PROIECT

Pentru examenul de certificare a competentelor Nivel 2 Specializarea: Electromecanic centrale electrice Tema: Asam lari prin sudare

Coordonator: !!!!!!!!!!!

A solvent: !!!!!!!!!!!!!

2""# $ 2""%

1. CUPRINS
&' C(PRINS'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''pa)' 2 2' AR*(+ENT'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''pa)' , ,' CONTIN(T(- PROPRI($.IS''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''pa)' / ,'&' ASA+0-ARI PRIN S(1ARE'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''pa)' / ,'&'&' +etodele productive la sudarea cu )aze ,'&'2' Scule si dispozitive pentru operatiile de sudare ,'2' ASA+0-AREA *ENERA-A A CONSTR(CTII-OR S(1ATE''''''pa)' # ,',' TENSI(NI INTERNE SI 1E2OR+ATII'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''pa)' % ,'/' PROCE1EE 1E RE1(CERE A 1E2OR+ATII-OR'''''''''''''''''''''''''pa)' 3 ,'4' 2OR+AREA 2IS(RI-OR''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''pa)' 3 ,'5' TRATA+ENT(- TER+IC A- I+0INARI-OR S(1ATE'''''''''''''pa)' &" ,'#' CONTRO-(- SI RECEPTIA ASA+0-ARI-OR S(1ATE''''''''''''pa)' &2 ,'#'&' Incercari pe epruvete ,'#'2' Incercari nedistructive 6electrice si electroma)netice7 ,'#',' 1efectoscopia Roent)en ,'#'/' 1efectoscopia cu raze )ama ,'#'4' 1efectoscopia ultrasonica /' 0I0-IO*RA2IE''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''pa)' &4 4' ANE!E''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''pa)' &5

referat'clopotel'ro

2. ARGUMENT
Intocmirea proiectului ajuta ia formarea capacitatii de folosire a informatiilor de catre viitorii absolventi pentru integrarea lor in mecanisme, si activitatilor industriale din economie. Deasemeni dobandirea unui ansamblu coordonat de cunostiinte necesare priceperii corecte a problemelor economiei de piata. Informarea in problemele tehnice si economice, componente structurale si functionale ale societatii, care are rolul de a pregatii procese de cunoastere, de catre elevi, a acestui important segment al programului de educatie. Prin aceasta, elevul, dar nu numai el, poate sa contribuie la modelarea insusirilor specifice calitatii intelectuale, morale, sociale, dinamice a elevilor, viitori cetateni competenti, dinamici, potentiali factori de armonie, progres, prosperitate ai societatii. Productia se desfasoara la locul de munca, unde se concentreaza: scule, instrumente, materie prima, semifabricate si produse finite. Aceasta determina in mod nemijlocit importanta unei bune organizari a locului de munca, care sa aiba rezultat sporirea randamentului si economicitatii necesare precum si micsorarea efortului depus. Activitatea lacatusului mecanic se desfasoara in general in atelier, unde au loc o multitudine de activitati. Tema actualului proiect este : " Asamblari prin sudare ". in aceasta lucrare vor fi prezentate urmatoarele : Asamblarea generala a constructiilor sudate Tensiuni interne si deformatii Procedee de reducere a deformatiilor !ormarea fisurilor Tratamentul termic al imbinarilor sudate "ontrolul si receptia asamblarilor sudate

referat'clopotel'ro

3. CONTINUTUL PROPRIU-ZIS
3.1. ASAMBLARI PRIN SUDARE 3.1.1. Metodele produ t!"e l# $ud#re# u %#&e
(na din metodele cele mai productive este cusatura dubla care se poate aplica atat la sudarea otelului cat si la sudarea metalelor neferoase' Ta lele de im inat se asaza in pozitie verticala8 iar sudarea se executa simultan de catre doi sudori asezati de o parte si de cealalta' Prin aplicarea acestei metode8 viteza de sudare poate fi marita pana la %"9 fata de metoda spre dreapta8 iar consumul de )aze se micsoreza cu /"9' O alta metoda productiva este sudarea cu suflaiul multiplu. 0ecurile au doua sau mai multe a:uta:e: una din flacari preincalzeste piesa8 iar cealalta incalzeste metalul' Consumul de oxi)en si de acetilena se micsoreaza cu &4$2"98 iar viteza de sudare creste cu ,"9 fata de sudarea spre dreapta si cu 4"9 fata de sudarea spre stan)a' O alta metoda este sudarea automata cu gaze care se aplica la productia de serie pentru sudare cusaturilor lon)itudinale fara metal de adaos si a tevilor cu pereti su tiri' Suflaiurile folosite sunt cu mai multe flacari si se racesc cu apa' Amestecul )azos folosit este cu exces de oxi)en8 ceea ce asi)ura o temperatura inalta a flacarii'

3.1.2. S ule $! d!$po&!t!"e pe'tru oper#t!!le de $ud#re

-a asam larea prin sudare a constructiilor metalice8 sculele si dispozitivele difera in mare masura daca sudarea se executa manual sau automat' Sculele comune pentru am ele metode sunt numai masca de sudura8 peria de sarma8 si ciocanul' -a sudarea manuala se folosesc urmatoarele scule si dispozitive: $clestele de sudura 6fi)' &'&8 a7se fa rica in foarte multe variante si este folosit pentru a se asi)ura
referat'clopotel'ro

c c
2i)' &'&' Cleste de sudura si panouri de protectie

prinderea cat mai una a electrozilor in timpul sudarii; $panourile de protectie se folosesc pentru a izola pe cat se poate locul8 unde se sudeaza8 de restul spatiilor de lucru8 intrucat arcul electric da iritatii periculoase oc<ilor' Nu intotdeauna este posi ila utilizarea panourilor8 intrucat sudurile se executa si la inaltime' In aceste cazuri8 pentru a feri lucratorii de inflamarea oc<ilor8 datorita razelor )enerate de arcul electric8 tre uie facut un instructa: special; $dispozitivele de asamblare in functie de zona de aplicare pot fi )enerale sau speciale' Cele )enerale sau universale se folosesc la asam larea unui mare numar de piese care nu sunt identice8 la productia de unicate sau de serii mici' Dispozitivele speciale, numite si conductoare8 se folosesc pentru asam larea pieselor de acelasi tip8 cu dimensiuni apropiate sau identice' Ele se folosesc la productia in serie' 1upa felul operatiilor8 dispozitivele se clasifica stela:e8 conductoare8 dispozitive de fixare8 de prindere8 de intindere8 de distantare si de rotire' In anumite cazuri8 intr$un dispozitiv complex se com ina doua sau mai multe cate)orii de dispozitive8 ceea ce permite executarea a doua sau a mai multor operatii de asam lare sau sudare' Stelajele sau dispozitivele de sustinere sunt suprafete fixe si plane de sustinere8 pe care se executa asam larea si sudarea pieselor' Constructia lor este variata : din profil8 din eton armat etc' Ele tre uie sa corespunda urmatoarelor cerinte: $sa fie rezistente8 ri)ide si sa asi)ure fixarea in pozitia necesara a pieselor de sudat; $piesele sa poata fi asezate si scoase dupa sudare usor si repede; $dispozitivele de conducere sunt destinate asi)urarii pozitiei precise a pieselor sau a su ansam lurilor si se folosesc in productia in serie sau de masa; $dispozitivele de fixare6fi)' &'27 sunt opritoarele si limitatoarele care se fixeaza pe stela:e8 pe placile de fixare sau pe sa loane8 $dispozitivele de prindere au forme foarte variate si se utilizeaza pentru fixarea pieselor 2i)' &'2' 1ispozitive de fixare se sudat in pozitiile convena ile si pentru a impiedica deplasarea pieselor in timpul sudarii; $dispozitivele de strangere se folosesc la fixarea a doua piese in cadrul asam larii' Ele se prind de piesele de aza prin puncte de sudura si dupa terminarea

referat'clopotel'ro

asam larii se desprind cu dalta; -dispozitivele de intoarcere permit sudarea in pozitie orizontala a ma:oritatii cordoanelor de sudura de la o constructie' 1ispozitivul pentru intoarcerea cilindrilor este compus din doua siruri de role8 din care unul este antrenat de un motor electric cu reductor' Reductorul sau variatorul de viteza poate fi astfel re)lat incat8 in functie de diametrul rezervorului sau al recipientului de sudat8 sa imprime rolei de antrenare o astfel de miscare incat sa realizeze viteza periferica caracteristica pentru re)imul de lucru respectiv' Pentru rotirea stalpilor sau a )rinzilor compuse se foloseste un suport cu lanturi cu care se poate manevra cu usurinta )rinda de sudat8 astfel incat in totdeauna sudurile sa se realizeze in pozitie orizontala' Sudarea automata si sudarea semiautomata asi)ura o productivitate marita' 1ispozitivele constau in instalatii pentru asi)urarea executiei cordoanelor in pozitie orizontala8 precum si pentru mentinerea mar)inilor de sudat intr$o pozitie ine sta ilita' Pozitia orizontala de sudare se asi)ura prin dispozitive de poizitionare care se rotesc in :urul uneia sau a doua axe perpendiculare8 realizand orizontalitatea oricarei suduri dintr$o sectiune plana sau de volum'In acest caz8 aparatul automat se spri:ina pe un suport convena il sau se foloseste un aparat semiautomat la care capul de sudare se conduce manual' Pentru fixarea mar)inilor ta lelor in timpul sudarii se foloseste atat prinderea acestora prin puncte de sudura cat si fixarea pe platou ma)netic' Pentru a se mari posi ilitatea de executare a cordoanelor dintr$o sin)ura trecere8 in partea opusa arcului electric se aseaza o )arnitura de cupru continua' Cum operatia in sine nu este simpla se recur)e la inlocuirea )arniturii cu un pat de flux' (n dispozitiv pneumatic a:uta la formarea patului de flux cu a:utorul unei perne pneumatice' 1in doua corniere si un profil semirotund se realizeaza un :)<ea 2 in care se creeaza8 cu a:utorul unei enzi de az est ,8 doua zone: una superioara8 care se umple cu flux 4 si constituie perna de flux8 si una inferioara8 in care se instaleza un tu flexi il /' 1upa asezarea ta lelor & si instalarea lor in pozitie de sudare in tu ul flexi il se introduce aer comprimat8 care preseaza perna de flux pe piesa de sudat' Intrucat platourile magnetice nu reusesc intotdeauna sa mentina mar)inile ta lelor intr$o pozitie corecta8 sudirii de la Santierul naval *alati au creat un dispozitiv ma)netic flexi il care prezinta avanta:ul ca pentru o ener)ie consumata mai mica8 reuseste sa tina fata in fata muc<iile celor doua ta le care se sudeaza cap la cap8 mulandu$se dupa ondulatiile mici ale ta lelor'

referat'clopotel'ro

3.2. ASAMBLAREA GENERALA A CONSTRUCTIILOR SUDATE

Inainte de a se trece la asam lare8 asa cum s$a aratat8 piesele tre uie curatatre de avuri8 de impuritati8 de pete de )rasime si de vopsea' Asam larea propriu$zisa necesita un volum mare de munca si este o operatie de raspundere8 deoarece in acest caz lipsesc )aurile de nit care sa a:ute la prinderea pieselor unele de altele' Pentru aceasta este necesar sa se foloseasca dispozitivele de prindere8 de stran)ere8 opritoarele8 precum si )a aritele de asam lare' Sudarea incepe prin prinderea in cateva puncte de sudura a mar)inilor de asam lat' Punctele de sudura se executa atat la sudarea manuala cat si la sudarea automata' Este necesar sa se sta ileasca re)imul de sudare in functie de )rosimea ta lei8 de poizitia de lucru si de calitatea electrodului' Aplicarea sudurii automate8 desi prezinta avanta:e importante din punctul de vedere al productivitatii si al calitatii8 este inca limitata8 deoarece nu se poate suda in orice pozitie8 iar sudarea cordoanelor scurte si raspandite nu este rezolvata pana in prezent su aspectul executarii renta ile' Consumul de electrozi de metal este mai mic8 datorita faptului ca mar)inile se prelucreaza mai putin8 iar pierderile prin stropi mai mici'1e asemenea8 consumul de ener)ie este mai redus8 intrucat su protectia fluxului de sudura8 caldura arcului electric este mai ine utilizata' Pentru a se extinde sudarea automata s$au creat o serie de instalatii care sa elimine unele dificultati pentru care aparatul de sudare automata nu poate fi utilizat' Acestea sunt: $instalatia de sudare automata pentru grinzi. Aceasta consta intr$o macara de perete ,8 care se poate deplasa de$a lun)ul unor )rinzi de conducere & si 2' Aparatul de sudare 5 este suspendat pe traversa imo ila /8 iar capul de sudare este fixat pe o rosa verticala 4 cu inaltimea re)la ila' In functie de caracteristicele te<nice ale cordonului de sudura se sta ileste re)imul de sudare8 inclusiv viteza care se imprima macaralei$portal' Aceasta instalatie com inata cu dispozitivul de intoarcere cu lant # asi)ura o usoara manipulare si sudare a )rinzilor si stalpilor cu sectiuni compuse; $instalatia de sudare automata pentru cazane si rezervoare este compusa dintr$ o instalatie similara celei aratate8 cu deose irea ca in locul dispozitivului de intoarcere cu lant se adapteaza dispozitivul de intoarcere cu role' In acest fel se rezolva sudarea automata atat a cusaturilor transversale cat si a celor lon)itudinale' S$au creat dispozitive si pentru sudarea automata a cusaturilor verticale8 care desi prezinta dificultati in aplicare8 este totusi renta ila in cazul cordoanelor de
referat'clopotel'ro #

dimensiuni mari8 care se intanlesc in )eneral la constructii de furnale' 1in cele de mai sus rezulta ca dispozitivele de sudare in ma:oritatea lor sunt destinate executarii pieselor similare' 1in aceasta cauza tre uie com atuta tendinta utilizarii numai a aparatelor manuale care au ca rezultat o productivitate redusa si necesita un personal cu calificare superioara' Aplicarea sudarii si in special introducerea de noi metode este in plina desfasurare tinandu$se seama ca toate perfectionarile tind spre o productivitate cat mai ridicata si un pret de cost cat mai redus si ca in prezent s$au realizat viteze de sudare pana la 2""m=<8 la otelurile cu )rosimea pana la &" mm8 si de ,""m=< la otelurile cu )rosimea pana la / mm'

3.3. TENSIUNI INTERNE SI DE(ORMATII

Arcul electric este o sursa puternica de caldura8 su a carui influienta se sta ileste8 in piesele care se sudeaza8 un camp termic vala il8 din cauza deplasarii arcului in lun)ul cusaturii de sudura' In imediata apropiere a arcului electric8 temperatura campului este foarte inalta8 depasind temperatura de topire a otelului; ea scade rapid in orice directie de la sursa catre directia de inaintare a acului si mult mai incet 2i)' ,'&' 1eformatiile pieselor sudate in directia opusa' Incalzirea neuniforma care se produce in timpul sudarii si racirea8 influentata de multi factori externi8 provoaca deformatii ine)ale in piesele care se sudeaza; aceste deformarii produc la randul lor eforturi remanente8 cu atat mai mari cu cat neuniformitatea campului termic este mai accentuata' 1eformatiile pot fi : lon)itudinale8 transversale8 de incovoiere8 de rasucire8 iar eforturile provocate de aceste deformatii pot fi: trecatoare sau remanente8 respectiv liniare8 plane sau spatiale' Re)iunile incalzite mai mult sunt impiedicate in dilatarea lor de re)iunile incalzite mai putin; la racire8 re)iunule care ar urma sa ramana cu anumite deformatii permanente sunt intinse de zonele vecine' 1e aici rezulta ca atat la incalzire cat si la racire apar in piese tensiuni8 care nu dispar o data cu racirea completa a pieselor si care provoaca deformatii permanente' Talpile profilelor dupa sudura se indoaie8 arele se incovoaie si se rasucesc8 piesele cap la cap nu mai raman in prelun)ire 6fi)' ,'&7'O servatiile practice facute asupra acestor deformatii permit sa se ia unele masuri pentru a le preveni sau macar a le elimina'

referat'clopotel'ro

3.). PROCEDEE DE REDUCERE A DE(ORMATIILOR

Exista diferite procedee practice care limiteaza la minimum deformatiile finale ale pieselor sudate si anume: $incalzirea uniforma a pieselor de sudat; 2 2 $sudarea in trepte intoarse pe portiuni de cate 2""$/""mm din cordonul de sudura; daca sunt mai multe straturi8 acestea se decaleaza si se sudeaza fiecare in sens invers stratului anterior; & & $ordinea rationala de aplicare a cusaturilor8 astfel la sudarea unui profil I cu talpi late 6fi)' /'&78 daca se executa intai 2i)' /'&' Sudarea am ele suduri & si apoi am ele suduri 28 piesa se inconvoaie; unui profil cu talpi late daca sudurile & si 2 se sudeaza alternativ8 piesa ramane dreapta; $sudarea in mai multe straturi' Se va evita extinderea zonei deformatiilor plastice la depunerea straturilor ulterioare8 deoarece in acest caz cresc deformatiile remanente; $ciocanirea cusaturilor la rece si mai ales la cald; $utilizarea sudurilor discontinue atunci cand intervalele dintre cusaturi sunt mai mari; $aplicarea unei forte exterioare care produce deformatii de sens contrar celor care se asteapta in timpul sudarii'

3.*. (ORMAREA (ISURILOR

In timpul sudarii apar uneori fisuri in sudura sau in zonele invecinate' (nele fisuri apar in timpul cand metalul trece prin zona de temperatura corespunzatoare fra)ilitatii la cald 6&,"" )rade7; acestea se numesc fisuri la cald; ele apar in )eneral spre radacina sudurii sau in locurile unde sudura nu este suficient patrunsa' Sulful si unele elemente de aliere8 ca nic<elul8 favorizeaza aparitia fisurilor la cald' 2isurile care apar in timpul racirii8 dupa terminarea cristalizarii8 se numesc fisuri la rece' Acestea se produc indeose i in metalul de aza8 lan)a cordonul de sudura8 datorita modificarilor structurale8 cu sc<im ari de volum' 2isurile sunt provocate de calitatea necorespunzatoare a otelurilor ce se sudeaza in special cand se utilizeaza electrozi care nu corespund otelului respectiv8 cand materialul de aza contine impuritati sau cand procesul de sudare nu este ine

referat'clopotel'ro

condus' Controlul in privinta fisurilor tre uie facut cu mare atentie8 deoarece fisurile la cald se o serva )reu cu oc<iul li er; acestea apar a ia in timpul exploatarii si pot provoca accidente'

3.+. TRATAMENTUL TERMIC AL IMBINARILOR SUDATE

-a sudare tensiunile interne si deformatiile care apar sunt cauzate in special de: repartizarea neuniforma a caldurii in campul termic8 dilatarile ine)ale8 ri)iditatea piesei sudate8 transformarile de ordin structural din material etc' iar marimea lor poate varia in functie de caracteristicile constructive ale piesei8 te<nolo)ia sudarii8 compozitia otelului etc' -a incalzire8 in piesa apar tensiuni de compresiunesi deformatii elastico$plastice;la racirea su punctul de transformare se creeaza tensiuni de intindere care se maresc cu scaderea temperaturii peretilor piesei' Ri)iditatea marita a piesei fata de dilatari duce la deformari plastice8 in urma scaderii limitei de cur)ere a materialului incalzit la sudura' In anumite conditii de ri)iditate a constructiei8 tensiunile interne pot provoca fisuri si crapaturi in material' Contractiile tipice care apar la sudare sunt reprezentate in fi)ura 5'&

x >

Contractie transversala

Contractie un)<iulara

2i)' 5'&' Contractii de sudura

Tensiunile interne si deformatiile sunt diminuate prin tratamente termice' Principalele tratamente termice aplicate im inarilor sudate sunt: a' Re o# ere#' Prin recoacere se intele)e tratamentul termic de incalzire a pieselor la temperaturi de peste %4"$3"" )rade C si mentinerea la aceasta temperatura un timp determinat in functie de )rosimea ta lelor dupa care piesa se lasa sa se raceasca in cuptor pana la ,4" )radeC' 1urata de mentinere la temperatura de recoacere se ia de &$2 min pentru fiecare milimetru )rosime a metalului piesei supus sudarii' -a mentinerea in cuptor8 racirea nu tre uie sa depaseasca viteza de &"" )rade C=<' +entinerea mai indelun)ata a piesei la temperatura prescrisa daunatoare deoarece )ranulatia care rezulta dupa racire este prea mare' Prin recoacere se o tine o structura cu )raunti mai fini8 im unatatindu$se plasticitatea materialului si totodata micsorandu$se duritatea'
referat'clopotel'ro &"

' Nor,#l!&#re#. Acesta este un tratament termic asemanator recoacerii8 cu deose irea ca viteza de racire este mult mai mare si racirea se face in aer li er' In )eneral8 pentru otelurile cu continut mic de car on8 piesele se supun tratamentului de normalizare' Apreciind tensiunile care pot aparea 8 se recomanda o incalzire lenta pana su linia PSK 6linia perlitica din dia)rama 2eC7 urmata de o incalzire mai rapida pana la temperatura necesara8 mentinerea la aceasta temperatura un timp determinat in functie de )rosimea peretelui de sudat8 racirea rapida pana la PS@8 iar apoi o racire lenta' Pentru eliminarea tensiunilor interne se recur)e la recoacerea de detensionare8 a carei temperatura nu influenteaza structura o tinuta la normalizare' c' Re o# ere# pe'tru dete'$!o'#re. In cazul cand piesele nu sunt supuse recoacerii sau normalizarii8 pentru inlaturarea tensiunilor interne este a solut necesara aplicarea unei recoaceri de detensionare prin incalzirea piesei la o temperatura de 5""$54" )rade C cu o durata de aproximativ 2min pentru fiecare milimetru )rosime' Acest tratament termic nu modifica structura metalului si se aplica8 in )eneral la otelurile cu continut mare de car on sau la otelurile aliate' Cuptoarele pentru tratamentul termic al sudurilor8 cele mai raspandite8 sunt cuptoarele cu propulsie' -a aceste cuptoare8 piesele se aseaza pe o platforma de lucru si se impin) in cuptor8 descarcarea lor facandu$se la celalalt capat al cuptorului' In fi)ura 5'2 este reprezentat un cuptor dintr$o camera de lucru & in forma de tunel8 prin care piesele , sunt impinse pe vatra cuptorului de impin)atorul / cu a:utorul suru ului 4 actionat de mecanismul 5' Com usti ilul este ars in camerele de ardere %8 iar )azele arse se evacueaza prin canalele de fum 2' Cuptorul are doua usi iar arzatoarele # sunt montate lateral'

2 & , #

4 5

2i)' 5'2' Cuptor cu propulsie pentru normalizare: a A cu mar)ini suprapuse; A cap la cap; c A in pana

referat'clopotel'ro

&&

3.-. CONTROLUL SI RECEPTIA ASAMBLARILOR SUDATE

-a constructiile metalice sudate se fac urmatoarele operatii de verificare si de control: $verficarea dimensiunilor fiecarei piese sudate si a pozitiei ei relative in ansam lul im inarii; $examinarea si verificarea cordoanelor de sudura; $verificarea calitatii sudurii' 1imensiunile si pozitia relativa se verifica prin masurari8 verificari cu sa loane si examinarea exterioara' Cordoanele de sudura se verifica prin masurari cu sa loane de control si se examineaza la exterior cu oc<iul li er si cu lupa' Calitatea sudurii se verifica prin incercarea epruvetelor prin )uri de control si prin examinarea cu raze Roent)en8 raze )ama sau cu unde ultrasonice'

3.-.1. I' er #r! pe epru"ete

Concluzii destul de si)ure in ce priveste calitatea unei suduri se pot tra)e pe aza incercarilor efectuate asupra epruvetelor de sudura8 executate o data cu im inarea respectiva' Aceste epruvete se executa fie in prelun)irea cordoanelor de sudura8 ele fiind fixate prin suduri usoare de piesele im inate prin sudura8 fie separat'

3.-.2. I' er #r! 'ed!$tru t!"e .ele tr! e $! ele tro,#%'et! e/

Incercarile pe epruvete conduc la distru)erea acestora' In constructiile metalice insa intereseaza sa se constate calitatea sudurii executate 8 fara sa se distru)a im inarile respective' Calitatea unei suduri este influentata insa8 in afara de defectele ei exterioare si de defecte interioare care nu se repeta cu exactitate in epruvetele de sudura' Scopul incercarilor nedistructive consta in special in detectatrea acestor defecte interioare ale sudurilor fara distru)erea im inarilor respective' 1atorita acestor considerente se fac verificari electrice si ma)netice care se
referat'clopotel'ro &2

azeaza pe rezistenta mai mare ce o opun defectele interioare ale sudurilor la trecerea unui curent electric sau a unui flux ma)netic' Pe acest principiu se azeaza defectoscopul electric8 ale carei linii de forta8 orientate perpendicular pe cordonul de sudura au directii paralele daca sudura este fara defecte' 1aca insa in interiorul cordonului exista defecte curentul electric intampina in re)iunea fiecarui defect o rezistenta marita8 care disperseaza liniile de forta ale curentului' Acelasi fenomen apare daca ta la este stra atuta de fluxul ma)netic al unui defectoscop ma)netic8 in locul unui curent electric' In acest caz8 liniile de forta ma)netice inlocuiesc liniile de curent si daca deasupra cordonului de sudura se aseaza o <artie pe care se presara pilitura de fier ima)inea liniilor de forta permite sa se constate prezenta defectelor de sudura deoarece in :urul acestora se concentreaza liniile de forta si provoaca in)ramadirea piliturii'

3.-.3. De0e to$ op!# Roe't%e'

1efectoscopia Roent)en se azeaza pe faptul ca razele Roent)en8 avand o lun)ime de unda foarte mica si o frecventa foarte mare trec prin metale fiind mai putin sau mai mult a sor ite pe drum dupa cum metalul prezinta sau nu defecte interioare' Razele Roent)en sunt produse intr$un tu Roent)en im racat intr$o camasa de plum 8 pentru a prote:a personalul de deservire contra radiatiilor periculoase sanatatii' Tu ul este prevazut cu un orificiu prin care este diri:at fasciculul de sudura ce tre uie examinat8 iar in spatele cusaturii se aseaza o placa foto)rafica 6radio)rafie7 sau un ecran fluorescent 6radioscopie7 pe care apar defectele cautate su forma de pete'

3.-.). De0e to$ op!# u r#&e %#,#

1efectoscopia cu raze )ama este asemanatoare cu aceea cu raze Roent)en8 cu deose irea ca sursa de radiatie este o su stanta radioactiva naturala sau artificiala' Razele )ama au aceleasi proprietati ca si razele Roent)en' Instalatia pentru defectoscopia )ama consta dintr$un mic vas sferic sau cilindric8de plum 8 avand inauntru o fiola cu su stanta radioactiva' Basul de plum are rol protector contra radiatiei; el este prevazut cu un orificiu care atunci cand aparatul nu este folosit este astupat cu u dop de plum ' Su stanta radioactiva emite razele )ama prin orificiul recipientului care este indreptat spre cordonul de sudura; in spatele cusaturii se aseaza placa foto)rafica pe care apar defectele su forma de pete' Berificarea cu raze )ama prezinta urmatoarele avanta:e fata de
referat'clopotel'ro &,

roent)eno)rafie: $razele )ama au o putere de patrundere mai mare8 permitand astfel controlul pieselor mai )roase; $nu necesita instalatii anexe si nici sursa de ener)ie; $este o metoda mai putin costisitoare; Ea prezinta insa si unele dezavanta:e: $cere un timp de expunere mai mare ; $la piesele mai su tiri de 5" mm are o sensi ilitate mai redusa fata de roent)eno)rafie'

3.-.*. De0e to$ op!# ultr#$o'! #

Aceasta consta in examinarea cordoanelor de sudura prin impulsuri de oscilatii ultrasonice care patrund prin metal si in receptionarea impulsurilor reflectate de defectele interioare ale cordoanelor' (ndele ultrasonice sunt emise de un cristal emitator si sunt receptionate de un al doilea cristal receptor' 1efectoscopul ultrasonic se compune dintr$un )enerator de inalta frecventa8 un amplificator8 un sincronizator8 doua placute de cuart 6placuta emitatoare si placuta receptoare7 si un oscilo)raf catodic' 2azele verificarii unei suduri cu a:utorul defectoscopului ultrasonic sunt urmatoarele: $semnalizarea impulsului de inalta frecventa de catre sincronizator; $transmiterea impulsului la amplificator8 care$l comunica oscilo)rafului catodicpe al carui ecran apare un punct; $transmiterea concomitenta si cristalului cuart$emitator a unui impuls8 care va patrunde in piesa8 va intanli defectul8 va fi reflectat de acesta si apoi receptionat de cristalul receptor8 care$l va comunica amplificatorului8 insa cu o oarecare intarziere fata de impulsul direct8 deoarece a tre uit sa parcur)a in plus distanta pana la defect si invers:pe ecranul oscilo)rafului catodic va aparea deci un al doilea punct' $suprafata de fund a piesei de controlat va reflecta si ea unda care8 pe ecranul oscilo)rafului8 va face sa apara un al treilea punct' In functie de diferentele distantelor dintre aceste puncte se poate aprecia adancimea la care se afla defectul8 citindu$se direct pe ecran cu a:utorul unei scari de masurat' Prin acest sistem de detectare a defectelor se o tin rezultate remarca ile8 cu sin)urul inconvenient ca nu se pot determina cu toata precizia forma8 caracterul si marimea defectului8 ceea ce urmeaza sa se faca prin roent)eno)rafie sau )ama)rafie'

referat'clopotel'ro

&/

). BIBLIOGRA(IE

Te<nolo)ia asam larii si monta:elor''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''de *<eor)<e Ion Rezistenta materialelor si or)ane de masini''''''''''''''''''''''''''''de Basile 1oleata +ecanica aplicata''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''Editura didactica si peda)o)ica

referat'clopotel'ro

&4

+INISTER(- E1(CATIEI SI CERCETARII Examenul de certificare a competentelor profesionale nivel 2 de calificare Scoala de Arte si +eserii

CalificareCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCC Numarul temei:CCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCC Tema:CCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCC

Presedinte de comisie: Semnatura:

Profesori evaluatori: Semnatura:

referat'clopotel'ro

&5

2ISA 1E EBA-(ARE Pentru pro a practica si pro a orala Examneul de o tinere a certificatului de calificare profesionala nivel 2 SesiuneaCCCCCCCCCCCCCC

Partea I: +onitorizarea pro)resului proiectului

&' 2' ,' /' 4' 5'

Nume si prenumele candidat: Calificare: Nume8 prenume si specializare indrumator de proiect: Tema proiectului: 1ata inceperii activitatilor la proiect: Comptente vizate=implicate in realizarea=executia proiectului: $ $ #' Sta ilirea planului de activitati individuale ale candidatului pentru proiect: $ 1ata: $ Semnatura candidatului: Semnatura indrumatorului: %' Sta ilirea planului de redactare a Proiectului A suportul scris: $ Perioada: $ Revizuit: $ 2orma finala acceptata de catre indrumator: 3' Intalniri pentru monitorizarea proiectului 6cel putin 4 intalniri7:
Nr' Crt' &' 2' ,' referat'clopotel'ro O servatii Semnatura elevului Semnatura profesorului

&#

/' 4'

Partea a II$a: Aprecierea calitatii activitatii candidatului

CRITERI(&' Activitatile practice intreprinse in cadrul proiectului se raporteaza adecvat la tema proiectului 2' A ordarea temei proiectului a fost facuta dintr$o perspectiva personala8 candidatul demonstrand reflexie critica ,' Activitatile practice au fost intreprinse su suprave)<erea indrumatorului de proiect /' Realizarea sarcinilor de lucru sta ilite prin planul proiectului a fost facuta conform planificarii initiale 4' 1ocumentarea pentru proiect a fost facuta su suprave)<erea indrumatorului de proiect 5' Identificarea i lio)rafiei necesare redactarii partii scrise a proiectului a fost realizata inte)ral #' Referintele i lio)rafice utilizate la redactarea partii scrise a proiectului au fost prelucrate corespunzator si nu sunt o compilatie de citate %' Situatiile$pro lema cu care s$a confruntat candidatul pe parcursul executarii proiectului au fost rezolvate cu a:utorul indrumatorului 3' -a realizarea sarcinilor de lucru din cadrul proiectului condidatul a facut dovada: efortului personal8 a ori)inalitatii solutiilor propuse8 a ima)inatiei in a ordarea sarcinii &"' Solutiile )asite de catre candidat pentru rezolvarea pro lemelor practice au o una transfera ilitate in alte contexte practice

1A=N(

O0SERBATII

referat'clopotel'ro

&%

Profesor indrumator8 CCCCCCCCCCCCCCCC

1ata: CCCCCCCCCCCCCCC

Partea a III$a: Aprecierea calitatii proiectului

CRITERI(&' Proiectul=produsul are validiatte in raport de: tema8 scop8 o iective8 metodolo)ie a ordata 2' Proiectul=produsul demonstreaza completitudine si acoperire satisfacatoare in raport de tema aleasa ,' Ela orarea proiectului si redactarea partii scrise a proiectului au fost facute intr$un mod consistent si concomitent8 conform planificarii /' Optiunea candidatului pentru utilizarea anumitor resurse este ine :ustificata si ar)umentata in contextul proiectului 4' Redactarea partii scrise a proiectului demotreaza o una consistenta interna 5' Redactarea partii scrise a proiectului demonstreaza o una lo)ica si ar)umentare a ideilor #' Proiectul=produsul reprezinta8 in sine8 o solutie practica personala8 cu elemente de ori)inalitate in )asirea solutiilor %' Proiectul=produsul are aplica ilitate practica si in afara scolii 3' Realizarea proiectului=produsului a necesitat activarea unui numar semnificativ de unitati de competente8 conform S'P'P'$ului pentru calificarea respectiva &"' Proiectul=produsul respecta cerintele de calitate impuse8 conform +etodolo)iei de or)anizare si desfasurare a examenului pentru certificarea competentelor profesionale A nivel 2

1A=N(

O0SERBATII

Profesor indrumator8 CCCCCCCCCCCCCCCC

referat'clopotel'ro

1ata: CCCCCCCCCCCCCCC
&3