A XII-a Conferin Naional de Geotehnic i Fundaii - Iai, 20-22 septembrie 2012

Imbunatatirea terenurilor de fundare loessoide saturate prin

folosirea coloanelor din balast vibropresat si nucleelor din beton
simplu Studiu de caz Hala si parcaje Falticeni
Dumitrica tefanache, D. D. tefanache,
S.C. Progeocon S.R.L. Iasi

S. Manea
Universitatea Tehnica si de Constructii Bucuresti

P. Rileanu
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachidin Iasi, Facultatea de Constructii si Instalatii

Cuvinte cheie: imbunatatirea terenurilor dificile de fundare, coloane din balast vibropresat, nuclee din beton
REZUMAT: In lucrare se prezinta investigatiile geotehnice pentru executia unei hale si a unui parcaj
amplasat in orasului Falticeni, in fosta zona industriala a localitatii, in imediata apropiere a unitatii militare
de jandarmi.Din investigatiile realizate in teren a rezultat ca pina la adicimea de 15,00 m terenul este alcatuit
dintr-un pachet de praf nisipos, nisip argilos si praf nisipos argilos, plastic moale la plastic consistent, practic
saturat, compresibil. Investigatiile de teren s-au executat pina la o adincime de 30,00 m si au cuprins
cercetari geotehnice, hidrogeologice si de monitorizare inclinometrica, pentru a avea datele necesare fundarii
indirecte pe piloti forati a cladirii, executia coloanelor din beton simplu (nuclee rigide) si a coloanelor din
piatra sparta si balast de sub pardoseala.
1 INTRODUCERE

Cercetarea si investigarea geotehnica a urmarit stabilirea conditiilor de fundare pentru pardoseala

unei hale, a drumurilor de acces si parcajelor pe un amplasament din orasul Falticeni.

Figura 1. Amplasamentul zonei studiate.

Pentru stabilirea volumlui lucrarilor de investigatii si a naturii acestora s-a realizat incadrarea
preliminara a lucrarii intr-una din categoriile geotehnice, in conformitate cu normativul NP
074/2007[1]. In urma analizei factorilor determinanti riscul geotehnic s-a incadrat in categoria
427

geotehnica 3.
Conform codului de proiectare seismic P 100/1-2006[2], pentru Falticeni, valoarea de virf a
acceleratiei terenului pentru proiectare, ag = 0,16 g, iar perioada de control(colt) a spectrului de
raspuns, Tc=0,7 s.
Adincimea maxima de inghet este de 1,10 m de la suprafata terenului, conform STAS 605477[3].
2 INVESTIGAREA TERENULUI DE FUNDARE

Pentru determinarea naturii terenului de fundare, pe amplasament s-au executat 19 foraje

geotehnice din care s-au recoltat probe de pamint in conformitate cu STAS 1242/1-89, care au fost
analizate si interpretate in cadrul laboratorului geotehnic.
Din observatiile efectuate in teren si din interpretarea rezultatelor incercarilor de laborator cu
ocazia executarii forajelor si a penetrarilor s-au constatat urmatoarele:
Forajele geotehnice executate au reliefat urmatoarea stratificatie:
-foraje din zona amonte
0,00- 10,70/11,30 m

- pachet de praf nisipos, nisip argilos si praf nisipos argilos,

maroniu-galbui, plastic moale la plastic consistent, foarte umed
la practic saturat, compresibil;
10,70/11,30- 14,90/15,60 m nisip prafos in alternanta cu praf nisipos argilos, galbenmaroniu cu intruziuni nisipoase cenusii-verzui, plastic moale la
plastic consistent, practic saturat, compresibil;
14,90/15,60-20,40/22,50 m pachet de nisip argilos cu praf nisipos argilos in baza, cenusiualbastrui, cu intruziuni nisipoase verzui cenusii, practic saturat;
20,40/22,50 30,00 m
- pachet de argila prafoasa si argila in partea superioara, cu
trecere in argila grasa, stratificata cu aspect marnos, cenusienegricioasa, plastic virtoasa la tare.
-foraje din zona aval
0,00-5,60/7,00 m

- praf argilos, galben-maroniu cu intruziuni nisipoase cenusiiverzui, plastic consistent, practic saturat;
5,60/7,00-14,50/15,00 m
- praf nisipos argilos cu intercalatii de nisip argilos, cenusiuverzui, plastic moale la plastic consistent, practic saturat,
compresibil;
14,50/15,00-18,00 m
- praf nisipos argilos, cenusiu-albastrui-vezui, plastic consistent,
cu rare elemente de pietris in baza;
18,00-30,00 m
- pachet de argila si argila grasa cu intercalatii de praf argilos,
cenusiu-negricioas, stratificat, in placi.
Testele de penetrare dinamica s-au realizat pentru confirmarea si verificarea starii de indesare a
terenului pe adincimea investigata si punerea in evidenta a unor paminturi afinate goluri ori
accidente subterane, ce ar putea exista in amplasament. Astfel s-au executat 5 penetrari dinamice
(DPH) conform SR EN 22476/2-2006 care arata o portanta mai buna a terenului sub 10,00-15,00 m
fata de CTN.

428

Figura 2. Grafice penetrari dinamice DPH

Avind rezultatele lucrarilor de investigare, laborator si cercetare din cadrul amplasamentului, s-a
pus in evidenta succesiunea stratelor ce compun terenul de fundare pe adincimea studiata. Astfel
avem:
Orizontul 1 - praf argilos, praf nisipos, cu grosimi cuprinse intre 1,40 5,60 m maroniu-galbui,
plastic moale la plastic consistent, foarte umed la practic saturat, compresibil;
Orizontul 2 - praf nisipos argilos in alternanta cu nisip argilos si nisip prafos, cu grosomi
cuprinse intre 11,70-13,40 galben-maroniu cu intruziuni nisipoase cenusii-verzui,
plastic moale la plastic consistent, practic saturat, compresibil;
Orizontul 3 - nisip argilos in alternanta cu praf nisipos argilos cu grosimi cuprinse intre 2,706,90 m cenusiu-albastrui, cu intruziuni nisipoase verzui-cenusii, practic saturat ;
Orizontul 4 argila si argila prafoasa, cenusie-albastruie, plastic virtos la tare cu grosimi
cuprinse intre 1,80 -2,30 m. Acest strat reprezinta partea superioara alterata a
stratului de baza format din argila marnoasa.
Orizontul 5 - argila si argila grasa cu intercalatii de argila, cenusie-negricioasa, cu aspect marnos,
cu filme si lentile de nisip, stratificata in placi, plastic virtoasa la tare.

Figura 3. Profil geotehnic transversal

Valorile caracteristicilor fizico-mecanice ale stratului in care sunt incastrate nucleele rigide si
coloanele din balast sunt prezentate tabelar:

429

Tabel 1. Profil geotehnic din amplasament.

Nr.crt.
Denumire
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
13
15
16
17

Limita inferioara de plasticitate

Limita superioara de plasticitate
Indice de plasticitate
Umiditate
Indice de consistenta
Greutatea volumica
Greutate volumica in stare uscata
Porozitatea
Indicele porilor
Grad de umiditate
Modul de deformatie edometric la umiditate
naturala
Tasarea specifica la 2 daN/cm2 la umiditate
naturala
Unghi de frecare interioaraCoeziunea
Granulozitatea
Argila
Praf
Nisip

Simbol

U.M.

Wp
WL
Ip
W
Ic

d
n
e
Sr
M2-3,nat

%
%
%
%
kN/m3
kN/m3
%
%
kPa

Valori
obtinute
16,44-23,45
34,00-62,44
24,21-41,52
17,85-23,74
0,85-1,08
19,70-20,80
16,10-17,70
34,40-40,22
0,52-0,67
0,88-0,91
8883-14952

ep2,nat

cm/m

1,83-3,77

grade
kPa

4-28
46-71

A
P
N

%
%
%

48-85
11-28
3-24

Pe amplasament s-a montat un inclinometru pentru efectuarea masuratorilor de deplasari pe cele

doua directii ortogonale ale tubulaturii inclinometrice. Prelucrarea rezultatelor s-a facut sub forma
de:
- valori (deplasari absolute si relative fata de citirea 0 considerata ca citire de referinta pentru
masuratorile din etapa ulterioara);
- reprezentati grafice (diagrame de deformatie in plan orizontal avind ca baza de referinta
capetele tubulaturii inclinometrice).
In urma citirii si prelucrarii datelor se constata urmatoarele:
- ordinul de marime al deplasarii(pe cele doua directii ortogonale respectiv valoarea vectorului
deplasare) este sub valoarea de 1,2 mm care se inscrie in domeniul de precizie al aparaturii
de monitorizare;
- rezultatele actiunii de monitorizare nu indica aparitia de deplasari (semnificative) in terenul
natural respectiv in terasamente de natura sa indice fenomene de instabilitate. Reprezentarea
grafica indica o tendita de deplasare intre cotele 286 mdMN (pe ambele directii) si 292
mdMN(pe directia B0-B180).

Figura 4. Reprezentare grafica a deplasarilor monitorizate cu inclinometru

Pe amplasament apa subterana a fost interceptata in timpul investigatiilor geotehnice la adincimi

de aproximativ 1,50-2,00 m functie de cota terenului si pozitia forajului si s-a stabilizat la 0,00-1,20
430

m in amplasamentul studiat, avind un caracter ascensional. In arealul analizat exista deasemeni si o

serie de emergente si mustiri de apa care debuseaza la zi in zonele cu relief negativ. Tinand cont de
Raportul de incercare nr.525, realizat de Laboratorul calitatii apei al Directiei Apelor PrutIasi,
precum si prevederile din codul NE 012/99 si analizand continutul STAS 3349/1-88, apa nu
prezinta agresivitate sulfatica sau magneziana asupra betoanelor, dar din studii ale unor terenuri
alaturate reiese faptul ca poate fi cu o slaba agresivitate carbonica. O caracteristica a
amplasamentului o reprezinta faptul ca apa este prezenta pe o grosime de cel putin 15,00-18,00 m a
pachetului de roca incepind cu adincimea la care a fost interceptata. Acest strat cu un continut
insemnat de nisip favorizeaza circulatia apei subterane dinspre terasa si versant, in care se
acumuleaza, spre piriul Somuz care se afla in aval de zona investigata.
3 SOLUTII DE FUNDARE RECOMANDATE

Avind in vedere cele aratate anterior, caracteristicile terenului, precum si prevederile din normele
tehnice si cele din STAS 3300/2-85 pct.3.3.2, referitor la existenta in cuprinsul zonei active a unor
straturi cu caracteristici fizico-mecanice slabe, fundarea directa a cladirii, in pachetul de praf
nisipos argilos si nisip argilos cu intruziuni nisipoase verzui-cenusii, plastic consistent la plastic
moale, cu compresibilitate mare, nu este recomandata.
In consecinta, s-a analizat posibilitatea fundarii indirectate prin intermediul unor piloti din beton
armat a structurii si realizarea sub pardoseala a unor coloane din piatra sparta combinate cu nuclee
rigide, peste care se va realiza o perna din material granular armata cu geogrile.
O alta varianta de fundare si imbunatatire a terenului nu poate fi adoptata deoarece in anii
anteriori, in amplasament s-au realizat excavatii (dizlocari mari de pamint, deterioarea unor drenuri)
care au contribuit la micsorarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului din amplasament,
interventii care ingreuneaza sau chiar pot compromite realizarea unei lucrari de buna calitate.
Pe baza caracterizarii geotehnice a amplasamentului si a solicitarilor diferentiate pe suprafata
acestuia, datorate obiectivelor propuse a fi realizate, au fost stabilite zone de amenajare cu solutii de
fundare dupa cum urmeaza:
3.1 Fundarea structurii.

Fundarea pe teren imbunatatit cu strat de blocaj si perna de balast in aceasta faza, in care terenul a
fost perturbat, nu prezinta siguranta. Din acest motiv propunem fundarea indirecta prin intermediul
unor piloti din beton armat, care sa depaseasca terenul cu caracteristice slabe situat pina la 20,0024,00 m.
3.2 Fundarea pardoselii.

Fundarea pardoselii se va realiza numai dupa o imbunatatire prealabila a terenului care sa

contribuie la marirea capacitatii portante dar si la obtinerea unei suprafete plane si orizontale.
Aceasta imbunatatire se poate realiza prin folosirea coloanelor din piatra sparta si balast combinate
cu nuclee rigide din beton, peste care se va realiza un blocaj din piatra sparta cu o perna din balast,
cu o grosime de cel putin 1,50 m, armata cu geogrile bidirectionale cu respectarea normativului
C29/85.
In acest sens se propun coloane din piatra sparta si balast cu diametru de 600 mm iar lungimea
fisei de aproximativ 10,00 m.
In faza initiala se va realiza in amplasament un poligon experimental de proba in care se vor
trasa axele coloanelor, dupa care se vor executa penetrari in conformitate cu normativul C 29IV/85.
Suprafata terenului de sub pardoseala, care va fi consolidata cu coloane din piatra sparta si balast,
va depasi laturile fundatiei exterioare (B) cu o latime egala cu B/2.
431

In functie de rezultatele obtinute se va definitiva lungimea de incastrare a coloanelor, distanta

dintre acestea si oportunitatea introducerii nucleelor rigide din beton. Aceste nuclee din beton
simplu sporesc capaciatea portanta a terenului si contribuie la limitarea tasarilor.
Dupa executia acestora, se trece la faza urmatoare de realizare a unei perne din balast compactat
cu un geotextil de separatie si geogrile biaxiale. Realizarea imbunatatirii terenului pe intreaga
suprafata determina de asemenea si cresterea gradului de incastrare la partea superioara a pilotilor
de sub fundatiile stilpilor, fapt ce mareste capacitatea portanta a acestora cit si rigiditatea in plan
orizontal a grupurilor de piloti.
Solutia de imbunatatire a terenului cu coloane vibropresate si nuclee rigide se impune datorita:
- caracteristicile fizico-mecanice diferite ale terenului sub pardoseala cladirii;
- capacitatea portanta mica a terenului de fundare pina la adincimea de aproximativ 10,0015,00 m ;
- nivelul ridicat al apei subterane, interceptat la 0,50 m stabilindu-se la CTN dupa 24 ore, in
anumite zone ale amplasamentului;
- amplasarea cladirii intr-o zona aluvionara cu stratificatii incrucisate, orientate nefavorabil
dupa linia de cea mai mare panta si caracteristici fizico-mecanice slabe si diferite;
- circulatia libera a apei subterane dinspre amonte spre aval nu este influentata favorizind astfel
drenarea naturala a zonei;
- evitarea fundarii cladirii in stratul de pamint degradat aluvionar format din strate cu continut
ridicat de nisip saturat, susceptibil la lichefiere, la actiuni seismice;
- datorita factorului de stabilitate, care indica probabilitatea producerii unei alunecari in cazul
unui seism caracteristic zonei, prin amplasarea noii cladiri in terenul existent;
- asigura mentinerea starii de echilibru a intregului pachet aflat sub constructie, deoarece
incarcarile sunt transmise prin intermediul pilotilor stratelor inferioare de consistenta mai
buna.
Realizarea coloanelor din piatra sparta si a nucleelor rigide din beton simplu conduce la marirea
capacitatii portante a terenului de sub pardoseala prin:
- inlocuirea partiala a unui material slab (praf argilos nisipos saturat) cu un alt material
(piatra sparta sau balast) cu caracteristici fizico-mecanice superioare;
drenarea pe verticala a apei prin intermediul coloanelor de material granular si dirijarea
acesteia spre drenuri orizontale colectoare.
Acest sistem de fundare are avantajul drenarii gravitationale a apei dinspre versant, catre aval in
amplasamentul cladirii, cu interventii minimale, raminimd a se executa numai drenuri si transee
drenante de mica adincime.
Adincimea de incastrare a coloanelor se va stabili prin observatii de teren odata cu inceperea
executiei acestora, functie de gradul de indesare al materialului in care patrunde, de viteza de
inaintare a tijei de vibro-presare si de energia necesara la inaintare. Aceleasi controale si verificari
se vor face, pe strate elementare, la executarea pernei din balast armata cu geogrile. Gradul de
compactare al pernei se va realiza in conformitate cu STAS 9850/89 si C29/85.

432

Figura 5. Amplasarea coloanelor de balast si a nucleelor rigide

4 SOLUTII DE DRENAJ SUB CLADIRE SI PARCAJE

Pentru inlaturarea efectelor negative ale apei subterane asupra caracteristicilor terenului de fundare
de sub cladire si sub parcaje s-a stabilit pe baza rezultatelor unui studiu hidrogeologic executia unor
drenuri si transee drenante pentru colectarea si dirijarea apei catre o retea de canalizare.

Figura 5. Sistem drenaj format din drenuri si transee drenante..

5 CONCLUZII

Utilizarea coloanelor vibropresate din piatra sparta-balast si a nucleelor din beton, s-a
dovedit a fi o solutie de imbunatatire a terenului din cadrul amplasamentului.
Fundarea indirecta pe piloti forati, utilizarea coloanelor vibropresate si a nucleelor rigide
asigura stabilitatea zonei in care este amplasata investitia.

433

Masurile de fundarea a cladirii, pardoselilor si parcajelor combinate cu sistemul de

drenaj, au condus la valorificarea unui teren dificil din punct de vedere al conditiilor de
fundare.
Alegerea sistemelor de fundare si drenaj s-a facut tinindu-se seama de conlucrarea
ansamblului suprastructura-infrastructura-teren de fundare, asa incit sa se obtina o
eficienta maxima de rezistenta si stabilitate.

BIBLIOGRAFIE
1. NP 074/2007- Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii
2. P 100/1-2006- Cod de proiectare seismica. Prevederi de proiectare pentru cladiri
3. STAS 6054-77- Teren de fundare. Adincimi maxime de inghet.
4. STAS 1242/1-89- Teren de fundare. Principii de cercetare geologica, tehnica si geotehnica a terenuluii de fundare.
5. STAS 3300/2-85- Terenul de fundare. Calculul terenului de fundare.
6. C 159-89 Instructiuni tehnice pentru cercetarea terenuluii de fundare prin metoda penetrarii cu con.
7. xxx Studiu geotehnic si studiu hidrogeologic Amplasament Falticeni- S.C. Progeocon SRL
8. xxx - Raport de minitorizare inclinometrica si piezometrica -Amplasament Falticeni- S.C.Geosolution Expert SRL
9. xxx - Studiu geotehnic si hidrogeologic- Amplasament Falticeni consultant general S.Manea.

434