1.

Injectarea fisurilor cu rasini epoxidice

(1) Rasinile epoxidice se pot utiliza la injectarea fisurilor cu deschidere mai

mare de 0.05 mm. Pentru deschideri ale fisurilor situate sub 3 mm se pot utiliza
rasini de vâscozitate scazuta. Pentru deschideri situate intre 3 si 6 mm se utilizeaza
rasini de vâscozitate medie. Pentru deschideri mai mari de 6 mm se utilizeaza rasini
epoxidice sub forma de gel sau de pasta. Pentru fisuri (crapaturi) deschise mai mult
la exterior, se pot utiliza paste pentru reparatiile la suprafata si rasini cu vâscozitate
scazuta pentru interior.

(2) Injectarea cu rasini epoxidice poate fi utilizata si la restabilirea conlucrarii

dintre barele de armatura si beton. In acest caz fisurile trebuie sa intersecteze
armatura pe o suprafata cât mai mare pentru ca rasina sa poata penetra in lungul
barelor de armatura.

(3) Instrumentele, reteta mortarelor epoxidice si operatiile de injectare in

detaliu, vor respecta prevederile instructiunilor tehnice specifice. Operatiile trebuie
executate de personal calificat, cu experienta.

2.Injectarea fisurilor cu mortar

(1) Aceasta metoda de reparatie este eficienta pentru deschideri ale fisurilor
cu deschideri intre 0,2 mm si 20 mm. Adaugarea de superplastifianti poate creste
fluiditatea mortarului si eficienta injectarii.

Reteta mortarelor, instrumentele prin care se aplica injectarea si detalierea

operatiilor de injectare sunt precizate in instructiuni specifice.

3.Inlocuirea fragmentelor de beton desprinse

(1) Fragmentele desprinse trebuie inlocuite cu materiale similare din punct

de vedere al proprietatilor mecanice si termice. Materialele si procedurile de aplicare
depind de dimensiunile si de locul defectelor din elementul structural degradat.

(2) In cazul elementelor de beton se utilizeaza un mortar bazat pe ciment sau

rasini epoxidice si nisip. Pentru defecte cu grosime mare sunt necesare ancoraje
mecanice.

Acestea trebuie fixate in element cu ajutorul rasinilor epoxidice.

(3) Daca barele de armatura sunt expuse in mod semnificativ, betonul sau
mortarul trebuie indepartate pentru a permite realizarea conlucrarii dintre materialul
de adaos si armatura pe toata suprafata laterala a acesteia. Perimetrul golurilor
trebuie prelucrat prin taiere pentru a crea o margine perpendiculara la suprafata.

Aceasta metoda este aplicabila pentru majoritatea defectelor din elementele

de beton sau zidarie armata cu un volum mai mic de 0,015 m3. Repararea
defectelor mari poate necesita utilizarea betonarii in cofraje sau utilizarea tehnicii
torcretarii.

(4) Majoritatea mortarelor sufera deformatii din contractie dupa intarire. Prin
urmare se poate dezvolta o fisura vizibila in jurul zonei reparate. Daca aceasta
fisura nu poate fi acceptata se va utiliza un mortar cu contractie scazuta sau se va
specifica necesitatea unor reparatii cosmetice dupa câteva zile sau saptamâni.

4.Inlocuirea armaturilor

(1) Functie de spatiul disponibil si de marimea zonei de armatura rupta sau

degradata ce trebuie inlocuita, se adauga tronsoane de otel-beton innadite cu
armaturile existente, prin petrecere, sudura sau dispozitive mecanice. Armaturile
adaugate trebuie sa fie compatibile cu cele existente din punct de vedere al calitatii
materialelor.

In vederea inlocuirii unor portiuni degradate ale armaturilor este preferabila

utilizarea unor dispozitive mecanice de conectare in locul metodei traditionale de
innadire prin petrecere. Aceste dispozitive prezinta avantaje importante in cazul
innadirii barelor noi de cele existente. Acolo unde barele de armatura s-au rupt sau
unde innadirea prin petrecere a cedat, este indicata utilizarea dispozitivelor
mecanice de conectare.

Dispozitivele cele mai utilizate se impart in doua categorii. Unele constau din
piese din otel moale, care prin presare pe profilul armaturilor in zona de innadire se
deformeaza plastic si blocheaza posibilitatea deplasarii relative a celor doua capete
de bare.

Dispozitivele din a doua categorie se realizeaza sub forma unor mansoane

cilindrice cu diametrul interior mai mare decât diametrul armaturilor care se
innadesc, in spatiul dintre cele doua elemente turnându-se o topitura metalica, care
dupa racire si intarire fixeaza cele doua bare.

Injectare fisuri pardoseala

Remedierea fisurilor cu deschidere 0,5-2 mm se face prin injectare cu rasina

epoxidica conform specificatiilor tehnice din C149-87 „Instructiuni tehnice privind procedeele
de remediere a defectelor pentru elemente de beton armat”.

 Lucrarile pregatitoare constau in urmatoarele operatiuni:

 1. Perierea zonei de beton fisurata pe o latime de 5-7 cm (min. 2,5 cm de o parte si
de alta a fisurii), cu o perie de sarma, pentru a indeparta laptele de ciment de pe suprafata
de beton si eliminarea prafului rezultat cu un jet de aer comprimat.

2. Stabilirea punctelor de aplicare a stuturilor metalice pe traseul fisurii.

In cazul curent, element cu grosime de max. 20 cm, stuturile se aplica pe o singura
fata a elementului (fata superioara), iar distanta dintre ele este de 1,2-1,5xgrosimea
elementului, cu conditia ca pe lungimea unei fisuri neintrerupte sa existe cel putin doua
stuturi.
La fiecare fisura se lasa, la una din extremitati, un orificiu de 1 cm pentru refularea
aerului.

3. Fixarea stuturilor pe traseul fisurii, in punctele stabilite se realizeaza astfel:

- suprafata circulara a stutului se acopera cu un strat de plastilina si se aplica pe zona
de beton fisurata acoperita si ea in prealabil cu un strat de plastilina; aplicarea stuturilor se
face simetric fata de fisura.
- fiecare stut se fixeaza provizoriu pe contur in doua-trei puncte, cu plastilina sau cu
ipsos.

4. Inchiderea fisurii prin aplicarea de-a lungul acesteia a unui chit epoxidic de 1-2
mm grosime, pe o latime de circa 3 cm. Cu acelasi chit se fixeaza definitiv si stuturile
metalice. Aplicarea chitului se va face cu spaclul sau cu mistria, prin apasare puternica.
Inchiderea fisurii se poate executa si cu alte materiale, pe baza de verificari
prealabile.

5. Dupa intarirea chitului (la circa 6 ore de la aplicare) se verifica comunicarea dintre
stuturile metalice astfel: se introduce aer comprimat pe rind in fiecare stut metalic si se
urmareste refularea aerului prin cele doua stuturi invecinate; orificiile prin care nu refuleaza
aerul indica o intrerupere a fisurii in zona respectiva si in acest caz se amplaseaza stuturi
suplimentare pentru asigurarea comunicarii.

Compozitia amestecului de injectare:

Componenti Cantitatea pentru un amestec

Unitati de Unitati de
volum (cm3) masa (g)

Rasina Dinox C sau 100 100

Dinox F

Intaritor TETA sau 14 12.5

DETA
OBSERVATIE: Un amestec de lucru nu trebuie sa depaseasca 0,5dm3 sau 0,5kg.

 Prepararea amestecului pentru injectare se face astfel:

Se masoara volumetric sau gravimetric rasina epoxidica si intaritorul in proportiile
corespunzatoare si se introduce intr-o capsula emailata, dupa care se amesteca incet cu
mistria timp de min. 2 minute, avand grija ca prin amestecare sa nu se antreneze aer.

 Injectarea fisurilor se efectueaza dupa min. 6 ore de la executarea operatiilor

pregatitoare, daca temperatura mediului ambiant este mai mare de +20°C si respectiv dupa
min. 12 ore daca temperatura mediului ambiant este sub +20°C.
  Injectarea se incepe de la una din extremitatile fisurii. In timpul injectarii se
tin deschise doua stuturi de metal invecinate, celelalte fiind astupate cu dopuri de plastilina
sau cauciuc.

Injectare fisuri planseu

Remedierea fisurilor cu deschidere 0,5-2 mm se face prin injectare cu rasina

epoxidica conform specificatiilor tehnice din C149-87 „Instructiuni tehnice privind procedeele
de remediere a defectelor pentru elemente de beton armat”.

 Lucrarile pregatitoare constau in urmatoarele operatiuni:

 1. Perierea zonei de beton fisurata pe o latime de 5-7 cm (min. 2,5 cm de o parte si
de alta a fisurii), cu o perie de sarma, pentru a indeparta laptele de ciment de pe suprafata
de beton si eliminarea prafului rezultat cu un jet de aer comprimat.

2. Stabilirea punctelor de aplicare a stuturilor metalice pe traseul fisurii.

In cazul elementelor cu grosimi de max. 20 cm, stuturile se aplica pe o singura fata a
elementului, iar distanta dintre ele este de 1,2-1,5xgrosimea elementului, cu conditia ca pe
lungimea unei fisuri neintrerupte sa existe cel putin doua stuturi.
In cazul elementelor cu grosimi de peste 20 cm, stuturile se amplaseaza pe ambele
fete ale elementului si distanta dintre ele este de 0,5-0,7xgrosimea elementului. Punctele de
aplicare de pe cele doua fete opuse trebuie sa fie decalate intre ele.
La fiecare fisura se lasa, la una din extremitati, un orificiu de 1 cm pentru refularea
aerului.

3. Fixarea stuturilor pe traseul fisurii, in punctele stabilite se realizeaza astfel:

- suprafata circulara a stutului se acopera cu un strat de plastilina si se aplica pe zona
de beton fisurata acoperita si ea in prealabil cu un strat de plastilina; aplicarea stuturilor se
face simetric fata de fisura.
- fiecare stut se fixeaza provizoriu pe contur in doua-trei puncte, cu plastilina sau cu
ipsos.

4. Inchiderea fisurii prin aplicarea de-a lungul acesteia a unui chit epoxidic de 1-2
mm grosime, pe o latime de circa 3 cm. Cu acelasi chit se fixeaza definitiv si stuturile
metalice. Aplicarea chitului se va face cu spaclul sau cu mistria, prin apasare puternica. In
cazul injectarii de pe o singura fata, fata opusa se chituieste pe toata lungimea fisurii,
lasandu-se intreruperi pentru control de circa 3 mm, la 50 cm distanta sau minimum una pe
fisura.
Inchiderea fisurii se poate executa si cu alte materiale, pe baza de verificari
prealabile.

5. Dupa intarirea chitului (la circa 6 ore de la aplicare) se verifica comunicarea dintre
stuturile metalice astfel: se introduce aer comprimat pe rind in fiecare stut metalic si se
urmareste refularea aerului prin cele doua stuturi invecinate; orificiile prin care nu refuleaza
aerul indica o intrerupere a fisurii in zona respectiva si in acest caz se amplaseaza stuturi
suplimentare pentru asigurarea comunicarii.

Compozitia amestecului de injectare:

Componenti Cantitatea pentru un amestec

Unitati de Unitati de
volum (cm3) masa (g)

Rasina Dinox C sau 100 100

Dinox F

Intaritor TETA sau 14 12.5

DETA
OBSERVATIE: Un amestec de lucru nu trebuie sa depaseasca 0,5dm3 sau 0,5kg.

 Prepararea amestecului pentru injectare se face astfel:

 Se masoara volumetric sau gravimetric rasina epoxidica si intaritorul in proportiile
corespunzatoare si se introduce intr-o capsula emailata, dupa care se amesteca incet cu
mistria timp de min. 2 minute, avand grija ca prin amestecare sa nu se antreneze aer.

 Injectarea fisurilor se efectueaza dupa min. 6 ore de la executarea operatiilor

pregatitoare, daca temperatura mediului ambiant este mai mare de +20°C si respectiv dupa
min. 12 ore daca temperatura mediului ambiant este sub +20°C.

 Injectarea se incepe de la una din extremitatile fisurii. In timpul injectarii se

tin deschise doua stuturi de metal invecinate, celelalte fiind astupate cu dopuri de plastilina
sau cauciuc.

 In cazul placilor, de regula, injectarea se face prin fata superioara; daca

aceasta nu este accesibila, injectarea se face de jos in sus practicandu-se cate un orificiu
suplimentar intre doua orificii de injectare, in care se introduce cate un tub PVC; refularea
rasinii prin acest tub indica patrunderea rasinei pana la 2/3 din inaltimea placii.
 Reparatii fisuri pereti zidarie

1. REPARATII FISURI/CRAPATURI CU DESCHIDERE CUPRINSA INTRE 1 cm si 5 cm, la

pereti in zona de câmp (fara pereti la intersectii).
 Tesere zidarie cu dornuri met alice de ant renare
Inject are cu mort ar expandabil
si coasere cu dornuri met alice
a-a

a
5- 7CM (DOP
MORTAR VAR)
Fisura/ Crapat ura
20- 25cm 20- 25cm in zid cu
deschidere in
prof unzime
cuprinsa int re

50- 60cm
30°

AMESTEC RASINA 1 cm si 5 cm
EPOXIDICA
60° EXPANDABILA Peret e zidarie

50- 60cm
80- Ø12 PC52- gauriØ16 de piat ra
100
cm
Fisura/ Crapat ura in
Det aliul A zid se inject eaza cu

50- 60cm
mort ar expandabil, cu
cont ract ii limit at e

50- 60cm
b b

Ø12 PC52 - in
gauri Ø16
a

b-b
Det aliul A
20- 25cm 20- 25cm
amest ec de rasina
epoxidica expandabila
dorn met alic PC52 (Ø12)
gaura Ø16

20- 25cm 20- 25cm

Ordinea operatiilor:
 Se curata fisura/crapatura cu mijloace manuale si aer sub presiune
 Se injecteaza fisura cu mortar fluid de var
 Se realizeaza gaurile de tesere, cu lungime L=80...100 cm, cu diametru de
Φ16 mm
 Se injecteaza gaurile cu rasina epoxidica expandabila
 Se introduce dornul Φ12 si se astupa gaura cu un dop de amestec de rasina
epoxidica expandabila
 Se injecteaza in fisura/crapatura mortar expandabil, cu contractii limitate.
 50- 60cm
20- 25cm

50- 60cm

a-a

5- 7CM (DOP MORTAR VAR)

a AMESTEC RASINA EPOXIDICA

EXPANDABILA
30°

60°

80- PC52(Ø12- Ø16)

100
cm
Ø1
6

2. REPARATII FISURI/CRAPATURI CU DESCHIDERE MAI MARE DE 5 cm la pereti in

zona de câmp (fara pereti la intersectii).
In acest caz se va realiza reteserea zidariei in strepi si antrenare cu dornuri metalice
conform detaliilor de la punctul 1.
Ordinea operatiilor:
 Se curata fisura/crapatura cu mijloace manuale si aer sub presiune
 Se realizeaza reteserea zidariei in strepi cu mortar de var
  Se realizeaza gaurile de tesere cu diametru de Φ16 mm
 Se injecteaza gaurile cu rasina epoxidica expandabila
 Se introduce dornul si se astupa gaura cu un dop de amestec de rasina
epoxidica expandabila
 Se injecteaza in fisura/crapatura mortar expandabil, cu contractii limitate.
3. REPARATII FISURI / CRAPATURI CU DESCHIDERE CUPRINSA INTRE 1 cm si 5 cm
la intersectii de pereti.
Ordinea operatiilor este similara cu descrierea de la pct.1.

Armaturile se distribuie pe inaltimea peretilor pâna depasesc fisura cu 50 cm.

REPARATII CRAPATURI LA INTERSECTII DE PERETI

Cazuri constatate pentru

0 cm partea superioara a
10 peretilor din nava
80... centrala si nava
min laterala sud.

30 cm
Det . A

2Ø12 PC52 L=80...100cm

- in gauri Ø16- decalat e
pe vert icala 30...40 cm
si umplut e cu amest ec
de rasina epoxidica
30...4

expandabila
5

Det . A
30 cm
 Det . A
Cazuri constatate la
partea superioara a 1Ø12 PC52 - in gauri

30 cm
peretilor din ferula Ø16- decalat e pe
Det . A vert icala 25 cm
30 cm si umplut e cu amest ec
de rasina epoxidica
expandabila

30...4
5
2Ø12 PC52 - in gauri Det . A
Ø16- decalat e pe 0 cm
10
vert icala 25 cm 80...
si umplut e cu amest ec min
de rasina epoxidica
expandabila

REPARATII CRAPATURI LA INTERSECTII DE PERETI CU CONTRAFORTI IN ZONA DE

COR
VARIANTA A - REPARATII DIN INTERIORUL PODULUI BISERICII
min 80...100 cm

Det . A
2
cont af ort e
.45
20

30..

4
...2
5c
m
20
...2
5c

int erior- absida cor

m 5cm

3 4Ø12 PC52 L=
20...25cm20...2

80...100cm - in gauri
30... 1 Ø16- decalat e pe
45 vert icala 30...40 cm
si umplut e cu amest ec
de rasina epoxidica
Det . A expandabila
VARIANTA B - DE REPARATII DIN INTERIORUL PODULUI BISERICII SI DIN EXTERIOR

Det . A

cont af ort e

20
...2
5c

int erior- absida cor

20...25cm

4Ø12 PC52 L= 80...100cm

m

- in gauri Ø16- decalat e

pe vert icala 30...40 cm
30... si umplut e cu amest ec de
Det . A 45 rasina epoxidica
expandabila

Executantul va alege una din variantele A si B in functie de situatia din teren.

Det aliu A
Fixare dorn M12 Saiba si pilut a
M12
Tabla groasa
P1:10x100x100 Daca armatura de tesere
(dornurile metalice M12)
cm

strabat o grosime de
12

perete, atunci bara se

ancoreaza cu tabla groasa
˜

P1 la ambele capete.
Ø12 PC52 L=80...100cm
f ilet at la un capat

Capat f ilet at Tabla groasa

Ø12 PC52 P1:10x100x100
50 50
˜ 65

100

Ø14
50 50
100

REPARATII PERETE DESPARTITOR NAVA LATERALA SUD.

 FISURA

PERETE AX 5
POZITIE AX TIRANT

A A
Ø12 PC52

min 50 min 50 min 50 min 50 min 50

~100 ~50 ~100 ~35 ~100 ~170

A- A
Bara GEWI Ø32 (lungime variabila) cont raf ort
inject are bet on
gaura Ø 56
20

muf a imbinare

Ø12 PC52 L=80...100cm -

in gauri Ø16- decalat e
pe vert icala circa 50 cm
 4. REPARATIE PERETE IN ZONA DE COR, ADIACENT FRESCA, PE FATA VAZUTA DIN
POD.

A A
pl in
placa met alica sudura nar e cu supr a
35x300- 300 bet o
spart ura

A A
armat uri Ø8/ 12

t eava
inject are cu sau st ut met alic t ip GEWI
mort ar pent ru
f ixare t eava suport
peret e int erior
zona cor - f resca

int inzat or
t irant Ø32
GEWI

Fixare placa in bet on armat

VEDERE A- A
~12 ~12 ~12
placa met alica
35x300- 300 armat uri
~12 ~12 ~12

Ø8/ 12

armat uri L gol

Ø8/ 12 - 4cm
 5. DETALII REPARATII FISURI CU DESCHIDERE INTRE 0,2mm si 1 cm

Fisurile se inject eaza

cu mort ar

40 40

40 40

40 40

15
15

m
,100
80 e L=
iz i)
as par t
2
15 la bele
Ø8 am
(pe
Etape de reparatie pereti fisurati (coasere):
1. Se indeparteaza tencuiala de pe ambele fete ale peretelui, pe toata lungimea fisurii
si pe o latime de circa 500-600mm de pe ambele parti ale ei (cu exceptia suprafetelor
pictate, cazul frecei, unde se indeparteaza tencuiala pe o singura parte).
2. Se insemneaza pe zid cu creta sau cu creionul pozitia gaurilor. Acestea se vor
amplasa de-o parte si de alta ale fisurii la o distanta de 400-500mm, astfel incât axa care
trece prin centrul lor sa fie normala (perpendiculara) pe traseul fisurii. In lungul fisurii
gaurile se vor amplasa la o distanta de 600-800mm, având ca pozitie obligatorie cele doua
capete ale fisurii.
3. Cu bormasina rotopercutanta se dau gaurile in zidarie, acestea având diametrul de
25-30mm si adâncimea de minim 150mm.
 4. Suprafetele decopertate se curata prin periere cu peria de sârma, de sus in jos si
apoi se curata cu aer sub presiune.
5. Se confectioneaza agrafele (scoabele) din otel beton cu diametrul de 8mm.
6. Se injecteaza mortar in gauri si se introduc scoabele cu ciocurile in gaurile umplute
cu mortar.
7. Se injecteaza fisura cu mortar.
8. Se reface tencuiala pe suprafetele decopertate.
6. Lista lungimi estimative fisuri.

Releveu fisuri
COTA 1 COTA 2 LUNGIME
Nr.Crt AXA SIR raportata la cota +/- 0.00 m
1 6 B-C 12.30 13.80 2.00
2 8 B-C 10.80 13.50 3.20
3 9 B-C 10.80 12.80 2.50
4 6 B-C 7.60 13.30 6.20
5 7 B-C 11.20 13.00 2.30
6 10 B-C 8.60 13.80 5.70
7 8 B-C 9.00 11.00 2.50
8 6 B-C 7.60 10.80 3.70
9 5 B-C 6.00 11.60 6.10
10 5 B-C 6.00 11.60 6.10
11 4-5 D 7.00 13.00 6.50
Fisuri interior biserica
12 1 B-C 6.00 8.00 2.50
13 1 C 9.00 13.70 5.20
14 4 C-D 6.00 13.00 7.50
15 10 C-D 13.60 14.60 1.50
16 10 C-D 13.60 14.60 1.50
17 10 C-D 13.60 14.60 1.50
Σ 66.50
18 13-14 C 15.00 17.00 2.50
19 13-14 C 15.00 17.00 2.50 Reparatiile fisurilor fac parte
20 14 D 15.00 17.00 2.50 din lucrarile de
21 12 D 12.00 17.00 5.50 umplere/injectare fisuri in
22 11 F 12.00 17.00 5.50 zidaria de perete pentru a o
23 11 D 15.00 17.00 2.50
pregati pentru montarea
24 11 D 15.00 17.00 2.50
25 11 D 15.00 17.00 2.50 tirantilor, respectiv
26 11 D 15.00 17.00 2.50 tensionarea partiala si finala
27 10 D 14.40 17.00 3.10 a tirantilor.
28 10 D 15.00 17.00 2.50
Fisuri pod

29 10 B-C 14.00 17.00 3.50 In urma finalizarii pe anumite

30 10 B-C 14.00 17.00 3.50
zone a lucrarilor de curatire
Σ 41.10
a peretilor/boltilor, s-a
31 10 D-G 0.93 1.79 1.36
32 10 D-G 1.23 3.23 2.50 estimat la prezenta data o
lungime totala de 143.28 m,
Fisuri transept

33 10 D-G 3.39 12.49 9.60

34 10 D-G 4.64 5.64 1.50 din care 43,28 m reprezinta
35 10 D-G 4.82 13.43 9.11 lucrari neprevazute.
36 11 D-G 0.69 11.80 11.61
Σ 35.68
Total lungime fisuri 143.28 ml
 Reparatii degradari de suprafata:

1.1. Prezentele instructiuni tehnice stabilesc procedeele de remediere a elementelor

de beton si beton armat care prezinta defecte sau degradari, folosind amestecuri pe baza de
ciment sau rasini epoxidice.
1.2 . Domeniul de aplicare a prezentelor instructiuni tehnice cuprinde:
a) remedierea defectelor de executie constatate la decofrarea elementelor constand
din: stirbituri, zone segregate, goluri, rosturi de betonare etc.;
b) remedierea deteriorarilor (fisuri sau striviri locale) aparute in perioada de executie
sau in cursul exploatarii ca urmare a fenomenului de contractie a betonului sau a unor
solicitari cu caracter exceptional (socuri, supraincarcare, vibratii, seism etc.).
In cazul elementelor de beton precomprimat prevederile prezentelor instructiuni
tehnice pot fi aplicate numai cu avizul proiectantului investitiei sau al lucrarilor de remediere,
dat in urma analizarii starii de eforturi din zona afectata si a conditiilor de ancorare a
armaturii preintinse.
1.3. Clasificarea defectelor sau deteriorarilor, procedeele de remediere si conditiile de
adoptare si aplicare a acestora sunt prezentate in:
- cap. 2, pentru defectele de executie care se incadreaza in domeniul aratat la pct.
1.2.a;
- cap. 3, pentru deteriorarile care se incadreaza in domeniul aratat la pct. 1.2.b.
1.4. Inainte de inceperea operatiilor de remediere, executantul va intocmi fisa
tehnologica de executie pentru procedeele adoptate, tinand seama de prevederile
prezentelor instructiuni tehnice si, dupa caz, de detaliile suplimentare stabilite de proiectant.
I .5. Lucrarile de remediere se vor executa cu personal instruit in prealabil in scopul
respectarii cu strictete a prevederilor fisei tehnologice. ·
1.6. Incepcrea aplicarii procedeelor de remediere se va face
numai dupa verificarea si consemnarea de catre dirigintele de santier a corectei
realizari a lucrarilor pregatitoare.
1.7. Delegatii benficiarului si ai constructorului vor urmari modul de executare a
remedierilor si vor consemna corecta realizare a lor.

2. PROCEDEE DE REMEDlERE A DEFECTELOR CONSTATATE LA DECOFRAREA

ELEMENTELOR

2.1. Defectele de executie constatate la decofrarea elementelor se clasifica conform

tabelului 1.
2.2. Inregistrarea defectelor se va face in cadrul procesului verbal de verificare a
aspectului betonului dupa decofrare (formular 9-13-107 d din sistemul de evidenta publicat
in Buletinul Constructiilor nr. 2 din 1981).
2.3. In cazul defectelor de lip DASM (tabelul 1, pct. 4). proiectantul va stabili daca
este admisa remedierea elementelor in cauza si, dupa caz, se va opta pentru unul din cele
trei procedee mentionate in tabelul 1. In situatii speciale se poate adopta aplicarea in paralel
a doua procedee (ex. torcretare + injectare).
2.4. Materialele folosite si mijloacele necesare pentru executarea remedierilor sunt
precizate in anexa 1.
 Tabelul 1

nr. crt. Tipul de defect Caracterizarea Procedeul de

defectului remediere
Descriere Notatie Adancime Suprafata
cm m2
1 Defecte de DS max 1 oricare pasta de ciment
suprafata. conform pct. 2.7
Segregari sau
pori la suprafata
elementului.
2 Defecte in stratul DSA 1...4 oricare mortar de ciment
de acoperire a conform pct. 2.8
armaturilor:
segregari sau
desprinderi de
beton.
3 Defecte de DASR max. 1/4 din max. beton de ciment
adancime si grosimea 0,3m2 conform pct. 2.9
suprafata redusa: elementului
segregari, goluri.
4 Defecte de DASM max. 1/4 din peste injectare cu pasta de
adancime si/sau grosimea 0,3m2 ciment conform pct
suprafata mare: elementului 2.11
segregari, goluri. sau
betonare in exces
peste 1/4 oricare conform pct 2.12
din grosimea sau
elementului tercretare conform
pct. 2.13

2.5. Remedierile cu amestecuri pe baza de ciment se executa la temperaturi ale

mediului ambiant de minimum +10° C.
2.6. Suprafata remediata se va mentine in stare umeda minimum 7 zile, prin
stropirea periodica, acoperire cu prelate umede, folii sau prin aplicarea de pelicule de
protectie .
2.7. Defecte de suprafata (DS)

2.7.1. Lucrarile pregatitoare constau in urmatoarele operatiuni:

a) perierea zonei cu defecte cu o perie de sarma;
b) curatarea cu un jet de aer;
c) umezirea zonei astfel incat sa fie saturata cu apa.
2.7.2. Compozitia pastei de ciment pentru remediere (in unitati de volum) este
urmatoarea:
ciment . . . . 1 parte
poliacetat de vinil D 50 . . 0,3 parti
apa . . . . . . . . . . . . . . .. O,3 ...0 ,4. parti
In situatiile in care nu se dispune de poliacetat de vinil se admite utilizarea
compozitiei: ciment 1 parte si apa = 0,4 ... 0,.5-parti.
 2.7.3. Prepararea pastei de ciment: in cantitatea de ciment masurata in prealabil se
introduce treptat apa, amestecand pana se obtine un amestec cu aspect uniform si de
consistenta necesara punerii in lucrare.
In cazul folosirii adaosului de poliacetat de vinil, acesta se va dilua cu 50% din apa si
se omogenizeaza pana la obtinerea unei emulsii uniforme, dupa care se introduce cimentul si
se continua amestecarea. Se adauga in continuare apa pana la obtinerea consistentei
necesare.
2.7.4. Punerea in lucru: se aplica pe zone cu defecte pasta de ciment, prin apasare
energica cu mistria sau spaclul.

2.8. Defecte in stratul de acoperire a armaturilor (DSA)

2.8.1. Lucrarile pregatitoare constau in urmatoarele operatiuni:

a) desprinderea betonului prin lovire cu ciocanul de zidar;
b) curatarea cu jet de aer;
c) umezirea betonului cu apa pina la saturare.
Lucrarile pregatitoare se considera incheiate dupa zvantarea suprafetei de beton ce
urmeaza a fi reparata.
2.8.2. Compozitia mortarului pentru remediere (in unitati de volum) este
urmatoarea:
ciment . . . . . . . . . . . . 1 parte
- nisip 0…3 mm . . . . . . . . . 2 parti
- apa in cantitatea necesara obtinerii unei consistente care sa permita mortarului
aplicat sa-si mentina pozitia.
In compozitia mortarului se poate adauga max. 0,2 parti poliacetat de vinil D 50.
2.8.3. Prepararea mortarului: se amesteca cantitatile de nisip si de ciment, se adauga
apa treptat, amestecandu-se in continuare pana se obtine un amestec cu aspect uniform si
de consistenta necesara punerii in lucrare.
In cazul utilizarii adaosului de poliacetat de vinil, acesta se va dilua in prealabil cu
50% din apa, dupa care se vor introduce cantitatile de nisip si ciment. Se continua
amestecarea ca mai sus, completandu-se apa pina la consistenta necesara.
2.8.4. Punerea in lucrare: se aplica mortarul in straturi de max. 15mm grosime prin
aruncarea cu mistria si presare.

2.9. Defecte de adancime si suprafata redusa (DASR)

2.9.1. Lucrarile pregatitoare constau in urmatoarele operatiuni:

a) indepartarea betonului necorespunzator, prin spargere cu spitul;
b) corectarea formei golului, astfel incat sa se asigure posibilitatea unei corecte
completari cu beton nou:
c) curatarea zonei cu jet de aer;
d) umezirea betonului pana la saturare.
Lucrarile pregatitoare se considera incheiate dupa svantarea suprafetei de beton ce
urmeaza a fi reparat.
2.9.2. Daca nu se asigura beton de marca corespunzatoare produs de statii de
betoane, compozitia betonului de completare (in volume) va fi urmatoarea:
ciment …………………………..2 parti.
agregate sort 0-3mm ……1 parte
3-7 mm……1 parte
7-16 mm.. 1 parte
- apa ………………………………1/2...3/4 parti
 2.9.3. Punerea in lucru se face in urmatoarele etape:
a) se aplica un amorsaj din pasta de ciment cu poliacetat de vinil (vezi pct. 2.7.2. si
2.7.3) pe suprafata de beton prin pensulare in doua straturi, la un interval de 5...20 minute
intre ele;
b) dupa svantarea ultimului strat, zona de reparat se umple cu beton; punerea in
lucru se va face in straturi, prin presare;
c) daca grosimea defectului este mai mare de 5 cm, se va monta un cofraj care sa
permita introducerea vibratorului de interior, iar betonarea se va face in exces (similar
cazului din fig. 3);
decofrarea se va face dupa 24 ore iar imediat dupa aceasta operatie se va indeparta
betonul in exces prin spituire usoara (cu spit sau dalta si ciocan 0,5 kg).

2.10. Defecte de adancime si/sau suprafata mare (DASM)

Aceste defecte pot fi remediate prin urmatoarele procedee:

- injectare cu pasta de ciment, in cazul zonelor segregate de volum mare;
- betonare in exces, aplicata in cazul golurilor sau zonelor cu segregari locale;
- torcretare in cazul defectelor de mare suprafata sau in cazul in care nu se poate
asigura prin betonare o umplere corecta a golurilor .
Prin injectare cu pasta de ciment se realizeaza:
- etansarea zonelor segregate ale elementelor sau structurilor de constructii care vin
in contact cu apa (bazine, rezervoare, conducte, pereti de subsol, etc.);
restabilirea capacitatii portante a elmentelor de constructii prin consolidarea structurii
betonului segregat :
- protectia armaturilor.
– se va buciarda betonul pâna la partea de beton sanatos; daca este cazul, armaturile se vor
freca cu peria de sarma pana la obtinerea luciului metalic;
– se va sufla cu jet de aer si se va spala cu jet de apa aceasta zona pentru completa
indepartare a oricaror particule sau parti de beton friabile, murdare cu urme de grasimi,
uleiuri, ipsos sau huma;
– remedierea se va realiza astfel:

a. defecte de suprafata prin aplicarea cu mistria sau fierul de glet, a unui lapte de
ciment.

b. defecte in stratul de acoperire prin aplicarea cu mistria sau fierul de glet, a unui
mortar de reparatii cum ar fi SIKA Monotop 612, Ceresit, CD26 sau produse similare de la
alti producatori.