MON - Program de Monitorizare - Urmarire in Timp

Extindere și Modernizare Unitate de Abatorizare Păsări,
Pagina
1 din 14 Preparare și Procesare Păsări
Aleea Combinatului, nr. 486, Crevedia, Dâmbovița
Nr. Proiect / Project No. Apr./App. Înt./Iss. Cod / Code Fază / Phase Tip / Type Nr. / No. Rev. / Rev. Data / Date
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MON 01 00 11.04.2012
MONITORIZAREA EVOLUŢIEI ÎN TIMP

A CONSTRUCŢIEI NOU PROIECTATE ŞI A CLĂDIRILOR ÎNVECINATE
PE PARCURSUL EXECUŢIEI ŞI EXPLOATĂRII
01 16.04.2012 A doua ediție Ing. Ana-Maria Popa

00 11.04.2012 Prima editie Ing. Ana-Maria Popa
REV. DATA MODIFICĂRI SEMNĂTURA
EMITENTULUI
Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

© Nici o parte din acest document nu poate fi copiată, modificată sau multiplicată fără acordul scris al DCTS STRUCTURI SRL
© No part of this document may be copied, changed or multiplied without the written permission of DCTS STRUCTURI SRL
Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MON 01 00 11.04.2012
1. Date generale. Obiect.
Prezentul document are ca obiect lucrările de monitorizare în timp a clădirii de locuinţe din
str. General Alexandru Cernat, nr. 16, precum şi a clădirilor din imediata vecinătate (imobil str.
General Alexandru Cernat, nr. 14 şi str. General Alexandru Cernat, nr. 18).
Este definit, în mare, programul de urmărire în timp, atât pe parcursul execuţiei cât şi în
perioada de după execuţie.
Se precizează că prin prezentul document proiectantul de structură formulează criteriile
care stau la baza monitorizării în timp, lucrările propriu-zise care trebuiesc efectuate şi programul
de desfăşurare a acestora. Pe baza acestui program cadru, executanţii specializaţi şi abilitaţi în
domeniu vor întocmi proiecte de urmărire în timp, pentru fiecare lucrare în parte.
Clădirea nou proiectată urmează să aibă un nivel subteran (cota pardoselii subsolului fiind
–2,85 m), parter şi 4 etaje. Se ajunge ca la cornişă structura să aibă o înălţime de +15,40 m.
Subsolul au forma dată de configuraţia proprietăţii.
Structura de rezistenţă este de tip dual cu pereţi structurali şi cadre din beton armat. Pereţii
structurali au grosimi de 30 cm. Clădirea are o formă regulată în plan, cu pereţi dispuşi uniform.
Datorită deschiderilor, plăcile au grosimea de 22 cm în suprastructură şi peste subsol de
25cm.
Scările vor fi realizate cu rampe din beton armat şi trepte din beton simplu, forma lor fiind
în două rampe drepte.
Urmărirea comportării în timp a construcţiei se desfăşoară pe toată perioada de viaţă a
construcţiei începând cu execuţia ei şi reprezintă o activitate sistematică de culegere şi
valorificare (prin următoarele modalităţi: interpretare, avertizare sau alarmare, prevenirea
avariilor, etc) a rezultatelor înregistrate din observare şi măsurători asupra unor fenomene şi
mărimi ce caracterizează proprietăţile construcţiei.
Scopul urmăririi comportării în timp a construcţiei este de a obţine informaţii în vederea

asigurării aptitudinii construcţiei pentru o exploatare normală, evaluarea condiţiilor pentru
prevenirea incidentelor, accidentelor şi avariilor, respectiv diminuarea pagubelor materiale, de
pierderi de vieţi şi de degradare a mediului. Efectuarea acţiunilor de urmărire a comportării în
timp a construcţiei se execută în vederea satisfacerii prevederilor privind menţinearea cerinţelor
de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate ale construcţiei care se va realiza precum şi pentru
menţinerea rezistenţei şi stabilităţii construcţiilor învecinate.
Urmărirea comportării în exploatrare a construcţiei este o acţiune periodică de examinare,
observare, investigare a modului în care răspunde (reacţionează) construcţia în decursul utilizării
ei, sub influenţa agenţilor de mediu, a condiţiilor de exploatare şi a interacţiunii construcţiei cu
mediul înconjurător şi cu activitatea utilizatorilor.
Acest program a fost elaborat în acord cu normativul P130-1999, cu STAS 2745-90,

precum şi cu STAS 3950-81, STAS 3300/1-85, STAS 3300/2-85 şi STAS 7488-82.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MON 01 00 11.04.2012
2.Cerinţe de bază. Responsabilităţi.
Urmărirea comportării în timp a construcţilor este de două categorii:

- urmărire curentă;
- urmărire specială.
Categoria de urmărire, perioadele la care se realizează, precum şi metodologia de efectuare a
acestora se stabilesc de către proiectant şi se consemnează în Jurnalul evenimentelor care va fi
păstrat în Cartea Tehnică a construcţiei.
Urmărirea curentă a construcţiei:
Urmărirea curentă este o activitate de comportare a construcţiei care constă din

observarea şi înregistrarea unor aspecte, fenomene şi parametri ce pot semnala modificări ale
capacităţii construcţiei de a îndeplini cerinţele de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate ale acesteia.
Urmărirea curentă a comportării construcţiei se efectuază prin examinare vizuală directă şi
dacă este cazul cu mijloace de măsurare de uz curent permanent sau temporare.
Urmărirea curentă se va efectua la intervale de timp prevăzute prin prezentul program,
dar nu mai rar de o dată pe an şi în mod obligatoriu după producerea de evenimente deosebite
(seism, inundaţii, incendii).
Personalul însărcinat cu efectuarea activităţii de urmărire curentă va întocmi rapoarte ce
vor fi menţionate în Jurnalul evenimentelor şi vor fi incluse în Cartea Tehnică a construcţiei. În
cazul în care se constată deteriorări avansate ale structurii construcţiei, sau ale clădirilor
învecinate, beneficiarul va solicita întocmirea unei expertize tehnice.
În cadrul urmăririi curente a construcţiei, la apariţia unor deteriorări ce se consideră că pot
afecta rezistenţa, stabilitatea sau durabilitatea construcţiei, proprietarul sau utilizatorul va
comanda o inspecţie extinsă urmată dacă este cazul de o expertiză tehnică.
Se dau mai jos verificările obligatorii curente pe categorii de elemente componente ale
structurii, ale elementelor nestructurale şi ale instalaţiilor:
Infrastructura
a. Se va urmări apariţia fisurilor pe partea descoperită a pereţilor de infrastructură - pereţii

perimetrali la socluri -, integritatea trotuarelor din jurul clădirii; orice fisură vizibilă cu ochiul liber
(0.3mm deschidere ) se va semnala proiectantului. În cartea construcţiei se va desena o schiţă
din care să rezulte poziţia fisurii, poziţionarea ei în planul peretelui şi dimensiunea (deschiderea)
ei, şi eventual se va fotografia zona, marcând poziţia fisurii.
b. Se va urmări apariţia infiltraţiilor de apă prin pereţii perimetrali ai parterului; orice pată
de umezeală sau eflorescenţă a cărei provenienţă nu poate fi atribuită unui defect al instalaţiilor -
caz în care se va lua măsura reparării imediate - se va semnala proiectantului.
c. Se va urmări apariţia fisurilor în elementele orizontale de planşeu sau în stâlpi; toate
fisurile vizibile cu ochiul liber (0.2mm deschidere) se vor semnala proiectantului. Procedeul este
similar celui de la pct. a.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MON 01 00 11.04.2012
Suprastructura
Se va urmări ca în timpul exploatării incărcările utile pe planşeele clădirii să fie mai mici de
- Apartamente 1.50 kN/m2

- Parcaje 4.00 kN/m2
- Scări, băi, coridoare, spaţii de acces 3.00 kN/m2
Conform STAS10101/2A1-87.
De câte ori se va depăşi cu valori semnificative această încărcare se vor face observaţii
asupra flexiunii elementelor orizontale de rezistenţă. Prin valori semnificative se inţeleg valorile
de încărcare mai mari de 500 Kg/m2, distribuite pe o suprafaţă mai mică de 2 m2, sau valori de
încărcare mai mari de 400 Kg/ m2 distribuite pe mai mult de 2 m2. Prin elemente orizontale de
rezistenţă se inteleg plăcile planşeelor relativ la încărcările de peste 500 Kg/ m2, şi grinzile relativ
la încărcările de peste 400 Kg/ m2. Se vor observa elemente semnificative cum ar fi modificările
geometriei sau fisurile. Aspectele anormale se vor comunica proiectantului.
b. Se verifică geometria barelor şi nodurilor structurii; orice deformaţie vizibilă a elementelor de

structură (încovoieri, rotiri) se comunică proiectantului.
c. Se verifică starea acoperirilor cu beton a elementelor de structură, vizibile direct sau prin
ferestre de vizitare, sub sarcini normale de exploatare. Toate situaţiile anormale (fisuri,
desprinderi şi expulzări de straturi de acoperire) se comunică proiectantului.
d. Se urmăreşte starea betonului în zonele de noduri structurale precum şi a plăcilor metalice

vizibile. Orice degradare vizibilă fără aparatură specială (expulzarea betonului, fisuri) se comunică
proiectantului.
e. Se urmăreşte dacă în cursul exploatării nu au apărut agenţi chimici agresivi, alţii decât cei la
care structura a fost asigurată prin straturile de protecţie din pardoseli şi pereţi; orice schimbare
în compoziţia chimică faţă de cea considerată în cartea construcţiei în încăperea respectivă, se
evită, iar apariţia ei accidentală se comunică proiectantului.
f. Se urmăreşte starea elementelor de circulaţie pe verticală (scări) şi în special, apariţia de

deformaţii nepermise, fisuri, dezveliri ale armăturilor etc; orice situaţie anormală se comunică
proiectantului.
g. Se urmăreşte dacă pe pardoseli nu apar fisuri, iar în cazul în care apar se va determina
mărimea lor şi se va urmări evoluţia în timp; dacă evoluţia este semnificativă se anunţa
proiectantul. Evoluţie semnificativă înseamnă dublarea deschiderii fisurii în decurs de mai puţin de
cinci zile.
Elemente nestructurale
Se verifică :
a) desprinderea trotuarelor, scărilor, ghenelor şi altor elemente anexe de soclu şi apariţia de

rosturi, crăpături;
b) degradarea rosturilor dintre panourile de pereţi;

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MON 01 00 11.04.2012
c) deschiderea sau închiderea rosturilor de dilataţie dintre corpurile unei clădiri;

d) apariţia condensului pe suprafaţa peretelui;
e) apariţia unor defecte ale îmbinărilor structurilor de susţinere a pereţilor ca: forfecarea sau
smulgerea niturilor şi şuruburilor, fisurarea sudurilor, slăbirea legăturilor etc.;
f) defecte şi degradări cu implicaţii asupra funcţionalităţii acestor subansambluri ca: (înfundarea
scurgerilor - burlane, jgheaburi, drenuri, canale); porozitate, fisuri şi crăpături în elementele
componente ale peretelui, deschiderea rosturilor funcţionale;
La apariţia defectelor de mai sus se intervine cu echipe specializate pentru repararea lor.
g) apariţia unor schimbări în gradul de protecţie-confort al pereţilor exteriori şi

compartimentărilor interioare sub aspectul etanşeităţii, al izolaţiilor fonice, termice, hidrofuge,
antivibratorii, antiradiante sau sub aspect funcţional şi estetic manifestate prin umezirea
suprafeţelor, infiltraţii de apă, deteriorarea materialelor constructive, exfolierea sau crăparea
straturilor de protecţie, schimbarea culorii suprafeţelor, apariţia condensului, ciupercilor,
mucegaiului, mirosurilor neplăcute, efectele nocive ale vibraţiilor şi zgomotului asupra oamenilor
şi vieţuitoarelor manifestate prin stări mergând până la îmbolnăvire etc.;
h) apariţia unor defecte şi degradări cu implicaţii asupra funcţionalităţii unor subansambluri ca:
(înfundarea scurgerilor - burlane, jgheaburi, drenuri, canale); porozitate, fisuri şi crăpături în
elementele componente ale peretelui, deschiderea rosturilor funcţionale;
i) apariţia unor semne de umezire a terenurilor de fundaţie loessoide din jurul obiectelor de
construcţie;
j) apariţia în elementele de construcţie supuse unor solicitări deosebite din partea factorilor de
mediu natural;
k) protecţiile hidrofuge şi anticorozive;
l) pentru pereţii alcătuiţi din zidărie de cărămidă sau din elemente b.c.a., beton armat,
monostrat, tristrat şi ipsos:
- se va observa integritatea peretului (dacă are zone lipsă, dacă este deplasat, deformat, curbat
faţă de de aliniamentul normal al stâlpilor sau al grinzilor ce îl delimitează, să nu aibă fisuri,
crăpături, tasări, etc.);
- se va controla geometria zidurilor, să fie încadrate în cadrele de beton armat, să aibă alinierea
exactă. Elementele de zidărie aparentă (cărămizi, blocuri, etc.) să nu fie deplasate din planul
zidului. Să se observe dacă sunt cărămizi dislocate din zid sau dacă lipsesc;
- se va urmări, prin ciocănire dacă sub acţiunea sarcinilor permanente sau accidentelor sau a unor
agenţi agresivi exteriori sau interiori clădirii (temperaturi, vibraţii, presiuni, etc.) structura
interioară a zidurilor prezintă modificări care ar putea conduce la deteriorarea în timp a clădirii;
degradarea cărămizilor sau a elementelor din b.c.a., beton armat sau tristrat, fărâmiţarea
tencuielii sau a materialelor de legătură a acestora, prezenţa unor goluri, etc.
În cazul unor ziduri portante sau semiportante se vor amplasa în locuri în care apar fisuri,
marcaje, repere, mărci şi se va observa prezenţa şi comportarea în timp a acestora.
m) pentru închiderile din tablă, geometria şi aspectul închiderii:
- se va acorda deosebită atenţie integrităţii peliculei acoperirii de protecţie a pieselor şi
elementelor metalice, a unor oxidări parţiale de rugină a exfolierii, fisurării, etc., a stratului de
protecţie; se va curăţa şi se va reface protecţia, cositoririle, falţurile, niturile, şuruburile s.a.;
n) pentru inchiderile vitrate fixe din sticlă sau profilit:
- se va verifica integritatea, geometria şi aspectul închiderii similar cu prescripţiile de la punctul 1;
- se vor semnala spărturi, fisuri, lipsuri complete ale porţtiunilor vitrate, iar pentru prevenirea
acestora se va controla starea de degradare sau lipsa chitului de etanşare a elementelor de fixare
a panourilor de sticlă sau din profilit pe raza de susţtinere;

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MON 01 00 11.04.2012
- la elementele care se deschid se va verifica integritatea şi funcţionarea corectă a mecanismelor

de deschidere-închidere, etanşeităţii în poziţia închis şi sistemul de fixarea în poziţia deschis;
- se va acorda atenţie deosebită curăţirii zonelor vitrate.
În toate situaţiile semnalate la pct. g - n se va solicita proiectantul pentru a analiza

rapoartele şi a stabili măsuri.
Instalaţii
a. Se verifică prin observare directă funcţionarea corectă a armăturilor şi obiectelor de

instalaţii, şi a instalaţiilor de avertizare pentru incendii (la acestea se respectă instrucţiunile de
utilizare date de producător); toate defectele se remediază.
b. Se urmăreşte consumul de fluide (gaze, lichide) din instalaţii, prin contorizare; în
momentul în care se constată pierderi (consumuri nejustificate) se solicită specialişti în instalaţii şi
se remediază defectele.
Rezultatele inspecţiei se consemnează în cartea construcţiei şi se comunică proiectantului

indiferent de starea apreciată a construcţiei de către inspector (administrator, beneficiar).
Inspecţia extinsă a construcţiei:
Inspecţia extinsă are ca obiect o examinare detaliată, din punct de vedere al rezistenţei,
stabilităţii şi durabilităţii, a tuturor elementelor structurale şi nestructurale, a îmbinărilor
construcţiei, a zonelor reparate şi consolidate anterior, precum şi cazuri speciale ale terenului şi
zonelor adiacente.
Această activitate se efectuează în cazuri deosebite privind siguranţa şi durabilitatea
construcţiei, cum ar fi:
- deteriorări semnificative semnalate în cadrul activităţii de urmărire curentă;
- după evenimentele excepţionale asupra construcţiei (cutremur, foc, explozii) şi
care afectează utilizarea construcţiilor în condiţii de siguranţă;
- schimbarea destinaţiei sau a condiţiilor de exploatare a construcţiei.
În cele ce urmează vor fi amintite aspecte principale ale obligaţiilor ce revin diverşilor
factori implicaţi în investiţie, cu menţiune că forma completă a acestor obligaţii este cea
prevăzută în normativul P130-99.
Investitorul are obligaţia de a comunica proprietarilor şi/sau utilizatorilor, care preiau

construcţiile obligaţiile ce le revin în cadrul urmăririi curente, asigură întocmirea şi predarea către
proprietari a Cărţii Tehnice a construcţiei, asigură procurarea aparaturii de urmărire şi control
prevăzută prin proiectele de urmărire, montarea şi citire zero.
Proprietarilor le revin următoarele obligaţii:

- răspund de activitatea privind urmărirea comportării construcţiei;
- organizează activitatea de urmărire curentă;
- comandă un eventual proiect de urmărire specială, alocând fonduri pentru
realizarea acestuia;
- comandă inspectarea extinsă sau expertiză tehnică în cazul apariţiei unor
deteriorări ce se consideră că pot afecta construcţia;

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MON 01 00 11.04.2012
- iau măsurile necesare menţinerii aptitudinii pentru exploatare a construcţiei

(exploatare raţională, întreţinere şi reparaţii în timp) şi prevenirii producerii
unor accidente pe baza datelor furnizate de urmărire curentă şi/sau specială;
- asigură luarea măsurilor de intervenţii provizorii, stabilite de proiectant în cazul
unor situaţii de avertizare sau alarmare şi comandă expertiza tehnică a
construcţiei.
Proiectantului îi revin următoarele obligaţii:

- elaborează programul de urmărire în timp a construcţiei şi instrucţiunile privind
urmărire curentă;
- stabileşte în baza măsurătorilor efectuate pe o perioadă mai lungă de timp,
intervalele valorilor caracterizând starea „normală” precum şi valorile limită de
„atenţie”, „avertizare” sau „alarmare” pentru construcţie;
- asigură luarea unor decizii de intervenţii în cazul în care sistemul de urmărire a
comportării construcţiei semnalizează situaţii anormale.
Executantului îi revin următoarele obligaţii:

- efectuează urmărirea curentă a construcţiei pe durata execuţiei;
- întocmeşte şi predă investitorului şi/sau proprietarului documentaţia necesară
pentru Cartea Tehnică a construcţiei;
- asigură păstrarea şi preadarea către utilizator şi/sau proprietar a datelor
măsurătorilor efectuate în perioada de execuţie a construcţiei;
- în cazul în care execută reparaţii sau consolidări întocmeşte şi predă
investitorului şi/sau proprietarului documentaţia necesară pentru Cartea
Tehnică a construcţiei.
Utilizatorilor şi administratorilor le revin următoarele obligaţii:

- solicită efectuarea unei expertize, a unei inspecţii extinse sau a altor măsuri;
- întocmesc rapoartele privind urmărirea curentă a construcţiei;
- cunosc programul măsurătorilor corelat cu fazele de execuţie sau exploatare;
- asigură sesizarea celor în drept la apariţia unor evenimente sau depăşirea
valorilor de control.
Executantului urmăririi construcţiei îi revin următoarele obligaţii:

- cunoaşte în detaliu conţinutul instrucţiiunilor de urmărire curentă;
- cunoaşte construcţia, caracteristicile generale ale structurii, materialele folosite,
dimensiunile, caracteristicile condiţiilor de fundare şi ale mediului;
- cunoaşte obiectivele urmăririi curente;
- cunoaşte metodele de măsurare stabilite;
- cunoaşte programul măsurătorilor corelat cu fazele de execuţie sau exploatare;
- întocmeşte rapoartele privind urmărirea curentă a construcţiei;
- asigură sesizarea celor în drept la apariţia unor evenimente sau depăşirea
valorilor de control.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MON 01 00 11.04.2012
3.Efectuarea urmăririi în timp
În cele ce urmează se prezintă elementele care vor fi inspectate şi/sau măsurate pe

parcursul duratei de viaţă a construcţiei.
3.1. Măsurarea tasărilor
Cerinţe de bază ale urmăririi tasării construcţiei prin metode topografice
Urmărirea tasărilor construcţiei prin metode topografice constă din măsurarea

modificării cotelor unor puncte izolate, materializate prin mărci de tasare, fixate solidar de
construcţie, raportate la repere de referinţe (repere fixe).
Precizia necesară măsurării deplasărilor verticale, în funcţie de valoarea estimată prin

proiect a tasării absolute maxime smax, se determină preliminar conform precizărilor tab. 1 din
STAS 2745-90.
Efectuând calculele specifice noi am estimat o tasare maximă de 30 mm, în timp ce

tasarea relativă se estimează a fi 5-10 mm. De asemenea, apreciem că în faza de execuţie a
construcţiei se vor consuma cca. 80 % din tasări.
Datorită neuniformităţii locale a terenului de fundare, a unor posibile umeziri pe

parcursul execuţiei şi în exploatare, considerăm că tasările estimate pot fi depăşite.
Prin urmare, ca nivel de performanţă, impunem limita maximă admisibilă a tasării

totale la 40 mm. O eventuală depăşire a acestei valori reclamă prezenţa imediată a proiectantului,
geotehnicianului şi a altor factori implicaţi în executarea/întreţinerea construcţiei.
În acord cu prevederile mai sus menţionate, pentru valoarea maximă a tasării

absolute, se impun:
- clasa convenţională de precizie: B
- cerinţa privind precizia: ridicată.
- Eroarea admisibilă a măsurării deplasării verticale: +/-1 mm.
Metoda de nivelment pe care o recomandăm (în acord cu prevederile tab. 2 din STAS
2745-90) este nivelmentul geometric de precizie.
Condiţiile tehnice pentru nivelmentul geometric, în acord cu tab. 3 din STAS 2745-90,
pentru construcţia vizată sunt:
- viza, m, max.: 40
- inegalitatea între portee, m, pe staţie, max.: 0,4
- inegalitatea cumulată a porteelor la drumuire închisă, m: 2,0
- Neînchiderea admisibilă, mm, la drumuire închisă
(n-numărul de staţii): ±0.5n1/2
Executantul nivelmentului geometric poate adopta şi alte valori pentru diferite

caracteristici, dacă asigură îndeplinirea cerinţei de precizie impusă.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MON 01 00 11.04.2012
Repere de referinţă (borne)
Datorită preciziei impuse măsurării, standardul recomandă repere de referinţă de

adâncime.
Având în vedere recomandările standardelor, şi particularităţile constructive şi de
amplasament ale construcţiei, propunem amplasarea unui reper de rereferinţă.
Rămâne la latitudinea unităţii care face urmărirea stabilirea modalităţii în care se face
măsurarea.
De asemeni, în prezentul material noi am indicat minimal numărul şi poziţia reperelor,
dar unitatea care face măsurările poate indica şi necesitatea amplasării altor repere, cu condiţia
respectării specificaţiilor tehnice.
Poziţia reperelor se va stabili de către executant cu acordul factorilor implicaţi
(proiectant, executant, beneficar).
Mărci de tasare
Mărcile de tasare sunt repere mobile de nivelment, care se alcătuiesc şi se fixează în

elementele de construcţie astfel încât să fie asigurată conservarea lor în timp, pe întreaga durată
a efectuării observaţiilor şi să fie posibilă efectuarea măsurărilor atât în timpul execuţie cât şi în
timpul exploatării.
Alcătuirea şi dispunerea mărcilor de tasare se stabilesc de către unitatea care

efectuează măsurările, de acord cu proiectantul, executantul şi beneficiarul, ţinând seama de
precizia impusă măsurării, de particularităţile constructive ale construcţiei. Mărcile de tasare se
alcătuiesc şi se amplasează astfel încât să nu fie deteriorate sau astupate de lucrările de finisaj.
Mărcile de tasare sunt conform STAS 10493-76.
Precizăm că utilizarea unor mărci de tasare alcătuite din două părţi (o teacă înglobată
în elementul de construcţie şi un bolţ detaşabil) nu este recomandată în cazul măsurărilor de
precizie, conform pct. 4.5. din STAS 2745-90.
După realizarea piloţilor de incintă se vor monta 2 mărci de tasare pe grinda de

coronament, iar după turnarea grinzilor de fundare încă o marcă.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MON 01 00 11.04.2012
Măsurările vor fi efectuate după următorul program:
a) Măsurări pe parcursul execuţiei construcţiei:
Deplasările pe verticală ale mărcilor (tasările) vor fi măsurate cu metode

topografice, cu precizie de 1mm, la intervale de timp corespunzătoare realizării următoarelor
etape de lucru:
- La montare;
- Săpătură la -1,50m şi montare şpraiţuri;
- Săpătură finală -3,35m;
- După turnarea radierului;
- După turnarea plăcii de cotă zero;
- După turnarea plăcii peste parter;
- După turnarea plăcii peste etaj 3;
- La finalizarea lucrărilor de structură.
Dacă în aplicarea încărcărilor intervin pauze (dacă apar discontinuităţi în timp privind
execuţia construcţiei), trebuie efectuate măsurări înainte şi după efectuarea încărcării.
b) Măsurări în faza de exploatare:
- Se va efectua un ciclu de măsurări la ocuparea totală a construcţiei de către

beneficiar (pentru a se monitoriza aportul sarcinilor utile). Se vor efectua câte două
cicluri de măsurări în fiecare din primii trei ani ai exploatării construcţiei (intervalul
de timp între măsurări trebuie să fie de cca. jumătate de an).
- Se va efectua câte un ciclu de măsurări în fiecare din următorii trei ani ai
exploatării construcţiei (intervalul de timp între măsurări trebuie să fie de cca. un
an).
- Se va efectua un ciclu de măsurări la 4 ani după efectuarea măsurării
precedente (respectiv la 10 ani de la darea în folosinţă a construcţiei).
- Apoi se va efectua câte un ciclu de măsurări la un interval de 5 ani
(respectiv la 15, 20 , 25ani, …de la darea în folosinţă a construcţiei).
Intervalele de timp prestabilite pentru efectuarea măsurărilor pe parcursul exploatării pot

fi modificate în cazul în care intervin acţiuni care influenţează evoluţia tasărilor, ca de exemplu:
variaţia importantă a nivelului apei subterane, aplicarea unei încărcări în imediata vecinătate a
construcţie, baterea de piloţi sau alte surse de vibraţii în apropiere, şocuri seismice de mare
intensitate (cu magnitudine mai mare sau egală cu 6,5), precipitaţii abundente, etc.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MON 01 00 11.04.2012
Urmărirea tasărilor construcţiilor învecinate
În structura de rezistenţă a clădirilor învecinate noii construcţii (imobil str. General

Alexandru Cernat, nr. 14 şi str. General Alexandru Cernat, nr. 18) se vor monta 6 de mărci de
tasare. Dat fiind faptul că lucrările au început, piloţii find foraţi şi lucrându-se la grinda de
coronament, măsurile de monitorizare se vor lua cât mai urgent.
Pe aceste mărci se vor efectua măsurători de tasare, cu metode topometrice, la
aceleaşi intervale ca şi în cazul noii construcţii, în curs de realizare.
Mărcile de tasare se vor amplasa după cum urmează, (cu acordul proprietarilor
acestora):
- În structura Imobilului din str. str. General Alexandru Cernat, nr. 14 se vor
monta 3 mărci, după cum urmează:
La exterior, în soclul construcţiei, pe peretele dinspre noua construcţie, se va
amplasa câte o marcă la colţuri şi încâ una pe colţul liber dinspre stradă.
- În structura Imobilului din str. str. General Alexandru Cernat, nr. 18 se vor
monta 3 mărci, după cum urmează:
La exterior, în soclul construcţiei, pe peretele dinspre noua construcţie, se va
amplasa câte o marcă la colţuri şi încâ una pe colţul liber dinspre stradă.
Frecvenţa de măsurarea pentru mărcile din construcţiile învecinate va fi acceaşi cu

frecvenţa de măsurare a mărcilor din noua clădire, indicată mai sus pentru perioada execuţiei.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MON 01 00 11.04.2012
În cazul apariţiei unui seism major, în cazul în care în cadrul inspecţiei ce va fi efectuate se
identifică fisuri susceptibile să aibă ca natură tasările (diferenţiate) proiectantul va decide dacă
este cazul să fie abordată o cercetare aprofundată a fenomenului prin monitorizarea de tasări.
De asemenea, în cazul în care intervin acţiuni care influenţează evoluţia tasărilor, ca de

exemplu: variaţia importantă a nivelului apei subterane, aplicarea unei încărcări în imediata
vecinătate a construcţiei, baterea de piloţi sau alte surse de vibraţii în apropiere, precipitaţii
abundente, etc., proiectantul poate stabili un program de urmărire a tasărilor.
Dacă pe parcursul execuţiei şi mai ales a exploatării unele mărci de tasare devin
inaccesibile, se înlocuiesc cu alte mărci de tasare fixate în stâlpi sau pereţi, după ce în prealabil a
fost stabilită diferenţa de cotă dintre mărcile fixate iniţial şi cele care le substituie.
Stabilitatea reperelor de referinţă trebuie controlată la fiecare ciclu de observaţii.
3.2. Efectuarea observaţiilor asupra fisurilor
În cazul apariţiei de fisuri în elementele portante ale construcţiei, trebuie întreprinse

observaţii sistematice asupra fisurilor în vederea elucidării caracterului deformaţiilor şi pericolului
pe care acestea îl implică asupra rezistenţei şi exploatării construcţiei.
În ceea ce priveşte construcţiile învecinate, înainte de începerea lucrărilor pentru noua

construcţie se va efectua o identificare a fisurilor existente pe care se vor aplica martori de sticlă
şi va fi efectuată o măsurătoare a deschiderii acestora. Vor fi efectuate relevee de fisuri ca şi
relevee foto, pentru stabilirea cu acurateţe a stării în care se găsesc construcţiile învecinate.
Întrucât nu s-a permis accesul în construcţiile învecinate şi lucrările de execuţie au început
monitorizarea va începe din acest moment, cele de mai sus fiind puse în aplicare de la această
fază.(realizare grindă de coronament)
Citirile privind deschiderea fisurilor vor fi efectuate cu aceeaşi ritmicitate ca în cazul

tasărilor.
Pentru urmărirea dezvoltării în lung a fisurii, extremităţile acesteia se reperează periodic
prin liniuţe vopsite, alături de care se notează data.
Pentru urmărirea dezvoltării în sens transversal a fisurii se utilizează dispozitive de măsură
sau repere, fixate pe ambele părţi ale fisurii, în dreptul cărora se marchează numărul lor şi data
montării.
La fisuri cu deschiderea transversală mai mare de 1 mm trebuie măsurată şi adâncimea

acestora.
În cazul apariţiei unor fisuri, acestea se vor monitoriza în conformitate cu cele descrise mai
sus. Se vor aplica martori de sticlă fixaţi cu ipsos şi se va măsura deschiderea transversală a
fisurilor. Prima citire se va efectua imediat după identificarea fisurii şi apoi la interval de 1 an
calendaristic. De asemenea, aceste fisuri vor fi măsurate după producerea unui eventual
eveniment major: cutremur, incediu, explozie. Toate rezultatele citirilor vor fi prezentate
proiectantului care după trei ani poate decide întreruperea măsurării, fără a exclude însă
inspectarea vizuală în continuare sau, în cazul în care deschiderea fisurilor s-a amplificat poate
dispune măsuri de intervenţie funcţie de starea normală, de atenţie, de avertizare sau de
alarmare în care se găseşte defectul respectiv. De asemenea, în cazul amplificării fisurilor,
proiectantul va dispune inspecţia extinsă a construcţiei sau urmărirea specială. Toate rezultatele

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MON 01 00 11.04.2012
citirilor vor fi menţionate în Jurnalul evenimentelor şi vor fi incluse în Cartea Tehnică a

construcţiei.
3.3. Urmărirea nivelului hidrostatic
Nu este necesară urmărirea nivelului hidrostatic, întrucât nivelul apei subterane a fost
interceptat în foraj la cota -6,00m, faţă de cota terenului natural.
3.4. Inspectarea elementelor structurale
Pe lângă măsurarea fisurilor (în cazul apariţiei acestora) se va inspecta periodic strucutura
de rezistenţă.
Pereţii structurali de beton armat, planşeele, buiandrugii vor fi inspectate sistematic în
vederea identificării unor noi fisuri. Eventuale zone ude, urmare a unor scurgeri din instalaţii, vor
fi vizualizate în scopul identificării unor posibile corodări ale armăturii din beton.
În ceea ce priveşte periodicitatea inspecţiei, ea se va efectua cu o periodicitate de un an,
prima inspecţie efectuându-se la un an de la darea în exploatare a construcţiei. Vor fi vizaţi unu-
doi stâlpi la fiecare etaj, câţiva pereţi de beton armat din subsol, pereţii de beton armat din
suprastructură (în special buiandrugii), planşeele dală, cu o atenţie specială pentru zona de
legătură stâlp- placă. Dacă se identifică neconformităţi zona de cercetare se va extinde.
În cazul producerii unui eveniment major(seism puternic, explozie, incendiu) inspecţia va fi

una extinsă, cercetându-se toate elementele structurale, la fiecare nivel.
Eventualele neconformităţi apărute vor fi menţionate în Jurnalul evenimentelor şi vor fi
incluse în Cartea Tehnică a construcţiei. De asemenea ele vor fi aduse la cunoştiinţa
proiectantului.
3.5. Inspectarea elementelor nestructurale
Pe parcursul inspecţiei periodice care se va efectua asupra clădirii se vor verifica vizual
elementele de închidere şi finisaj, de-a lungul întregii construcţii, urmărindu-se eventuale fisuri în
pereţii de compartimentare, dislocări ale prinderii acestora, deformaţii ale elementelor de prindere
a faţadei, ale pardoselii, etc. De asemenea se vor urmării deformaţii ale ţevilor de instalaţii,
neconformităţi ale sistemelor de protejare termo şi hidroizolante susceptibile să aibă originea în
deformaţia structurii.
Inspecţia se va efectua cu o periodicitate de un an, începând la un an de la darea în
exploatare a construcţiei.
Eventualele neconformităţi apărute vor fi menţionate în Jurnalul evenimentelor şi vor fi
incluse în Cartea Tehnică a construcţiei. De asemenea ele vor fi aduse la cunoştiinţa
proiectantului.
4.Când trebuie un seism considerat ca fiind important?
Cercetările constând în inspecţii vizuale (inspecţii extinse), măsurare de tasări, de

deformaţii, deschiderea fisurilor, perioadă de oscilaţie vor trebui efectuate după producerea
fiecărui seism cu magnitudinea pe scara Richter M6.0 şi/sau cînd intensitatea sesismului este de
grad VII sau mai mare.

Pagina
1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MON 01 00 11.04.2012
Cum, după producerea unui eveniment major este posibil ca în structură să apară o stare
de degradare semnificativă, proiectantul sau un expert tehnic atestat poate lua hotărârea de a
schimba parametrii cercetărilor.
5. Concluzii
Prezentul document defineşte cadrul şi regulile de bază şi programul prin care se vor
executa lucrările de monitorizare şi urmărire în timp a construcţiei imobil de locuinţe din str.
General Cernat Alexandru, nr. 16, ca şi monitorizarea influenţei construirii acesteia asupra
construcţiilor învecinate (str. General Cernat Alexandru, nr. 14 şi str. General Cernat Alexandru,
nr. 18).
Precizăm că prezentul program are caracter definitoriu şi orientativ, iar în acord cu
standardele în vigoare poziţia exactă a bornelor şi reperelor, tipul reperelor, etc, trebuieşte
stabilită de către unitatea care efectuază acestă lucrare, de comun acord cu proiectantul,
beneficiarul şi executantul construcţiei.
Documentele conţinând datele obţinute din monitorizarea lucrărilor de infrastructură şi a
influenţei acestor lucrări asupra zonelor adiacente se predau, la recepţia construcţiei,
beneficiarului (proprietarului) construcţiei şi vor fi păstrate în cartea tehnică a construcţiei,
conform prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.
Măsurătorile privind tasările construcţiei noi şi ale clădirilor învecinate, monitorizarea

fisurilor, etc, vor fi realizate de unităţi specializate şi independente de executantul lucrărilor de
construcţii. Ele se vor face atât cu respectarea legislaţiei în vigoare cât şi cu programul şi cerinţele
definite de proiectantul de structură în prezentul document. Monitorizarea şi urmărirea se vor
executa pe baza unor proiecte efectuate de executantul fiecărei lucrări de monitorizare, programe
care vor fi supuse spre aprobare proiectantului de structură.
Datele obţinute din lucrările de monitorizare vor fi comunicate cu promptitudine
proiectantului construcţiei.
Întocmit,
Ing. Ana-Maria Popa
Ing. Olimpia Marchelov
SC DCTS Structuri SRL


MON - Program de Monitorizare - Urmarire in Timp

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MON - Program de Monitorizare - Urmarire in Timp

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Extindere și Modernizare Unitate de Abatorizare Păsări,

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MON 01 00 11.04.2012

MONITORIZAREA EVOLUŢIEI ÎN TIMP

01 16.04.2012 A doua ediție Ing. Ana-Maria Popa

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MON 01 00 11.04.2012

1. Date generale. Obiect.

Urmărirea comportării în timp a construcţiei se desfăşoară pe toată perioada de viaţă a

construcţiei începând cu execuţia ei şi reprezintă o activitate sistematică de culegere şi

valorificare (prin următoarele modalităţi: interpretare, avertizare sau alarmare, prevenirea

mărimi ce caracterizează proprietăţile construcţiei.

Scopul urmăririi comportării în timp a construcţiei este de a obţine informaţii în vederea

Acest program a fost elaborat în acord cu normativul P130-1999, cu STAS 2745-90,

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MON 01 00 11.04.2012

2.Cerinţe de bază. Responsabilităţi.

Urmărirea comportării în timp a construcţilor este de două categorii:

Urmărirea curentă a construcţiei:

Urmărirea curentă este o activitate de comportare a construcţiei care constă din

a. Se va urmări apariţia fisurilor pe partea descoperită a pereţilor de infrastructură - pereţii

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MON 01 00 11.04.2012

- Apartamente 1.50 kN/m2

b. Se verifică geometria barelor şi nodurilor structurii; orice deformaţie vizibilă a elementelor de

d. Se urmăreşte starea betonului în zonele de noduri structurale precum şi a plăcilor metalice

f. Se urmăreşte starea elementelor de circulaţie pe verticală (scări) şi în special, apariţia de

a) desprinderea trotuarelor, scărilor, ghenelor şi altor elemente anexe de soclu şi apariţia de

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MON 01 00 11.04.2012

c) deschiderea sau închiderea rosturilor de dilataţie dintre corpurile unei clădiri;

g) apariţia unor schimbări în gradul de protecţie-confort al pereţilor exteriori şi

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MON 01 00 11.04.2012

- la elementele care se deschid se va verifica integritatea şi funcţionarea corectă a mecanismelor

În toate situaţiile semnalate la pct. g - n se va solicita proiectantul pentru a analiza

a. Se verifică prin observare directă funcţionarea corectă a armăturilor şi obiectelor de

Rezultatele inspecţiei se consemnează în cartea construcţiei şi se comunică proiectantului

Inspecţia extinsă a construcţiei:

Investitorul are obligaţia de a comunica proprietarilor şi/sau utilizatorilor, care preiau

Proprietarilor le revin următoarele obligaţii:

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MON 01 00 11.04.2012

- iau măsurile necesare menţinerii aptitudinii pentru exploatare a construcţiei

Proiectantului îi revin următoarele obligaţii:

Executantului îi revin următoarele obligaţii:

Utilizatorilor şi administratorilor le revin următoarele obligaţii:

Executantului urmăririi construcţiei îi revin următoarele obligaţii:

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MON 01 00 11.04.2012

3.Efectuarea urmăririi în timp

În cele ce urmează se prezintă elementele care vor fi inspectate şi/sau măsurate pe

3.1. Măsurarea tasărilor

Cerinţe de bază ale urmăririi tasării construcţiei prin metode topografice

Urmărirea tasărilor construcţiei prin metode topografice constă din măsurarea

Precizia necesară măsurării deplasărilor verticale, în funcţie de valoarea estimată prin

Efectuând calculele specifice noi am estimat o tasare maximă de 30 mm, în timp ce

Datorită neuniformităţii locale a terenului de fundare, a unor posibile umeziri pe

Prin urmare, ca nivel de performanţă, impunem limita maximă admisibilă a tasării

În acord cu prevederile mai sus menţionate, pentru valoarea maximă a tasării

Executantul nivelmentului geometric poate adopta şi alte valori pentru diferite

Creat de / Created by DCTS Structuri/Document1

1101/2012 AMP OMA CRV2 DT MON 01 00 11.04.2012

Repere de referinţă (borne)

Datorită preciziei impuse măsurării, standardul recomandă repere de referinţă de