GRUPUL SCOLAR ASTRA PITESTI

PROIECT DE ATESTAT

ELEVA: BULAC MARIA CATALINA

INDRUMATOR ANUL DE PROFESOR POPESCU DOREL PROIECTULUI

1

SUSTINERE AL

2 006

CUPRINS
1.Argument..3 2.Rolul si avantajele utilizarii dispozitivelor in procesul de prelucrare pe masini de frezat..5 2.1 Conditii impuse dispozitivelor.7 2.2 Preocupari actuale si perspective in constructia de dispozitive de frezat....8 3.Clasificlarea si structura dispozitivelor..9 3.1 Definitia si clasificarea dispozitivelor.....9 3.2Structura dispozitivelor.10 4. Dispozitive pentru prinderea si fixarea frezelor11 4.1 Dispozitive de orientare si fixare a frezelor.11 4.2 Dispozitive tipizate pentru prinderea frezelor.....12 4.3 Dispozitive tipizate pentru orientarea frezelor cu miscarea principala de rotatie.....12 4.4 Dispozitive cu mecanisme de schimbare rapida a frezelor..13 5 Dispozitive pentru prinderea prinderea pieselor pe masinile de frezat14 5.1Constructia si exploatarea dispozitivelor pentru masinile de frezat.14 5.2 Dispozitive speciale de frezat.14 5.3 Menghine pentru masini de frezat..17 5.4Dispozitive divizoare pentru frezat.18 5.5 Dispozitive pentru frezare continua..19 5.6 Dispozitive de frezat prin copiere.....21 6.Norme tehnologice de protectie a muncii.23 Bibliografie..27

Dispozitive pentru masini unelte de frezat

1.ARGUMENT

Imperativele impuse de rigorile schimburilor interne si internationale de marfuri, obliga producatorii sa asimileze tehnologiile cele mai avansate pentru a-si putea realiaza produse in cantitati maxime, intru-un timp minim la costuri scazute in conditiile asigurari performatelor de calitate ( disponibilitatea, fiabilitatea, si mentenabilitatea) prevazute de proiectant si pretinse de beneficiar. Activitatea de cercetare, dezvoltare constitue a imbunatatitii calitatii produselor si pentru marirea competivitati acestora pe plan mondial. Una din cerintele majore ale industrie constructoare de masini si utilaje consta in proiectarea si dimensionarea rationala a pieselor si

semifabricatelor corespunzatoare cerintelor constructiv functionale precum si in proiectarea corecta a proceselor tehnologice de proiectare a pieselor. Dezvoltarea intensiva a industriei din tara noastra si realizarea unor produse competitive de inalt nivel tehnic este indisolubil legat de cresterea productivitatii muncii, ceea ce presupune in special accelerarea procesului de modernizare a procesului de productie. Activitatea de cercetare, proiectare constituie premiza fundamentala a inbunatatirii calitati produselor si a maririi competitivitatii acestora pe plan mondial.
In dezvoltarea si perfectionarea continua a industriei constructoare de masini, un rol deosibit de important revine dispozitivelor, care constituie echipamente de baza ce conditioneaza succesul prelucrarii si spre care se indreapta permanent atentia specialistilor din domeniu. Obiect al multor perfectionari tehnice, a importante realizari de varf cu performante deosebite, dispozitivele au contribuit, prin continua lor acensiune spre innoire, la imbunatatirea substantiala si continua a parametrilor tehnici si a competivitati produselor. Noua viziune asupra conceptiei dispozitivelor din sfera prelucrarilor prin aschiere, teoria unitara, stiintifica, privind proiectarea acestora, fundamentarea bazelor teoretice de calcul, precum si cunoasterea elementelor de noutate in constructia dispozitivelor sunt aspecte care contribuie, deopotriva, atat la imbunatatirea activitatii de preiectare a dispozitivelor, cat si la cresterea performantelor acestora calitatea produselor prelucrate, a productivitati muncii, reducerea efortului uman. Tinand seama de acestea, calculul si constructia dispozitivelor intr-o forma unitara, in corcondanta cu tendintele de dezvoltare actuala si de perspectiva, sub multiplele lor aspecte, cuprinzand, in acelasi timp, si elementele de baza care se pun la proiectarea dispozitivelor, absolut necesare pentru formarea viitorilor specialisti. Tratarea notiunilor se face gradat, de la simplu spre complex, astfel ca intelegerea conceptiei si proiectarii dispozitivelor sa se dobandeasca treptat. Istoria dezvoltarii dispozitivelor cuprinde o perioada indelungata, al carei inceput coincide cu prelucrarea primelor metale si este legata permanent de evolutia constructiei masinilor-unelte, a sculelor si a tehnologiilor de prelucrare. Se poate spune chiar,ca cele mai vechi dispozitive au aparut inaintea realizarii primelor masini-unelte, atunci cind nevoile stringente de prelucrare au impus imaginarea unor sisteme pentru fixarea pieselor ce trebuia prelucrate cu scule actionate manual. Desi existenta foarte indepartata in timp a dispozitivelor constituie o certitudine, totusi, putinele izvoare scrise care au reusit sa se mentina de-a lungul anilor limiteaza informatiile de care dispunem in privinta inceputurilor istorice ale dezvoltarii dispozitivelor.

Practica a demonstrat ca intre dezvoltarea masinilor-unelte, a dispozitivelor si a sculelor, verigi ale sistemului tehnologic, exista o stransa interdependenta, o conditionare reciproca si continua. In consecinta, mergand in paralel cu dezvoltarea acestora, dispozitivele au cunoscut o evolutie relativ lenta pina in secolul al XVI-lea, perioada in care construirea primelor strunguri, masini de rectificat, masini de gaurit, fierastraie mecanice, au determinat doar realizarea unor dispozitive rudimentare. Consemnam astfel, ca exemplu, construirea, in anul 1540 de catre italianul Biringucceo a dispozitivului pentru fixarea tevilor de tun in vederea prelucrarii gaurilor. Un pas important in perfectionarea constructiva a dispozitivelor a avut loc in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea cind inventare masinilor de forta a impus necesitatea prelucrarii organelor componente ale acestora ( cilindru, piston etc) cu precizie dimensionala, de forma si de netezime a suprafetelor mult mai ridicate decit cea asigurata de masinile-unelte vechi. Documentele ramase mentioneaza astfel existenta in anul 1765 a dispozitivului pentru Fixarea cilindrilor masinilor cu aburi, in vederea alezarii, constructieapartinind englezului Smeaton si dispozitivul pentru fixarea pieselor intre virfuri si pentru antrenarea lor, construit de Mandsley in anul 1800. In secolul al XIX-lea au avut loc importante perfectionari ale tehnologiilor de prelucrare care in mod firesc, au dus la aparitia unor noi tipuri de masini-unelte si scule si, in consecinta, la construirea unor dispozitive, care sa corespunda cerintelor de fixare a pieselor in conditiile noilor exigente privind precizia precizia de prelucrare. Cele mai insemnate progrese sunt inregistrate la sfirsitul secolului al XX-lea si inceputul secolului al XXI-lea, cind produsele de virf ale industriei, definite prin conditii tehnice deosebite, cer noi metode de prelucrare, noi componente ale sistemului tehnologic. Alaturi de dispozitivele pentru orientare si fixarea piesei pe masina-unealta au cunoscut O dezvoltare ascendenta, in aceeasi masura si dispozitivele pentru orientarea si fixarea sculei pentru opratiile de : frezare, strunjire,rectificare, rectificare profilata si de prelucrare simultana cu mai multe scule a unor alezaje.

2.Rolul si avantajele utilizarii dispozitivelor in procesul de prelucrare pe masini-unelte

Este cunoscut ca in ansamblul sistemului tehnologic dispozitivul constituie o componenta de baza care defineste in mare masura principalele cordonate tehnicoeconomice ale produsului obtinut-cost si calitate. Ca urmare, inca de la primele faze ale proiectarii procesului tehnologic, trebuie sa se acorde o atentie deosebita
5

dispozitivelor. De asemenea,in cazulimbunatatirii tehnologiilor de fabricatie existente trebuie sa se aiba in vedere ca intervenind judicios asupra constructiei dispozivelor, se poate obtine ca efect marirea preciziei dimensionale, de forma si de netezime a suprafetelor prelucrate, sporirea productivitatii muncii, reducerea efortului fizic depus de muncitor. De aici rezulta ca rolul pe care il au dispozitivele in realizarea procesului de prelucrare este multiplu si determinant pentru caracteristicile si performantele tehnico-economice ale produsului fabricat. Pentru analizarea mai in detaliu a acestei probleme se poate porni de la constatarea, ca la prelucrarea pe masini-unelte, timpul necesar fixarii si desprinderii prelucrarilor fara dispozitive, ponderea timpilor auxiliari este si mai ridicata. Avand in vedere acest lucru, rezulta ca pentru cresterea productivitatii muncii si reducerea costului produsului, un rol deosebit de important revine dispozitivelor, prin a caror utilizare se elimina opertiile de trasare, anevoioase si scumpe, se micsoreaza timpii auxiliari, ca urmare a folosirii mecanismelor cu fixare rapida, a introducerii mecanizarii si automatizarii operatiilor de fixare, a fixarii mai multor semifabricate simultan sau, chiar mai mult, se poate obtine eliminarea completa a influentei acestor timpi, prin suprapunerea lor cu timpii de masina. In aceeasi idee, un rol important revine si dispozitivelor de prelucrare, care, atasate masinilor-unelte, pe langa faptul ca maresc posibilitatilor tehnologice ale acestora, sporesc si productivitatea muncii. Prelucrarea cu mai multe scule simultan, copierea dupa sablon, strunjirea si rectificarea sferica, conica, poligonala, frezarea circulara etc. pot fi efectuate cu usurinta si cu randament ridicat, utilizand dispozitive de prelucrare adecvate. Dispozitivele au un rol deosebit si asupra calitatii pieselor prelucrate, prin eliminarea erorilor subiective, inerente la operatiile de trasare si la pozitionarea semifabricatelor direct pe masa masinii. Orientarea corecta a pieselor in dispozitive, pe baze judicios alese, cu folosirea elementelor de orientare corespunzatoare preciziei cerute, permite obtinerea pieselor prelucrate in conformitate cu exigentele documentatiei tehnice, asigurarea interschimbabilitatii si inlaturarea rebuturilor. De asemenea, dispozitivele contribuie si la reducerea efortului fizic depus de muncitor in timpul procesului de productie. Sistemele de actionare mecanizate sau automatizate, ca si cele manuale dotate cu mecanisme amplificatoare de forta, au ca efect suprimarea oboselii fizice si imbunatatire conditiilor de munca ale muncitorilor. In sfarsit, un rol important revine dispozitivelor si in ceea ce priveste adaptarea utilajelor universale si chiar a unor masini-unelte speciale, la prelucrarea semifabricatelor cu configuratii si dimensiuni foarte diferite. Aspecte prezentate, privind rolul si importanta dsipozitivelor in procesul prelucrarii pe masini-unelte, contureaza tot atatea avantaje ale utilizarii lor, avantaje care justifica atat interesul ce trebuie manifestat pentru gasirea celor mai potrivite solutii constructive ale dispozitivelor, cat si pentru extinderea cercetarilor teoretice si aplicative in acest domeniu.

2.1.Conditii Impuse Dispozitivelor

Pentru ca dispozivele sa corespunda scopului pentru care au fost realizate se impune ca ele sa indeplineasca anumite conditii de ordin constructiv, functional si economic. Este gresita ideea ca orice dispozitiv trebuie executat la parametrii de precizie si productivitate cat mai ridicati.Caracteristicile unui dispozitiv, conditiile pe care acesta trebuie sa le indeplineasca, nu sunt general valabile tuturor dispozitivelor, ci trebuie stabilite pe baza temei de proiectare, care contine ca elemente principale:forma, gabaritul si modul de obtinere a semifabricatului, precizia ceruta la prelucrarea respectiva, marimea seriei de fabricatie seriei de fabricatie, masina unelta pe care se executa operatia etc. Corelat cu aceste date , proiectantul trebuie sa gaseasca constructia adecvata pentru dispozitivul cerut, astfel ca precizia piesei prelucrate, complexitatea dsipozitivului, timpul de actionare, costul etc. sa aiba valori optime in conditiile temei de proiectare date. In consecinta, principalele conditii pe care trebuie sa le indeplineasca dispozitivele pentru a corespunde scopului, se pot enunta dupa cum urmeaza: -dispozitivele trebuie astfel concepute incat sa asigure piesei, in urma prelucrarii, o precizie corespunzatoare conditiilor impuse prin desenul de executie; -constructia dispozitivelor trebuie sa fie in concordanta cu forma, dimensiunile si rigiditatea pieselor prelucrate, cu marimea si caracterul fortelor de aschiere, astfel ca ansamblul dispozitiv-piesa sa prezinte o rigiditate cat mai buna ; -actionarea dispozitivelor este necesar sa corespunda seriei de fabricatie pentru care acestea au fost concepute, precum si marimii fortelor de strangere-la dispozitivele de fixaresau de aschiere-la dsipozitivele de prelucrare, pe care trebuie sa le dezvolte sau, respectiv, sa le transmita ;
7

-in cazul actionarilor manuale efortul depus de muncitor trebuie sa fie cat mai mic ; -complexitatea dispozitivelor si, in consecinta, costul acestora trebuie sa corespunda complexitatii piesei si prelucrarii, seriei de fabricatie, preciziei cerute etc ; -dispozitivele sa fie astfel concepute incat sa asigure o productivitate cat mai ridicata, in conditiile de fabricatie date ; -dispozitivelor trebuie sa li se asigure o fiabilitate corespunzatoare seriei si duratei de fabricatiei a produsului ; -dispozitivele sa cuprinda in ansamblul lor cat mai multe elemente normalizate, reutilizabile la schimbarea fabricatiei ; -la proiectarea dispozitivelor trebuie sa se respecte normele de tehnica securitatii muncii. Analiza corelata a tuturor acestor conditii ridica la proiectare o seama de probleme deosebit de importante privind alegerea solutiilor constructive ale dispozitivelor. Aceste solutii, trebuind sa raspunda deopotriva conditiilor de calitate, de cost, productivitate, fiabilitate, precizie etc., impuse in mod diferentiat la fiecare caz de prelucrare, rezulta ca proiectantul trebuie sa imbine cu atentie si in mod avantajos toate aceste, pentru a obtine constructia optima. 2.2 Preocupari actuale, tentinte si perspective in constructia de dispozitive

Privind dispozitivul ca parte componenta a sistemului tehnologic elastic-masinaunealta-dispozitiv-piesa-scula, se constata ca diversitatea masinilor-unelte, a semifabricatelor si a sculelor, precum si varietatea actionarilor folosite, au condus la crearea unei mari diversitati de dispozitive de fixare si de prelucrare, de la cele mai simple, constituite din cateva repere, pana la ansambluri de mare complexitate, maecanizate sau automatizate. Multimea tipurilor de dispozitive, posibilitatea obtinerii fiecaruia dintre acestea in diverse variante constructive si, in sfarsit, faptul ca dispozitivele au putut fi realizate, evident, in variante discutabile si fara stapanirea unor baze teoretice de proiectare, au franat multa vreme abordarea aspectelor de fond ale proiectarii, punerea bazelor de calcul al dispozitivelor, cercetarea teoretica si experimentala a unor fenomene caracteristice, particulare, care apar in constructia si functionarea dispozitivelor. Potrivit unor metode vechi, adeseori inca practicate, dsipozitivele se proiecteaza fara efectuarea unor calcule riguroase, ceea ce face ca, de multe ori, precizia prelucrarii sa fie nesadisfacatoare, sa se execute dispozitive subdimensionate sau supradimensionate, ansambluri putin rigede etc.
8

In contextul general al dezvoltarii industriei constructoare de masini, in conditiile aplicarii unor tehnologii avansate, folosind masini-unelte cu inalte caracteristici de precizie si productivitate, precum si in ideea exigentelor mereu crescande privind calitatea produselor fabricate, proiectarea si realizarea unor dispozitive corespunzatoare, care sa raspunda cerintelor moderne ale productiei constituie o obligatie de prim ordin pentru totii cercetatorii si proiectantii din domeniu. Proiectarea si realizarea dispozitivelor trec in ultima vreme printr-o radicala transformare. Astfel, problemele care se impun actualmente la proiectarea dispozitivelor, privind precizia obtinuta la orientarea semifabricatelor in dispozitive, la stabilirea pozitiei punctului de aplicatie si a marimii fortelor de fixare, la alegerea mecanismelor optime de actionare etc. precum si preocuparile privind gasirea, pe baze stiintifice, a celor mai avantajoase solutii constructive ale dispozitivelor, demonstreaza tendinte, in continua crestere, de fundamentare a unei noi baze in proiectarea dispozitivelor. Pe plan mondial au fost publicate in ultimii ani un numar mare de lucrari stiintifice de specialitate, care au facut cunoscute specialistilor preocuparile si realizarile din domeniul calculului si constructiei dispozitivelor. Aceste lucrari , in ansamblul lor, contureaza perspectivele dezvoltarii constructiei de dispozitive pentru masini-unelte.

3.CLASIFICAREA SI STRUCTURA DISPOZITIVELOR

3.1 Definitia si clasificarea dispozitivelor

In general, notiunea de dispozitiv are o semnificatie foarte larga. Prin dispozitiv, utilizat in cadrul proceselor tehnologice din industria constructoare de masini, se intelege sistemul tehnic, constituind o unitate din punct de vedere tehnologic, constructiv si functional, care stabileste si mentine orientarea semifabricatelor sau a sculelor, putand prelua si functii ale masinii-unelte sau operatorului. Dupa destinatie, dispozitivele pot fi clasificate in trei mari categorii : dispozitive de lucru-care se utilizeaza direct din procesul de prelucrare pe masini-unelte, dispozitive de asamblare-care servesc la asamblarea pieselor rezultate in urma prelucrarii si dsipozitive de control-cu ajutorul carora se efectueaza controlul pieselor prelucrate. Din cele trei categorii enumerate mai sus, prima, care contine dispozitive legate nemijlocit de procesul plelucrarii, este cea mai larga, aceasta cuprinzand dispozitive care au
9

rolul de a asigura realizarea prelucrarilor in conformitate cu cerintele procesului de generare a suprafetelor si in concordanta cu conditiile de precizie si productivitate impuse prelucrarii. Aceste dispozitive se pot clasifica in : 1)dispozitive de orientare si fixare (de prindere) a semifabricatului sau a sculei, care au rolul de a asigura acestora o pozitie bine determinata fata de directiile unor miscari date ; in cazul prelucrarilor pe masini-unelte, aceste miscari reprezinta miscarile de generare a suprafetelor. Daca aceste dispozitive realizeaza si reglarea dimensionala, in vederea obtinerii suprafetelor prelucrate la dimensiunile si precizia ceruta, se numesc dispozitive de instalare ; 2)dispozitive de divizare, care deplaseaza liniar, circular sau dupa o traiectorie complexa semifabricatului sau scula, permitand efectuarea repetata a prelucrarii in mai multe puncte, situate de obicei echidistant, pe un singur semifabricat sau pe semifabricate diferite. Dispozitivele de divizare pot fie sa indeplineasca numai aceasta functie, fie sa realizeze, totodata, si orientarea si fixarea semifabricatului ; 3)dispozitive de manipulare care, prelucrand functiile operatorului uman, asigura realizarea automata a tuturor operatiilor de manipulare reclamate de sisitemul de productie. In aceasta grupa intra dispozitivele de ordonare, acumulare, separare, dozare si livrare ; 4)dispozitive de prelucrare, care realizeaza singure miscarea de generare a suprafetelor de prelucrat sau contribuie la aceasta, preluand astfel functii ale masinii-unelte ; aceste dispozitive asigura, de asemenea, si functiile de orientare si fixare a semifabricatelor sau sculelor. In acesta grupa se includ dispozitivele de prelucrare cu generarea cinematica a formei piesei si cele de prelucrare prin copiere.

3.2 Structura Dispozitivelor Avand in vedere diversitatea constructiva a dispozitivelor, determinata, in primul rand, de multiple functii pe care acestea le indeplinesc in procesul de prelucrare, prezentarea unei compenente structurale comune, general valabila tuturor dsipozitivelor, nu este posibila. De aceea, elementele structurale principale ale acestora se prezinta grupat, pe tipuri de dispozitive. Schema din figura evidentiaza faptul ca dispozitivele, indiferent de tipul lor, contin in structura doar cateva elemnte comune, celelalte fiind deosebite de la un tip de dispozitiv la altul, dependente de destinatia acestuia sau de functia pe care o indeplineste in procesul prelucrarii pe masina-unelta. Astfel, in timpul ce la dispozitivele de orientare si fixare intalnim drept componte specifice de structura elemente si mecanisme care asigura pozitia semifabricatului sau sculei in raport cu directiile miscarilor de generare a suprafetelor care se prelucreaza, la
10

dispozitivele de divizare, elemente caracteristice asigura indexarea, rotirea sau translarea si blocarea corpului mobil intr-o pozitie data. In aceeasi idee, dispozitivele de manipulare contin ca mecanisme particulare : maini mecanice, mecanisme de complianta, buncare, captatoare etc., iar disipozitivele de prelucrare-mecanisme de transmitere, transformare si reglare a miscarilor. Fireste alaturi de elementele structurale caracteristice, dsipozitivele analizate mai contin si alte elemente, cu un grad mai redus de specifitate decat cele amintite, si nereprezentative pentru functia pe care o indeplinesc in procesul prelucrarii. Astfel se intalnesc elemente de orientare si fixare la dispozitivele de divizare si de prelucrare elemente de siguranta si de comanda la dispozitivele de manipulare, elemente de calibrare la dispozitivele de orientare si fixare etc. Elemente structurale comune tuturor dispozitivelor au fost considerate acele elemente Si mecanisme care, indiferent daca sunt specifice functiei dispozitivului sau constituie doar componente auxiliare necesare, sunt prezente pe oricare tip de dispozitiv. Astfel de exemplu, elementele de orientare, care sunt caracteristice numai dispozitivelor a caror functie este aceea de orintare a semifabricatului, pot fi gasite in componenta tuturor celorlalte dispozitive analizate (prelucrare, divizare, control, asamblare), dar ca elemnte spacifice functiei dispozitivului ; asadar, elemntele de orientare sunt elemente structurale comune. 4.Dispozitive pentru prinderea si fixarea frezelor 4.1.Dispozitive de orientare si fixare a sculelor

Elementele si dispozitivele pentru orientare si fixarea sculelor aschietoare constituie verigile de legatura dintre scule si masinile-unelte. Impreuna cu dispozitivele pentru orientarea si fixarea semifabricatelor , dispozitivele din aceasta categorie fac parte din grupa dispozitivelor de lucru. Numeroase lucrari stiintifice inventii si rationalizari in productie avand ca subiect dispozitivele pentru orientarea si fixarea sculelor aschietoare sunt o dovada a importantei deosebite pe care acestea o au in rezolvarea problemelor de prelucrare. Functia de baza a dispozitivelor este de a asigura orientarea si fixarea sculei aschietoare in conformitate cu cerintele procesului de lucru, in conditii de fixarea sculei aschietoare in conformitate cu cerintele procesului de lucru, in conditii de siguranta, precizie, productivitate si eficienta economica cat mai ridicate. Pentru diferitele procedee de prelucrare prin aschiere se utilizeaza dispozitive intr-o mare diversitate , de la simple reductii si pana la agregate multiax.
11

Varietatea practic nelimitata a acestor dispozitive mpiedica o riguroasa clasificare a acestora. In scopul punerii in evidenta a unor aspecte cu un grad ridicat de generalitate, dispozitivele pentru orientarea si fixarea sculelor aschietoare denumite uneori si scule auxiliare vor fi prezentate in urmatoarea ordine: dispozitive tipizate; dispozitive folosite pentru cresterea productivitatii muncii, dispozitive care imbunatatesc comportarea dinamica a sistemului tehnic de prelucrare, dispozitive folosite la mecanizarea unor operatii, dispozitive care asigura lrgirea posibilitatilor tehnologice ale mainilor-unelte.

4.2 Dispozitivele tipizate

Ca sisteme de orientare si fixare a sculelor aschitoare pe masinile-unelte universale se utilizeaza in special dispozitivele care in marea majoritate a cazurilor fac parte din cele tipizate. Sunt caracteristice pentru aceste dispozitive simplitatea constructiva, robustetea, posibilitatea de reglare in limite largi, rigiditatea. Nivelul performantelor tehnico-economice posibil de atins cu aceste dispozitive se pastreaza in limite modeste. Ca dispozitive caracteristice se pot enumera: bucsele conice; dornurile pentru frezele cilindrice si frezele disc; barele de alezat ; suportii pentru cutitele de strung, mandrinele universale cu bacuri; mandrinele cu bucsa elastica s.a

4.3 Dispozitive tipizate pentru orientarea sculelor cu miscare principala de rotatie

Aceste dispozitive se caracterizeaza prin nivelul preciziei pe care o asigura centrarii sculei fata de dispozitiv, precum si prin cel al centrarii dispozitivelui fata de axul masiniiunelte. Forma lor este determinata de forma sculei , de orientare si fixare ale axului masinii12

unelte pe care se monteaza, precum si de considerente de rigiditate si norme de tehnica securitatii muncii. In figura de mai jos se prezinta cele mai raspandite modele de dispozitive din aceasta grupa impreuna cu explicatiile privind utilizarea lor.

4.4 Dispozitive cu mecanisme de schimbare rapida a frezei O cale de crestere a productivitatii muncii este aceea de de micsorare a timpului pentru inlocuirea sculei aschietoare. Mandrina de precizie (fig 15.3) se caracterizeaza prin posibilitatea actionarii manuale directe, fara cheie intermediara, ceea ce asigura reducerea timpului auxiliar. Mandrina se compune din corpul 4 in care se monteaza o coada conica, trei bacuri 2, ghidate pe de o parte in canalele radiale ale terminatiei sub forma de cupa a surubului cu filet trapezoidal pe stanga 5, iar pe alta parte in canalele mansonului exterior 1; mansonul 3 care inchide impreuna cu bucsa filetata 7 si corpul 4 bilele 6 in numar 32 cu rol de rulment; bratara 8 pentru asigurarea bucsei 7 impotriva desfacerii. Strangerea provizorie se realizeaza prin rotirea cu mana a mansonului exterior 1 in timp ce axul masinii si deci corpul 4 sunt in repaus. Miscarea este transmisa de la mansonul 1 prin bacurile dela surubul 5, care desurubandu-se din corpul 4 produce odata cu deplasarea axiala a bacurilor si deplasarea radiala a acestora. Strangerea finala se realizeaza la pornirea axului principal, de aceasta data prin franare cu mana a mansonului 1.

13

5. Dispozitive pieselor pe
5.1 Constructia si masinile de frezat

pentru prinderea masinile de frezat

explotarea dispozitivelor pentru

Exploatarea eficienta a msinilor de frezat a impus construirea unui variant si complex echipament tehnologic, in care prepoderente sunt dsipozitivele pentru orientarea si fixarea pieselor. In productia de serie mica si un unicate important pentru utilizarea rationala a masinilor de frezat si pentru reducerea cheltuielilor de pregatire a fabricatiei este folosire disrecta, sau prin adaptari sumare, a echipamentului universal din dotarea masinilor (menghine, mese divizoare etc.) precum si utilizarea dispozitivelor specializate si a dispozitivelor din elemente modulate. In conditiile productiei de serie mare, din considerente tehnice si economice, nu vor putea fi inlaturate dispozitivele speciale. In productia de serie mica unicate, utilizarea masinilor de frezat cu sisteme de reglaj pozitional precis, precum si a unor masini de tipul centrelor de prelucrare au influentat constructia dispozitivelor care le echipeaza, in sensul ca sunt simple, unele functiuni de repozitionare si de divizare fiind preluate de masinile-unelte. Dispozitivele de frezat au structura similara dispozitivelor pentru masini-unelte, insa prezinta o serie de elemente constructive specifice : corpul mai rigid pentru ca la solicitarile mari si variabile care apar la frezare sa nu vibreze ; mecanisme de strangere, cu capacitatii mai mari pentru a asigura fortele necesare realizarii echilibrului semifabricatului la prelucrare elemente pentru orientarea si fixarea dispozitivelor pe mesele masinilor de frezat ; gabarite si spioni pentru reglarea pozitiei sculei in raport cu dispozitivul. Pentru ca dispozitivul sa fie consructia acesteia trebuie sa fie facuta incat suprafata de prelucrat sa fie cat mai aproape de masa masinii, in acest mod si solicitarile legaturilor cu masa masinii sunt mai mici, iar rigiditatea de ansamblu mai mare.
14

5.2 Dispozitive speciale de frezat

Dispozitivul din figura 16.3 permite orientarea si fixarea simultana a doua piese de tip inel. Piesele se asaza pe placa 2 si se centreaza pe bolturile 1, care sunt orientate unchiular si presate in corpul 3 al dispozitivului.Fixarea pieselor se face ce eclipsele oscilante 7, care sunt apasate prin parghiile 6 la insurubarea piulei 9 pe surubul cu ochi 10. Surubul cu ochi este articulat de una din parghii, incat pentru scoaterea pieselor cu ochi este articulat de una din parghii, incat pentru scoaterea piselor din dispozitiv acesta se roteste impreuna cu parghiile in jurul bolturilor 5. Parghiile sunt sustinute de furcile 4, fixate pe corp. Stifturile 11 nu transmit forta de la parghii la eclise, avand rolul de a retine eclisele pe parghii, iar stifturile 12 nu permit rotirea peste limita eclipselor. Un dispozitiv specializat pentru orientarea si fixarea simultana a mai multor piese se poate urmari in figura 16.4. Piesele 1 se orienteaza in locasuri corespunzatoare prevazute in piesa schimbabila 2 si se sprijina pe placa 14. Pozitia, in inaltime, a piesei schimbabile 2 se regleaza prin inele 15 si prin suruburile 12 se fixeaza de corpul dispozitivului. Pozitia in plan a piesei schimbabile 2 se realizeaza prin ghidajele prevazute in corpul dispozitivului. Strangerea simultana a celor 10 piese se realizeaza prin plunjerele 3 aflate sub actiunea presiunii din masa de hidroplast 4, presiune creata odata cu strangerea parghiilor 5 prin surubul 7 si piulita 8. Parghiile sunt articulate pe corpul dispozitivului cu bolturile 6. Surubul 7 este impiedicat sa se roteasca de un stift radial care culiseaza intr-un canal prevazut in corp, iar arcurile 9 departeaza parghiile 5 si plunjerele 3 de piese pentru a fi scoase cu usurinta din dispozitiv. Orientarea dispozitivului pe masa masinii se face prin penele 12 fixate de corp prin surubuile 13.

15

La constructia din figura 16.5 cele 2 piese de prelucrat sunt orientate in locasurile prevazute in corp si de stifturile 4 care limiteaza deplasarea pieselor. Fixarea pieselor se face prin brida 3 care este articulata de plunjerul 2, plunjer antrenat in deplasare de excentricul 1, la rotirea manuala a manivelei 5. Orientarea dispozitivului pe masa se face prin cele doua bolturi presate in corpul dispozitivului. Constructia din figura 16.6 permite orientarea si fixarea pieselor 1 de tipul suruburilor prin deformarea elementelor elastice ale corpului cu bridele 4 si surubul 3. Corpul are o constructie rigida numai la mijloc, pe partea pe care se orienteaza si fixeaza cu stifturi si suruburi gabaritul 5, fata de care se regleaza prin spioni freza disc.

16

5.3Menghine pentru masini de frezat

17

5.4 Dispozitive divizoare pentru frezat

18

Dispozitive divizore pentru frezat pot fi cu avans rectiniliu sau circular si pot fi de tipul capetelor divizore sau al maselor divizore. Dispozitivele divizoare din aceasta categorie pot fi construite cu un grad mai ridicat de universalitate, adoptand solutii de schimbare a sistemului de orientare si strangere si pastrand ca parte comuna sistemul de divizare-blocare. Mesele divizoare se deosebesc de capetele divizoare prin faptul ca poseda o masa rotativa, cu canale in T, pe care piesa se prinde direct sau prin sisteme de orientare si strangere schimbabile. Dispozitivele divizoare pot avea axa orizontala sau verticala. Ele se aseamana cu dispozitivele divizoare pentru masinile de gaurit, cu deosebirea ca sunt mai robuste, mai rigide si au blocarea mai rigide si au mai sigura, intrucat solicitarile care apar la frezare sunt mult mai mari. In capul divizor cu axa orizontala (fig. 16.90), piesa 1 este orientata pe varful 2 din capul divizor si pe varful 3, prevazut cu degazare a pentru iesirea frezei, montat pe pinola papusii mobile 4, actionata de la roata de mana 15. Piesele cu rigiditate scazuta sunt sprijinte suplimentar cu reazamul 14. Prin mecanismul de antrenare 12 si flansa 13, piesa este legata de sistemul de divizare, sisitemul care cuprinde piulita ci manere 9, bucsa 5 cu guler, discul divizor 6, in care patrunde indexorul cand este manevrat axul 7. Blocarea capului divizor 6, in care patrunde indexorul cand este manevrat axul 7. Blocarea capului divizor se produce prin rotirea manivelei 8 solidara cu bucsa filetata 10, care se insurubeaza in bucsa 11 si antreneaza in deplasare axiala bucsa cu guler 5.

5.5 Dispozitive pentru frezare continua

19

Dispozitivele pentru frezare continua se caracterizeaza prin avansul circular al piesei de prelucrat in raport cu scula aschietoare. Ele se pot utiliza pentru frezarea unor suprafete circulare, in constructia dispozitivelor de copiere, sau pentru frezarea unor suprafete circulare, in constructia dispozitivelor de copiere, sau pentru frezarea cu mai multe posturi de lucru. Dispozitivele pentru frezare continua pot fi : cu ax orizontal sau vertical. Constructiv o masa rotativa universala cu ax vertical pentru frezare contiuna se asemana cu dispozitivele divizoare, cu deosebire ca sunt lipsite de mecanismele de de divizare, locul lor fiind luat de un mecanism pentru avansul continuu, intermediul unor dispozitive speciale, pe masa rotativa 1 prevazuta cu canale T si cu bucsa 2 cu alezaj conic pentru centrare. Avansul circular continuu se obtine prin rotirea melcului 3, care antreneaza roata melcata 5, fixata pe placa rotativa. Melcul poate fi actionat manual de la maneta 4, de la un electromotor individual , sau de la un element al lantului cinematic de avans al masinii prin legaturi cardanice. Cand se lucreaza cu avansuri rectilinii masa poate fi blocata cu bridele 6, prin suruburile cu maner 7. Un dispozitiv special pentru frezare continua, cu actionare mecanica a avansului si strangerii, este prezentat in fig 16.12.

Piesele 1 se centreaza si se reazama frontal pe bucsele 9 si sunt impiedicate sa se roteasca de bolturile 2. Strangerea se face prin saibele crestate 5 si tijele 4 legate la
20

motoarele pneumatice sau hidraulice 3. Placa 7 primeste miscarea continua de la un mecanism melc-roata melcata actionata de electromotorul 8. Distributia fluidului necesar realizarii fortei de actionare se face prin axul vertical al placii 7, astfel incat admisia in cilindri sa se produca in faza de strangere a pieselor si sa se mentina presiunea in tot timpul aschierii, iar evaluarea fluidului sa aiba loc in faza de desprindere.

In figura 16.13 se prezinta constructia unui dispozitiv pentru frezare continua a canalelor pentru surubelnite ale capetelor uruburilor. Piesele se indroduc intre flansele 6 si 7, care sunt distanate de arcurile 9 si retinute de suruburile 8. Strangerea pieselor in zona de achiere se realizeaz prin plunjerul 4 si rola 5, aflate sub actiunea fortei arcului 3, care prin flana 6 apas piesele pe flana 7. Desfacerea pieselor se produce in zona in care discurile nu mai sunt presate de rola. Avansul continuu se obtine de la un motor propriu sau de la un element al unui lan cinematic al mainii de frezat, printr-o transmisie de la melcul 1 la roata melcata 2. Melcul este antrenat prin grupul conic 10 si 11.

5.6 Dispozitive de frezat prin copiere

21

Pentru frezarea suprafeelor cu contur complex, in afara mainilor-unelte speciale de copiat cu sisteme de urmrire electrice, hidraulice, pneumatice, cu comanda numerica etc., se pot utiliza si dispozitive de copiat cu abloane lucrand dupa diverse scheme. Copierea se executa prin deplasarea piesei in raport cu scula si prin combinarea de avansuri rectilinii si circulare. abloanele si rolele pentru aceste dispozitive se executa din oteluri de imbunatatire sau cementare clite la duritatati superficiale de 58.62 HRC, bine lustruite pe suprafee active. Piesa 1 (fig. 16.14) este centrata pe masa rotitoare 7 si se rotete cu aceasta cu avans forat. Mecanismul melc-roata melcata de rotire a mesei este antrenat printr-un arbore telescopic, care permite sniei sa fie mpinsa de arcul 6 pentru ca ablonul 3 sa urmreasc continuu rola 4. Corespunztor descris de rola-ablon, freza 2 prelucreaz conturul piesei. ntruct rola si freza sunt pe acelai ax rigiditatea ansamblului este redusa. Uzura frezei si abaterile de la diametrul acesteia pot fi compensate prin deplasarea axiala a rolei conice fata de ablon. In cazul schemei de copiere din figura 16.15 pozitia frezei este decalata cu distanta d, incat dimensiunile sablonului sunt mai mari. Determinarea prefilului sablonului se poate face grafic sau prin calcul, tinand seama de profilul piesei, de diametrul frezei si al rolei, precum si de distanta dintre axele frezei si rolei. Pentru portiunile convexe raza R, a sablonului se calculeaza functie de raza R a piesei, diametrele rolei Dr, al frezei Df si distanta d cun relatia: R8=Rp+Df+d-Dr, 2 2 iar pe portiunea concave ale piesei cu relatia: R8=Rp-Df-d+Dr, 2 2 Grafic, profilul rolei se obtine ca infasurata a pozitiilor succesive ale rolei. In cazul pieselor cu contur deschis (fig. 16.16), copierea se realizeaza prin combinarea miscarii t 1 a saniei 1, in avans fortat, cu miscarea t2 a saniei 2 impinsa continuu de arcul 3 incat 4 sa fie in contact cu rola 5. Astfel freza 6 va descrie prefilul piesei.

22

23

6 NORME

TEHNOLOGICE DE A MUNCII.

PROTECTIE

Normele de protectie a muncii in ramura constructoare de masini si prelucrarrii metalelor au fost intocmite in baza legii nr.5 /1965 (cu modificarile ulterioare ) a normelor republicane de protectie a muncii ,modificate prin Ord.nr. 110/1967 Ministerul Muncii si nr. 39 /1977 al Ministerul Sanatatii si ord.nr 97al M.I.C.M. Scopul prezentelor norme este sa contribuie la imbunatatirea continua a conditiilor de munca si la inlaturarea cauzelor care pot provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale ,prin aplicarea de procedee tehnice moderne ,folosirea rezultatelor cercetarilor stiintifice si organizarea corespunzatoare a muncii. Aplicarea prezentelor norme de protectie a muncii este obligatorie pentru toate unitatile din economie avind avtivitati cu specific de constructii de masini. In cazul cind anumite norme nu pot fi respectate din cauzae obiective ,se vor intocmi documentatii justificative scrise ,in care se va arata norma sau masura care nu poate fi respectata cauzele care fac imposibila aceasta respectare si masurile speciale luate in vederea evitarii pericolului de acidentare si, sau imbolnavire profesionala ,aceste documentatii vor fi inaintate forului tutelar in vederea obtinerii derogarii. Pentru activitati din ramura constructi de masini care se intilnesc la unele unitati si pentru care un sint prevazute masuri de tehnica securitatii in prezentele norme ,neavind caracter general ,unitatile respective vor elabora norme locale Pentru activitati care nu sint specifice ramurii constructiiolr de masini, dar se regasesc in unitatile constructoare de masini se vor aplica normele de protectie a muncii in vigoare ,elaborate de ministere si institutii de specialitate. Cheile pentru stringerea bacurilor mandrinelor si universalelor ,vor fi prevazute cu dispozitiv care sa le impinga automat afara din gaurile mandrinelor sau universale. Mandrinele ,universalele si platourilor trebuie sa fie protejate ,cel putin la partea superioara ,cu aparatori . Functionarea strungului va fi conditionata de pozitia de protectie a ecranului Mandrinele si platourile strungurilor nu vor prezenta parti proeminente radiale ,cu exceptia bacurilor de stingere ,iar aceasta nu vor depasi periferia mandrinei cu mai multe de 1/3 din lungimea lor .
24

Platourile vor avea marcata vizibil turaia maxima pana la care pot fi folosite in conditii de securitate. In cazul mandrinelor cu actionare electrohidraulica sau pneumatica este necesar sa se indice forta de stringere. Constructia mandrinelor cu acionare electrohidraulica sau pneumatica nu trebuie sa permita slabirea fortei de stringere a piesei in timpul lucrului si trebuie sa previna posibilitatea introducerii degetelor intre bacuri, la stingere. Pentru eliminarea pericolului de accidentare ,in cazul scderii presiunii sub limita minima necesara stringerii piesei se impune oprirea automata a strungului. Strungurile trebuie prevazute cu frine care sa asigure o frinare eficace si rapida a axului principal dupa decuplare. Strungul trebuie sa functioneze cu sistemul de frinare in perfecta stare ,se interzice frinarea mandrinei cu mina . Mandrinele ,universalele si platourile de prindere trebuie bine fixate pe axul principal si asigurate impotriva desurubarii la inversarea sensului de rotatie. Inainte de inceperea lucrului ,strungarul trebuie sa verifice starea de functionare a fiecarui bac de stringere ,daca bacurile sint uzate ( sterse ) au joc ,prezinta deformatii sau fisuri ,mandrina sau platoul trebuie inlocuit . Inainte de inceperea lucrului trebuie sa verificedaca modul in care este ascutit cutitul si daca profilul acestuia corespund prelucrarii pe care trebuie sa o execute ,precum si materialului din care este confectionata piesa ,se vor folosi pe cit posibil cutite de strung cu prag special pentru sfaramarea achiei. La cutitele de la strung prevazute cu placute din carburi metalice se vor controla cu atentie fixarea placutei pe cutit ,precum si starea acesteia , Nu se permite folosirea cutitelor de strung care prezinta fisuri,arcuri ,sau deformatii. Cuitele cu placute din carburi metalice sau ceramice vor fi ferite de socuri mecanice. Fixarea cuitelor de strung in suport trebuie facuta astfel incit inaltimea cutitului sa corespunda procesului de aschiere. Lungimea cutitului care iese din support nu trebuie sa depaseasca de 1.5ori inaltimea corpului cutitului pentru strunjirea normala. La montarea si demontarea mandrinelor ,universalelor si a platourilor pe strung este necesar sa se foloseasca dispozitive de sustinere si deplasare. Inaitea porniri masini, se va alege regimul de lucru corespunzator care se executa, sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat .In timpul functionari masinii, se interzice frinarea cu mina a axului port mandrina.Alegerea corpului abraziv se va face in functie de felul materialului de prelucrat de forma si dimensiunile piesei de prelucrat de calitatea suprafetei ce trebuie obtinuta de tipul si starea masinii, de felul operatiilor de prelucrat. Montarea corpurilor abrazive pe masina se face de catre persoane bine instruite si autorizate de conducerea unitatii sa execute astfel de operatii.La montarea corpului abraziv
25

pe masina, se va verifica marcajul si aspectul suprafetei corpului abraziv si se va efectua controlul la sunet , conform standardelor in vigoare sau conform documentatiei tehnice de produs . Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala care cuprind prevederi minimale obliigatori pentru desfurarea principalelor activitati din economia nationala in conditi de securitate a muncii. Respectarea continutului acestor prevederi nu absolva agentii economici de raspundere pentru prevederea si asigurarea orcaror altor masuri de securitate a muncii, adecvate conditiilor concrete de desfasurare a activitatii respective. Normele specifice de securitate a munci fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari privind asigurarea sanatatii si securitatii in munca sistem compus din : - Norme generale de securitate a muncii care cuprind prevederile de securitate valabile pentru orice activitate. - Norme de igiena a munci care cuprind prevederile general valabile pentru orice activitate. - Norme specifice de securitate a munci care cuprind prevederi de securitate specifice unor anumite activitati detaliind prin acestea prevederile normelor genarale de securitate a muncii. Prevederile tuturor acestor norme se aplica cumulativ si au valabilitate nationala indiferent de forma de organizare sau de proprietate in care se desfasuara activitatea pe care o reglementeaza. Securitatea sistemului national de norme specifice de securitate a munci urmareste corelarea prevederilor cu pericolele specifice uneia sau mai multe activitati si reglementarea unitara a masurilor de securitate a munci pentru activitati caracterizate prin riscuri comune. Structura fiecarei norme specifice de securitate a munci are la baza abordarea sistematica a aspectelor de securitate practicata in cadru normelor generale de securitate a muncii. Conform acestei abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem complex structurat , compus din urmatoarele elemente care interactioneaza reciproc . Executantul : omul implicat nemijlocit inexecutarea unei sarcini de munca . Mandrinele pentru fixarea burghielor si alezoarelor se vor strange si desface numai cu chei adecvate care se vor scoate inaite de pornirea masinii. Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere vor fi bine centrat si fixat. Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrina se va face numai cu ajurorul unei scule speciale . Se interzice folosirea burghiului cu coada conica in universale masinilor. Se interzice folosirea burghiului cu coada cilindrica in bucse conice. Se interzice folosirea burghielor necorespunzatore sau prost ascutite. Ascutirea burghilor se va face numai cu burghiul fixat in dispozitive speciale. Cursa scule va fi astfel
26

reglata incat aceasta sa se poata retrage cat mai mult la fixarea sau desprinderea piesei. Inaintea fixari piesei pe masa masini se vor curata canale de aschi. Prinderea si desprinderea piesei pe si de pe masa masinii se vor face numai dupa ce slula sa oprit complet. Fixarea pe masa masinii se vor face in cel putin in doua puncte, fie cu ajutorul unor dispozitive de fixare, fie cu ajutorul menchinei. Inaitea porniri masini, se va alege regimul de lucru corespunzator care se executa, sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat .In timpul functionari masinii, se interzice frinarea cu mina a axului portmandrina.Alegerea corpului abraziv se va face in functie de felul materialului de prelucrat de forma si dimensiunile piesei de prelucrat de calitatea suprafetei ce trebuie obtinuta de tipul si starea masinii, de felul operatiilor de prelucrat. Montarea corpurilor abrazive pe masina se face de catre persoane bine instruite si autorizate de conducerea unitatii sa execute astfel de operatii.La montarea corpului abraziv pe masina, se va verifica marcajul si aspectul suprafetei corpului abraziv si se va efectua controlul la sunet , conform standardelor in vigoare sau conform documentatiei tehnice de produs .

27

Bibliografie

1. Sanda Vasii Rosculet 2. G.S.Georgescu 3. Ing Gh . Bogoevici Ing F . Anghel Ing V . Avram 4. Tache Vasile

-Proiectarea Dispozitivelor -Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1982 - Indrumartor pentru ateliere mecanice. -Editura tehnica Bucuresti 1978 -Desen Tehnic Industrial -Editura didactica si pedagogica Bucuresti - 1979 -Constructia si Exploatarea Dispozitivelor -Editura didactica si pedagogica Bucuresti - 1982

28