timpul de întoarcere la capete (min);
vs - viteza de mişcare la săpare (m/min); vs = 4,0 km/h = 66,8 m/min.
vt - viteza de transport a pământului (m/min);
Kt - coeficientul de utilizare a timpului de lucru (Kt = 0,75÷0,85)
2) la lucrări de nivelare-finisare productivitatea poate fi calculată cu relaţia:

(mp/oră)

b - lungimea lamei grederului(m);

β - unghiul de atac (format de lamă cu direcţia de înaintare) (grade);
vn - viteza de lucru la operaţia de nivelare (m/h);
m - numărul de treceri pe aceeaşi fâşie de nivelat;
Ks - coeficient de suprapunere a fâşiilor alăturate;
Kt - coeficient de utilizare a timpului de lucru (Kt = 0,75÷0,85).
Pentru a mări productivitatea grederelor se pot aplica următoarele măsuri:
 alegerea secţiunilor optime pentru lucrul cu grederul; exemple:
 la nivelarea terenurilor mărimea denivelărilor ± 0,2÷0,3 m
 la săpare din depozit stratul de pământ săpat să aibă grosimea 20÷40 cm
 la finisarea taluzurilor:
o cu lama de bază; taluz înalt până la 0,6 m şi panta max 25;
o cu lama taluzoare: taluz înalt până la 1,0 m şi panta max 25;
 la nivelarea straturilor în ramblee: înălţimea rambleului max 1,8 m, panta taluzurilor până la 45°;
 decopertare strat vegetal: fâşii cu lăţimea de 50 m;
 săparea canalelor:
o pentru gredere medii (40 kW), adâncimea maximă a canalului 0,45 m, taluzuri 1:1,5÷1:3,
90
 lăţime fund max, 0,4÷0,5 m;
o pentru gredere grele (75 kW), adâncimea maximă de săpare 0,75 m, taluzuri 1:1÷1:3, lăţime
fund max:.1,1 m;
 la ramblee: înălţimea maximă 0,5÷0,8 m, din numărul total de treceri 25÷40% sunt pentru săpat şi
60÷75% pentru deplasarea pământului;
 la construcţia de terase: lăţimea terasei 2,1÷2,4 m, adâncimea maximă 0, 4÷0,8 m
 profilarea drumurilor: platforma max 8,5 m, cu 12 treceri de săpare; 18 pentru deplasarea
pământului şi 4÷5 pentru nivelare;

 adoptarea de fronturi de lucru mari, L = 500÷1500 m, atunci când acest lucru este posibil.
 unghi de atac (înclinarea în plan a lamei) cât mai apropiat de 90 în faza de săpare şi de nivelare, dar
nu mai mic de 60° (de exemplu pământul umed care are frecare mare de lamă, impune unghiuri de
atac mici);
 cavalierul ce trebuie deplasat cu grederul nu trebuie să aibă o înălţime mai mare de 50 cm;
 înălţimea rambleelor hr să nu depăşească 0, 75 m (de exemplu pentru hr = 0,75 m, Pv.ex. = 59 mc/h, iar
pentru hr = 0,5 m, Pv.ex. = 78÷100 mc/h: hr = 0,25÷0,30 m, Pv.ex = 92÷115 mc/h).
Pentru alegerea şi calculul productivităţilor în tabelul 5.13 sunt prezentate caracteristicile
tehnico-functionale ale grederelor.

Tabel 5.13. Caracteristicile tehnico-funcţionale ale grederelor.

Caracteristici Gredere Autogredere
Putere motor (CP) 75 130 75 130 175 180
Dimensiuni lamă
3000x400 3616x500 3080x480 3650x550 4080x635 3665x570
LxH (mm)
Unghi maxim de
taluzare (grade) - - 70-90 70-90 70-90 70-90
Viteza de lucru
- - 3,75 5;40 5,30 -
(km/h)
Viteza de marş
-   27,20 34,00 37,20 -
(km/h)
Acţionare mecanică mecanică hidraulic hidraulic hidraulic hidraulic
Adâncime de săpare
- - - - - max.32,5
(cm)

5.3. SCREPERE
Screperul este un utilaj de mare productivitate destinat săpăturii în straturi de 15÷30 cm grosime,
transportului pe distanţe mici şi mijlocii (200÷1500 m) şi descărcării pământului în straturi de grosime
maximă 30÷40 cm.
Screperele pot fi tractate sau autopropulsate (autoscreper).
Sistemul de deplasare este pe pneuri, ceea ce le face improprii pentru terenurile cu exces de
umiditate.
Screperele pot lucra în terenuri categoria I şi II iar în teren categoria III după o scarificare
prealabilă a fiecărui strat.
Organul de lucru este o cupă (ladă) prevăzută în faţă, la partea inferioară cu un cuţit tăietor.
O clasificare a screperelor poate fi făcută în funcţie de capacitatea cupei, astfel
 screpere mici cu volumul cupei V = 1,75÷6,0 mc;
 screpere mijlocii, cu V = 6÷15 mc;
 screpere mari, cu V>15 mc.
După modul de acţionare a organului de lucru screperele pot fi: acţionate mecanic, cu cabluri

91
scripeţi şi trolii sau hidraulic.
O altă clasificare se referă la modul de încărcare şi de descărcare a cupei. Astfel sunt screpere
cu încărcare pasivă, sub presiunea stratului tăiat, datorată forţei de tracţiune a maşinii şi screpere cu
încărcare activă (forţată), cu elevator. După modul de descărcare a cupei screperele se împart în:

Fig 5.33. Descărcarea cupei la screpere.

a - liberă, înainite; b - liberă, posterior; c - Forţată, cu perete posterior mobil;
d, e - semiforţată prin rotirea peretelui inferior şi posterior, interior cupei.
1 - cupă; 2 - oblon închidere cupă; 3 - perete mobil, posterior; 4 - perete inferior şi posterior
pivotant.

 Screpere cu descărcare liberă (gravitaţională) prin bascularea cupei în faţă sau în spate. In
acest scop cupa se roteşte în jurul unui ax orizontal. Sistemul este specific screperelor de capacitate
rnică (fig. 5.33. a,b)
 Screpere cu descărcare forţată, prin împingerea pământului cu un perete mobil (posterior) al
cupei, aplicată screperelor mijlocii şi mari (fig. 5.33. c);
 Screpere cu descărcare semiforţată realizată prin rotirea peretelui inferior sau/şi posterior al
cupei (fig. 5.33. d,e).

5.3.1. Screpere tractate, acţionate mecanic (fig. 5.34).

Organul de lucru - de tip pasiv - este format din cupă (1) prevăzută la partea inferioară cu
cuţitul (2) de tăiere a pământului, cupa fiind închisă la partea anterioară de un capac (oblon sau
clapet) (3). In interiorul cupei, un perete posterior mobil (4) serveşte la descărcarea semiforţată (vezi
fig. 533. c) a pământului din cupă. Cupa reazemă pe puntea roţilor posterioare (14), iar partea
anterioară este articulată la cadrul, de tracţiune în arc (13), ce reazemă printr-o articulaţie sferică pe
puntea roţilor faţă (15) de care este fixat şi proţapul de remorcare (16). Doi montanţi (17) ai cadrului
de tracţiune, susţin un manşon (10) în care culisează săgeata (grinda) (9) precum şi o muflă, care
împreună cu mufla (8) din capul săgeţii realizează un palan care determină culisarea săgeţii.

Fig. 5.34. Screper.

92
 1 - cupă; 2 - cuţit cupă; 3 - oblon cupă; 4 - perete mobil; 5 - scripeţi de direcţie;
6, 7 - cabluri acţionare; 8 - bloc scripeţi (muflă); 9 - săgeata; 10 - manşon de culisare şi bloc
scripeţi; 11 - tub cu arc elicoidal; 12 - cablu acţionare oblon; 13 - cadru de tracţiune; 14 -punte roţi
spate; 15 -punte roţi faţă; 16 - proţap remorcare; 17 - montanţi:
18 - cadru în arc pe cupă; 19 - articulaţie săgeată.

Deasupra cupei (7) o grindă în arc (18) susţine articulaţia săgeţii (19) şi scripeţii cablului de
acţionare (6). Tot deasupra cupei este montat un tub (11) în care se află un arc eiicoidal ce serveşte la
readucerea în poziţia iniţială a peretelui mobil (4).
Modul de funcţionare a screperului este următorul: Cablul (7) tensionat cu troliul montat pe
tractorul de remorcare apropie mufla (8) de mufla (10), săgeata este împinsă în spate şi prin
articulaţia (19) forţează ridicarea cupei pentru poziţia de transport. La slăbirea cablului (7) capul
săgeţii se deplasează înainte, ceea ce determină coborârea cupei pentru faza de săpare. Celălalt
cablu (6) acţionat, de asemenea, cu un al doilea troliu al tractorului, asigură deschiderea oblonului
(3) cupei pentru faza de săpare, iar ia descărcare acelaşi cablu tensionat în continuare deplasează
peretele mobil (4) învingând rezistenţa arcului din tubul (11) care, atunci când tensionarea cablului
(6) încetează. readuce peretele mobil în poziţia iniţială.
În fig. 5.35 se prezintă schema cinematică a acţionării cu cablu, scripeţi şi trolii a screperului
mecanic.

Fig. 5.35. Schema acţionării screperului mecanic.

1,2- scripeţi de direcţie; 3 - scripeţi mobili; 4 - scripeţi ficşi; 5, 7 - mufle; 6 - scripeţi de direcţie; 8 -
scripete; 9÷14 - scripeţi de direcţie, 15 - arc elicoidai; 16 - melc; 17 - scripeţi ficşi;
18 - perete mobil; 19 - oblon cupă.

5.3.2. Screpere tractate acţionate hidraulic (fig. 536)

Screperul tractat cu acţionare hidraulică (hidrostatică) este constituit dintr-un cadru de
tracţiune, .anterior, curbat (gât de lebădă) (7) care reazemă printr-o articulaţie sferică (9) pe osia din
faţă, de care este fixat şi. proţapul de remorcare (8). La partea posterioară cadrul (7) se bifurcă în U
încadrând cupa (3) şi se articulează cilindric (11) de cadrul posterior (2). Cadrul posterior (2) este
solidar cu pereţii laterali ai cupei, şi puntea spate (10). Cupa screperului (3) are pereţi laterali şi
inferior, acesta din urmă având fixat în faţă cuţitul (4) format din trei segmente, cel median având la
multe soluţii constructive o lăţime mai mare.

93
 Fig. 5.36. Screper tractat cu acţionare hidrostatică
1 - cadru de tracţiune; 2 - cadrul cupei (posterior); 3 - cupa; 4 - cuţit; 5 - perete posterior, mobil; 6 -
oblon cupă; 7 - verine ridicare-coborâre cupă, 8 - proţap; 9 - articulaţie sferică pe puntea faţă; 10 -
punte spate; 11 – articulaţie cilindrică; 12 - articulaţia tijei verinei la cadrul cupei (2); 13 - verină
acţionare oblon; 14 - tampon, pentru împingere în faza de săpare.

La partea posterioară cupa este închisă de un perete vertical (5) mobil care se sprijină prin
role pe o cale de ghidaj fixată pe cei doi pereţi laterali, Peretele mobil este acţionat în vederea
descărcării cupei cu unu sau doi cilindri hidraulici cu dublă acţiune montaţi pe cadrul posterior. La
partea anterioară cupa este închisă de un capac (oblon) (6) articulat la partea superioară de pereţii
laterali ai cupei prin articulaţii cilindrice
În vederea realizării procesului de lucru acţionările sunt comandate hidrostatic folosind
pentru aceasta un sistem format din pompă hidraulică distribuitorul fluidului sub presiune şi
motoarele hidraulice:
 coborârea cupei pentru săpare şi ridicarea ei pentru poziţia de transport se face cu ajutorul a unu sau
două verine (7) montane pe cadrul (1). tijele lor fiind articulate (12) de cadrul cupei (2);
 deschiderea (la săpare şi la descărcare) şi închiderea (la transport) cupei se face cu oblonul (6),
acţionat cu o verină (13) montată tot pe cadrul (1) tija sa fiind articulată de oblon;
 deplasarea peretelui mobil al cupei cu una sau două verine montate în spatele cupei, pe cadrul
posterior, pentru a forţa descărcarea pământului din cupă şi apoi retragerea peretelui în poziţia
iniţială, pentru faza de săpare.
Întrucât rezistenţa la tracţiune în faza de săpare-încărcare a cupei este maximă, screperul
poate fi ajutat de un buldozer împingător, în acest scop screperul fiind prevăzut la partea posterioară
cu un tampon (14).

5.3.3. Autoscrepere (fig. 5.37).

Screperele tractate - datorită vitezei de deplasare mici îşi reduc mult productivitatea odată cu
creşterea distanţei de transport, motiv pentru care, în astfel de situaţii, se recomandă screperele
autopropulsate, denumite autoscrepere sau motoscrepere.
Un autoscreper se poate deplasa cu viteza de 30÷40 km/h în timp ce un screper tractat se
deplasează cu maxim 8÷10 km/h. In majoritatea lor autoscreperele sunt acţionate hidrostatic.
Autoscreperul este compus dintr-un tractor monoax faţă (1) prevăzut cu lagăre de cuplare (5)
94
şi pivotare a screperului propriu zis folosind pentru aceasta verinele de direcţie (14). Screperul
propriu zis a fost descris în paragraful precedent (vezi fig. 5.36 şi 5.37). Pentru a suplimenta forţa de
tracţiune în faza de săpare-încărcare puntea din spate poate fi înlocuită (la autoscreperele mijlocii şi
mari) cu un tractor monoax de împingere, format dintr-un motor Diesel (2) şi o punte motoare (8).
Acesta intră în funcţiune automat sau la comanda mecanicului screperist, atunci când rezistenţa la
tracţiune depăşeşte o anumită limită impusă (în general în a 2-a parte a fazei de săpare-încărcare).

Fig. 5.37. Autoscreper de 10 mc cu tractor T-180.

1 - tractor monoax de tracţiune; 2 - tractor de împingere; 3 - cupă; 4 - cadru de tracţiune;
5 - lagăre de cuplare; 6 - verine ridicare-coborâre cupă; 7 - braţe cadru articulate la cupă;
8 - osie motoare; 9 - verină acţionare oblon; 10 - oblon; 11 - perete posterior mobil;
12 - cuţit cupă; 13 - verină acţionare perete mobil.

O variantă perfecţionată a autoscreperului este autoscreperul elevator (fig. 5.38), care asigură o
umplere mai bună şi mai rapidă a cupei (1), folosind pentru aceasta un elevator cu lanţ (2) şi racleţi.
Elevatorul facilitează intrarea, mărunţirea şi ridicarea pământului în cupă.

Fig. 5.38. Autoscreper elevator.

1 - cupă; 2 - lanţ; 3 - racleţi; 4 - cadru elevator; 5 - roată motoare; 6 - cuţit cupă.

Racleţii (3) elevatorului trebuie sa atace pământul tăiat în prealabil de cuţitul cupei (6) sub un
unghi, de cca. 23°. La descărcarea cupei, sensul de mişcare a lanţului (2) este inversat, astfel că,
racleţii ajută la evacuarea pământului din cupă, simultan cu împingerea lui de către peretele posterior
mobil (11) (vezi fig. 5.37).
Prin funcţionarea elevatorului - ce înlocuieşte şi capacul cupei - se realizează o folosire mai
echilibrată a puterii motorului, astfel încât nu mai este nevoie de buldozer împingător în faza de
săpare-încărcare a cupei autogrederului.

5.3.4. Modul de lucru cu screperele.

Screperele sunt maşini ciclice care, sapă, încarcă pământul în cupă, îl transportă la distanţă şi
în final îl depune în strat, fie în corpul unei lucrări, fie în depozit sistematizat, după care se
95
reîntoarce gol la frontul de săpare.

5.3.4.1. Operaţia de săpare-încărcare.

Săparea şi încărcarea cupei are ponderea energetică cea mai mare din componentele ciclului
de lucru.
În procesul de săpare şi umplere a cupei se disting patru etape (fig. 5.39):

Fig 5.39 Etapele umplerii screperelor

I÷IV – etapele umplerii; 1 – cupă, 2 – capac(oblon) cupă, 3 – cuţit cupă,
4 – prism de pământ exterior.

În I-a etapă, începutul umplerii cupei, brazdele tăiate a1 intră în cupă şi sunt împinse până la
peretele posterior (frecare pământ-metal); în a II-a etapă brazdele tăiate a2 urcă pe depozitul a1 până
la un unghi de cca. 70÷800 funcţie de natura, pământului (coeziv, slab coeziv); în etapa a III-a
pământul săpat a3 ce înaintează în cupă, depăşind unghiul de taluz natural, începe să se rostogolească
în direcţia de mers, peste oblonul ţinut între deschis, astfel că o parte din pământ se scurge pe sub
oblon şi formează un prism de pământ (4) în faţa cupei; în ultima etapă, a IV-a, brazda tăiată se
ridică în cupă aproape pe verticală, ceea ce asigură umplerea cupei peste capacitatea sa geometrică în
etapa III şi IV brazdele suportă o frecare foarte mare, pământ - pământ pe ambele feţe.
Din descrierea procesului de săpare-umplere a cupei rezultă că treptat, pe măsură ce cupa se
umple, forţele rezistente cresc semnificativ, suma lor depăşind uneori forţa de tracţiune a tractorului.
Acest lucru impune fie împingerea screperului, fie introducerea motorului suplimentar, care să
lucreze în ultimele etape de umplere a cupei. Forţele rezistente, mărimea şi variaţia lor de-a lungul
ciclului de lucru, sunt prezentate în fig. 5.40. a, b.
Se pune condiţia ca sistemul de tracţiune şi deplasare să asigure un flux energetic roţilor
motoare, astfel încât agregatul să învingă suma forţelor rezistente:
ΣW = W1+W2 + W3 + W4 [N], în care:
W1 - rezistenţa la deplasare;
W2 - rezistenţa la tăierea brazdei de pământ;
W3 - rezistenţa la intrarea şi înaintarea (ridicarea) pământului în cupă;
W4 - rezistenţa la împingerea (deplasarea) prismei de pământ formate în faţa oblonului cupei.
Rezistenţa la deplasare (W1) se determină cu relaţia:
W1 = (Gs + q γ ∙ K u ) ∙ f [N], în care:
96
 Gs - forţa de greutate a screperuiui (N);
q - volumul cupei (mc);
γ - greutatea specifică a pământului afânat (N/mc);
Ku - coeficientul de umplere a cupei;
f - coeficientul de frecare la rostogolire (a roţilor screperului).
Valoarea coeficientului f depinde de starea drumului pe care se face deplasarea şi anume:
 pe pământ afânat (20÷30 cm) f= 0,10÷0,18;
 pe pământ foarte afânat (20÷30 cm), de exemplu deplasarea pe corpul unui rambleu, f = 0,14÷0,25;
 drum de pământ slab compactat, f = 0,07÷0,11;
 drum. de pământ compactat, f = 0,06;
 drum de pământ foarte bine compactat, f = 0,045÷0,035.

Fig. 5.40. Forţele rezistente şi variaţia lor pe durata ciclului de lucru al screperelor.
a - ilustrarea forţelor rezistente; b - variaţia forţelor rezistente.

Observaţie: în cazul lucrului în rampă sau pantă apare o rezistenţă suplimentară W '=
±sin α (Gs+ q + γ ∙ Ku), în care α - este unghiul de pantă a terenului cu semnul „+" în rampă şi
„−" când screperul lucrează în pantă, rezistenţa Ws devenind în acest caz o componentă activă.

Rezistenţa la tăierea brazdei de cuţitul cupei (W2) se determină cu relaţia:

W2=K ∙ b ∙ h [N], în care:
K - coeficientul de rezistenţă la tăiere (daN/mp) având valori de:
 5000÷7000 - pentru pământ nisipos;
 8000÷10000 - pentru pământ luto-nisipos şi lutos;
 10000÷12000 ~ pentru pământ lutos greu şi argilos.
În cazul în care K> 12000 daN/mp se recomandă afânarea prealabilă a statului de săpat.
b - lăţimea brazdei tăiate, egală cu lungimea cuţitului cupei (m);
h - grosimea brazdei tăiate (m).
Valorile b şi h pentru diferite capacităţi (q) ale screperelor sunt date în tabelul 5.14.

97
 Tabel 5.14. Dimensiunile brazdei tăiate de screpere
Caracteristici screper     Valori    
Capacitate cupă (mc) 4 6 10 15 25
Lăţimea brazdei b (m) 2,2 2,6 2,8 2,8 2,8
Grosime brazdă h (cm) 25 30 30 35 40

Rezistenţa la intrare şi înaintarea pământului în cupă (W3) se determină cu relaţia: W3 = f(b,

h, γa, H), o funcţie depinzând de dimensiunile brazdei (b, h) greutatea specifică a pământului tăiat,
afânat şi de înălţimea coloanei de pământ în cupă care va fi de maxim 1,15 xHC (Hc - înălţimea cupei).
W3 = Bi • b • H2 - B2 • b • H2(a0/lc) + B3 • b • lc în care:
B1, B2, B3 - coeficienţi funcţie de natura pământului, densitate, umiditate, afanare, unghiul de frecare
internă şi coeziune.
B1 = 2,0÷3,0 KN/mc, valoarea crescând cu densitatea pământului;
B2 = 13,8÷21,0 KN/mc, valoarea crescând cu densitatea pământului;
B3 = 2,0÷16,0 KN/mp, pentru pământ nisipo-lutos;
B3 = 0,7÷5,0 KN/mp, pentru pămâint nisipos;
B3 = 0,5÷14,0 KN/mp, pentru pământ argilos.
Valorile coeficientului B3 scad, pe măsură ce umiditatea pământului creşte.
ao - înălţimea fantei de intrare în cupă (m), măsurată între cuţit şi oblon, valorile fiind prezentate în
tabelul 5.15;
lc - lungimea cupei (m) măsurată între cuţit şi peretele posterior, mobil al cupei.

Tabel 5.15. Valorile dimensiunilor ao (m) şi lc (m) funcţie de capacitatea screperelor.

Dimensiunile (m)
q(mc)
ao lc
1,5 0,3 0,7
2,25 0,4 0,8
6,0 0,6 1,0
10,0 0,8 1,6
15,0 0,8 2,0
25,0 0,8 2,5
40,0 1,0 3,2

Rezistenţa la împingerea prismei de pământ (W4) formate în faţa oblonului, care apare în
etapa III şi IV a săpării-încărcării se calculează cu relaţia:
W4 = Vpr • γa • μ [N], în care:
Vpr - volumul prismei de pământ formate în faţa cupei este dat de relaţia:
Vpr = k • q • Ku [mc], în care:
k - coeficient caracterizând mărimea prismei funcţie de capacitatea cupei şi natura pământului
săpat;
q - capacitatea cupei (mc);
Ku = coeficient de umplere a cupei;
ya - greutatea specifică a pământului afânat (N/mc);
u - coeficientul de frecare pământ-pământ (prisma cu suprafaţa terenului).

Valorile coeficienţilor k şi μ funcţie de natura pământului sunt prezentate în tabelul 5.16.

98
 Tabel 5.16. Valorile coeficienţilor k şi μ funcţie de natura pământului săpat de screpere.
Natura pământului γ (KN/mc) k μ
Nisip 1,5 0,25 0,7
Nisipo-lutos 1,6 0,20 0,6
Argiio-nisipos, fin 1,6 0,15 0,5
Argilă grasă, moale 1,8 0,10 0,4
Argilă nisipoasă,
1,75 6,15 0,5
compactă
Argilă grea 1,95 0.1 0,3

5.3.4.2. Modul de săpare cu screperul

Având în vedere cele prezentate anterior, referitoare la rezistenţele ce apar pe durata ciclului
de lucru, metodele de săpare urmăresc o distribuire cât mai uniformă a foitelor rezistente,
urmărindu-se evitarea suprapunerii în timp a valorilor maxime a acestora.
Realizarea condiţiilor de mai sus a condus la trei metode de săpare folosite curent şi anume:
 Săparea în pană (fig. 5.41. a);
 Săparea în trepte (fig. 5.41.b) (în pieptene);
 Săparea în şah (fig. 5.42).

Fig. 5.41. Metode de săpare cu screperul.

a - săpare în pana; b - săpare în trepte (pieptene).

Săparea în formă de pană, constă în înfigerea cuţitului cupei la adâncimea de cea. 20 cmv
după care cuţitul este extras lent şi continuu pe măsură ce cupa se umple cu pământ. Diminuarea
grosimii brazdei tăiate determină reducerea rezistenţei la tăiere (W2).
Lungimea cursei de săpare-încărcare a cupei lî nu trebuie să depăşească în acest caz lî = 25÷35
m.
Metoda de săpare în formă de pană se recomandă în cazul terenurilor cu rezistenţă la săpare
mică (pământ nisipos, strat vegetal, afânat).
Săparea în trepte (sau pieptene) se aplică terenurilor coezive şi constă în înfigerea cuţitului
la adâncimea maximă posibilă (cca. 30 cm) şi apoi săparea unui prim sector de 10-12 m după care,
se înfige din nou cuţitul, dar la o adâncime mai redusă (cca. 50% din prima înfigere) tăind o brazdă
lungă de 6÷8 m, urmată de reînfigerea cuţitului la 10÷12 cm şi după un parcurs de 4÷6 m reînfigerea
cuţitului la 5÷8 cm şi extragerea totală după un parcurs de 3÷6 m. în aceste condiţii umplerea cupei
se face după o cursă totală lî - mai mică decât prin metoda precedentă (lî = 20÷30 m).
Săparea în şah (fig. 5.42). La această metodă se sapă în acelaşi sens (indicat pe figură) fâşii
de lăţime b, egală cu lăţimea de lucru a screperului, între care se lasă un interspaţiu de cca. 1/2 b.
După ce se execută săparea (în pană sau trepte) fâşiilor paralele, numerotate 1 se trece la săparea, în
acelaşi sens, a fâşiilor (2) care sunt decalate faţă de primele, astfel că în prima parte a cursei de
încărcare (1/2) screperul sapă cu toată lăţimea cupei, iar în partea a 2-a a cursei screperul va săpa
99
numai pragul de lăţime b/2. În acest fel brazda, în jumătatea a 2-a a cursei de încărcare lî are
jumătate din secţiunea iniţială, rezultând o reducere corespunzătoare a rezistenţei la tăiere W2.

Fig. 5.42. Săparea în şah cu screperul.

1,2,3 - ordinea de săpare a fâşiilor; 1-1,2-2 - secţiuni prin frontul de lucru cu lăţimea B.

5.3.5. Alegerea screperetor şi scheme de lucru.

Alegerea tipului de screper ce urmează a fi folosit într-o lucrare depinde de mai mulţi
parametri:
 Lăţimea frontului de lucru trebuie să fie mai mare decât ecartamentul screperului (lăţimea
cupei). Lăţimea la fund a săpăturilor va fi cel puţin egală cu lăţimea de lucru a screperului, iar în
cazul rambleelor lăţimea la coronament trebuie să fie mai mare decât lăţimea screperului cu 2x0,5m
spaţii de siguranţă de o parte şi alta a screperului.
 Pentru volume mici de terasament şi spaţii limitate de manevră se vor alege screpere de
capacitate mică, iar pentru volum de lucru mare, la acelaşi obiect se vor alege screpere de capacitate
mare.
 În cazul în care pământul trebuie transportat la distanţe de maxim 250 m se preferă screpere
de capacitate mică (q = 3 mc), la distanţe de 300÷500 m screpere de capacitate 6÷8 mc, la distanţe de
550÷1500 m screpere de capacitate 10÷15 mc, Autoscreperele se aleg atunci când distanţa de
transport este de minim 1500 m şi maxim de 3000 m.
 Screperele lucrează greu în terenurile lutoase şi argiloase uscate precum şi în incluziuni de
pietre mari.
 Umiditatea pământului este un alt factor limitativ, pământul cu exces de umiditate şi aderent
(argilos) reduc coeficientul de umplere a cupei la Ku = 0,3÷0,5. În prezenţa apei în exces la suprafaţă,
screperele nu se folosesc.
 Spaţiul pentru manevrele de întoarcere ţinând seama de raza de viraj a utilajului (tractat) sau
autoscreperului (a se vedea tabelul general cu caracteristicile screperelor).
Pentru a elabora schema optimă de lucru trebuiesc stabilite mai întâi lungimea cursei de
încărcare a cupei lî şi lungimea cursei de descărcare ld
Lungimea cursei de încărcare se calculează cu relaţia:

, în care:
q - capacitatea cupei (mc);
Ku - coeficientul de umplere a cupei;
100
Kp - coeficientul pierderilor (laterale şi frontale, Kp = 1,2);
h - grosimea stratului de pământ tăiat;
b - lăţimea cupei;
Kn - coeficientul de neuniformitate a stratului tăiat (Kn = 0,7);
Ka - coeficientul de afânare.
Pentru calculele estimative se pot folosi datele experimentale prezentate în tabelul 5.17.

Tabel 5.17. Valorile coeficientului de umplere a cupei Ku şi de afânare Ka la screpere.

Masa volumică iniţiala
Natura pământului (t/mc) Ku Ka
Nisipos uscat 1,5÷1,6 0,6÷0,7 1,1
Nisipos cu umiditatea
W=12÷15% 1,6÷1,7 0,7÷0,9 1,15÷1,2
Cernoziom, umiditatea
W=4÷6% L5÷1,6 1,1÷1,25 1,3÷1,35
Argilo-nisipos, W=4÷6% 1,6÷1,8 1,1÷1,2 1,2÷1,4
Argilos, uscat 1,7÷1.8 1,0÷1,1 1,2÷1,3
Pământ pietros 2,5÷2,6 1,0÷1,1 1,5÷1,7

Tabel 5.18. Grosimea stratului de pământ tăiat şi lungimea de încărcare lî a screperelor în diferite
condiţii de teren
Capacitate cupă (mc)
Indicator
2,25÷3,0 6÷8 10 15
Adâncimea maximă de săpare (m) 0,15 0,3 0,35 0,35
Lungimea agregatului screper-
9,26 12,65 15,1 17,55
tractor (m)
Grosimea medie a stratului tăiat (m)
Nisipo-argilos 0,12 0,20 0,20 0,25
Argilo-nisipos 0,10 0,15 0,15 0,20
Argilos 0,08 0,10 0,10 0,12
Lungimea de încărcare lî / necesarul de traseu rectilinia
Nisipo-argilos 15÷20 20÷30 30 35
25÷30 35÷45 45 55
Argilo-nisipos 20÷25 25÷35 40 40
30÷35 40÷50 55 60
Argilos greu 25÷30 40÷50 60 70
35÷40 55÷65 75 90

*Spaţiul rectilinia, mai mare decât cursa de încărcare lî este necesar pentru executarea manevrelor de
începere a săpării (coborâre cupă, deschidere oblon) şi respectiv de trecere în poziţia de transport
(ridicare cupă, închidere oblon), spaţiul de manevră fiind mai mic la screperele acţionate hidraulic şi
mai mare la cele acţionate mecanic.

Lungimea cursei de descărcare ld a pământului din cupă într-un strat de grosime impusă
(cazul rambleelor), se realizează prin coborârea cupei şi întredeschiderea oblonului, astfel ca între
cuţitul cupei şi teren să fie o distanţă egală cu grosimea stratului ce trebuie depus Lungimea cursei
de descărcare este dată de relaţia:
101
 q – capacitatea cupei screperului;
Ku - coeficientul de umplere a cupei;
b - lăţimea cupei (m);
hs - grosimea stratului ce trebuie depus (m).
Grosimea stratului depus b poate fi maximă în cazul depunerii pământului în depozite şi de
valori impuse prin proiectul lucrării, în cazul executării de ramblee. În unele situaţii, compactarea
pământului se realizează chiar prin circulaţia dirijată a maşinilor terasiere (screpere, buldozere),
situaţie în care grosimea stratului depus trebuie să fie mică, de 10÷12 cm.
În tabelul 5.19 sunt prezentate date experimentale privind mărimea cursei de descărcare U în
funcţie de capacitatea cupei şi grosimea stratului depus.

Tabel 5.19. Lungimea cursei de descărcare (ld metri) a screperelor.

Capacitate cupă q (mc)
2,25÷3,0 6÷8 10 15
Grosimea stratului depus hs (m)
0,15 10 15 23 -
0,20 7 11 37 24
0,25 6 9 14 20
0.30 5 8 11,5 16
0.35 4 6,5 30,0 14
0.40 - - 9,0 12
Grosimea maximă - 0,35 0,4÷0,5 0,4÷0,5

5.3.6. Scheme de lucru.

Schemele de lucru folosite de screpere sunt elaborate ţinând seama de următorii parametri
principali:
 tipul de lucrare (debleu, rambleu, mixt);
 minimizarea traseului ciclului de lucru;
 număr redus de întoarceri;
 uzura mecanică cât mai uniformă a screperelor folosite;
 necesitatea rampelor de acces, ce trebuie amenajate în cazurile adâncimilor, respectiv înălţimii
lucrărilor de executat care depăşesc 1÷1,5 m.
Screperele lucrează în pământuri din categoria I, II, III şi IV, în cele de categoria III şi IV
numai după alinarea prealabilă a stratului sau umectarea sa, dacă acesta este foarte uscat şi tare.
De asemenea, screperele nu pot lucra în pământurile a căror umiditate este mai mare de
15÷20%, precum şi în pământurile cu incluziuni de piatră de dimensiuni mai mari de 100÷150mm.
Ciclul de lucru al screperului este format din patru operaţii succesive:
 săparea şi încărcarea cupei cu pământ;
 transportul pământului din abataj la locul de punere în operă sau de depozitare (cursă de deplasare
încărcat);
 descărcarea pământului din cupă într-un strat de grosime reglabilă;
 deplasarea screperului înapoi în abataj (cursa de revenire în gol).
În principiu schema de lucru (fig. 5.43) are o lungime totală şi o durată determinate de
următoarele componente:

102
 Fig. 5.43. Ciclul de lucru la screpere.
a - poziţia screperului! la începutul săpării şi la sfârşitul acestei operaţii; b - componentele ciclului
vizualizate în plan.

1 - o porţiune rectilinie necesară executării manevrelor de începere a săpării; de lungime

egală cu 0,5 ls (ls - lungimea screperului);
2 - o cursă rectilinie de săpare-încârcare a cupei de lungime /,-determinată;
3 - o porţiune rectilinie în care se execută mamevrele necesare poziţiei de transport estimată
la 0,5ls + lt (lt - lungimea tractorului);
4 - o zonă de viraj către spaţiul de depozitare sau de punere în operă de rază Rn;
5 - cursa de deplasare, încărcat, până la locul de punere în operă;
6 - cursa de descărcare, de lungime determinată ld
5 - cursa de revenire în gol, ce include şi virajul de întoarcere (Rn) la poziţia „0".
Conform acestei scheme standard (eliptice), lungimea minimă de deplasare este:
Lmin = lî + ls + lt + 2Rn
Adaptată diferitelor tipuri de lucrări şi dimensiunilor lor, în pian şi înălţime schemele de
lucru folosite sunt prezentate mai jos.

Fig. 5.44. Schema de mişcare în elipsă.

a - săpare longitudinală; b - săpare transversală;1 - umplerea cupei; 2 - descărcarea.

Această schemă se recomandă la executarea profilelor mixte (la canale, bazine) fig. 5.44. a,
unde pământul săpat este folosit la execuţia diguleţelor sau la execuţia rambleelor (h = 1÷1,5 m) cu
pământ luat din gropi de împrumut laterale. Frontul de lucru este scurt, maxim 50÷100 m. De
asemenea, schema în elipsă se recomandă şi la lucrările de nivelare dacă frontul de lucru nu
depăşeşte 50÷100 m. Atunci când gropile de împrumut nu sunt amplasate de-a lungul rambleului
schema suferă modificări, întrucât screperul se va mişca după o curbă închisă, dar cu un contur

103
neregulat.
Schema în elipsă longitudinală (fig. 5.44. a) se aplică atunci când, lăţimea la coronament lc a
diguleţelor (sau depozitelor) permite circulaţia screperelor (lc> ls + 2 x 0,5 m) cu spaţii de siguranţă de
lăţime minimă 0,5 m.
Schema în elipsă transversală (fig. 5.44. b) este aplicată atunci când lăţimea debleului sau a
gropii de împrumut (A) este egală sau mai mare decât lungimea cursei de încărcare (lî), A ≥ lî.
Schema eliptică longitudinală are avantajul că distanţa de transport al pământului poate varia,
după necesităţi.
Pentru că virajele se execută permanent în acelaşi sens şi produc astfel o uzură neuniformă a
mecanismului de deplasare al maşinii, se recomandă schimbarea periodică a. sensului de parcurgere
a elipsei, sau dacă se lucrează în două schimburi, un schimb va executa mişcarea în sens orar, iar al
doilea schimb în sens invers.

5.3.6.2. Schema de lucru în opt (fig. 5.45)

Fig. 5.45 Schema de lucru în opt cu screpere.

lî - cursă săpare-încărcare; ld - cursă de descărcare în corpul rambleului.

Aceasta schemă se aplică la execuţia rambleelor şi debleelor mari (înălţime, respectiv

adâncime de peste 1,5 m) unde sunt necesare căi de acces. La această schemă pe durata unui ciclu
screperul se încarcă şi descarcă de două ori, ceea ce asigură o productivitate mai mare decât la
schema în elipsă (o încărcare + o descărcare). Screperul execută două întoarceri de 180° la capetele
sectorului de lucru, iar în zona mediană doar schimbări de direcţie de 30÷40. La această schemă,
uzura maşinii este uniformă, întrucât virajele alternează, dar în acest fel creşte lungimea traseului, în
zona mediană a frontului de lucru rămân porţiuni nelucrate, execuţia fâcându-se ulterior cu maşini
ajutătoare (buldozere autoscrepere).
În figura 5.46 este prezentată schema de lucru în opt aplicată la execuţia unui rambleu din
groapă de împrumut unilaterală, de ampriză B mare, astfel ca săpătura să aibă adâncime mică pentru a
putea fî redată folosinţei agricole.

104
 Fig. 5.46. Schema de lucru în opt, unilaterală, pentru screper.
1 - rambleu; 2 - groapă de împrumut; 3 -cursă săpare încărcare (li); 4 - cursă descărcare (ld).

5.3.6.3. Schema de lucru în spirală (fig. 5.47).

Fig. 5.47. Schema de lucru în spirală, cu screperul

Se aplică în cazul rambleelor ce permit accesul transversal al screperelor pentru depunerea

pământului, săparea facându-se paralel cu axul lucrării, din gropi de împrumut bilaterale. Condiţia
este ca, înălţimea rambleului să fie mică, pentru a nu necesita rampe de acces (la urcare şi coborâre)
multiple.

5.3.6.4. Schema de lucru în zig-z&g (fig. 5.48).

Schema este recomandată la execuţia rambleelor înalte, cu amenajarea de căi de acces având
o înclinare de 40÷600 faţă de axa gropii de împrumut şi a rambleului.

Fig. 5.48. Schema de lucru în zig-zag, cu screperul.

105
 Frontul de lucru în acest caz va fi mare (> 500m ), screperele săpând şi depunând pământul
paralel cu axa lucrării. Screperele pot lucra unul după altul cu folosirea unei singure gropi de
împrumut. La capătul frontului, screperele întorc la 180° şi execută aceeaşi schemă, săpând însă în
spaţiile nelucrate la prima cursă. Dacă rambleul este de ampriză mare, schema se aplică separat pe
cele două părţi ale axului lucrării (ca în fig. 5.48), în acest caz fiind necesare, gropi de împrumut
bilaterale. Productivitatea în cazul acestei scheme este cu peste 75% mai mare decât la schema în
elipsă.

5.3.6.5. Schema de lucru în suveică (fig. 5.49).

Schema presupune deplasarea continuă a frontului de lucru, care este transversal faţă de axa
lucrării. Schema este aplicabilă în cazul gropilor de împrumut bilaterale, cu lăţime mare, care să
permită săparea transversală impusă de schemă. Productivitatea schemei este cu cca. 30% mai mare
decât la schema în elipsă. Schema este economică în cazul rambleelor de înălţime mică (max. 1m) la
care nu sunt necesare; rampe de acces amenajate.

Fig. 5.49. Schema de lucru în suveică transversală.

O adaptare a schemei, denumită suveică longitudinală, cu săpare şi depunere longitudinală

din gropi de împrumut amplasate bilateral este aplicabilă lucrărilor cu ampriza mică, dar de înălţime
relativ mare (5÷6 m) (fig. 5.50).

Fig. 5.50. Schema de lucru în suveică longitudinală pentru execuţia

rambleelor cu screperul.

5.3.7. Rampe de acces pentru screpere.

Căile de acces (rampe) pentru deplasarea screperelor din debleu în rambleu şi invers, cu cupa
încărcată, sau goală, sunt necesare atunci când diferenţa de nivel dintre acestea depăşeşte 1÷1,5 m.
Ele sunt necesare atât pentru siguranţa deplasării maşinii cât şi pentru a asigura o viteză de lucru
optimă. Rampele de acces pot fi perpendiculare pe axul lucrării (în cazul diferenţelor de nivel mici)
sau, cel mai adesea înclinate faţă de ax, pentru a realiza o pantă impusă (i) (fig. 5.51). Modul în care
se amplasează rampele de acces depinde de schema de lucru adoptată (fig. 5.52), putând fi: rampe
perpendiculare pe axa lucrării (1), când diferenţa de nivel este mică; rampe în unghi (30÷60°) (2)
faţă de axa lucrării; rampe frontale (3) amenajate pe capătul frontului de lucru.
106
 Fig. 5.51. Rampe de acces pentru screpere.

Distanţa dintre rampe lx este impusă de lungimea cursei, de încărcare (l î) la care se adaugă
spaţiile de manevră rectilinii la intrarea în sapă şi respectiv la ieşire, plus spaţiul necesar virajelor.
Panta longitudinală (i) a rampelor depinde de timpul screperului remorcat sau autopropulsat
şi starea de încărcare a cupei (tabel 5.20).

Tabel 5.20. Valorile limită a pantei rampelor de acces pentru screpere.

Screper
Funcţia rampei Starea cupei Autoscreper
tractat
Goală 0,20÷0,22 0,12÷0,15
Urcare
Încărcată 0,12÷0,15 0,12÷0,15
Goală 0,4 0,25÷0,30
Coborâre
Încărcată 0,3 0,25÷0,30
Panta Goală 0,1÷0,12 0,08÷0,10
transversală Încărcată 0,08-0,12 0,08÷0,10

Fig. 5.52. Rampe de acces pentru screpere.

1 - rampă perpendiculară; 2 - rampă în unghi; 3 - rampă liontală; 4 - fără rampe (h < 1,0 m).

5.3.8. Productivitatea screperelor.

Screperele sunt maşini cu acţiune ciclică, care realizează trei operaţii: săpat, transportat,
107
 depunere în strat.
Formula de calcul a productivităţii de exploatare pentru screpere are forma:

q - capacitatea cupei (mc);

Tc - durata unui ciclu (sec);
în care:
ts - timp de săpare-încărcare cupă;
tt - timp de transport;
td - timp de descărcare;
tr - timp de revenire, în gol;
tm - timpul de manevre, viraje;
Vi - distanţele şi vitezele de deplasare la fiecare operaţie;
Ku - coeficientul de umplere a cupei screperuiui, care depinde de natura pământului săpat şi de
utilizarea sau nu, a unui tractor împingător (tabel 5.17)
Ka - coeficientul de afânare a pământului la săparea cu screper (tabel 5.17).
Kt - coeficient de utilizare a timpului de lucru, care depinde de starea tehnică a maşinii, pregătirea
mecanicului, întreruperi tehnologice; Kt = 0,7÷0,85.

5.3.8.1 Căile de creştere a productivităţii screperelor.

În afară de alegerea raţională, optimă a schemei de lucru, care să asigure o durată

minimă a ciclului (Tc) pot fi abordate şi folosite măsuri destinate îmbunătăţirii parametrilor de lucru
ai screperului.
Astfel, durata săpării şi implicit umplerea cupei pot fi îmbunătăţite prin:
 săparea în pantă, folosind pentru aceasta fie relieful terenului, fie realizând iniţial o pantă, α -
3÷5° cu buldozerul, după care în continuare se sapă cu screperul (fig. 5.53.b), în acest fel
rezistenţele la deplasare scad semnificativ, crescând corespunzător forţa de tăiere a pământului în
situaţia în care terenul însuşi oferă condiţiile de panta (fig. 5.53. c) se va săpa în pantă de 8÷10%,
ceea ce conduce la o creştere a productivităţii de 20÷25% şi la scăderea consumului de carburant;
 folosirea tractorului împingător la operaţia de săpare, care permite scurtarea cursei de încărcare
(lî) şi realizarea unui coeficient de umplere Ku. maxim. Tractorul împinge (de obicei cu lama
echipamentului de buldozer) în tamponul posterior al cupei screperului, pe toată cursa (l î) de
umplere a cupei. Pot fi folosite trei scheme de împingere a screperelor:
 schema individuală (fig.5.54) care constă în împingerea screperului pe toată lungimea cursei de încărcare (lî),
urmată de revenirea la poziţia iniţială de aşteptare;
 schema în suveică la care tractorul împinge un screper pe toată cursa de încărcare, la finele acesteia preluând în
sens invers un alt screper (se elimină cursa în gol);
 schema de împingere în lanţ, care constă in împingerea pe rând a mai multor screpere ce se deplasează în acelaşi
sens dar decalate între ele la o distanţă egală, sau mai mare, decât distanţa necesară încărcării cupei (lî).

108
 Fig. 5.53. Săparea în pantă cu screperul.
a -în plan orizontal, nereconiandat; b -în panta obţinută artificial; c -în pantă maturată, optimă.

Fig. 5.54. Schema de săpare cu tractor împingător.

1 - buldozer împingător; 2 - screper; 3 - cursa screper încărcat;
4 - cursă de revenire a buldozerului împingător.

Necesarul de tractoare împingătoare poate fi determinat cu relaţia:

NÎ= NS / NSÎ , în care:
NS - numărul de screpere aflate în lucru;
NSÎ - numărul de screpere deservite de un împingător.

NSÎ = TC / TCÎ , în care:

Tc - durata ciclului screperului:
Tcî - durata ciclului tractorului împingător (care se va cronometra, pentru o schemă de lucru aleasă).
Pentru calcule estimative: Tcî = (1,3÷1,5) tî , tî fiind timpul de încărcare a cupei screperului.
Modul în care operaţia de împingere influenţează umplerea cupei este ilustrat de datele
experimentale prezentate în tabelul 5.21, care arată că indiferent de categoria pământului, prin
folosirea împingerii screperului, cupa se umple complet.

Tabel 5.21. Influenţa împingerii screperelor la operaţia de săpare, asupra coeficientului de umplere
a cupei Ku.
Ku
Natura
pământului fără tractor
cu împingere
împingător
Nisip umed 0,5÷0,7 0,8÷1,0
Lutos şi luto-
0,8÷0,95 1,0÷1,2
argilos
Argilo-lutos şi
0,65÷75 0,9÷1,2
argilă

109
 Obs.: un tractor împingător poate deservi 3÷5 screpere , sau chiar mai multe, dacă
distanţa de transport a pământului este mare.
Realizarea împingerii screperului în faza de săpare-încărcare a cupei se poate obţine şi prin
cuplarea în tandem a screperelor (fig. 5.55. a,b) cupele încărcându-se, în acest caz, pe rând.
Introducerea tractorului împingător asigură îmbunătăţirea productivităţii, dar este necesară şi
atunci când se constată că distanţa de umplere este mai mare decât cea recomandată funcţie de
capacitatea cupei (tab. 5.22).

Fig. 5.55. Autoscrepere cu două cupe în tandem.

a - cu două motoare şi două punţi de tracţiune;b - cu un motor şi trei punţi de tracţiune;
1 - motor; 2 - punte motoare.

Tabel 5.22. Distanţa (lî) de umplere a cupei, funcţie de capacitatea screperului

Capacitatea cupei (mc)
Caracteristică
<2,50 6÷8 10 ÷12 12÷15
Distanţa maximă de umplere a cupei
12÷14 18÷22 26÷28 35÷38
(m)

Obs.: la depăşirea distanţei maxime de umplere a cupei se poate adopta şi soluţia

scarificării prealabile
O rezervă importantă de-creştere a productivităţii screperelor o constituie reducerea duratei
ciclului de lucru prin creşterea vitezei la transport. Aceasta, întrucât pentru o durată medie a ciclului
de 5÷20 minute, funcţie de distanţa de transport, pentru săpare-încărcare se consumă doar 1,2÷2
minute iar restul de timp ce reprezintă 72÷94% din durata ciclului este destinat transportului. Mărirea
vitezei la transport se poate realiza fie prin folosirea autoscreperelor în locul celor tractate, fie prin
mărirea puterii tractorului trăgător, fie prin amenajarea corespunzătoare a drumului de deplasare. De
exemplu, la aceeaşi capacitate a cupei, autoscreperul are o productivitate de 1,5 ori mai mare decât
screperul tractat la o distanţa de transport, de referinţă de 250 m.
Creşterea puterii motoarelor ce echipează screperele şi autoscreperele permit, de asemenea,
mărirea vitezei de transport. Astfel înlocuirea unui motor de 55 kW cu un motor de 96 kW (1,74 ori)
a condus la creşterea productivităţii screperului tractat de 2,08 ori. În tabelul 5.23 sunt prezentate
productivităţile screperelor funcţie de puterea motorului şi distanţa de transport.

Tabel 5.23. Productivitatea screperelor tractate funcţie de puterea motorului de remorcare.

Productivitatea (%) la distanţa de transport
Putere motor
(m) de:
KW (CP) % 100 200 300 400 500
55 (75) 100 100 100 100 100 100
79(108) 145 184 200 208 232 217
96(130) 174 208 219 228 230 233
132(180) 240 256 282 297 303 308

110
 Productivitatea (%) la distanţa de transport
Putere motor
(m) de:
184(250) 335 323 345 356 361 364

Obs: după cum se observă din datele tabelului de mai sus, o creştere de putere de 3,35 ori
determină o creştere a productivităţii de numai 3,23 ori, ceea ce arată ca există o limită raţională
a influenţei puterii maşinii asupra productivităţii. Se observă însă o influenţă pozitivă a puterii
motorului în cazul deplasării pământului la distanţe mari (la 100 m distanţă,
productivitatea(motor cu putere mărită de 3,35 ori) este de 323% iar la 500 m distanţă de
transport, productivitatea este de 364 %).

Distanţa de transport a pământului influenţează în mare măsură productivitatea screperelor,

pentru distanţe de transport mari fiind recomandate cele cu capacitate mare (tabel 5.24).

Tabel 5.24. Distanţa de transport recomandată pentru screperele tractate,

funcţie de capacitatea cupei.
Distanţa limită de
Capacitate, cupă q (mc)
transport
2,75 400
8 600
10 800
15 1000

Obs.: pentru distanţe de transport D > 1000 m se vor folosi autoscrepere, iar peste 3000 m
se recomandă autovehicule de transport (basculante, dumpere).

În fig. 5.56 este prezentată grafic productivitatea screperelor şi autoscreperelor, funcţie de

distanţa de transport (L), capacitatea cupei (q) şi puterea motorului (N).
Graficul permite optimizarea alegerii screperelor, funcţie de cei trei parametri enumeraţi mai
sus.
Unul din parametrii naturali care influenţează productivitatea este starea de umiditate (W) a
pământului săpat. Din acest punct de vedere, umiditatea în exces ( W > 25%) a pământurilor coezive
face neraţională utilizarea screperelor. în această situaţie se va aştepta scăderea umidităţii pe cale
naturală (acceptând întreruperea lucrului), sau se vor aplica măsuri de desecare-drenaj a stratului ce
urmează a fi săpat.
Pământurile uscate, în special categoria II şi III impun o afânare prealabilă a straturilor de
săpat sau/şi umectarea prealabilă a straturilor pentru a le aduce la umiditatea optimă pentru săpare.
De exemplu pământul nisipos şi luto-nisipos are umiditatea optimă de săpare Wo = 8÷10%, iar cel
argilos şi argilo-lutos are Wo = 15%. La o umiditate mărită cu 50% faţă de valoarea optimă,
productivitatea scade cu 10÷29%> la pământul nisipos şi luto-nisipos, şi cu 10÷29% la pământul
argilos şi argilo-lutos.

111
 Fig. 5.56. Productivitatea screperelor şi autoscreperelor funcţie de distanţa de transport (I),
capacitatea cupei (q) şi puterea motorului (N).
a - autoscrepere; b - screpere tractate.

Una din căile de creştere a productivităţii screperelor o constituie perfecţionările tehnice

aduse organului de lucru (fig. 5.57) şi anume:

112
 Fig. 5.57. Perfecţionări aduse screperelor.
1 - oblon mobil; 2 - verine; 3 - cupă; 4 - elevator; 5 - braţ oblon; 6, 7, 8 - segmente cupă telescopică;
9 - fund; 10 - fund rabatabil; 11 - perete mobil; 12 - rotor; 13 - verina; 14 - cuţit;
15 - grătar pentru reţinerea pământiului; 16 - cameră combustie; 17 - mecanism de distribuţie gaze;
18 - cameră cu duze de ieşire gaze.

 Perfecţionarea sistemului de încărcare, folosind pentru aceasta fie un elevator (fig. 5.57. a),: un rotor
(fig. 5.57. b) sau oblon mobil în locul celui articulat la cupă (fig. 5.57. c);
 Perfecţionarea cupei pentru facilitarea descărcării, folosind fie cupă telescopică (fig. 5.57. d) fie cu
fundul dublu, rabatabil (fig. 5.57. c);
 Perfecţionarea cuţitului care poate fi segmentat în trei, dintre care treimea mediană este montată mai
jos astfel că, prin ridicarea cupei în faza a 2-a a săpării, cuţitul median rămâne în pământ, tăind o
brazdă mai îngustă şi mai subţire, ceea ce reduce rezistenţa la săpare în faza finală de umplere a
cupei. O altă perfecţionare constă în injectarea prin cuţit a gazelor sub presiune produse într-o
cameră de combustie. Gazele sub presiune, reduc frecarea pământului de cuţit şi fundul cupei,
îmbunătăţind procesul de umplere a cupei şi micşorând rezistenţa la umplere.

5.3.9. Norme de timp (NT)pentru lucru cu screpere.

Pentru screperele tractate, normele de timp (NT) cuprind săparea şi transportul a 100 mc
pământ, la distanţa de 100 m, cu descărcarea în straturi, pământ categoria I şi II, timpul fiind
exprimat în ore.
Pentru fiecare 100 m în plus, distantă de transport se aplică un spor de timp (NTs) astfel că,
de exemplu pentru transportul pământului săpat la 500 m distanţă, norma de timp va fi:

Normele de timp pentru autoscrepere se referă la aceeaşi unitate de măsură a pământului

săpat (100 mc), dar se normează la o deplasare a acestui volum la distanţa de 250 m. La norma de
timp se adaugă o norma de timp suplimentară pentru fiecare 250 m parcurşi în plus.
Pentru exemplificare în tabelul 5.25 se reprezintă normele de timp şi normele suplimentare
pentru săparea, transportul şi depunerea în strat a pământului, folosind screpere tractate de 2,75, 3 şi
6 mc.

Tabel 5.25. Normele de timp NT (ore) pentru screpere tractate

Capacitate cupă (mc)
Distanţa de transport 2,75 3 6
(m) Categoria pământului
I II I II I II
Până la 100 m 3,20 3,90 2,80 3,60 1,95 2,45
Pentru fiecare 100 m în
0,25 0,28 0,20 0,23 0,15 0,15
plus

Tabel 5.26. Productivitatea de exploatare Pv.ex (mc/h) a screperelor şiautoscreperelor funcţie de

distanţa de transport
Screpere tractate Autoscrepere
Distanta de transport 3,0 mc 8,0 mc 10/14 mc 20/25 mc
(m) Categoria pământului
I II I II I II I II
100 35,7 27,7 62 44 - - - -
113
 Screpere tractate Autoscrepere
Distanta de transport 3,0 mc 8,0 mc 10/14 mc 20/25 mc
(m) Categoria pământului
I II I II I II I II
200 19.6 17,0 35 27 119 95 200 159
300 - - 25 18 65 70 143 116
500 - - - - 54 45,6 90 76
1000 - - - - 28 24.5 47 41
1500 - - - - 19 16,7 32 28

Obs.: creşterea distanţei de transport reduce productivitatea screperelor şi

autoscreperelor. De exemplu la autoscreperul de 20/25 mc mărirea distanţei de transport de la
200 m la 1000 m (de 5 ori) are ca efect scăderea productivităţii de 4,25 ori (de la 200 mc, la 47
mc).
Recomandări privind utilizarea screperelor funcţie de caracteristicile lucrării şi volumul de
pământ specific de lucrat sunt prezentate în tabelul 5.27.

Tabel 5.27. Alegerea screperului funcţie de volumul specific de lucru (mc/ml) în construcţia de
canale.
Lăţime canal la Adâncimea Volum specific (mc Capacitatea cupei
fund (m) canalului (m) pământ/m liniar de recomandată (mc)
canal)
3÷6 max. 8 max. 200 7÷10
8÷10 5÷10 150÷400 10÷15
10÷15 şi mai 8÷10 şi mai
300÷3000 15÷25
mare adânc

5.4. MAŞINI DE ÎNCĂRCAT (ÎNCĂRCĂTOARE).

Acestea fac parte din grupa tehnologică a maşinilor cu cupă, care sapă, încarcă, transportă şi
descarcă pământul. Spre deosebire de screpere şi gredere, maşinile de încărcat denumite prescurtat
încărcătoare, nu descarcă pământul în straturi, ci în depozit, împrăştierea şi nivelarea în straturi
fâcându-se cu o maşină ajutătoare (buldozer, greder). Aceste maşini se recomandă pentru săparea în
teren categoria I (nisipos, lutos şi argilos, arabil) şi în special din depozite de pământ sau alte
materiale în vrac, afânate. De asemenea, încărcătoarele se folosesc curent şi pentru a încărca şi
transporta blocuri de piatră în cariere, blocuri prefabricate pentru construcţii, saci cu ciment, lucrări
de stivuire ş.a. în ultimii ani încărcătoarele sunt tot mai mult utilizate în construcţii hidrotehnice şi de
îmbunătăţiri funciare care se execută în pământuri slab coezive (construcţia de canale şi bazine în
pământuri de categoria I şi II).

5.4.1. Tipuri constructive de încărcătoare

Organul de lucru al încărcătoarelor este cupa. Capacitatea cupei încărcătoarelor este mai
mare decât a excavatoarelor ce execută numai săpături.
Mărimea capacităţii cupei se alege în funcţie de masa volumică a materialului prelucrat, la
cele cu masă volumică mică folosindu-se cupe de capacitate mare.
Cupa poate fi monobloc sau bisegmentată, atunci când încarcă şi transportă blocuri, cât şi în
cazul în care trebuie să sape în pământ de categoria I şi chiar II (eventual cu scarificarea prealabilă a

114
 stratului).
În fig. 5.58. este prezentat un încărcător cu cupă frontală, acţionat hidraulic, cu deplasarea pe
şenile (fig. 5.58) şi pneuri (fig. 5.59). Sistemul de direcţie se bazează pe una din soluţiile:
 direcţie pe roţile spate:
 direcţie prin diferenţierea turaţiei roţilor care se realizează cu un motor hidrostatic înglobat în butucul
roţii;
 direcţie prin articulaţia saşiului (pivotant), care permite şi rotirea cupei, faţă de direcţia de mers, cu
un unghi stânga-dreapta 30°÷40° (fig. 5.60. a) sau până la 120° (fig. 5.60. b).
Puterea motorului (Diesel) încărcătoarelor, funcţie de capacitatea cupei variază între 33,1
kW(45 CP) cu cupă de 0,75 mc şi 263 kW(360 CP) cu cupă de 5,3 mc.

Fig. 5.58. Încărcător frontal pe şenile.

1- braţe ridicare-coborâre cupă; 2 - articulaţie braţe; 3 - cadru de rezistenţa;
4 - verine braţe (1); 5 - cupă; 6 - verină rotire cupă; 7 - braţ cupă.

Fig.5.59. Încărcător cu cupă pe pneuri.

1 - şasiu articulat; 2 - braţe ridicare-coborâre cupă; 3 - suport braţe; 4 - cupă;
5, 6 - pârghii articulate; 7 - verină rotire cupă; 8 - verină direcţie.

115
 Fig. 5.60. Încărcătoare pe pneuri cu cupă rotitoare.
a -încărcător cu şasiu articulat (rotire ±40°); b -încărcător cu echipament rotitor,
240° (β1- 180°; β2 - 30°); 1 - cupă.

Vitezele de deplasare (pe pneuri) 2,4 km/h ÷ 34 km/h.

Încărcătorul cu cupă, pe şenile (fig. 5.58) este constituit dintr-un tractor pe care este montat
echipamentul de încărcare, format din două braţe (1) articulate la două cadre de rezistenţă (3)
solidare cu sistemul de rulare. Cadrele (3) sunt solidarizate între ele cu o traversă-chesonată. Braţele
(1) sunt ridicate sau coborâte cu verinele (4), extremităţile braţelor fiind articulate de partea
posterioară, inferioară a cupei (5). Rotirea cupei în plan vertical pentru săpare, transport şi
descărcare se realizează cu două verine (6) a căror tije sunt articulate. la pârghia (8) ce formează cu
braţul cupei (7) şi braţul (1) un paralelogram deformabil.
Încărcătoarele cu cupă, pe pneuri sunt cele mai răspândite şi au o mare varietate constructivă;
 cu şasiu rigid care permite încărcarea şi descărcarea cupei în faţă;
 cu şasiu articulat (printr-un pivot), la care echipamentul de lucru este montat pe osia din faţă a
tractorului, astfel că permite cupei şi descărcarea laterală (unghi de 30÷40°);
 încărcător rotativ, care are pe osia din faţă o platformă rotitoare pe care este montat echipamentul de
lucru ce se poate roti cu 1200 stânga sau dreapta.
În fig. 5.59 se prezintă construcţia unui încărcător cu cupă, pe pneuri, cu şasiu articulat.
Şasiul articulat (1) permite rotirea osiei faţă şi a echipamentului de lucru cu 40° stânga, dreapta, faţă
de axul longitudinal al maşinii.
Echipamentul de încărcare este format din două braţe (2) de ridicare-coborâre a cupei (4).
braţele (2) fiind articulate la suportul (3) montat pe osia faţă. Cupa (4) articulată de extremităţile
braţelor (2) este rotită în plan vertical cu ajutorul a două pârghii articulate (5) şi (6) acţionate de tija
verinei (7).

5.4.2. Alegerea încărcătoarelor cu cupă

Modul de lucru al încărcătoarelor cu cupă: pentru săpare şi încărcarea cupei, maşina se

deplasează spre înainte cu cupa coborâtă, înfigându-se cuţitul sau dinţii cupei în pământ (max. 30
cm). Pe măsură ce cupa se încarcă prin înaintare, ea se ridică şi se roteşte în plan vertical. Pentru
poziţia de transport cupa se roteşte cu 40°÷50° faţă de orizontală.

116
 Fig. 5.61. Parametrii funcţionali ai încărcătorului cu cupă articulat
1 - poziţia cupei ia încărcare; 2 - poziţia de transport; 3 - poziţia ridicată pentru descărcare;
4 - cupă basculată; 5 - picot articulare.

Urmează deplasarea maşinii cu cupa încărcată până la depozit, sau mijlocul de transport. La
descărcare, cupa se ridică mai întâi la înălţimea necesară, după care basculează, conţinutul (vezi fig
5.61).
Parametrii tehnologici de alegere a încărcătorului cu cupa sunt (fig. 5.61):
 adâncimea maximă de săpare Hmaxs = 10÷35 cm:
 raza de acţiune Ra ce corespunde înălţimii maxime a cupei;
 raza medie de viraj Rv = 4÷8 m. Datorită construcţiei articulate razele de viraj sunt mici, ceea ce
recomandă aceste maşini pentru lucrări în spaţii înguste;
 unghiul cupei în poziţia de deplasare (γ = 45÷50°);
 unghiul de basculare a cupei (α = 450 );
 înălţimea maximă de descărcare Hd max

5.4.3. Scheme de lucru

În fig. 5.62 se prezintă scheme de lucru ale încărcătoarelor (1), care sapă şi încarcă în
mijloace de transport (2) (basculante, dumpere) pământ, balast sau alte materiale granulare din
depozite (3).
încărcătoare frontale pe şenile sau pe pneuri

Fig. 5.62. Scheme de lucru pentru diferite tipuri de încărcătoare cu cupă.

La încărcătoarele frontale (cu descărcare în faţă), cursele de încărcare-descărcare se fac în

117
„V" mijlocul de transport (2), funcţie de spaţiu, putând ocupa tuia din poziţiile indicate în schemele
din fig. 5.62. a, b, c, d. În cazul încărcătoarelor cu cupă rotitoare descărcarea se face lateral, maşina
executând mişcări de lungime minimă, înainte-înapoi (fig. 5.62. e). La încărcătoarele cu descărcare
peste cap (fig. 5.62. f) de asemenea cursele maşinii sunt minime, rectilinii cu deplasarea înainte-
înapoi.
În fig. 5.63. se detaliază o schemă de lucru (vezi fig. 5.62. a). După încărcarea cupei, maşina
virează în marşarier (viteza V1), după care se apropie de mijlocul de transport prin mers înainte, în
viteza II-a, descarcă în faţă în mijlocul de transport, după care se retrage în marşarier (viteza II-a) şi
reintră în abataj pentru săpare-încărcare. Mijlocul de transport se plasează paralel cu încărcătorul la
cca. 4 m de acesta.

Fig. 5.63. Schema de lucru la săpare-încărcarea pământului, în mijloace

de transport auto, folosind încărcătorul frontal.

5.4.3.1. Execuţia de canale.

Datorită perfecţionărilor tehnice (acţionare hidraulică, construcţie articulată cu raze de viraj
mici, motoare puternice şi economice), încărcătoarele cu cupă sunt utilizate şi la constructia
canalelor. În fig. 5.64 este prezentată schema tehnologică de execuţie a unui canal cu profil mixt, în
pământ categoria I, folosind ca maşină principală încărcătorul frontal (2).

118
 Fig. 5.64. Schema de execuţie a unui canal în profil mixt cu maşina principală
încărcător frontal.
1 - direcţia de lucru; 2,3- curse încărcător; 4 - direcţia de săpare a încărcătoarelor;
5 - centre de săpare; 6 - centre de descărcare; 7- încărcător cu cupă frontală;
6 - buldozer ajutător (pentru împrăştiere).

Încărcătoarele (7) sapă debleul şi ies frontal pe rampe de acces (plasate la capetele frontului
de lucru) cu panta m=10. Pământul este transportat în corpul diguleţelor, încărcătoarele urcând pe
acestea pe rampe de acces frontale de pantă m=10. Pământul descărcat pe aceste rampe (6) este
preluat şi nivelat în straturi cu buldozerul (3).
În fig. 5.65 este prezentată schema tehnologică de execuţie a unui canal de dimensiuni mari
(adâncime, peste 8÷10 m) cu secţiunea în trepte (1) săpată cu încărcătoare frontale (2).

119
 Fig. 5.65. Schema de execuţie a canalelor mari săpate în trepte cu încărcătoare cu cupă.
1 - treptele de săpare; 2- încărcător; 3 - mijloc auto de transport.

Pământul este transportat în depozite cu mijloace auto (dumpere, autobasculante).

încărcătoarele (2) sapă frontal pe diferite trepte încărcând pământul direct în mijloacele de transport
(3). Panta rampelor de acces pentru mijloacele de transport auto trebuie să fie de 1:3 şi maxim 1:5.
În ambele scheme de lucru prezentate, se recomandă încărcătoare cu cupă, de mare putere
(240÷400 kW) şi capacitate. Distanţa limită de transport al pământului cu încărcătoare cu cupă este
de 150÷200 m.
În tabelul 5.28 sunt prezentaţi parametrii funcţionali ai încărcătoarelor cu cupă.

Tabel 5.28. Parametrii funcţionali ai încărcătoarelor cu cupă.

Caracteristici Valori
Putere motor (kW) 47,5 76,5 132 222 282 79,4
Capacitate cupă (mc) 0,8 1,6 2,15 3,82 5,0 2,8
Viteză deplasare (km/h)          
înainte - 0÷38 - 0÷35 - -
înapoi - 0÷38 - 0÷35 - -
Înălţime descărcare (m) 2,92 2,85 2,96 3,30 4,45 2,56
Unghi basculare cupă (grade) - 45 - 50 - -
Tip şasiu rigid articulat articulat articulat articulat rigid
Sistem rulare pneuri pneuri pneuri pneuri pneuri şenile

5.4.4. Productivitatea încărcătoarelor cu cupă

Productivitatea de exploatare, orară a încărcătoarelor cu cupă se calculează cu relaţia:

120
În care:
q - capacitatea cupei (mc);
Tc - durata ciclului (sec);
Ku - coeficientul de umplere a cupei (Ku = 0,8÷1,1);
Ka - coeficientul de afânare a pământului (Ka = 1,1÷1,25);
Kt - coeficient de folosire a timpului de lucru (Kt = 0,75÷0,85).
Durata ciclului este factorul principal ce influenţează valoarea productivităţii.
Tc = ts + td + tm [sec], în care:
ts - timpul de săpare-încărcare cupă (ts = 24÷30 sec);
td - timpul de deplasare, care este minim atunci când pământul din cupă este descărcat în mijloc de
transport;
tm - timpul de manevre.
Pentru calcule estimative se consideră că productivitatea de exploatare a unui încărcător cu
cupă este de 60 mc/h/mc de capacitate a cupei, la un transport pe distanţa de 10 m. Pentru fiecare 10
m în plus, distanţă de transport, se estimează o scădere a productivităţii cu 5 mc/h. În aceste condiţii,
productivitatea unui încărcător cu cupă de 3 mc, care transportă pământul la o distanţă D = 50 m va
fi:

iar în căzul descărcării cupei la D = 10 m, productivitatea va fi Py.ex.=180 mc/h, deci mai mare cu 43%
decât în cazul în care distanţa de transport este de D = 50 m,.
În fig. 5.66 se prezintă un grafic de determinare a productivităţii de exploatare, funcţie de
distanţa de transport D, pentru un încărcător cu cupă de 2,5 mc, pe pneuri, articulat.

Fig. 5.66. Diagrama productivităţilor de exploatare, în funcţie de distanţa de transport a

pământului pentru încărcător pe pneuri, cu cupa de 2,5 mc.

121