Sunteți pe pagina 1din 26

GRUP SCOLAR ASTRA PITESTI

proiect
PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE CALIFICAREA : Tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii

TEMA DE PROIECT : ETANSARI

COORDONATOR ABSOLVENT : Prof. Popescu Dorel Baltlung Aurel

2006

1. CUPRINS

1. Cuprins 2, Argument 3. Etansari fixe 4. Etansari mobile 5. Etansarea rulmentilor 6. Protectia muncii 7. Bibliografie 8. Anexa grafica

2. ARGUMENT
Evidentierea utilizarii sistemelor cu fluide in constructia de masini a determinat si dezvoltarea constructiilor specifice de etansare . Prin etansare se intelege un element sau un ansamblu de elemente integrate sau nu in constructia de ansamblu , a caror functie este de a impiedica circulatia de fluide sau particule intre spatii separate . Etansarile sunt partile componente ale unui ansamblu care indeplinesc urmatoarele functii : a) separa spatii in care se afla fluide la presiuni diferite ; b) impiedica patrunderea in zonele cuplelor de frecare sau a unor organe active ale circuitelor hidraulice , a impuritatilor ( contaminantilor solizi sau lichizi , gazosi ) ; c) impiedica scaparile la lubrefiant . O etansare corespunzatoare asigura o durata de functionare normala a rulmentilor prin protejarea acestora impotriva patrunderii unor elemente daunatoare ( praf , particule de metal , umiditate , acizi ,etc. ) si prin mentinerea lubrefiantului in lagar . Solutia aleasa pentru asigurarea etanseitatii este conditionata de : felul lubrefiantului folosit , sistemul de ungere , conditiile mediului inconjurator , viteza periferica a arborelui , temperatura de lucru , solutia constructiva aleasa . Trebuie sa se faca o diferenta intre etansarile care au ca scop impiedicarea patrunderii unor elemente din mediul ambiant in carcasa rulmentului si etansarile care au ca scop sa impiedice iesirea lubrefiantului din carcasa rulmentului . Mediul ambiant fata de care se cere realizarea etansarii poate contine sau poate fi constituit din : praf usor din atmosfera , praf mai dens , eventual noroi si apa ; pamant , nisip , argila , praf de carbune , apa stropita des ; apa intens

stropita in mod continuu , apa amestecata cu corpuri straine ( zgura ) stropita intens si continuu ; substante vascoase , ca de exemplu suc de zahar , lapte de cauciuc , lichid cu suprapresiune fata de spatiul interior ( etansari sub apa ) ; uleiul de ungere si substante asemanatoare . Se mentioneaza ca impuritatile provoaca uzura cailor si corpurilor de rulare ducand la o scoatere prematura din functionare a rulmentului . Lichidele , inclusiv apa , precum si gazele agresive , influienteaza in mod negativ proprietatea de ungere a lubrefiantului si produc coroziuni pe caile si corpurile de rulare ale rulmentului . Se disting etansari intre piesele fixe si etansari intre piesele rotative una fata de celelalte . Etansarile pieselor rotative la randul lor se impart in etansari cu contact si etansari fara contact , iar in unele cazuri , in functie de conditiile de lucru si mediul in care lucreaza lagarul cu rulmenti , se pot folosi etansari combinate , utilizand concomiten ambele feluri de etansari . Dispozitivele de etansare fara contact , se folosesc cu precadere cand viteza periferica sau temperatura in timpul functionarii nu permit folosirea dispozitivelor de etansare cu contact ( cu frecare ) . Ele se utilizeaza atat la arbori functionand in pozitie orizontala cat si la arbori functionand in pozitie verticala .

3. ETANSARI FIXE
Etansarile fixe se realizeaza fie direct , la nivelul suprafetelor de contact ale organelor imbinate , fie prin intermediul unor garnituri de etansare adecvate .

3.1 Etansari fara garnituri

Aceste etansari se recomanda pentru imbinarea elementelor care nu se demonteaza , sau se demonteaza foarte rar . Etansarea se asigura prin sudarea interstitiilor , deformarea lor plastica . Infundarea cu vopsea sau adezivi care dupa montaj se intaresc . O solutie frecventa este si etansarea prin inchiderea interstitiilor prin apasarea acestora in domeniul elastic sau plastic ( figura 2 ) . Suprafetele pe care se realizeaza etansarea pot fi plane sau conice ( de preferat ) . Forta de apasare F se exercita din exterior , etansarea fiind cu atat mai eficienta , cu cat prelucrarea suprafetelor de etansare este mai axacta , abaterile macrogeometrice de forma si rugozitate ( prin lustruire cu pasta abraziva R a = 0,015 .0,5 m ) mai mici , materialele fara pori sau fisuri intercristaline . In figura 3 sunt indicate cateva variante constructive Forta F cu care trebuie apasate suprafetele de etansare depinde de presiunea pe care trebuie realizata pe aceste suprafete , data de relatia : pe = ( po + cp ) * 0,05 / b in care : po este presiunea initiala 1,5 MPa pentru apa si 5MPo pentru abur p presiunea fluidului , in Pa c 1,2 .1,5 coeficient b suprafata de etansare , in m .

3.2 Etansari cu garnitura


Etanseitatea se realizeaza fie prin apasarea garniturii pe suprafetele de etansare sau in canale profilate , cu ajutorul unor suruburi , fie prin montarea garniturii intr-o configuratie constructiva care sa permita apasarea pe suprafete sau in interstitii cu ajutorul presiunii fluidului ( garnitura cu autoetansare , figura 4 ) .

Materialele pentru garnituri pot fi moi sau tari . Alegerea materialelor se face tinandu-se seama de natura fluidului de etansat , presiunea si temperatura de lucru , durabilitatea necesara . Recomandari pentru alegerea materialelor sunt indicate in tabelul 2 . Garniturile in stare nemontata pot avea forme diferite , dimensiunile si datele constructive pentru cateva tipuri de garnituri fixe sunt indicate in tabelele 3 si 4 . Pentru garniturile din materiale plastice si elastomeri durabilitatea la temperaturi relativ ridicate este limitata de fenomene de curgere lenta sub sarcina de apasare . Montarea garniturilor in cateva variante constructive este indicata in figura 5 .

4. ETANSARI MOBILE 4.1 Etansari fara contact


a) Etansari cu labirinti Fara sa asigure o etanseitate perfecta , etansarile cu labirinti , in diverse variante , prin simplitatea lor constructiva , sunt destul de raspandite , fie cu rol de protectie a lubrefiantului fata de poluarea exterioara , fie pentru o micsora pierderile de fluide ( gaze, abur ) la presiuni si temperaturi ridicate . Lipsa contactului intre suprafetele de lucru arata ca etansarea cu labirinti poate fi folosita la viteze foarte mari , fara fenomene de uzura . In acelasi timp , dimensiunile reduse ale interstitiilor obliga la masuri suplimentare de precizie si control . Dimensiunile etansarilor cu labirinti cu rol de protectie , cu sicane , se stabilesc constructiv ( figura 6 ) iar etansarile cu labirinti destinate functionarii la presiuni ridicate , pentru gaze sau abur , pot avea recomandari de dimensionare specifice ( figura 7 ) . Constructia etansarii trebuie sa ia in considerare si posibilitatea de dilatare termica , care , neglijate , pot provoca uzuri sau pierderi mari de fluide . Etansarea prin interstitii uniforme intre piese cu diferente dimensionale de ordinul micrometrilor impune operatii de finisare si ajustare deosebit de atente , in scopul uniformizarii interstitiului, recomandandu-se pentru diametre d 50 cm si lungimi de lucru l = ( 0,75 1,5 ) d, pana la presiuni de 200 MP a ( figura 8 ) . Pentru o pozitie coaxiala a pistonului si cilindrului , neglijand deplasarea pistonului , debitul fluidului care curge prin interstitii este : Q = * p * j3*d /12 * l [m3 /s ] = este vascozitatea dinamica a lichidului unde : etansat , in Pa-3 p presiunea in Pa j jocul diametral , in m l lungimea

interstitiului , in m . Canalele circulare ca si dezaxarile pistonului provoaca cresteri de debit . b) Etansari centrifugale

Functionarea acestora se bazeaza pe efectele centrifugale . Constructia simpla din figura 9 se foloseste in scopul evitarii prelingerii lubrefiantului din camera 1 , in exterior , pe langa arbore . Discul 2 improasca eventualele scapari in camera 3 care comunica cu camera 1 . La turatii ridicate fluidul se poate constitui in forma de inel de rotatie in camera 3 , asigurand etansarea .

4.2 Etansari mobile cu contact , radiale


a) Etansari cu membrana Pentru etansarea fluidelor puternic corozive este necesara adoptarea unei solutii constructive care sa asigure o etansare perfecta . Etansarile cu membrana din cauciuc , tesatura cauciucata , folie de material plastic , piele sau burduf metalic au o conditie similara cu schema din figura 10 .

10

b) Etansari cu segmenti metalici Etansarea pistoanelor in cilindrii cu ajutorul segmentilor este o solutie constructiva larg raspandita in domeniul masinilor cu piston ( motoare , compresoare , etc.)

Segmentii metalici se executa din fonta cenusie , eventual cu adaos de siliciu ( Fc200, Fc250 cu E = ( 9

11) * 10 M Pa, HB = 170 ..218 ) . In stare montata in dreptul fontei , trebuie sa se asigure un joc de 0,05 0,2 mm pentru dilatarile termice . Forma fantei depinde de presiuni : dreapta pentru p 5 MPa si inclinata ( 450 600) pentru presiuni mari . Alegerea numarului de segmenti si a unor dimensiuni se poate face pe baza recomandarilor din tabele . Functionarea normala a etansarii este asigurata daca segmentul se poate deplasa liber in locasul sub actiunea concomitenta a presiunii fluidului si fortelor de frecare . Presiunea exercitata de segment pe peretii cilindrului ps 3 = Ef/7,08 D[ ( D/T ) 1 ] [pa] c) Etansari cu inele de etansare Etansarea se realizeaza la nivelul suprafetei de contact dintre arbore sau tija si inelul de etansare . Garniturile de etansare din materiale moi se executa profilate ( inele , mansete , figura 12 ) din : piele tabacita ( pentru t 400 C) , cauciuc sintetic ( nitrilic F , pentru 0,35 < t < 110 0 C ; poliacrilic G , 18 < t < 1500C ; siliconic H, 20 < t < 200 0C ; fluorat I , 25 < t < 2000C ) , PVC ( t 600C) poliuretan ( t 1200C ) , fibra textila cauciucata ( t 1000C , p 50 MaPa) fibra de azbest cu aschii de Pb( t 4000C , p 20 MPa , v < 1,5 m/s ) sau neprofilate din pasla, snur de fibra de azbest , sita metalica impletitura de fir metalic sau de sticla . Apasarea pe suprafetele de etansare se obtine fie prin forma garniturii si proprietatile materialului , pentru conditii date de montaj fie cu ajutorul unor dispozitive de strangere . Cateva forme constructive pentru garnituri de etansare de tip inel si manseta din materiale moi , pentru miscarea dominanta de translatie ( v < 0,5 m/s ) sunt prezentate in figura 12 . Garniturile de etansare de tip inel , sectiune O sau profilate X , datorita avantajelor tehnico economice pe care le prezinta se folosesc pe o scara din ce in ce mai larga . Pentru miscari cu viteze reduse , inelul elastic se poate monta cu strangere pe

11

12

arbore , pe suprafata de etansare . La viteze mari , ca si la miscarea de rotatie , montarea cu strangere , prin deformare , se face intotdeauna in canalul din carcasa , pentru reducerea efectelor termice si de uzura ( figura 12 ) . Frecarea pe suprafetele de etansare depinde de numerosi factori care concomitent , influienteaza eficienta garniturii , regimul termic si durabilitatea se apreciaza ca frecarea statica este de 3 6 ori mai mare decat frecarea de miscare si ca coeficientul de frecare depinde sensibil de presiunea fluidului etansat ( la p = 4 MPa , = 0,1..0,3 ; la p = 20 MPa , = 0,01 ) . Durabilitatea , in ore , a garniturilor profilate manseta din materiale mai pentru miscarea de translatie se apreciaza cu relatia : T = ( K/p ) 3 / n [ ore ] in care : n = este numarul de curse duble pe minut p = presiunea fluidului , in Pa K = un coeficient dependent de forma garniturii Etansarile de protectie profilate din materiale moi pentru arbori in miscarea de rotatie ( p < 0,1 MP a) sunt prezentate in cateva forme constructive in figura B si tabelul 5 .

Etansarea se realizeaza prin apasarea exercitata pe suprafata arborelui prin forma ( inele de pasla sau 0) sau prin arc ( manseta ) . Suprafetele de etansare in contact sunt protejate printr-o pelicula de lubrifiant sau fluid de etansat . Limitele de utilizare sunt determinate de vitezele de lucru , presiunea de aparare , presiunea fluidului de etansat , care stabilesc regimul termic local si evolutia fenomenelor de uzura . Astfel , pentru rugozitati pe suprafata de etansare a arborelui : Ra= ( 0,4

13

0,8 ) m pasla , O,

2,5 7 m/s 3,8 m/s , p 1,4 MPc 7,6 m/s , p 5,6 MPa manseta de cauciuc 7 10 m/s , p 3 MPa 0 4 m/s , p 30 MPa Pentru viteze mai mari se recomanda garniturile fara contact sau garniturile axiale cu contact . d) Etansari de tip presetupa Constructia unei etansari cu presetupa este aratata schematic in figura 14 . Materialele folosite pentru garnituri sunt materiale moi ( aschii de metal , sita metalica , hirtie presata , snur de azbest grafitat sau teflonat , fibra de sticla sub diversa forme de impletire , inel de cauciuc ) , sau tari ( inele din materiale neferoase , grafit , fonta , materiale plastice ) . Functionarea etansarii este asigurata prin comprimarea garniturii din exterior cu suruburi sau piulita coaxiala cu tija . Determinarea fortei de compresiune necesare se bazeaza deocamdata pe incercari experimentale specifice . Eficienta etansarii , apreciata prin inexistenta debitului de pierderi si durabilitate in corelatie cu temperatura de lucru si fenomenele de uzura , este influientata de un numar mare de factori : materialul si structura garniturii , cu considerarea caracteristicilor ei mecanice si chimice si a proprietatilor de relaxare , natura si caracteristicile fluidului de lucru ( presiune si temperatura ) forma si dimensiunile etansarii , viteza de lucru , intreruperile , forta de comprimare , regimul de ungere pentru suprafetele de etansare . Pentru calculul unei etansari cu presetupa cateva elemente constructive sunt indicate in figura 15 .

inele de inele

14

4.3 Etansari mobile cu contact , axiale


In domeniul presiunilor , vitezelor , temperaturilor ridicate si in cazul utilizarii fluidelor corozive s-a impus extinderea etansarilor pe suprafete cu apasare axiala . Aceste constructii s-au perfectionat treptat , performantele ridicandu-se de la 1,5 MPa presiune si 10 m/s viteza la peste 50 MPa presiune si 20 m/s viteza in prezent . Constructiv o etansare axiala are componentele specificate in figura 16 ( 1 si 2 inele de garnitura ; 3 carcasa ; 4 arbore ; 5 etansare fixa cu inel ; 6 dispozitiv de antrenare ; 7 stift ; 8 arc de apasare ; SE suprafata de etansare) . La acesta , in functie de destinatie pot fi adaugate elementele de protectie , de compensare , de baraj, etc.

15

Clasificarea constructiva a etansarilor axiale este indicata in figura 17 Clasificarea functionala este corelata cu parametrii de lucru ai etansarii , presiune , viteza relativa pe suprafata de etansare , temperatura de lucru si destinatie : medii neagresive , medii agresive chimic , medii abrazive , presiune ridicata ( ~ 20 MP a ) , viteza ridicata ( < 160 m/s ) temperaturi extreme ( 210 0C + 6500 C ) , vid . Exemple de utilizare ale etansarilor axiale , in raport cu grupele functionale din tabelul 6 sunt extrem de numeroase : industria constructoare de autovehicule , grupele I si II ( pompe de racire pentru motoare , etansari pentru arbori cotiti , pompe rotative , cutii de viteze , transfer motoare de cuplu ) ; constructii de aparate electrocasnice , grupa I ( masini de spalat , uscatoare , storcatoare , masini pentru prelucrat carne , pompe in instalatiile de incalzire ) ; instalatii energetice si de pompaj , grupele I si II ( pompe de condus alimentare condens , racire la turbine si generatoare , energetica , nucleara , pompe cu angrenaje , suflante , instalatii cu gaze lichefiate , instalatii frigorifice , pompe cu piston ) ; industria chimica , grupele I IV ( agitatoare , evaporatoare , amestecatoare , voltari , centrifuge , ventilatoare , pompe pentru produse chimice ) ;

16

constructii aerospatiale pentru presiuni mari I III , pentru viteze mari grupa IV ( turbine cu gaz , turbocompresoare supraalimentate , aparataj hidraulic ) .

5. RULMENTILOR

ETANSAREA 5.1

Etansari intre piese fixe


In cazul rulmentilor , aceste etansari se intalnesc la contactul dintre corpurile carcaselor si capacele lor . Dupa cum rezulta din figura 18 se utilizeaza in acest scop garnituri plate si inele formate din cordoane rotunde .

17

Garniturile plate sunt subtiri si permit o deformare mica . Lungimea de centrare a capacului va fi astfel dimensionata in cazul garniturilor plane incat sa atinga inelul exterior al rulmentului a , sau sa realizeze jocul necesar abia dupa strangerea garniturii b . Inelele de etansare formate din cordoane rotunde , au avantajul de a putea fi executate pentru orice dimensiuni prin lipirea capetelor . Sectiunea cordonului va avea un diametru intre 2,5 mm si 5 mm sau chiar mai mult . Uneori in cazul in care intre capacul si inelul exterior al rulmentului exista un joc axial , se teseste muchia corpului carcasei , urmand a servi ca locas pentru inelul de etansare. Canalele in care se aseaza inelele de etansare trebuie umplute cu unsoare . In acest fel , inelele sunt tinute de unsoare in pozitia dorita si se usureaza montajul . Dimensionarea canalelor trebuie facuta astfel incat sa se asigure o comprimare corespunzatoare a inelelor de etansare .

5.2 Etansari fara contact


Acest tip de etansari are avantajul de a nu produce in mod practic nici o uzura si nici o frecare , fapt care permite utilizarea lor la ansamble cu viteze si temperaturi ridicate , durabilitatea lor putand fi considerata nelimitata . In functie de constructia lor , aceste etansari pot fi : etansari cu fante si canale , etansari cu labirinti axiali , cu labirinti radiali , etansari centrifuge . Ele se pot folosi atat pentru unsoare cat si pentru ulei . Atunci cand se folosesc pentru unsoare , o conditie esentiala o constituie necesitatea ca temperatura de functionare a rulmentului sa fie cu 20 0 mai mica decat temperatura de topire a unsorii utilizate . Fantele , canalele si labirintii trebuie umpluti cu unsoare indiferent de natura lubrefiantului . a) Etansari cu fante sau cu

18

fante si canale circulare Se folosesc in cazul ansamblelor mai putin expuse pericolului patrunderii impuritatilor si umiditatii in spatiul rulmentului . In figura 19 se dau exemple de etansari cu fante .

In cazurile simple sunt suficiente etansarile conform 19.a care sunt destinate in primul rand pentru retinerea unsoarei in carcasa . Eficacitatea etansarii creste cu lungimea fantei si va fi optima , atunci cand jocul dintre arbore si alezajul carcasei va fi foarte mic . Etansarea se imbunatateste daca in alezajul carcasei se prevad unul sau mai multe canale circulare vecine umplute cu unsoare 19b intrucat prin aceasta se reduce expulzarea unsorii si se opreste patrunderea impuritatilor . b) Etansarile cu labirint Etansarile cu labirint se folosesc la viteze periferice mari , in cazul rulmentilor care functioneaza in medii cu impuritati , de exemplu in praf , sau atunci cand carcasa este stropita cu apa . Efectul de etansare se obtine prin realizarea unui spatiu in forma de labirint intre partile rotitoare si cele fixe ale etansarilor . Prin marirea numarului fantelor eficienta creste foarte mult . Fantele din cadrul labirintilor trebuie umplute cu o unsoare pe baza de sapun de calciu pentru a se evita patrunderea apei . In figura 20 sunt prezentate cateva variante constructive . Labirintul poate fi realizat si prin alaturarea

19

unor elemente simple ca de exemplu segmenti de piston , lamele din tabla , etc.

5.3 Etansari cu contact


Etansarile cu contact pot fi impartite si ele in mai multe grupe . Alegerea grupei celei mai adecvate scopului se face pe baza analizei factorilor care intervin si anume : materialul , elasticitatea acestuia , rezistenta la diferite temperaturi , forma cea mai potrivita si variatiile dimensionale in timpul exploatarii . Ca material se pot folosi : pasla , piele , cauciuc , mase plastice , carburi grafit , asbest si metale . Suprafetele de contact ale etansarilor , vor trebui sa fie prelucrate la o rugozitate de o clasa superioara , mai ales cand vitezele periferice sunt ridicate . De asemenea trebuie asigurat un montaj care sa nu deterioreze corpurile de etansare.

5.3.1 Etansarile radiale cu contact

a) Etansarile cu inele de pasla In conditii obisnuite de lucru sunt cele mai folosite . Reprezinta o etansare ieftina , foarte raspandita mai ales in cazul folosirii lubrefierii cu unsoare . Inainte de montare , inelele de pasla se imbiba , la 70 800 C , intr-un amestec de 2/3 ulei mineral si 1/3 seu sau parafina , pentru a li se mari eficacitatea si pentru a le micsora frecarea pe suprafata de contact de care sunt apasate . Inelele de pasla se pot utiliza in mod normal la viteze liniare pana la 7 m/s si pana la 900C , cu conditia ca rugozitatea suprafetelor de frecare a arborelui sa nu depaseasca Ra = 0,32 . Cand rugozitatea arborelui nu depaseste Ra = 0,16 se poate ajunge la viteze periferice de 9 m/s . Se recomanda ca in dreptul inelului de pasla arborele sa aiba duritatea de minimum 45 HRC sau sa fie cromat dur . De asemenea bataia radiala a arborelui in dreptul inelului de etansare , nu trebuie sa depaseasca 0,1 mm la viteze periferice pana la 5 m/s inclusiv si 0,06 mm la viteze periferice peste 5m/s pana la 9

20

m/s . La temperaturi mai ridicate se vor utiliza inele de grafit , asbest sau din mase sintetice corespunzatoare . In conditii de exploatare obisnuite se foloseste un singur inel de pasla, iar pentru a ameliora etansarea se pun uneori doua inele de pasla (figura 21 ) . b) Etansari radiale cu inele din piele impregnata sau cauciuc sintetic ( simmering L )figura 22 Inlocuiesc inelele de pasla in cazul unor cerinte de etansare mai ridicate . Initial sau folosit inele de etansare din piele impregnate cu crom. Desi acest material are unele avantaje , el nu suporta temperaturi mai ridicate de 80 0 si in consecinta aceste inele nu au putut fi folosite la viteze periferice a suprafetelor de contact de peste 4 m/s . Etansarile cu cauciuc sintetic au durabilitate mare si un coeficient de frecare cu mult mai mic decat al etansarilor din piele . Ele dau rezultate bune la etansari impotriva acizilor , lesiilor , uleiurilor , grasimilor minerale, animale si vegetale si pot functiona pana la temperatura de 1200C. Ca urmare a diversificarii materialelor au aparut sortimente ca de exemplu : cauciuc poliacrilic , cauciuc pe baza de copolimer de hexaflorpropilen cu fluorura de viniliden ( vitan ) . Printre materialele din plastic folosite se poate indica elastomenul . c) Etansari cu inele O

Aceste inele sunt fabricate din mase plastice sau cauciuc , avand tolerante dimensionale stranse . Se preteaza la etansarea fantelor pieselor rotative in cazul unui spatiu de etansare redus , atat in cazul ungerii cu unsoare cat si cu ulei . Pentru asigurarea miscarii de

21

alunecare intre inelul O si arbore , este necesar ca in stare nemontata , diametrul interior al inelului O sa fie mai mare decat diametrul arborelui . Pentru a se obtine o frecare uniforma intre arbore si inel , deformarea inelului trebuie sa fie mica. Vitezele de alunecare nu vor putea depasi 0,5 m/s . d) Etansari cu presetupe Se folosesc atunci cand trebuie sa se realizeze etansarea fata de lichide care actioneaza cateodata asupra etansarii cu o suprapresiune . Garniturile se compun din inele deformabile asezate unul langa altul sau dintrun cordon infasurat in jurul arborelui si se aleg dintrun material care sa faca fata temperaturii si mediului agresiv , atunci cand este cazul . Ele asigura o etansare perfecta insa ca urmare a frecarii mari se uzeaza rapid . Pentru mentinerea etanseitatii presetupe trebuie sa fie din cand in cand stranse .

5.3.2 Etansari axiale cu contact


a) Etansari cu inele de alunecare Pot fi utilizate la diferite presiuni , temperaturi si viteze periferice . Se cere o rugozitate Ra= 0,4 ..1 m , intrucat eventualele infiltratii sunt determinate de rugozitate . Inelul de alunecare este apasat intrun mod uniform, de un arc si la realizarea lui se folosesc mase plastice si mase din carbuni si produse ceramice , mase care fiind autolubrefiante , nu mai necesita o ungere suplimentara , rezultand un coeficient de frecare de ordinul = 0,08 .0,17 . Etansarile de acest tip pot fi late sau inguste ( figura 24 ) . Etansarile late se folosesc in cazul unor tolerante de valoare mare si atunci cand exista miscari axiale mai pronuntate . Atunci cand locul disponibil pentru etansare este redus , este mai indicat sa se aleaga o etansare axiala de foarte mica latime . b) Etansari cu saibe de retinere inelele Nilos

22

Aceste etansari sunt fabricate din tabla subtire , elastica . Un capat se fixeaza de un inel al rulmentului , iar capatul al doilea al saibei se afla intrun contact elastic cu al doilea inel . In figura 25, a se arata un inel cu etansare exterioara , iar in b un inel cu etansare interioara , amandoua utilizate la rulmenti radiali cu bile . In figura 25 ,c se arata un inel de etansare exterior folosit la rulmenti cu role conice iar in d acelasi inel impreuna cu un inel de protectie . c) Etansari cu inele V Aceste inele etanseaza axial cu rezultate bune , uleiul , unsoarea , praful . Buza moale si elastica preseaza asupra unei suprafete asezate perpendicular pe arbore ( figura 26 ) . Inelul V , de constructie normala , este fabricat dintrun cauciuc mitril de calitate . El este nepretentios la montaj si este elastic putand fi trecut peste piese de diametre mai mari , dupa care revine la forma initiala . In cazul ansamblelor expuse jeturilor de apa sau lichidelor , buza are proprietatea de a arunca lichidele care vin in contact cu ea . Aceste inele dau rezultate bune in cazurile in care arborii sunt supusi unor miscari excentrice sau unor miscari unghiulare de ordinul 20..30 ( fig. 27 ) .

23

7. NORME MUNCII

DE

PROTECTIA

Un mare numar de accidente au drept cauza utilizarea unor unelte de mana necorespunzatoare . In aceasta categorie intra in special accidente de gravitate mica si mijlocie , cum sunt : loviri , striviri , fracturi , intepaturi , taieri . Pentru evitarea lor , trebuie respectate o serie de masuri referitoare la alegerea utilizarea , intretinerea si pastrarea uneltelor manuale . In primul rand , uneltele de mana trebuie sa fie confectionate din materiale corespunzatoare operatiilor ce se executa . In cazul activitatii in atmosfera cu pericol de explozie , se vor folosi unelte confectionate din materiale care nu produc scantei prin lovire sau frecare , sau care , in contact cu atmosfera respectiva , nu produc compusi care ar putea initia explozii ( acetilura de cupru ) . Uneltele manuale actionate electric sau pneumatic trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de fixare a sculei si cu dispozitive care sa impiedice functionarea lor necomandata . Daca aceste unelte sunt dotate cu scule ce prezinta pericol de accidentare ( pietre de polizor , panze de fierastrau , burghie , etc.) acestea vor fi protejate impotriva atingerii accidentale cu mana sau alta parte a

24

corpului . Uneltele de masa rotative cu actionare pneumatica vor fi dotate cu limitatoare de turatie . Tuburile flexibile de aer comprimat ( pentru actionarea pneumatica ) trebuie sa corespunda debitului si presiuni de lucru . Fixarea lor pe racordul uneltei se va face cu ajutorul unor coliere metalice . Uneltele de percutie din otel ( ciocanele , daltile , dornurile , capuitoarele si altele similare ) trebuie sa corespunda standardelor in vigoare , sa fie executate din oteluri corespunzatoare tratate termic , incat in timpul utilizarii , sa nu se deformeze sau fisureze . Folosirea uneltelor cu suprafete deformate , fisurate , stirbite etc. sau a uneltelor improvizate este strict interzisa . Cozile si manerele uneltelor trebuie sa fie netede , bine fixate si de dimensiuni care sa permita prinderea lor sigura si comoda . In cazul folosirii cozilor si manerelor din lemn , acesta trebuie sa fie din esenta tare , fara noduri , crapaturi si aschii desprinse . Pentru fixarea cozilor 4 si manerelor in scule se vor folosi pene metalice . Uneltele de mana prevazute cu articulatie ( foarfeci , clesti , chei,etc.) nu trebuie sa aiba joc in articulatii ; bratele de actionare ale acestora vor fi astfel executate incat la inchidere sa ramana un spatiu suficient intre ele , pentru a preveni priderea degetelor . Uneltele de mana prevazute cu articulatii ( foarfece , clesti , chei , etc.) . vor fi asezate astfel incat sa aiba orientata spre exterior partea de prindere , pentru a exclude contactul cu partile ascutite sau taietoare . Atunci cand se efectueaza lucrari la inaltime , uneltele manuale se pastreaza in genti rezistente si bine fixate de corp , pentru a fi asigurate impotriva caderii. In timpul transportului , partile periculoase ale uneltelor de mana ( varfuri , taisuri , muchii ) trebuie protejate cu teci sau aparatori adecvate . Pentru evitarea accidentelor , uneltele de mana trebuie intretinute corespunzator ; la inceputul fiecarui schimb de lucru se vor verifica cu atentie atat de muncitori cat si de maistru . Uneltele care nu corespund conditiilor normale de lucru

25

( sunt deteriorate improvizate , etc.) se vor inlocui cu altele corespunzatoare .

8. BIBLIOGRAFIE

1. Notite curs asamblare

Ionica Mioara

26

2. Notite curs TEPS Dorel 3. Organe de masini Horovita 4. Rulmenti I. Rabinovici 5. Masini unelte E. Botez 6. Organe de masini V. Dobrota 7. Organe de masini A.Chisiu

Popescu B.