Defecte ce apar la asamblarile nituite, filetate,

prin pene si caneluri

Cuprins
Rezumat ......................................................................................................................... 4
Introducere...................................................................................................................... 5
1. Analiza stadiului actual al temei. ........................................................................................ 7
1.1 Asamblarea prin nituire ................................................................................................. 8
1.2 Asamblarea prin filetare ................................................................................................ 9
1.3 Asamblarea prin pene si caneluri ................................................................................ 11
2.Clasificarea defectelor la asamblarile mentionate ............................................................. 13
2.1 Defecte constructii asamblari prin nituire .................................................................... 13
2.2 Defecte constructii asamblari prin filetare ................................................................... 19
2.3 Defecte constructii asamblari prin pene si caneluri ..................................................... 21
3. Metode de determinare a defectelor ................................................................................. 22
3.1. Determinarea defectelor a niturilor ............................................................................. 22
3.2. Determinarea defectelor a filetelor ............................................................................. 22
3.3. Determinarea defectelor a asamblarilor prin pene si caneluri..................................... 22
4. Metode de remediere a defectelor..................................... 2Error! Bookmark not defined.
4.1. Remedierea asamblarilor nituite ................................. 2Error! Bookmark not defined.
4.2. Remedierea asamblarilor filetate ................................ 2Error! Bookmark not defined.
4.3. Remedierea asamblarilor prin pene si caneluri .......................................................... 27
BIBLIOGRAFIE ................................................................... Error! Bookmark not defined.

Rezumat
n lucrare se prezint mentenanta diferitor tipuri de asamblari n scopul previziunii
defectelor si a uzurilor acestora in vederea utilizrii lor intr-un mod atat economic cat si
util.
Lucrarea este structurat pe cinci capitole n care sunt prezentate, tipurile de
asamblari, clasificarea defectelor, metode de determinare si remediere a acestora,
urmate de concluzii i bibliografie.

Summary
The paper presents different types of assemblies maintenance in order to
forecast defects and their wears for use in an both economical and useful way.

The paper is structured in five chapters which present the types of assemblies,
fault classification, methods of determination and remedial action, followed by
conclusions and bibliography.

Introducere
Calitatea unei asamblari este data de un complex de valori care se refera la
caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor pieselor ce o compun, de parametrii
geometrici ai elementelor si de indicia tehnico-economici. Parametrii geometrici sunt
stability prin proiectare si realizarea lor depinde de organizarea si desfasurarea
procesului tehnologic. Determinarea tolerantelor geometrice si inscrierea acestora pe
desenele de executie, are ca scop asigurarea conditiilor corecte de functionare si a
modului de folosire a pieselor.
Toate defectele trebuiesc analizate sistematic, din punct de vedere al abaterilor
de forma, de orientare, de pozitie etc., precum si din punct de vedere al procesului de
executie. Avand in vedere ca defectele pot aprea ca urmare a depasirii valorilor impuse
de abateri se face o clasificare a acestora, urmata de determinarea lor si a modului in
care se pot remedia, tinand cont de diferitele tipuri de abateri ale caror depasire le pot
cauza.

1. Analiza stadiului actual al temei.

Prezentare generala:
Asamblarea este operatia de reuniune, intr-o succesiune bine determinata,
aelementelor constituente ale unui sistem tehnic, in scopul de a indeplini
cerinteletehnologice impuse.Rezutatul fizic al operatiei de asamblare poarta numele tot
de asamblare.Dupa modul in care se pot demonta cu sau fara deteriorarea a cel putin
unuiadintre elementele componente, se pot defini urmatoarele grupe de asamblari:

prin nituire
prin sudare
1. Nedemontabile

prin lipire
prin presare

Asamblari
prin filet
cu pene
2. demontabile
canclate

cu elemente elastice

1.1 Asamblarea prin nituire

Nitul este un organ de masina folosit la asamblarea nedemontabila a doua sau
mai multe pese de forma plata, table, profile. Nitul este format din: Tija cilindrica d,un
cap initial (de asezare) 3 si un cap format in timpul nituirii. Tija nitului este construita mai
lunga decat grosimea totala a tablelor ce urmeaza a fi asamblate, pentru a exista
suficient material, astfel ca prin batere sa se realizeze al doilea cap al nitului.

Fig. 1.1 Geometria nitului in stare asamblata

Nituirea este procedeul tehnologic de mbinare nedemontabil a dou sau mai

multe piese cu ajutorul niturilor.
mbinrite nituite sunt folosite la:
- asamblri supuse la sarcini vibratorii;
- asamblarea metalelor greu sudabite;
- asamblri de profile pentru construci metalice;
- asamblri de piese confecionate din materiale diferite.
Asamblarea pieselor prin nituri i operaia tehnologic prin care se realizeaz
aceast legatura se numete nituire. Asamblrile nituite se clasific dup mai multe
criterii, i anume:
a)dup modul de execuie a nituirii - nituire manual i nituire mecanic;
b)dup temperatura la care se execut nituirea - nituire la cald i la rece;
c)dupa modul de aezare a tablelor asamblate prin nituire - nituire prin
suprapunere i nituire cap la cap cu eclise;

d)dup numrul de rnduri- nituire pe un rnd, nituire pe dou rnduri n linie,

nituire pe dou rnduri n zig-zag;
e)dup destinaia nituirii- nituire de rezisten, nituire de etanare i nituire de
rezisten-etanare.
.

1.2 Asamblarea prin filetare

Asamblrile filetate sunt asamblri demontabile care permit montarea si
de-montarea repetata a imbinarii fara distrugerea partilor componente. Acesto lucru
este datorat filetului 3. Sunt utilizate frecvent n construcia demaini; se realizeaz prin
intermediul a dou piese filetate conjugate, una filetat la exterior numit urub 1,
cealalt filetat la interior numit piuli 2 (sau pies cu rol de piuli).

Fig. 1.2.1 Geometria surubului si piulitei in stare asamblata

Dupa rolul functional, suruburile pot fi:

. suruburi de fixare sau de strangere;
. suruburi de etansare;
. suruburi pentru transmiterea miscarii;
. suruburi de reglare;
. suruburi de masurare.
Elementul principal al piesei filetate este filetul. El este o nervura elicoidala pe o
suprafata de revo-lutie la exterior, pentru surub, sau la interior, pentru piulita.

Elementele geometrice ale filetului sunt definite in fig. 1.2.2 unde sunt prezentate
elementele

standardizate

ale

filetelor

surubului

si

piulitei

complementare.

Fig. 1.2.2 Elementele geometrice ale filetului

Semnificatiile geometrice ale notatiilor folosite in figura 7 sunt urmatoarele:

Unghiul Profilului

Pasul

Numarul de inceputuri

Diviziunea
Filetul multiplu

p, p=ip

Diametrul exterior

d;D

Diametrul interior

d1;D1

Diametrul mediu

d2;D2

Inaltimea totala

H1

Inaltimea utila

H2
;

Unghiul de infasurare

Filetul poate fi:

. filet pe dreapta - daca surubul sau piulita sunt rotite in sensul acelor de
ceasornic, surubul are o miscare de avans;
.filet pe stanga - daca rotind surubul sau piuli-ta in sensul acelor de ceasornic
surubul se retrage.
9

Filetul poate fi prelucrat cu unul sau mai multe filete suprapuse, din acest punct
de vedere suruburile clasificandu-se astfel:
. filete cu un inceput - avand un singur filet; acestea sunt folosite in general la
suruburile de fixare si de forta;
. filete cu mai multe inceputuri - avand mai multe filete juxtapuse, identice si
echidistante. Aces-tea sunt folosite in general la suruburile de miscare.

1.3 Asamblarea prin pene si caneluri

Penele sunt organe de masini care prin forma lor si locasului in care sunt
introduce asigura asamblarea necesara. Dupa rolul lor functional penele pot fi: de
asamblare sau de reglare.
Dupa modul de realizare a imbinarii, penele pot fi: cu strangere sau fara
strangere.
Dupa pozitia lor fata de axa pieselor imbinate penele pot fi:transversale (cu una
sau ambele fete laterale inclinate ) sau longitudinale (cu laturile paralele sau cu una din
laturi inclinata,fata superioara a penei ).
Asamblarea este utilizat n urmtoarele scopuri:
- transmiterea forei axiale sau a momentului de torsiune de la piesa tip arbore
la piesa tip buc sau butuc.;
- rigidizarea elementului tip butuc pe arbore;
- fixarea mpotriva deplasrii axiale a pieselor tip butuc sau buc pe arbore

In figura 1.3.1 sunt prezentate diferite tipuri de pene. Penele longitudinale

montate fr strngere sunt de urmtoarele tipuri, a, b - pene paralele, c- pene disc i
d- pene cilindrice
Penele paralele sunt cele mai utilizate tipuri de pene pentru asamblare. Acestea
se monteaz longitudinal n canale executate n butuc i arbore i pot s funcioneze
ca asamblri fixe, figura 2.3.1 a, sau ca asamblari mobile, b. n cel de al doilea caz, din
cauz c n timpul funcionrii pana are tendina de a se roti n loca i a iei din
acesta, se fixeaz cu uruburi, f.
10

Din punct de vedere al formei constructive penele paralele se realizeaz n trei

forme:
- cu capete rotunjite;
- cu capete drepte;
- cu un capt rotunjit
i un capt drept, e, f i g

Fig. 1.3.1 Tipuri de pene

Canelurile sunt echivalente mai multor forme tip pan care sunt solidare cu
arborele i sunt uniform distribuite pe circumferina acestuia.

Fig. 1.3.2 Tipuri de caneluri

11

2. Clasificare defecte
2.1 Defecte la asamblarea prin nituire
Clasificarea se face avand in vedere ca asamblarea este compusa din elementele
asamblarii capul si tija nitului si nitul intreg, precum si din elementele de asamblat.

2.1.1 Defectele nitului

a. Defectele tijei nitului:
- abateri de forma rectilinitate a axei tijei, circularitate, cilindricitate, planeitate;
- abateri de pozitie bataia frontala, abaterea la coaxialitatel
Intrucat tija nitului este un cilindru, se regasesc defecte cauzate de abaterile de
forma care pot aparea. Dupa cum se observa in figura 2.1.1.a s-a reprezentat o
asamblare nituita formata din tija nitului si cele doua capete ale acestuia (cel original si
de inchidere) si din elementele de asamblat. Datorita abaterii de la circularitate,
sectiunea tijei nu mai este circulara ci poate prezenta ovalitate sau poligonalitate, in
aceasta situatie nu se mai realizeaza un ajustaj cu strangere, apare joc intre tija si
gaura de trecere, iar capul de inchidere se formeaza incorect.

12

In figura 2.1.1.b se pot observa defecte cauzate de abaterile de cilindricitate ale

tijei nitului care o pot deforma in forma conica, de butoi, de sa sau curbata.

Datorita abaterii de la forma data a suprafetei capul original al nitului (fig 2.1.1.c),
in momentul baterii se va produce dezaxare tijei acestuia,care se bate stramb, ceea ce
duce la aparitia unui joc nedorit intre tija si gaura.

Datorita abaterii la rectilinitate a axei tijei nitului, la batere aceasta se va deforma,

iar capul de inchidere se formeaza incorect (fig 2.1.1.d).

13

In cazul niturilor cu tija tubulara, care sunt cele mai folosite in prezent de
majoritatea firmelor producatoare, pot aparea abateri la coaxialitate intre tija nitului si
cilindrul unde se depoziteaza materialul exploziv, ceea ce duce la formarea incorecta a
capului de inchidere, iar nitul va iesi din asamblare (fig 2.1.1.e)

b. Defectele capetelor nitului:

- abateri de forma cilindricitate, de la forma data a suprafetei, de la planitate;
- abateri de pozitie de concentricitate, la inclinare, la bataia frontala;
Intrucat capul original si cel de inchidere pot avea diverse forme: conic, cilindric,
plat, bombat, rotund, semirotun etc., pot aparea defecte datorate abaterilor de forma. In
cazul in care capetele sunt cilindrice, se vor regasi aceleasi abateri si in cazul tijei
cilindrice si anume deformatii in forma de butoi, sa, conicitate si de tija stramba (fig
2.1.1.b).

14

Indiferent de forma capetelor, poate aparea o abatere de pozitie daca exista o

dezaxare intre capul nitului si tija, ceea ce duce la deformarea tijei (fig 2.1.1.f).

In fig 2.1.1.g se observa ca, daca capul original al nitului (cel de inchidere) este
mai mic decat cel format in contrabuterola, se produce subtierea tablelor si apar urme
pe piese deformare cauzata de abatere de forma.

Poate aparea abatere de la forma data a suprafetei in interiorul unuia dintre

capete, fapt care duce la asezarea incorecta pe suprafetele asamblat, iar strangerea va
fi insuficienta, ducand la aparitia spatiului intre acestea (fig 2.1.1.h).

15

In cazul nitului cu capul plat poate aparea o abatere de la planeitate, convexitate

sau concavitate (fig 2.1.1.i), sau in cazul nitului cu cap inecat, poate aparea abatere la
inclinare, unghiul conului capului sa fie mai mic sau mai mare decat cel al locasului,
ceea ce determina baterea prea infundata sau ramanderea capului in afara (fig 2.1.1.j).

c. defectele nitului (tija + capetele nitului)

- abateri de pozitie de coaxialitate, perpendicularitate, parallelism.
Pot aparea defecte cauzate de abaterile de pozitie (fig 2.1.1.k), de exemplu de
abatere la perpendicularitate intre suprafata interioara a capului nitului si elementele de
asamblat.

Datorita abaterii la coaxialitate, intre tija nitului si axa gaurii de trecere, tija nitului
se deformeaza, iar buterola are din aceasta cauza o pozitionare gresita, producand
urme atat pe capul nitului cat si pe suprafata pieselor de asamblat (fig. 2.1.1.l), acest
defect fiind iremediabil.

16

2.1.2 Defectele pieselor de imbinat. Defectele ajustajului

Prin nituire se pot asambla doua sau mai multe elemente, cu sau fara eclise, in
care se dau gauri de trecere, prin care va trece tija nitului, la realizarea asamblarii. Daca
intre axele acestor gauri de trecere apare o abatere la coaxialitate apare dupa cum se
vede din fig. 2.1.2.a un defect iremediabil la asamblare.

Daca apar abateri la intersectia axelor niturilor se poate produce umblarea

tablelor intre nituri, pot apare abateri de forma ale gaurilor de trecere (ovalitate,
poligonalitate) pot determina joc sau pot produce strambarea tijei, poate aparea o
abatere la perpendicularitate intre piesele de asamblat, ceea ce duce la baterea
incorecta sau abatere la perpendicularitate intre suprafetele exterioare ale nitului (fig
2.1.2.b).

2.1.3 Defecte datorate procesului tehnologic

Cauzele tehnologice care provoaca diferite defecte de imbinare la imbinarea prin
nituire pot fi: pregatirea gresita a corpului de nit inainte introducerii in gaura, pregatirea
gresita a pieselor care se imbina, executarea gresita a operatiilor de contragaurire,
utilizarea de scule necorespunzatoare sau aplicarea gresita a procedeelor de nituire.

17

2.2 Defecte la asamblarea prin filetare

Cercetarile experimentale si analiza asamblarilor filetate distruse au condus la
concluzia ca formele de deteriorare a organelor de asamblare filetate sunt ruperea tijei
surubului si distrugerea filetului piulitei sau surubului.
Cauza principala care conduce la ruperi este oboseala materialului datorata
actiunii unor sarcini variabile si favorizata de rezistenta unor puternici concentratori de
tensiuni. In cazul unor sarcini statice, ruperile apar mai ales ca urmare a prelucrarii
mecanice necorespunzatoare a pieselor filetate sau a montarii si explotarii incorecte a
acestora. Considerand ca tensiune de baza tensiunea din tija nefiletata a surubului, in
sectiunile cu concentratori de tensiuni apar valori de tensiuni mai mari de cinci ori decat
tensiunea de baza, cea mai mare tensiune si, ca urmare cea mai mare parte a ruperilor
apare in zona primei spire a surubului in contact cu piulita.
Concentrarea tensiunilor in aceasta zona se explica prin distributia neuniforma a
sarcinii intre spirele in contact ale surubului si piulitei, prima spira preluand peste 1/3 din
sarcina iar a zecea spira mai putin de 1/100 din aceasta sarcina. In plus tensiunile care
apar in tija surubului au valori maxime in zona de la fundul filetului, acestea provocand
si ruperile spirelor filetului. Celelalte zone cu frecventa a ruperilor mari este zona de
trecere de la tija la capul surubului, concentratorul de tensiuni din aceasta zona fiind
tocmai diferenta de dimensiuni si raza de racordare cu care se realizeaza trecerea.
Organele de asamblare filetate se pot deteriora si datorita unor sarcini suplimentare
cauzate de impreciziile de executie si de montaj.
Transmisile surub-piulita ies din functiune, in primul rand, datorita uzarii
flancurilor spirelor filetului.
Pentru a preintampina deteriorarea organelor de asamblare filetate si transmisilor
surub-piulita, trebuie sa se calculeze, conform regimului de solicitare, atat tija surubului
cat si spirele filetului. In plus trebuie luate masuri tehnologice si costructive pentru
diminuarea concentratorilor de tensiuni.

18

Statistic, ruperea la oboseala a suruburilor de strngere se produce cu ponderile date

de figura 2.2.1.

Fig 2.2.1 Zonele de deteriorare a ansamblelor filetate

Ruperea tijei surubului are loc n zonele cu concentratori mari de tensiune, astfel:
1. Sectiunea A, cu o frecventa a ruperilor de 15 %, n zona racordarii de sub capul
surubului;
2. Sectiunea B, cu o frecventa a ruperilor de 20 %, este zona concentratorului dat de
sfrsitul filetului.
3. Sectiunea C, cu o frecventa a ruperilor de 65 %, este zona primei spire solicitate n
care exista si efectul de crestatura al filetului; aceasta este zona cea mai solicitata a tijei
filetului.

Alte defecte ce prezinta asamblarile filetate sunt:

-

Tensiuni suplimentare datorita concentratorului de eforturi care este filetul

Suprasolicitare datorita strangerii necontrolate

Autodesfacere datorita strangerii insuficiente sau necontrolate

19

Gaurile pentru montarea suruburilor au diametrul mai mare sau mai mic decat
diametrul suruburilor,
Centrarea pieselor.
Strangerea insuficienta sau neuniforma a piulitelor provoaca deteriorarea
asamblarii sau aparitia de deformatii la piesele asamblate. Tot din aceasta cauza
poate aparea si slabirea etansarii asamblarii.

2.3 Defecte la asamblarea prin pene si caneluri

Transmiterea momentului de torsiune se face prin intermediul fetelor laterale ale
penei. Aceasta este solicitata la strivire sau presiune de contact, in functie de
mobilitatea asamblarii si forfecare.
Se considera o asamblare cu pana paralela supusa la un moment de torsiune
Mt. Diametrul arborelui este d iar pana are in sectiune dimensiunile bxh. Canalele au
adancimea t1 in arbore si t2 in butuc. In partea superioara si inferioara pana este
montata cu joc, iar pe fetele laterale cu strangere.
Tensiunea de strivire se considera ca este repartizata uniform pe suprafetele de
contact ale fetelor laterale ale penei.
Forfecarea penei apare in planul de separatie dintre arbore si butuc.

Fig 2.3.1 Solicitarile asamblarilor prin pene

Un alt defect ar fi etanseitatea penei in canal, acesta fiind un defect de fabricatie.

Acest defect poate fi provocat si de modul de centrare al asamblarilor canelate.
20

3. Metode de determinare a defectelor

3.1 Metode de determinare ale defectelor de nituire
Verificarea asamblarii se poate face prin examinarea aspectului exterior al
asamblrii sau cu ajutorul sablonelor pentru verificarea diametrului si masurarea
inaltimii capului de incheiere si dispozitive optice.
In timpul procesului de nituire, scula care bate nitul loveste tabla, producand o
alungire locala a materialului, astfel incat de-a lungul tuturor niturilor alungirile se
cumuleaza, piesa lungindu-se daca niturile sunt dispuse neregulat sau poate aparea
riscul rasucirii daca piesa este fixata de altele.

3.2 Metode de determinare ale defectelor de filetare

Verificarea asamblarii se poate face prin examinarea aspectului exterior, si a
ansamblului propriuzis in vederea determinarii gradului de strangere al ansamblului.
Determinarea jocului peselor asamblate
Determinarea modului in care a fost stransa piulita (neuniforma)

3.3 Metode de determinare ale defectelor :pene si caneluri

Verificarea centrarii arborelui
Verificarea prin ciocanire a penelor pentru a observa daca sunt bine stranse in
locas
Examinarea aderentei suprafetelor de contact ale penei in locasul de pana.

21

4. Metode de remediere a defectelor

4.1 Asamblarile nituite
Remedierea defectelor aprute la nituire se realizeaz prin demontarea nitului,
prin tiere sau cu flacr, i remontarea unui alt nit.
Pentru a evita aparitia coroziunii electrochimice se recomanda ca materialele
tablelor si ale niturilor sa fie aceleasi sau apropiate.
Pentru a realiza imbinari nituite de buna calitate, trebuie respectate urmatoarele
conditii:
-presiunea exercitat trebuie s aib valoarea impus de tehnologie, pentru a mpiedica
deplasarea ntre piese, deci pentru evitarea forfecrii;
- temperatura de nclzire trebuie s respecte indicaiile tehnice, pentru ca materialul
nitului s nu-i modifice calitile;
- lungimea tijei nitului trebuie astfel aleas astfel nct s permit formarea capului de
nchidere;
- trebuie s se acorde o atenie deosebit operaiilor de pregtire a nituirii i, n special,
currii tablelor;
- nitul i gaura trebuie alese astfel nct, dup nituire, gaura s fie bine umplut;
- capul nitului trebuie astfel confecionat, nct s adere pe toat suprafaa la suprafaa
tablelor.
Demontarea mbinrilor nituite se realizeaz prin:
- tierea niturilor cu dalta;
- tierea cu flacr oxiacetilenic;
- gurirea niturilor;

4.2 Asamblarile filetate

n situaia n care asamblarea este solicitat la eforturi axiale, se folosesc
uruburi normale, ca n figura 4.2.1, a. Dac asamblarea este supus la solicitri axiale
i transversale, atunci se folosesc soluiile din figura 7.6, b-f, unde, pentru preluarea
eforturilor aprute, se folosesc piese ajuttoare sau construcii ajuttoare, ca: praguri,
tifturi, pene, uruburi psuite sau buce.
22

Fig 4.2.1. Tipuri de asamblari prin filetare si solutiile constructive pentru diferite tipuri de
solicitari: 1 surub; 2 piulita; 3- saiba.

Remedierea montajelor filetate se face prin operaiile de demontare i verificare

a elementelor care compun ansamblul. Totodat, remedierea const n asigurarea
suplimentar mpotriva deurubrii.
Un caz n care montajele filetate necesit remedieri sunt cele la care gurile
pentru montarea uruburilor au diametrul mai mare dect diametrul uruburilor. n
situaia n care asamblarea se realizeaz cu uruburi psuite, este necesar o
prelucrare precis a gurilor. De regul, n aceast situaie gurile n piesele asamblate
se execut simultan.
Executarea asamblrii se realizeaz astfel: nti se centreaz piesele, se
introduce urubul n gaur, se fixeaz capul urubului cu o cheie, pentru a nu se roti,
apoi, cu mna liber, se monteaz piulia.

23

O alt situaie este cea la care strngerea insuficient sau neuniform a piulielor
provoac deteriorarea asamblrii sau apariia de deformaii la piesele asamblate. Tot
din aceast cauz poate aprea i slbirea etanrii asamblrii. Pentru a evita acest
lucru, de multe ori se folosete strngerea cu chei automate sau strngerea controlat.
Asigurarea mpotriva autodeurubrii se face, n general, datorit forei de
frecare dintre filetul urubului i al piuliei. Cu timpul ns, autofixarea se reduce i, de
aceea, este necesar s fie folosite metode suplimentare de asigurare.
n figura 4.2.2. sunt prezentate cteva metode de asigurare a uruburilor contra
deurubrii.

Fig 4.2.2. Asigurarea suruburilor impotriva autodesurubarii

Dintre metodele de asigurare a uruburilor, sunt prezentate n figur:

a. folosirea unor aibe de siguran; n piuli i n tija urubului se face o gaur
prin care este trecut cuiul spintecat, ceea ce unete piulia cu urubul;
b. folosirea unei aibe de siguran cu umeri sau cu nas; ea este confecionat
dintr-un material moale, care se sprijin cu capetele ndoite pe piuli i pies,
mpiedicnd astfel micarea relativ a acestora;

24

c. montarea dup strngerea piuliei a unor chei sau plci crestate care mbrac
piulia i o imobilizeaz n aceast poziie;
d. trecerea unei srme prin capetele urubului; metoda poate fi folosit la
uruburile cu cap hexagonal;
e. folosirea unei contrapiulie sau a unei aibe elastice care are ca efect blocarea
piuliei datorit forelor de frecare; cnd se alege soluia cu contrapiuli obinuit,
grosimea contrapiuliei va fi egal cu grosimea piuliei, pentru ca fora de strngere s
nu poat fi preluat de una dintre ele;
f. asigurarea cu aibe elastice (Grower)
n anumite situaii, este necesar, mai ales n industria de aparate, asigurarea
mpotriva desfacerii neautorizate. Dou dintre aceste metode sunt prezentate n figura
4.2.3.

Fig 4.2.3 Asigurarea impotriva desfacerii neautorizate

O atenie deosebit trebuie acordat asamblrii cu ajutorul prezoanelor.

n figura 4.2.4. este prezentat o astfel de asamblare.

Fig 4.2.4. Asamblarea cu prezon: a- asamblarea; b,c variante constructive de prezon

(cu si fara degajare)

25

Varianta constructiv din figura 4.2.4 c (fr degajare la captul filetului) prezint
dezavantajul c urubul nu poate fi nurubat pn la capt, deci asamblarea va fi mai puin
rigid, iar precizia poziional axial nu este asigurat. n cazul acestui tip de asamblare trebuie
avut n vedere c, la operaia de asamblare, dar mai ales la operaia de deurubare, urubul se
poate rupe, o parte rmnnd n piesa de baz.
Demontarea asamblrilor cu uruburi se face n ordinea invers montrii. Se respect
urmtoarea succesiune:
- se scot elementele de siguran: srme, cuie spintecate, contrapiulie;
- se desfac piuliele.
Dac piuliele sunt nepenite, se evit forarea acestora. Pentru uurarea desfacerii se
toarn puin petrol lampant pe capul piuliei, se ateapt puin timp, dup care se va ncerca din
nou desfacerea piuliei. Dac nici astfel nu se poate desface, se ncearc o nurubare cu una
sau dou rotaii, apoi se reia operaia de deurubare.

4.3 Asamblarile prin pene si caneluri

nainte de asamblare, trebuie s se verifice cu atenie limea penei i a canalului
din arbore i din butuc, precum i paralelismul canalului de pan cu axa arborelui.
De regul, penele longitudinale au feele opuse paralele sau cu o nclinare de
1/100 pe una dintre fee, pentru a putea fi introduse mai uor n locaul de pan i
pentru a realiza un efect de strngere cu piesele care se asambleaz.
n cazul penelor alese pentru o anumit asamblare se ine seama, la verificarea
dimensional, ca acestea s aib un adaos de 0,3-0,5 mm, necesar ajustrii prin pilire.
Pilirea se execut numai de-a lungul penelor, cnd se verific i teirea colurilor
penelor pentru a nu se nepeni n canale.
La asamblarea cu pan de strngere, pana ader strns pe fundul canalului
arborelui i al butucului i are joc pe feele laterale, iar la montarea fr strngere,
acestea se introduc n canalul de pan fr joc lateral, dar cu joc ntre pan i fundul
canalului butucului. Montajul se execut cu lovituri uoare de ciocan sau cu dispozitive
speciale, iar demontarea, prin lovituri cu ciocanul n capul unei tije sprijinite pe capul
ngust al penei.
Penele de ghidare sau penele paralele necesit o ajustare la montare. Pana se
introduce n Pana se introduce n canalul de pan al arborelui, btndu-se uor cu

26

ciocanul de cupru sau cu dispozitive de presare, se fixeaz cu uruburi, dup care se

monteaz pe arbore butucul, care nu trebuie s oscileze pe pan.canalul de pan al
arborelui, btndu-se uor cu ciocanul de cupru sau cu dispozitive de presare, se
fixeaz cu uruburi, dup care se monteaz pe arbore butucul, care nu trebuie s
oscileze pe pan.
- verificarea canelurilor butucului; acestea trebuie s fie lipsite de bavuri, turtiri,
muchii ascuite (muchiile canelurilor trebuie s fie rotunjite sau teite, pentru a se evita
griparea n timpul montrii);
- prile frontale ale arborelui i ale butucului sunt teite, pentru a uura montajul
i a evita blocarea acestora;
- suprafeele canelurilor se ung nainte de montare, dup curarea de impuriti;
- mbinrile mobile se realizeaz manual;
- mbinrile fixe se execut cu ajustaj cu strngere (blocat) i se monteaz prin
presare la rece sau prin nclzirea piesei cuprinztoare la 80-120 C; la acest tip de
montaj este interzis lovirea cu ciocanul, pentru a nu se produce rizuri, turtiri pe caneluri
sau dezaxarea pieselor;
- dup montaj, la mbinrile fixe se verific excentricitatea i jocul dintre piese;
- la mbinrile fixe se verific btaia radial i frontal, folosind un aparat comparator.

27

Bibliografie
1. [UNG f.a],Ungureanu Marin, Curs de MENTENANTA SISTEMELOR
MECANICE.
2. [DAN 02], Daniela B,, s.a., Defecte ale imbinarilor prin nituire. Metode
specifice de determinare ale acestora, Academia Tehnica Militara, Bucuresti
2002
3. http://www.scribd.com/doc/28340394/Asamblari-Cu-Pene-Si-Caneluri
4. http://www.omtr.pub.ro/didactic/om_tr_mrcf/as_demontabile.pdf
5. http://www.referateok.ro/referate/1892_1264587710.pdf
6. Curs organe de maini valabil online pe www.scribd.ro

28