Metode moderne de proiectare a

podurilor

Nume: Miron Anamaria Cristiana

Specializarea: Ingineria Infrastructurii Transporturilor
An: I, Gr. c_313_11

Profesor: Prof. Dr. Ing. Petru Moga

 BORDEROU

A. Teme studiate
1. Rigidizarile grinzilor
2. Platelajul podurilor CF
3. Consolidarea grinzilor prin sporirea sectiunii
4. Pasarele pe grinzi cu zabrele

B. Bibliografie
 Rigidizarile grinzilor

a) Rigidizari transversale

Fig. 1.1

La calculul ariei se consider seciunea brut plus o lime egala cum 15 t de fiecare
parte a rigidizrii, fig.1.1, dar care s nu depeasc limea de plac aferent, pentru
verificarea la flambaj a rigidizrilor
Pentru a se asigura reazeme rigide pentru panourile de inim prevzute cu sau fr
rigidizri longitudinal, se iau rigidizarile transversale.
Rigidizrile transversale trebuie analizate ca i grinzi simplu rezemate, cu o
imperfeciune iniial w0 (fig.1.2), unde:

Fig. 1.2

w0 = s/300, unde s = min. (a1, a2, b) a1; a2 lungimile panourilor adiacente rigidizrii;
b distana dintre centrele de greutate a tlpilor
sau deschiderea rigidizrii transversale.

Pentru grinzile cu inim plin fora de compresiune NEd nu este constant pe nlimea panoului
de inim, in acest caz este important rezultanta eforturilor de compresiune pe zona comprimat a
grinzii care pentru simplitate, se extinde pe toat nlimea panoului ca ncrcare uniform distribuit.
In cazul in care fora de compresiune este diferit se opereaz cu cea maxim, n panourile
adiacente rigidizrii.
Sgeata rigidizrii transversale se poate evalua considernd o ncrcare transversal a acesteia
cu o for concentrat Ntransv = 0.02 Nbsl.Rd , figura 1.3
 n aceast ipotez se obine
condiia:
2 2
N transv. b b b
1 2

wel = 3 E Ist b < 300

Fig. 1.3

In absena forelor axiale, pentru simplificare, se consider c sunt ndeplinite criteriile C1 i C2

utiliznd o analiz elastic de ordinul I, lund n considerare o ncrcare lateral uniform distribuit q,
pe lungimea b a rigidizrii, avnd valoarea:

Unde: wel deformaia elastic determinat prin calcul iterativ, sau poate fi luat cu valoarea maxim -
b/300

Rigidizrile transversale se verific la flambaj (curba c de flambaj), pentru o for axial egal cu
valoarea:

La distana de 0.5hw msurat de la marginea panoului la care fora tietoare este maxim, se
calculeaz fora tietoare.

n cazul aplicrii unor ncrcri transversale, rigidizarea se verific la compresiune axial

pentru seciune simetric, sau la compresiune cu ncovoiere pentru seciuni nesimetrice (rigidizri
dispuse numai pe o parte a inimii).
Lungimea de flambaj a rigidizrii se va considera minimum 0.75hw.

Verificarea rigidizrii din aciunea forei longitudinale i a forei transversale verticale

concentrat:

Se va aduga o for de compresiune suplimentar in cazul aciunii simultane a unei fore verticale i a
forelor longitudinale direct aplicate sau rezultate din aciunea momentului ncovoietor.
 n acest caz sgeile rigidizrii vor fi:

Fig. 1.4

Aceste relatii sunt aplicabile pentru rigidizri simetrice (pe ambele pri).
Efortul unitar maxim n seciunea rigidizrii va fi cel corespunztor solicitrii de compresiune i
ncovoiere:

Pentru de verificare C1 i C2 vor fi:

b) Rigidizari longitudinale

Fig. 1.5
 Rigidizarile longitudinal se verifica la compresiunea rezultata din actiunea momentului
incovoietor in absenta unor incarcari axiale longitudinal ala grinzii.

Din figura 1.5 referitor la rigidizarile transversale conditiile sunt aplicabile si pentru
rigidizarie longitudinale.

Rigidizrile longitudinale discontinue care nu trec prin deschideri practicate n rigidizrile

transversale sau nu sunt prinse de prile laterale ale acestor rigidizri, vor fi:
folosite numai pentru inimi;

neglijate n analiza global;

neglijate n calculul eforturilor;

considerate n calculul limilor eficace a panourilor secundare ale inimii;

considerate n calculul tensiunii elastice critice.

Flambajul prin torsiune al rigidizarilor

Sunt expuse pericolului de flambaj prin rasucire, rigidizarile comprimate, fiind necesara indeplinirea
conditiei:

-parametru care asigura un comportament de Clasa 3 a rigidizarii

= 2-rigidizari flexibile din platbande

6-rigidizari semi - flexibile
Nu este indeplinita conditia de mai jos pentru rigidizari cu sectiune deschisa, avand rigiditate
relative ridicata la rasucire impiedicata.

Pentru rigidizarile cu lungime relative mare, evaluarea efortului unitar critic cu relatia

nu garanteaza indeplinirea conditiei deoarece

rigiditatea sectiunii la rasucire impiedicata scade, iar rigiditatea la rsucire liber esre redus.
 Ca aceasta problema sa fie rezolvata trebuie ca placa sa se considere un reazem elastic relative
la solicitarea de torsiune a rigidizarii, avand o rigiditate la rotire c .

-rotirea din torsiune

I momentul de inertie sectorial
N - forta de compresiune din rigidizare
Ip - raza de giratie polara

c) Montantul de capat

Montanii de reazem se pot realiza n dou variante din punct de vedere al funciunii
structurale, respectiv: rigizi si nerigizi

Montanii rigizi se alctuiesc i se dimensioneaz astfel nct s poat prelua reaciunea

vertical a grinzii i s asigure ancorarea rezultantei tensiunilor de ntindere din panoul de capt
al inimii, ca efect al formrii cmpului diagonal ntins.
Montanii nerigizi preiau numai reac iunea vertical a grinzii, pentru preluarea
tensiunilor din efectul de cmp fiind necesar n general reducerea deschiderii primului panou
de inim.
n figura 6 sunt prezentate schematic cele dou tipuri de montani rigizi i nerigizi.
Constructiv, montantul rigid se poate realiza prin dispunerea unor rigidizri suplimentare la
distana e din axul de rezemare sau utiliznd un profil laminat.
Pentru realizarea unei ancorri corespunztoare a cmpului diagonal ntins se
recomand ca distana e s ndeplineasc condiia: e > 0.1 hw
Aria rigidiz rilor, Ae , se determin din condiia de rezisten la ncovoiere a grinzii
scurte dublu T, produs de componenta orizontal a tensiunii de ntindere din cmpul diagonal.

Fig. 1.6

Aplicare numerica - Rigidizare de capat

 - Reactiunea maxima din rezem VEd=1812 KN i otel S355KM

Se verifica conditia

Montantul de reazem:
Montantul de reazem are seciunea transversal prezentat n figura E1.2, prin considerarea
unei conlucrri cu inima grinzii egal cu 15 tw , egal cu 1/2 fa de conlucrarea din cazul
rigidizrilor transversale curente, avnd n vedere solicitarea complex i importana structural
deosebit a montantului de reazem.

Platbandele montantului aezare de o parte i de alta

a inimii se ncadreaz n Clasa 3 de seciuni:
10 = 8.1< c / tr = 180 / 20 = 9 < 14 = 11.34
prin urmare ntreaga seciune a montantului este
eficient.
 Platelajul podurilor CF
Definitie: Platelajul cuprinde totalitatea elementelor constitutive, de rezisten i constructive,
avand rol de a prelua ncrcrile produse de convoaiele care circul pe pod i a celorlalte ncrcri utile
(pasarele de circulaie, trotuare, cabluri) i de a le transmite la elementele principale de rezisten a
structurii (grinzi, arce, cadre). Platelajul unui pod metalic este subansamblul podului.
Platelajul la podurile de cale ferata se compune din elementele ce vin n contact cu materialul
rulant, adic inele CF, acestea formnd calea pe pod i elementele de rezisten ce preiau ncrcrile
inelor (direct sau prin intermediul traverselor) i le transmit grinzilor principale, numite grinzile
cii.

a) Calea podurilor feroviare

Primul element supus aciunii dinamice a convoiului este calea. Comportarea structurii de
rezisten a podului n decursul exploatrii este determinate de modul de alcatuire si starea acestuia.
Cale deschis este prima solutie folosita pentru alcatuirea caii podului, adica sinele montate pe
traverse, care reazem direct pe grinzile principale sau pe lonjeroni. Pe urma observam aparitia soluiei
de cale pe pat de balast, iar pentru deschideri mari, unde greutatea cii devine hotrtoare la
dimensionarea structurii de rezisten a podului, se adopt soluia de prindere direct a inei pe
elementele de rezisten ale podului.
Condiii care trebuie indeplinite pentru ca prinderea sinelor de tablier sa se realizeze corect:
s realizeze o transmitere centric a ncrcrilor;
s permit o deplasare longitudinal a inei;
s mpiedice ridicarea inei de pe tablier;
s permit corectarea niveletei.

Calea deschisa prezinta o serie de avantaje si dezavantaje

Avantaje:
permite accesul spre elementele de rezisten ale podului i urmrirea comportrii n timp a
acestora;
 elementele de rezisten sunt aerisite, aciunea coroziv a mediului fiind mai redus;
datorit trepidaiilor, calea se autocur sub circulaie,;
face posibil inspectarea structurii de rezistent a podului (lonjeroni, antretoaze, grinzi
principale).

Dezavantaje:
elasticitatea cii pe pod este mai redus comparativ cu a celei din linia curent;
permite cderea sub pod a unor materiale aflate n vagoane (pietri, minereuri etc.), motiv
pentru care este interzis acest tip de cale n cazul podurilor din orae sau peste ruri navigabile
(din motive de securitate i protecia mediului).

Solutia clasica
Aceasta solutie este cea mai des folosita la podurile de cale ferata din tara noastra.
Solutia clasica este de fapt calea deschisa pe traversa de lemn de esenta tare, traversele
avnd seciunea 20/20,20/24, 22/24, 24/24 cm i lungimea de 2.50 m i se dispun la distane
interaxe 600 mm (lumina s nu depeasc 400 mm).
Fixarea traverselor pe talpa lonjeronilor se face cu corniere L 80x120x10 (cu aripa mare
pe vertical), care se prind de lonjeroni cu uruburi sau cu cordoane de sudur, iar de travers
cu unul sau dou uruburi, figura 2.1.

Fig. 2.1 Prinderea traverselor de lonjeroni

Pentru elasticitatea sporita a caii lonjeronii se aeaz n mod obinuit la distana de 1800
mm interax, iar traversele pot fi asezate direct pe talpa superioar a lonjeronilor.
S-au conceput dispozitive i sisteme de rezemare speciale pentru a permite lunecarea n
lung a cii i pentru transmiterea centric a reaciunii traverselor n axul lonjeronilor .
 Fig. 2.2 Sistemul W.P.

Fig. 2.3 Sistemul de rezemare A

Sistemul A din figura 2.3 este un sistem de fixare a traversei, care mpiedic deplasarea
lateral i ridicarea traversei.

Fig. 2.4 Sistemul de rezemare MN

Acest sistem de rezemare MN asigur transmiterea centric a reaciunii, mpiedic

deplasarea lateral i ridicarea traversei, iar la partea superioar, are prevzut i dispozitivul de
ghidare a roii deraiate.

Fig. 2.5 Pies special pentru fixarea traversei la podurile n curb

 In figura 2.5 se observa solutia adoptata pentru realizarea suprainaltarii, introducandu-
se o piesa numita papuc intre travers i longrina glisier.

Observatii:
- Pe pod sinele trebuie sa fie sudate continuu, primul rost trebuie sa fie situat la cel putin 4
metrii in spatele zidului de garda pe terasament, astfel deplasarea inelor n lungul podului se
poate asigura independent de deplasarea structurii. Sina nu trebuie sa acumuleze eforturi care ar
rezulta din conlucrarea cu deformaia structurii provenit din diferena de variaii de
temperatur sau din deformaia general a podului, aceasta idee rezultand din considerentul ca
sina este solicitata la incovoiere in convoi.
- Pe structura de rezisten, deplasarea longitudinal a traverselor, poate fi limitat sau liber;
- Pentru ca traversele s nu duc la contact cu suprastructura de rezisten metalic, traversele
vor fi izolate electric, la cile ferate electrificate

Factorii care contribuie la alegerea tipului de rezemare:

- condiiile de rezemare general a podului;
- numrul i mrimea deschiderilor;
- poziia aparatelor de reazem fixe i mobile etc.

Fig. 2.6 Dispozitivul de contraine pentru ghidarea pe pod a vehiculelor deraiate i poziionarea
rostului ntre ine

Calea inchisa prezinta o serie de avantaje si dezavantaje

Avantaje:
- permite mecanizarea lucrrilor de ntreinere;
- zgomotul este atenuat la trecerea convoiului;
- se mbuntete comportarea la oboseal a structurii.
- repartizarea uniform a ncrcrilor pe structura de rezisten;
- ca la calea curent, se pot folosi traverse din beton armat;
- elasticitatea cii pe pod este aceeai cu cea a cii curente;
 - ca n linia curent se face pozarea traverselor pe pod;

Dezavantaje:
- trebuie luate msuri pentru scurgerea apelor din cuv i de protejare anticoroziv sau hidrofug
corespunztoare a acesteia;
- crete greutatea permanent a tablierului cu cca. 23 t/m, datorit balastului;
- crete nlimea de construcie cu cca. 300350 mm, comparativ cu soluia cale deschis.

Solutii pentru structurile de poduri cu cale n cuv de balast.

o Structuri cu calea n cuv metalic

Fig. 2.7 Tablier pe grinzi cu inim plin cu calea n cuv de balast

-in figura 2.7 este desenata o cuva pentru sustinerea balastului fiind alcatuita din dou grinzi
principale cu inim plin i o plac ortotrop
 Fig. 2.8 Tablier cu calea n cuv de balast cu grinzi principale nclinate
-in figura 2.8 grinzile principale ale structurii sunt dispuse inclinat , astfel inimile grinzilor au i
funcia de perei laterali ai cuvei

o Structuri cu calea n cuv de beton

Sunt realizate ca structuri mixte oel-beton, conlucrarea celor dou material fiind asigurat prin
amplasarea conectorilor care mpiedic lunecarea ntre ele. Dala este format din tronsoane
prefabricate cu lungimea de 2.53.5 metrii si se poate realiza din beton armat sau beton
precomprimat.

Fig. 2.9 Podul de cale ferat dubl peste rul Werra

-in figura 2.9 este prezentat podul de cale ferata Werra in sectiune transversal si este realizat ca
structur mixt oel-beton.

Calea cu prindere directa a sinei prezinta o serie de avantaje si

dezavantaje
 Avantaje:
- se reduce nlimea de construcie cu cca. 20-25 cm (cu nlimea traverselor);
- se economisete materialul lemnos pentru traverse;
- se reduce greutatea proprie a structurii (implicit o reducere a consumului de oel), nefiind
necesare traversele sau patul de balast

Dezavantaje:
- necesitatea execuiei cu precizie a tablierului pentru realizarea niveletei corecte;
- sistemul este zgomotos la rulajul trenurilor, ceea ce l face impropriu pentru zone urbane;
- corectarea ulterioar a niveletei este greoaie.
- ocul aciunilor dinamice a convoaielor conduce la apariia unor defecte n elementele de
prindere i n elementele de rezisten a podului;
- rigiditatea mare a cii (chiar prin interpunerea unui strat amortizor din cauciuc sau material
sintetic);
- necesitatea strictei centrri a pozrii inei pe nervura longitudinal a plcii ortotrope (orice
abatere conducnd la apariia fenomenului de oboseal n tola metalic i la fisurarea ei);

Solutii de prindere direct a inei de tola metalic.

Fig. 2.10 Detalii de prindere direct a inei: rezemarea inei pe plac metalic n
soluie curent
 Fig. 2.11 Detalii de prindere direct a inei: soluie elastic de prindere a cii pe plac metalic

b) Compensatori de cale. Dispozitive pentru ghidarea rotilor deraiate

Fig. 2.12 Modul de lucru al compensatorului de cale

- In figuran 2.12 se prezint schema de principiu al unui compensator de cale (utilizat la noile
poduri dunrene)

Compensatorii de cale preiau diferentele de alungire sau scurtare ale sinei fata de
suprastructura podului, aceste alungiri fiind datorita dispozitivelor de rezemare care permit deplasarea
in lung.

Lungimea compensatorului se stabilete n funcie de urmtorii parametri:

- deformaia structurii din variaia de temperatur (pentru un ecart de temperatur de 70 C,
cuprins ntre -30 C; +40 C );
- variaia deformaiei inei, datorit diferenei de temperatur ntre ine i structura de
rezisten;
- deplasrile inei sub aciunea convoiului (din frnare sau accelerare); curgerea lent i
contracia betonului, la structurile de beton armat.

Amplasarea compensatorului de cale depinde:

 - de tipul cii,
- de lungimea
- numrul deschiderilor,
- de poziia aparatelor de reazem fixe i mobile; n general se dispun n dreptul aparatelor
de reazem mobile (partea fix pe terasamente, iar partea mobil pe tablier).

Compensatorul de cale se introduce innd cont de urmtoarele criterii:

Poduri cu calea deschis:
- pentru L> 15 m - n cazul cii cu traverse prinse fix de suprastructur;
- pentru L>100 m - n cazul cii cu traverse fixate cu dispozitive ce permit deplasri n lung.
Poduri cu calea nchis (cuv de balast):
- pentru L>60 m - n cazul structurilor metalice;
- pentru L>90 m - n cazul structurilor din beton armat.

Fig. 2.13 Dispunerea compensatorului de

cale

Dispozitive pentru ghidarea roilor deraiate

- se aseaza la 1625 cm de faa interioar a ciupercii inei, iar faa superioar a contrainei
poate depi cu maxim 3 cm faa superioar a ciupercii inei, dar nu va fi plasat sub nivelul
inei.
- se prelungesc dincolo de capetele podului cu 20 m (fig 2.14), iar extremitile contrainelor se
ndoaie n plan vertical, se mbin ntre ele i ptrund n balast sub nivelul de pe terasament.

Fig. 2.14 Dispozitivele de ghidare se prelungesc dincolo de capetele podului

Dispozitivele pentru ghidarea roilor deraiate
- pentru L>10 m - la podurile n aliniament;
- pentru L> 5 m - la podurile n curb.

Fig. 2.15 Funcionarea dispozitivului de ghidare

c) Grinzile cii
Conceptul de grinzile caii se poate defini ca si o retea de grinzi dispuse ortogonal-lonjeronii n
lungul tablierului i antretoazele transversal, pe care descarc calea.
Prelucrarea incarcarilor, precum si comportarea generala corespunzatoare a tablierului sunt
asigurate prin Ansamblul de grinzi lonjeroni, antretoaze i contravntuirea general de la nivelul cii
formand astfel o structura plana orizontala rigida.
Preluarea actiunilor convoiului aduse prin cale, a celorlalte incarcari utilie oameni, instalatii, etc.
precum si transmiterea acestora spre grinzile principale, reprezinta rolul principal al grinzilor caii.
Dezvoltarea elementelor in plan vertical cu axa de inertie principala normala pe directia
actiunilor, definesc caracterul gravitational al actiunilor principale care solicita grinzile caii.

Lonjeronii
n gruparea fundamental se iau n considerare urmtoarele aciuni:
aciuni permanente:
- greutatea cii;
- greutatea proprie a lonjeronilor;
- greutatea contravntuirilor lonjeronilor i partea aferent din CV general.
aciuni din convoiul (modelul) de ncrcare LM 1 (afectate cu coeficientul dinamic)
- actiuni verticale;
- actiuni orizontale;
aciunea vantului
Lonjeronii folosii la noile poduri dunrene au o alctuire special: s-a adoptat
soluia de seciune n form de , legai la partea superioar cu o tol care ndeplinete i funcia de
contravntuire a acestora, figura 4.38.
 Fig. 2.16 Lonjeronii de la noile poduri dunrene: seciune transversal

Antretoazele
Antretoazele sunt amplasate n sens transversal tablierului i ndeplinesc urmtoarele
funciuni:
- preiau ncrcrile lonjeronilor i le transmit la grinzile principale;
- asigur conlucrarea grinzilor principale (n special cnd tablierul are mai mult de
dou grinzi principale);
- fac parte din sistemul de contravntuire general longitudinal (principal);
- fac parte din contravntuirea transversal curent la podurile cale sus i din
semicadrul rigid la podurile cale jos deschise;
- antretoazele finale fac parte din cadrul portal.

Antretoazele se realizeaz n mod obinuit cu seciune dublu T, simetric, avnd

nlimea ha, unde:

ha= (1/ 6) L la pod deschis

ha=(1/ 8) L la pod inchis
Poziia antretoazei fa de grinda principal reprezint criteriul de clasificare a
podurilor cu cale jos, cu cale sus sau cu cale intermediar.

Prinderea antretoazei de grinda principal depinde de mai muli factori, cei mai
importani fiind:
- poziia antretoazei fa de grinda principal;
- modul de alctuire al grinzii principale (cu inim plin sau cu zbrele);
- soluia de alctuire a grinzilor principale nituit sau sudat; cu un perete sau doi perei;
- concepia de alctuire a tablierului etc.

Concluzii si comentarii dupa studiul efectuat

Calea deschisa permite accesul spre elementele de rezisten ale podului i urmrirea
comportrii n timp a acestora;
face posibil inspectarea structurii de rezistent a podului (lonjeroni,
antretoaze, grinzi principale).
 Aceasta solutie este cea mai des folosita la podurile de cale ferata din
tara noastra.
Calea inchisa permite mecanizarea lucrrilor de ntreinere;
se mbuntete comportarea la oboseal a structurii.
zgomotul este atenuat la trecerea convoiului;

Calea cu prindere directa a sinei;

se economisete materialul lemnos pentru traverse;
se reduce greutatea proprie a structurii (implicit o reducere a consumului
de oel), nefiind necesare traversele sau patul de balast

Consolidarea grinzilor prin sporirea

sectiunii
1. Aspecte generale
 Odat cu trecerea timpului, uzurile fizice suferite de o structur metalic pot ajunge la un grad
la care ntreinerea este foarte costisitoare, sau, n cazul podurilor, se pune n pericol sigurana
circulaiei.
Pentru alegerea soluiei de consolidare i ntocmirea proiectului de execuie al consolidrii sunt
necesare date ct mai complete referitoare la construcie, cum ar fi:
- proiectul construciei (dac proiectul de execuie al construciei nu mai exist, trebuie
ntocmit un releveu ct mai amnunit al structurii);
- ncrcrile care trebuie preluate de structura consolidat;
- releveul defectelor constatate i date asupra acestora;
- date n legtur cu calitatea materialului, obinute prin controlul distructiv i
nedistructiv, prin analize metalografice i chimice;
- starea real de eforturi n structur etc.
Din punct de vedere al duratei i al scopului pentru care s-a realizat consolidarea se poate face
urmtoarea clasificare:
- dup durat:
- consolidare provizorie , efectuat pentru o perioad limitat;
- consolidare definitiv, efectuat pentru o durat mai mare de exploatare n
continuare a construciei.
- dup scopul consolidrii:
- consolidare pentru sporirea capacitii portante a structurii;
- consolidare pentru nlturarea unor defecte care pericliteaz sigurana n exploatare
a construciei;
- consolidri rezultate din modificarea funciunii construciei (schimbarea
destinaiei, modificarea gabaritelor etc.).
Aceasta tema are ca scop prezentarea unor masuri de remediere a defectelor,
metode de reabilitare si de consolidare a suprastructuriloe de poduri metalice. In final solutia trebuie sa
fie una cat mai simpla, sigura si modul de realizare sa fie cu un efort economic redus.

Consolidari prin sporirea sectiunii

Atunci cnd se urmrete creterea capacitii portante a elementelor sau a structurii de
rezisten n ansamblu, sau pot fi aplicate n urma unor uzuri fizice importante (coroziune, lovituri
etc.).
Piesele noi care se adaug pentru a mri caracteristicile de rezisten ale seciunii se vor
amplasa n funcie de solicitarea de baz a elementului care urmeaz s fie consolidat.
Bare solicitate la ntindere axial
n cazul barelor solicitate la ntindere axial materialul de adaos se amplaseaz
simetric fa de axe pentru a nu se modifica axa iniial a barei (introducerea unor
excentriciti n noduri sau modificarea axei neutre).
La realizarea consolidrii trebuie avute n vedere i aspectele constructive,
respectiv posibilitile reale de realizare a consolidrii, s nu fie favorizat depunerea de
praf i staionarea apei, posibiliti de ntreinere (curire, vopsire) etc. n figurile 3.1 sunt prezentate
condiii pentru realizarea ntreinerii.

Fig.3.1 Condiii pentru

realizarea ntreinerii

Fig.3.2 Recomandri
pentru realizarea
ntreinerii corespunztoare

Calculul elementelor de consolidare se face n funcie de nivelul de solicitare,

n momentul consolidrii barei.
Presupunnd c bara este solicitat la tensiuni provenite numai din ncrcrile
permanente,g , dup consolidare, respectiv sporirea seciunii de la valoarea A0 la
valoarea A0 + Ac , figura 3.3, trebuie ndeplinit condiia:

NEd.g i NEd.-> reprezint eforturile de ntindere din bar produse de

aciunile permanente, respectiv de aciunile utile.
Rezistenele de calcul la ntindere axial sunt urmtoarele:
Fig.3.3 Starea de eforturi n bara consolidat

Bare solicitate la compresiune axial

Scopul principal al lucrarilor de consolidare pentru barele solicitate la compresiune axiala:
- mrirea capacitii portante a barei;
- reducerea nivelului de solicitare (micorarea eforturilor unitare normale);
- mrirea rigiditii barei (reducerea coeficienilor de zveltee a barei);
- mpiedicarea voalrii tablelor care intr n alctuirea seciunii transversale a barei.

Bare solicitate la rasucire libera

In figura 3.4 sunt prezentate distributia tensiunilor tangentiale din rasucire libera in cazul
tubului deschis si al tubului inchis de aceeasi dimensiuni ale sectiunii transversale.

Fig.3.4 Distribuia tensiunilor tangeniale din rsucire liber la tubul: a) deschis; b) nchis
Gradul de eficien se poate aprecia la solicitarea de rsucire liber a unei seciuni
nchise, n comparaie cu o seciune deschis cu aceleai dimensiuni, punnd condiia ca
eforturile tangeniale maxime s fie egale n cele dou situaii (la limit max = a ), astfel:

-tub deschis
 -tub inchis

Semnificaia termenilor:

TEdd - momentul de rsucire (torsiune) preluat de tubul deschis;

TEdi - momentul de rsucire (torsiune) preluat de tubul nchis;
= r ds - dublul ariei delimitate de axa median a BPS profil nchis;

Fig.3.5 Transformarea unui cheson deschis n cheson

nchis:a) cheson deschis; b) cheson nchis

Fig.3.6 Seciune tubular

avnd un perete cu zbrele

Elemente solicitate la ncovoiere (grinzi cu inim plin)

Fig.3.7 Consolidarea grinzilor nituite prin adugarea unor piese sudate

 Prin adugarea unor piese la tlpile grinzii, la inimi sau uneori att la tlpi ct i la inimi se
realizeaz consolidarea elementelor ncovoiate. n cazul grinzilor nituite sau sudat, n cazul grinzilor
alctuite sudat sau chiar a celor alctuite nituit prinderea acestor piese poate fi realizat cu nituri.
O varianta simpla este consolidarea prin adugarea unor piese sudate de elementele seciunii si
totodata ofer posibiliti mult mai variate n comparaie cu consolidarea prin adugarea de piese
prinse nituit.
Cordoanele de sudur cu rol de asamblare vor avea grosime minim, pentru ca tensiunile i
deformaiile rezultate s fie ct mai reduse.

Consolidarea grinzii prin sporirea seciunii tlpilor

Se obine creterea momentului de inerie fata de axa principala x-x i implicit vor scdea
eforturile unitare i deformaiile sub aciunea ncrcrilor utile prin adugarea unor elemente de
consolidare la una sau la ambele tlpi ale grinzii.
n figura de mai jos se poate observa cateva variante de sporire a capacitatii portante a grinzilor
prin modificarea sectiunii talpilor.

Fig.3.8 Sporirea seciunii grinzilor cu inim plin

Faza I: grinda neconsolidat, ncrcat cu sarcinile permanente:

Fig.3.8=9 Starea de eforturi n grinda consolidat

 Faza II: grinda consolidat, ncrcat cu sarcinile verticale din convoi:
- Se aduga eforturile de mai jos, peste eforturile unitare corespunzatoare fazei I

Iy',eff,c - este momentul de inerie efectiv al seciunii consolidate

Pentru poduri feroviare

MEP = Q * 3 *MP ;
MP = C*MLM71, C fiind coeficientul creterii ncrcrilor utile.

Pentru poduri rutiere

MEP = Q *MP ; MP = C*LM1

Deformaia elastic
Prin modificarea rigiditii grinzii se obin de asemenea efecte favorabile legate de sgeata
elastic a grinzii.

Pentru o grinda cu seciune variabil sgeata se poate calcula suficient de exact cu

relaia:

Iy - este momentul de inerie al grinzii la jumtatea deschiderii acesteia

este momentul de inerie mediu ponderat al grinzii;

Valori pentru sgei:

- grinda neconsolidat:
- grinda consolidat:

Concluzii dupa studiul efectuat

Datorita trecerii timpului uzurile fizice suferite de un pod pot ajunge la un grad la care
se pune in pericol sigurana circulaiei deci consolidarea grinzilor este foarte importanta deoarece prin
consolidare creste capacitatea portanta a structurii, se reduce nivelul de solicitare, vor scdea eforturile
unitare, tensiunile i deformaiile rezultate s fie ct mai reduse.
In final solutia trebuie sa fie una cat mai simpla, sigura si modul de realizare sa fie cu un efort
economic redus.

Pasarele pe grinzi cu zabrele

 Fig 4.1 Pasarela pe grinzi Vierendeel

Structurile compuse otel beton la care substructura sau suprastructura metalica este realizata in
solutia de grinzi cu zabrele, pot fi niste alegeri avantajoase in cazul in care se urmareste consumul
redus de materiale, atat in domeniul constructiilor civile sau industriale, cat si in domeniul podurilor.

Metodologia de calcul
Abordarea metodologiei de calcul a grinzilor compuse otel beton adaptata la SR EN 1994-1-1:
2006 si SR EN 199-2: 2006 se face pentru calculul tablierelor de poduri cu cale sus, la care grinzile
principale simplu rezemate, au talpa superioara realizata din profile laminate I sau H, iar platelajul
include o dala de beton armat turnata monolit ce conlucreaza structural cu grinzille metalice.
Un caz particular ar fi structura unui tablier realizat din doua grinzi simplu rezemate metalice
cu zabrele, cu diagonale si montanti si o dala de beton armat monolit aflat in conlucrare cu talpa
superioara a grinzii.

Fig 4.2 Tablier pe grinzi cu zabrele

Acest caz contine mai multe faze de constructie si de comportare a structurii, iar in calcul de
tine seama de acestea.
 Fig 4.3 Pasarela pe grinzi cu zabrele

Prima faza este cea in care grinda metalica nu conclucreaza cu dala de beton. Aceasta faza de
constuctie si de comportare structurala se desfasoara de la montarea grinzilor principale pana la
intrarea in lucru a dalei de beton, respectiv 28 de zile de la turnarea
betonului.

Fara dala de beton

Etapa 1 : dupa montajul grizilor principale, acesta preiau greutatea proprie, iar talpa superioara
nu este fixata in general prin alte elemente care sa impiedice flambajul. (g1)
Etapa 2: dupa montajul antretoazelor si a contravantuirilor definitive, grinzile preiau greutatile
aferente acestora, dar lungimea de flambaj a talpii comprimate se reduce la distanta dintre
antretoaze. (g2)
Etapa 3: dupa turarea dalei de beton armat (inaintea intaririi), la incarcarile anterioare se
adauga greutatea betonului turnat in dala, greutatea cofrajelor si eventual alte incarcari
provenite din procesul tehnologic. (g3)
Ca masura impotriva flambajului talpii comprimate pana la montajul antretoazelor, aceste 3 etape se
trateaza unitar.
A doua faza este cea in care grinda metalica conlucreaza cu dala de beton. Aceasta faza presupune
doua tipuri de incarcari:

Cu dala de beton

Incarcarea de lunga durata ( lt - long term) greutatea moarta care se adauga dupa priza
betonului (dupa intarire): greutatea sistemului de hidroizolatie, greutatea caii, trotuare,
parapete. (g4)
Incarcarea de scurta durata ( st short term) actiunile utile, vantul, actiunea seismica, etc.

Starea de eforturi
 Starea de eforturi unitare in structura se stabileste tinand cont de fazele de executie, iar pentru
structura compusa din otel beton se opereaza cu coeficienti de echivalenta beton-otel diferiti pentru
incarcarile de lunga durata si scurta durata.
Dupa cum spuneam, se respecta cele 2 faze.
Faza 1 Grinda metalica nu conlucreaza cu dala de beton
Eforturile unitare in talpile grinzilor se determina din fortele axiale rezultate din momentul incovoietor
de calcul, iar la talpa superioara in plus exista efectul incovoierii pe distanta dintre noduri.

Fortele axiale in talpi:

Momentul incovoietor pentru o grinda la mijocul deschiderii

Momentul incovoietor la distanta x de reazem

Obs: Apar eforturi unitare la talpa superioara si la talpa inferioara.

Schema de preluare M in faza 1:

Fig 4.4 Starea de eforturi in talpi

Faza 2 Grinda metalica conlucreaza cu dala de beton

Incarcari de lunga durata
Schema de preluare M in faza 2 - lt:
 Fig 4.5 Starea de eforturi in talpi Faza 2: incarcari de lunga durata

Fortele axiale in talpi:

Obs: Apar eforturi unitare la talpa superioara si la talpa inferioara.

Incarcari de scurta durata
Schema de preluare M in faza 2 - st:

Fig 4.6 Starea de eforturi in talpi Faza 2: incarcari de scurta durata

Fortele axiale in talpi:

Coeficientul de echivalenta otel-beton: n0

Obs: Apar eforturi unitare la talpa superioara si la talpa inferioara.

Se calculeaza eforturile unitare totale si se determina coeficientul de reducere a talpii comprimate.
Modul de pierdere a stabilitatii si forta critica de flambaj (N.cr=min.N.cr.i) , in functie de forma sectiunii
transversale:
Sectiune dublu simetrica

Sectiune mono-simetrica

Grinzi cu zabrele sau de tip Vierendeel

Grinzile cu zabrele se utilizeaza pentru deschideri medii peste 15 metrii, iar barele sunt
realizate din profile laminate L,U,H sau din tevi cu sectiunea circulara sau tevi rectangulare- cu
sectiune patrata sau dreptunghiulara.

Fig 4.7 Pasarela pe grinzi Vierendeel

Fig 4.8 Pasarela pe grinzi cu zabrele (Oradea)

Concluzii si comentarii dupa studiul efectuat

 Tablierele cu structura compusa otel beton (grinzi cu zabrele) ofera economicitate in cazul
podurilor rutiere, feroviare sau pasarele pietonale.
La evaluarea eforturilor unitare se ia in calcul odata cu incovoierea generala a grinzii cu zabrele
si efectul incovoierii locale pe distanta dintre nodurile talpii superioare.
Din cauza faptului ca talpa superioara se comporta ca o grinda continua pe reazeme elastice,
este greu de apreciat valoarea momentelor incovoietoare in campuri si in dreptul reazemelor.
Coeficientul k (1.2 in camp (intre noduri) si 0.8 in dreptul nodurilor) acopera in general valorile
obtinute in etapa a doua de calcul. (calcul automatizat sectiunile barelor sunt cunoscute)
In prima faza se va tine cont de fenomenul de pierdere a stabilitatii talpii comprimate prin
evaluarea coeficientului de reducere din flambaj.
De regula placa de beton e comprimata in dreptul nodurilor
In zona antretoazelor momentul de incovoiere locala poate fi negativ si atunci se ia in vedere
faptul ca betonul fisurat nu preia intinderi. Sectiunea de calcul va include astfel armatura din
placa sau se va lua in considerare numai sectiunea metalica a talpii superioare.
Talpa superioara comprimata poate fi alcatuita dintr-un otel mai slab ca si talpa inferioara
intinsa (economicitate).
Bibliografie:
1. Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor metalice din profile cu goluri in
inimma Indicativ P 74-81
2. Structuri metalice usoare Grinzi conformate - Pasarele pietonale Petru Moga
3. Pasarele Pietonale Metalice Baze de calcul Petru Moga
4. Structuri de Poduri Metalice Manual de proiectare Petru Moga
5. Norme europene de proiectare- Volumul 2 Grinzi metalice