Cutitele de raboteza sunt similare cu cele de strung in ceea ce priveste geometria, fiind
diferente in ceea ce priveste partea de fixare a cutitului de rabotat. In figura 1.27 se prezinta
cutite pentru rabotat.

                                                                                                  

Cutitele pentru rabotat sunt cotite. Acest lucru este necesar pentru a preintampina suprasolicitarea cutitului
la patrunderea lui in aschiere. In figura 1.28 a se observa ca daca cutitul ar fi drept, prin deformarea acestuia
la intrarea in aschiere, varful cutitului, datorita deformarii elastice a cutitului la patrunderea in aschiere, se va
infige in materialul de prelucrat. Teoretic pentru a elimina aceasta ar trebui ca varful cutitului sa fie construit ca
in figura 1.18b, dar in practica se considera corecta amplasarea varfului ca in figura 1.28c.

Cutitele de mortezat se deosebesc de cele pentru rabotat prin acea ca ele realizeaza miscarea
de aschiere dupa a directie in lungul axei cozii. Forma lor constructiva este prezentata in figura
1.29.

Cutitele sunt de obicei armate cu placute aschietoare. Aceste placute sunt fixate mecanic pe
corpul cutitului. Placutele se aleg dependent de materialul de prelucrat si de tipul prelucrarii
de realizat.
 GENERAREA PRIN MORTEZARE

1. Generalitati

Mortezarea este o operatie asemanatoare cu rabotarea sub aspectul modului de generare a

suprafetelor cat si in ceea ce priveste modul de comportare a sculelor fata de procesul de
aschiere. Mortezarea este utilizata la prelucrarea de degrosare si semifinisare la productie individuala
sau serie mica. Se prelucreaza suprafete interioare sau exterioare, relativ simple, unde nu este permis
accesul sculei de rabotat sau sectiunea ei este prea mica pentru solicitari de incovoiere.  Prelucrarea prin
mortezare utilizeaza scule elementare cu o parte activa cu cel putin doua taisuri (unul principal si unul sau doua
taisuri secundare).Masinile-unelte se numesc masini de mortezat sau morteze.

Miscarile necesare generarii suprafetei sunt (figura 1, figura 2):

-  miscarea de aschiere 1,  este o miscare rectilinie alternativa, in pian

vertical, realizata  de  catre  cutitul  fixat de  un  berbec mobil, indepartarea materialului sub forma de
aschii se realizeaza intr-un singur sens, existand o cursa inactiva;

-  miscarea de avans 2,  se produce prin deplasari intermitente de translatie sau rotatie ale mesei masinii pe
care este fixat semifabricatul si se efectueaza dupa un ciclu al miscarii de aschiere. Contactul sculei cu adaosul
de prelucrare se face cu soc, corpul sculei fiind supus la flambaj. Productivitatea este scazuta deoarece scula
indeparteaza material numai intr-un singur sens al miscarii de aschiere.

    

Figura 2 Miscarile necesare

pentru  generarea                      unei suprafete prin
mortezare
 

Figura 1 Prelucrarea unei

suprafete          pe o masina de mortezat
 

                                

            

2. Generarea teoretica a suprafetelor prin mortezare.

 Metodele de generare a suprafetelor pieselor la prelucrarea acestora prin mortezare sunt
prezentate in figura 3.Generatoarea G, de diverse forme, este materializata de muchia aschietoare a
sculei sau poate fi obtinuta cinematic ca traiectorie rectilinie sau curbilinie a unui punct. Miscarea
pentru descrierea curbei generatoare se realizeaza prin deplasarea intermitenta pe directia miscarii 2
dupa fiecare ciclu al miscarii de aschiere 1.

Directoarea D,  totdeauna rectilinie, se obtine cinematic ca traiectorie a unui punct de pe

generatoare, prin deplasarea planului generator G0  paralel cu el insusi pe directia miscarii 1,  efectuata in
ciclul de curse duble. Pentru repozitionarea generatoarei, planul G 0se deplaseaza Intermitent prin
miscarea 3.

Miscarea 1  este realizata de catre scula aschietoare, iar miscarile 2 si 3 sunt executate de masa
masinii.

Figura 3 Metode de generare a suprafetelor prin mortezare

2.1. Generarea suprafetelor cu generatoare cinematica

Generatoarea cinematica se obtine ca traiectorie a varfului sculei (generatoarea elementara)

care se deplaseaza intermitent dupa efectuarea ciclului de aschiere pe directia miscarii 2 cu
avansul f,  exprimat in mm/cd. Aceasta miscare intermitenta poate fi rectilinie pentru suprafete plane
(figura 4,a,b) sau curbilinie in cazul suprafetelor circulare (figura 4,c).

Miscarea 3, egala cu adancimea de aschiere ap,  in sensul patrunderii in adaosul de prelucrare

este realizata de piesa pentru obtinerea cotei finale a suprafetei de prelucrat.
                                     a) 
                             b)                            c)

Figura4 Generarea suprafetelor  prin mortezare cu generatoare cinematica

2.2. Generarea suprafetelor cu generatoare materializata

Pentru suprafete de dimensiuni mici si forme complicate generatoarea G este materializata de

muchia aschietoare a sculei, iar directoarea D  este rectilinie si descrisa de un punct de pe taisul sculei
care executa miscarea de aschiere 1  (figura 5,a,b).Pentru repetarea ciclului de aschiere, piesa executa o
miscare intermitenta 2 pentru obtinerea marimii avansului de aschiere. Miscarea 3  este necesara pentru
reglarea pozitiei sculei fata de piesa.

Pentru prelucrarea canalelor de pana sau canelurilor, forma suprafetei este obtinuta cu
generatoare materializate (Gm) de catre muchia aschietoare a sculei si cu generatoare cinematice (G c).
Acestea din urma sunt realizate de catre punctele care materializeaza varful sculei ca urmare a miscarii
de avans 2 (figura 6,a,b).

3. Geometria sculei
 Forma   constructiva   a   cutitelor  de   mortezat  este   dictata   de urmatoarele considerente:
solicitarea la flambaj a cutitului sub actiunea componentei F c, respingerea sculei din contact cu aschia
datorita componentei Ff    fapt ce provoaca incovoierea sculei si reducerea grosimii aschiei, contactul
sculei cu materialul de prelucrare se realizeaza cu soc. Elementele constructive si geometrice ale
cutitelor de mortezat sunt prezentate in figura 7.

Figura 7 Elemente constructive si geometrice ale sculelor de mortezat

4. Regimul de aschiere la mortezare

Parametrii regimului de aschiere la mortezare au valori apropiate, ceva mai reduse, fata de cei ai
rabotarii transversale. Acest lucru se datoreaza rigiditatii scazute a sculelor de mortezat in comparatie cu
cele de rabotat si faptului ca miscarea de aschiere se produce in plan vertical. Forta de inertie la capatul
cursei se insumeaza cu greutatea berbecului si pentru a limita valoarea fortei de aschiere se adopta
viteze de aschiere mai reduse.

Adancimea de aschiere(ap)  si numarul de treceri  se stabileste pe baza unor criterii similare cu

cele de la mortezare. Valoarea minima a adancimii de aschiere este a p = 0,150,3 mm. Pentru degrosare
adancimea de aschiere se alege la valori cu 10.. 15 % mai mici fata de rabotarea de degrosare pe seping.
Pentru finisare adancimea de aschiere se alege egala cu adaosul intermediar care se stabileste din
conditia de realizare a rugozitatii si preciziei impuse.

Avansul  (f) se stabileste similar ca la rabotare, valoarea minima este f = 0,040,06 mm/cd, sub
aceasta valoare, aschia devine foarte subtire si nu mai poate fi detasata. Valoarea adoptata pentru avans
trebuie sa se regaseasca in gama de avansuri a masinii-unelte.

Viteza de aschiere (v)  se poate alege din tabele sau se poate calcula cu relatii similare ca la
rabotare. S-a constatat ca valoarea economica a vitezei de aschiere la rabotare este v « 1025 m/min.

Numarul de curse duble  ale berbecului rabotezei se determina cu relatia prezentata la

rabotare.Pentru reglarea masinii in vederea prelucrarii, se adopta valori pentru avans si pentru numarul
de curse duble astfel incat sa existe in gama de reglaj a masinii si cat mai apropiate de valorile alese sau
calculate.

5. Fortele si puterea de aschiere

Componentele fortei de aschiere la mortezare sunt definite asemanator rabotarii si strunjirii

(figura 8). Componenta Fc va solicita cutitul de mortezat la compresiune iar componentele Ff  si Fp  la
incovoiere. In cazul mortezarii cu T  = 0, avand in vedere ca unghiul de atac principal r  = 90°
componenta Fp  = 0. Componenta principala Fp,  care determina lucrul mecanic respectiv puterea la
aschiere, se poate calcula cu o relatia de formele (13.7), (13.8) similare celor de la rabotare.
Componenta Ff  solicita cutitul si suportul acestuia la incovoiere producand abateri dimensionale si de
forma geometrica ale suprafetei prelucrate si chiar ruperea sculei. De aceea componenta Ff  sa
indeplineasca relatia:

            Ff  = (0,30,4)Fc              (1)

Figura8 Compenentele fortei de aschiere la mortezare

           Puterea consumata la mortezare se determina cu relatia (13.9) ca la rabotare.