pr160 BIS BISTRA PDF

STUDIU GEOTEHNIC
March 27
…………BENEFICIAR;
....................( BISERICA BISTRA)
2018
Executant: P.F.A. G.E.R Inscris in
registrul comertului NR.F20/183/2003
Denumirea lucrarii; MODERNIZARE ALEI SI CONSOLIDARE BISERICA, CIF 22866955/01.01.2007
BISTRA, JUD. ALBA” Cont curent
RO65BTRL02201202669045XXBANCA
TRANSILVAIA sucursala Petrosani
FOAIE DE PREZENTARE
NR.Proiect ..0160/2018
BORDEROU
PIESE SCRISE
Document nr. Denumire document
Pagina 1 din 4 Foaie de prezentare
Pagina 2 din 4 Borderou
Pagina 3 din 4 Lista de semnaturi
Pagina 4 din 4 Documentatia
PIESE DESENATE – in Text
Plansa nr. Denumire plansa
Pagina 1 din 1 G1 Plan de incadrare in zona - Amplasarea lucrarilor
Pagina 1 din 1 G2 Harta de incadrare in judet
Pagina 1 din 1 G4 Harta morfologica de detaliu
Pagina 1 din 1 G5 Schita morfologica a teritoriului
Pagina 1 din 1 G6 Harta hidrografica
Pagina 1 din 1 G7 Harta geologica a zonei
Pagina 1 la 2 Fişe de stratificaţie
Data intocmit,
27.03.2018 ing.Guzranyi Emeric Robert
Ls..........................................
LISTA DE SEMNATURI
Sef proiect; ing ........................ Ls........................
Proiectant specialitate; ing geolog.Guzranyi Emeric Robert Ls........................
*Verificat; ing................................................ Ls........................
*verificat-
verificarea documentatiei in conformitate cu NP 074/2007 de catre un autorizat de MDLPL atestat in domeniul Af –
REZISTENTA MECANICA SI STABILIATATEA TERENULUI DE FUNDARE A CONSTRUCTIILOR SI MASIVELOR DE PAMANT
LOT 01 GEOLOGIE
“ MODERNIZARE ALEI SI CONSOLIDARE BISERICA, BISTRA, JUD. ALBA””
FAZA; S.F
STUDIU GEOTEHNIC
BENEFICIAR; BISERICA BISTRA
Nr. Proiect; .160/2018

27.03 2018
Exemplar, nr..1...
CUPRINS;
1. Capăt de foaie 1 pag.

2. Cuprins 1 pag.
3. Studiu geotehnic 85 pag.
3.1. Date generale
3.2. Date privind amplasarea terenului
3.3. Prezentarea informatiilor geotehnice
3.4. Evaluarea informatiilor geotehnice
Fise de stratificatie 2 pag.
.........................................................................................................................................
Studiul geotehnic cuprinde..................................................................................89 pag.
1. DATE GENERALE
Prezentul studiu geotehnic a fost întocmit la cererea beneficiarului
BISERICA BISTRA care solicită date pentru obiectivul : MODERNIZARE ALEI SI
CONSOLIDARE BISERICA, BISTRA, JUD. ALBA” acesta fiind necesare proiectantului de specialitate
mentionat, pentru stabilirea stratificatiei terenului si necesitatea inbunatatirea fundamentului (
consolidarea ) Bisericii .
Prezentul studiu se intocmeste in conformitate cu normele in vigoare :
- indicativul NP 074/2014 – NORMATIV PRIVIND DOCUMENTAŢIILE GEOTEHNICE
PENTRU CONSTRUCŢII ,
- HG 28/2008 - HOTĂRÂRE nr. 28 din 9 ianuarie 2008 PRIVIND APROBAREA
CONTINUTULUI-CADRU AL DOCUMENTATIEI TEHNICO-ECONOMICE AFERENTE
INVESTITIILOR PUBLICE, PRECUM SI A STRUCTURII SI METODOLOGIEI DE
ELABORARE A DEVIZULUI GENERAL PENTRU OBIECTIVE DE INVESTITII SI LUCRĂRI
DE INTERVENTII ,
- indicativul NP 112 – 2013 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA FUNDAŢIILOR DE
SUPRAFAŢĂ ,
- STAS 6054/77 – ADANCIMEA DE INGHET IN ROMANIA
- normativul P 100 - 1/2013 COD DE PROIECTARE SEISMICĂ– PARTEA I – PREVEDERI
DE PROIECTARE PENTRU CLĂDIRI .
- SR EN 1997-2:2007 - Eurocod 7: PROIECTAREA GEOTEHNICĂ. PARTEA 2:
INVESTIGAREA ŞI ÎNCERCAREA TERENULUI
- SR EN 1997-1:2004 - Eurocod 7: PROIECTAREA GEOTEHNICĂ PARTEA 1: REGULI
GENERALE
- LEGEA Nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, Publicatã în: Monitorul Oficial
Nr. 726 din 14 noiembrie 2001
- SR EN ISO – 14688 – 1 – noiembrie 2004 – IDENTIFICAREA SI CLASIFICAREA
PĂMÎNTURILOR . Partea 1 : Identificare si descriere .
- SR EN ISO – 14688 – 2 – septembrie 2005 – IDENTIFICAREA SI CLASIFICAREA
PĂMÎNTURILOR . Partea 2 : Principii pentru o clasificare (din punct de vedere
granulometric ).
1.1. DENUMIREA SI AMPLASAREA LUCRARII

Amplasamentul viitorului obiectiv se poate urmării mai jos :
Sursa: https://www.google.ro/maps si album foto personal.
De asemenea este situat in apropierea luncii Ariesului partial si zona de depunei de material
granular de paraul Valea Mare. Obiectivul ( Biserica si zonele limitrofe) se urmareste impreuna cu
plansele de specialitate si cu anexele prezentului studiu privind lungimile forma si amplasarea
acestora,cu ridicarile topografice. In urma diferitelor lucrari de sistematizare au ramas umpluturi de
material unde s-au intervenit pe suprafete considerabile.
1.2. INVESTITOR : BISERICA BISTRA
1.3. PROIECTANT GENERAL: …………………………..
1.4. PROIECTANTUL DE SPECIALITATE PENTRU STUDIUL GEOTEHNIC
Guzranyi Emeric Robert P.F.A
1.5. NUMELE SI ADRESA TUTUROR UNITATILOR CARE AU PARTICIPAT LA
INVESTIGAREA TERENULUI DE FUNDARE , CU PRECIZAREA CATEGORIEI DE LUCRARI IN
CARE AU FOST IMPLICATE
1.5.1 Popescu Dumitru - pentru analizarea probelor de ROCI analize mineralogice (
tulburate si netulburate) cu sediul in Petrosani .JudHunedoara.
1.5.2 Guzranyi Emeric Robert P.F.A – participant la toate fazele de executie si interpretare
( coroborarea datelor) si elaborare studiu ( foraje , predare probe ,pamanturi si roci
ape ..etc) a prezentului studiu geotehnic. Petrosani. Jud Hunedoara.
1.6. DATE TEHNICE FURNIZATE DE BENEFICIAR SI/SAU PROIECTANT
PRIVITOARE LA SISTEMELE CONSTRUCTIVE PRECONIZATE.
Din intalnirile anterioare avute cu beneficiarul se urmareste a se identifica stratificatia
terenului ( pentru gradul de sapatura –tarie ) si oportunitatea de consolidare a Bisericii
respectiv de eradicare ( scoaterea) a umezelii la nivelul fundatiilor care urca pe ziduri
(pereti) si deterioreaza picturile din interiorul acesteia in acelasi timp se degradeaza
pardoseala.
2. DATE PRIVIND TERENUL DIN AMPLASAMENT
Comuna Bistra este situata în compartimentul Apusenilor de Nord (extremitatea sudică a acestui
spaţiu depresionar) străbătut de Arieş , râul care are un meandru deosebit de pronunţat in zona
cercetata.
Depozitele sunt de vârstă cuaternară şi sunt reprezentate prin formaţiuni deluviale, aluviale si
proluviale caracteristice cu o structură încrucişată dezordonata reprezentate prin argile prăfoase
cu fragmente de roci de tipul dacitelor,sist sericito cloritos, gnais cuarto feldspatic , dezvoltate în
zona studiata ,si sedimente noi granulare aduse de Raul Aries, depuse incrucisat si cu diferite
granulatii cu trecere în bază la nisipuri fine cu fragmente din cristalinul cretacic – fragmentarea
rocilor cristaline din seria de Arada .
Stratificaţia terenului este constituită din orizont sedimentar si deluvial descris mai sus ce
repauzează pe roca de bază reprezentată prin calcare stratificate , slab metamorfozate.De
asemenea au fost interceptate si roci diferite provenite din amonte aduse de Valea Mare care
adduce o cantitate mare de sediment de tip bolovanis, pietris nisip si praf argilos.
2.1. DATE PRIVIND ZONAREA SEISMICA

Caracteristici geofizice ale terenului cercetat , în conformitate cu normativul P 100 - 1/2016
sunt :
Zona seismică : E
Zonarea valorilor de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani şi 20%
probabilitate de depăşire în 50 de ani este :ag = 0,10g
Perioada de colt Tc= 0,7 s
ADÂNCIMEA DE ÎNGHEŢ
Adâncimea de îngheţ conform STAS 6054/77 este la 1,20 m de la cota terenului natural
2.2. DATE GEOLOGICE GENERALE
Din punct de vedere geologic zona cercetată face parte din Munţii Apuseni de Nord care au
început să funcţioneze ca orice arie geosinclinală în ciclul alpin. Edificiul Munţilor Apuseni de Nord
este alcătuit din formaţiuni cristalofiliene şi magmatice (produse ale unor cicluri tectono-magmatice
prealpine) şi care constituie fundamentul prin a cărui regenerare s-a format geosinclinalul alpin
iar în structura actuală alcătuiesc masivele prealpine; la aceasta se adaugă învelişul sedimentar
prelaramic, produsele magmatismului laramic şi învelişul posttectonic.
În fundamentul Munţilor Apuseni de nord au fost identificate formaţiuni cristolofiliene şi
masive de granitoide aparţinând la trei cicluri tectano-magmatice:
- ciclul prebaikalian reprezentat prin seria de Baia de Arieş constituită din filite microblastice
cu granaţi, şisturi cuarţito - muscovitice cu granaţi, amfibolite şi calcare marmoreene;
- ciclul baikalian în care se încadrează seria de Bistra: şisturi cu sericit şi clorit, în care se
intercalează amfibolite cu albit şi porfiroide;
- ciclul hercinic - reprezentat prin metamorfozarea formaţiunilor sedimentare şi
magmatogene bazice în condiţiile faciesului şisturilor verzi.
Învelişul sedimentar al masivelor cristaline face parte din pânza (unitatea) de Codru care
include partea sudică a Munţilor Apuseni de Nord, venind în contact cu Munţii Apuseni de Sud.
Succesiunea sedimentară începe cu triasicul şi se încheie cu cretacicul inferior : conglomerate,
gresii cuarţoase, argile violacee, şisturi argiloase, gresii micacee cu elemente şi intercalaţii de
dolomite calcaroase.
Magmatitele, rezultate în urma magmatismului laramic sunt reprezentate prin corpuri de
dimensiuni mici alcătuite din riolite, porfire dioritice, porfire granodioritice şi granodiorite.
Evoluând ca regiune emersă în neozoic, ansamblul tectonic al Munţilor Apuseni de Nord a
suferit acţiunea intensă a eroziunii care a contribuit la crearea peisajului morfostructural actual.
În cuaternar mişcările scoarţei au condiţionat şi accentuarea proceselor exogene, mai ales
denudarea şi acumularea. Astfel, ariile exondate, foarte înălţate au fost supuse unor eroziuni
intense, în timp ce acumulările au fost reduse la formarea unor depozite subaeriene (eluviale,
coluviale, deluviale, proluviale etc.).
Dispoziţia reţelei hidrografice, care s-a format tot în cuaternar, a fost influenţată de mişcările
neotectonice, urmare fiind formarea teraselor fluviatile cu depuneri corespunzătoare. În zona
cercetată depozitele neotectonice sunt reprezentate prin aluviunile grosiere din zonele de luncă şi
de terasă şi prin depozitele deluviale şi unele deluvii de alunecare care bordează zonele de terasă
făcând racordul cu versanţii adiacenţi (vârsta depozitelor cuaternare este holocenă).
Aceşti munţi prezintă o mare varietate petrografică, un adevărat mozaic: roci cristaline
sist cristalin proterozoic inferior paleozoic - superior seria de Arada ( Apusenii de Nord)în partea
centrală, roca magmatica , apartine vulcanismului neogen din ( Apusenii de Sud). (roci ce
alcãtuiesc fundamentul) peste care sunt dispuse formaţiunile recente cuaternare reprezentate prin
aluviunile transportate şi depuse de râul Arieş si Valea Mare în zonele de luncã şi de terasã cât şi
formaţiunile deluviale şi coluviale cuaternare de pe panta versanţilor caracterizate printr-o structurã
încrucişatã.
Recent acestea sunt completate în mare parte de umpluturi locale generate de lucrari antropice.
Dispoziţia reţelelor hidrografice aferente râului Arieş , au dus la formarea teraselor şi
luncilor cu depunerile corespunzătoare evidentiate în perimetrul cercetat
Din punct de vedere geologic teritoriul studiat face parte din Munţii Apuseni de Sud care au
început să funcţioneze ca arie geosenclinală în ciclul alpin. Această unitate geologico - structurală
- cunoscută în literatura geologică şi sub numele de geosinclinalul Mureşului - are drept fundament
şisturile cristaline, Munţii Apuseni de Sud formându-se prin regenerarea acestuia începând din
jurasicul mediu. Pe lângă larga dezvoltare a magmatismului bazic iniţial, începând din cretacic,
geosinclinalul Mureşului a fost afectat de intense mişcări de cutare având drept consecinţă
formarea depozitelor sinorogene. Având în vedere şi faptul că sunt destul de dezvoltate şi
produsele magmatismului timpuriu (laramic) precum şi vulcanitele neogene, apare clară evoluţia
cu caracter de eugeosinclinal a Munţilor Apuseni de Sud.
Din punct de vedere stratigrafic, peste şisturile cristaline, care alcătuiesc fundamentul zonei,
se dispun formaţiunile sedimentaree cărora li se adaugă produsele magmatice din ciclul tectono -
magmatic prebaikalian şi hercinic (reprezentate prin micaşisturi, şisturi sericito - cloritoase, calcare
şi dolomite cristaline).
Învelişul sedimentar este reprezentat prin depozitele de vârstă mezozoică care aparţin
jurasicului superior (calcare moduloase care trec pe verticală în calcare în plăci, calcare masive,
calcare recifale) cretacicului (şisturi siltitice şi silitite argiloase slab metamorfozate,
microconglomerate, gresii, argilite - aparţinătoare cretacicului inferior - respectiv depozite
conglomeratice şi grezoase - de vârstă cretacic superioară).
După schiţarea geosinclinalului Mureşului, în lungul fracturilor profunde a avut loc migrarea
spre suprafaţă a primelor produse endogene dând naştere magmatismului endogen iniţial alpin
reprezentate prin ofiolite. Magmatismul ofiolitic s-a manifestat începând din jurasicul mediu până în
cretacicul inferior şi s-a concretizat prin produse bazice (bazalte, gabrouri, andezite, etc).
Magmatismul ofiolitic din Munţii Apuseni de Sud a dat naştere la fenomene de metamorfism de
contact termic şi hidrotermal fiind însoţit şi de fenomene de metalogeneză care au condus la
conncentrarea unor substanţe utile în stadiul lichid - magmatic, precum şi la formarea unor
mineralizaţii hidrotermale şi vulcano - sedimentare.
În Munţii Apuseni de Sud diastrofismul laramic a fost însoţit de magmatismul subsecvent
timpuriu. Produsele acestuia se întâlnesc sub forma unor corpuri intrusive alcătuite din granite şi
subordonat granodiorite, diorite cuarţifere şi porfire dioritice.
După diastrofismul laramic zona a evoluat ca un sistem cutat emers. Mişcările din neozoic
au avut drept consecinţă formarea unui sistem de fracturi cu afundarea unor arii restrânse şi
transformareea lor în bazine de acumulare.
Ultima etapă a magmatismului alpin în Munţii Apuseni evoluează într-un stadiu subsecvent
tardiv printr-o activitate vulcanică desfăşurată în mai multe episoade în badenian, sarmaţian,
panonian şi ponţian-pliocen superior.
Vulcanismul terţiar este ultimul dintre cele mai importante fenomene geologice care imprimă
Apusenilor sudici o amprentă distinctă. Relieful vulcanic este înecat în cea mai mare parte în
molasa terţiară acumulată în ariile depresionare cu deschidere spre domeniul pononic.
Vulcanismul neogen din Munţii Apuseni de Sud a debutat într-un moment în care înfăţişarea
morfostructurală era asempnătoare cu un platou cu altitudini cuprinse între 600 şi 1200 m.
Modelarea reliefului în această unitate poate fi interpretată ca rezultat al subducţiei masei de roci
ofiolitice din Munţii Metaliferi, care ar reprezenta resturile unei plăci litostatice de tip oceanic, cu
colmatarea bazinelor neogen şi cu intensificarea activităţii vulcanice.
Primele episoade ale vulcanismului s-au desfăşurat într-un mediu continental litoral, cu
produse îngropate apoi în molasa badeniană. În timpul sarmaţianului şi panonianului activitatea în
Munţii Metaliferi a evoluat în condiţii subaeriene.
Elementele structurale din apropierea suprafeţei Apusenilor Sudici atrag atenţia asupra
faptului că modul de desfăşurare a activităţii vulcanice a fost controlat de caracterul structural
sensibil variat al ariilor de activitate vulcanică întâlnite pe teritoriul judeţului Alba: Zlatna-Stânija,
Roşia Montană-Bucium-Baia de Arieş şi culoarul văii Mureşului.
În zona vulcanică Zlatna-Stănija s-au semnalat cele mai vechi produse eruptive
reprezentate prin emisii de riolite şi andezite în alternanţă cu depozitele sedimentare badeniene
atribuite orozontului conglomeratic de Faţa Băii. În acest complex s-a precizat succesiunes
intercalaţiilor de lame şi piroclastite riolitice şi andezitice.
Datorită identificării unice în această zonă a conglomeratelor de Faţa Băii s-a demonstrat
faptul că vulcanismul a funcţionat concomitent cu procesele de subsidenţă, odată cu colmatarea
bazinelor post-tectonice astfel create.
T.P. Ghiţulescu şi M. Socolescu au atras atenţia că în Munţii Metaliferi orozontul imediat
următor de formaţiuni desimentare badeniene, respectiv pietrişurile de Almaşu Mare este lipsit de
intercalaţii cu produse vulcanice. Acest orizont sedimentogen preponderent pelitic, adesea cu
caracter vulcano-sedimentar, constituie un orizont reper.
La limita cu orizontul pietrişurilor de Almaşu Mare se individualizează o intercalaţie cu
produse acide dezvoltate într-un facies ignimbritic Tot în partea bazală a acestui orizont se cunosc
intercalaţii predominant piroclastic, bine conturate, de andezite curţifere.
Modul general de dezvoltare a magmatismului subsecvent tardiv din Apusenii Sudici, cu o
evoluţie specifică în anumite intervale de timp, caracterele petrochimice ale produselor eliberate,
cât şi fenomenele metalogenetice asociate constituie elementele principale în baza cărora s-au
delimitat trei etape distincte de evoluţie, care corespund la trei importante cicluri de erupţie.
Activitatea vulcanică din ciclul I de erupţie

Vulcanismul debutează prin eliminarea unor produse acide, ce alternează cu secvenţele
andezitice care delimitează un interval inferior al conglomeratelor de Faţa Băii şi un orizont mediu
al pietrişurilor de Almaşu Mare. Natura şi modul de apariţie a produselor reflectă o activitate intens
explozivă cu numeroase fenomene de recurenţă riolitică, riodacitică şi andezitică.
Faza erupţiilor riolitice şi riodacitice de Băiţa
În cazul rocilor acide se constată variaţii sensibile sub aspect petrografic, în directă legătură
cu distribuţia spaţială a produselor.
Riolitele apar în zona vulcanică Zlatna-Stănija prezentând o masă de bază criptocristalină
sau vitroasă, larg dezvoltată (cca 50%), de cele mai multe ori cu structură orientată.
Printre fenomenele componente se evidenţiază: plagioclazul (20%), sanidina, cuarţul,
subordonat biotitul şi hornblenda.
În această zonă se constată şi prezenţa unor blocuri de riolite rulate.
Faza erupţiilor andezitice de Faţa Băii

În cuprinsul acestei faze rocile apar în varietate amfibolitică.
Andezitele şi andezitele cuarţifere badeniene din structurile zonelor vulcanice prezintă o
masă fundamentală microcristalină, pigmentată în mod obişnuit şi caracteristic cu oxizi de fier. În
această pastă de bază sunt prinse fenocristale de plagioclaz (anortit) şi hornblendă.
Sporadic apar biotitul, cuarţul sau granatul.
În zona vulcanică Zlatna-Stănija o particularitate o constituie prezenţa hiperstenului care în
mod cu totul excepţional, se selectează ca element fenic predominant.
Activitatea vulcanică în acest interval de timp a început şi s-a încheiat cu secvenţe intens
explozive. Între produsele explozive se interpun curgeri masive de lavă.
Din toate studiile intreprinse reiese că activitatea vulcanică din acest ciclu de erupţie a fost
lipsită de fenomene metalogenetice.
Activitatea vulcanică din ciclul II de erupţie

În Munţii Metaliferi această activitate reprezintă cea mai importantă perioadă de maifestare
a vulcanismului, care se desfăşoară în condiţii geotectonice de ridicare a fundamentului. Marea
sarmaţiană se retrage inegal din bazinele posttectonice, ceea ce face ca produsele de la începutul
acestui ciclu să se dispună de cele mai multe ori peste formaţiunile sedimentare badeniene şi mai
rar peste cele aparţinând besserabianului inferior.
Vulcanismul a avut un caracter predominant efuziv. În acest interval de timp au fost create
cele mai importante edificii vulcanice refuzive, cu caracter complex şi numeroase corpuri
vulcanice.
Faza erupţiilor andezitice

Această fază cuprinde aproape în întregime teritoriul Munţilor Metaliferi în care vulcanismul
înregistra maxim de intensitate.
Produsele vulcanice s-au acumulat într-un facies predominant efuziv, local cu acumularea
unei formaţiuni vulcano-sedimentare.
Sub aspect mineralogic se individualizează ca varietăţi principale andezite şi andezite
cuarţifere: amfibolitice, piroxenice, amfibolitice cu piroxeni, amfibolitice cu biotit şi piroxeni. În toate
situaţiile feldspatul este andezin-labrador.
- Hornblenda apare în varietatea verde, de obicei opacitizată.;
- Piroxenul-hipersten este în majoritatea cazurilor transformat integral;
- Biotitul este alterat, cuarţul şi granatul corodate.
Mineralele amintite sunt întâlnite ca fenocristale sau ca şi microlite în masa de bază.
Textura şi structura rocilor reflectă o gamă largă a condiţiilor de petrogeneză.:
Textura este masivă, pseodostratificată.
Structura este porfirică, macroporfirică sau microgranulară.
În general rocile poartă amprenta unui proces de propilitizare cu caracter regional, iar în
câmpurile cu itensă activitate hidrotermală acestea sunt transformate în condiţiile unei
metasomatoze potasice.
În zona vulcanică Zlatna-Stânija se constată predominarea andezitelor şi al andezitelor
cuarţifere amfibolitice cu sau fără hipersten şi biotit.
Activitatea vulcanică din ciclul III de erupţie

În comparaţie cu etapele anterioare, acest ciclu este mai slab dezvoltat, de scurtă durată şi
reprezintă ultimul act de manifestare a magmatogenezei subsecvente. În acest interval de timp,
vulcanismul s-a localizat spre periferia ariei engiosinclinale, spre sud şi nord de şanţul Metaliferilor,
cu preferinţă de instalare pe un fundament rigid constituit din şisturi cristaline.
Procesele au decurs spre finele perioadei de ridicare a teritoriului sau imediat după aceasta,
când regiunea Munţilor Metaliferi era în întregime erodată.
Forme de manifestare a activităţii vulcanice

Condiţiile structurale geologice variate în care s-a manifestat magmatismul subsecvent în
Munţii Metaliferi reprezintă una din principalele cauze de diversificare a formelor de manifestare şi
acumulare a produselor vulcanice.Cele mai multe structuri vulcanice în Munţii Metaliferi sunt bine
conturate prin lucrări miniere şi de foraje, punându-se în evidenţă caracterele particulare ale
infrastructurii acestora.
Corpurile înrădăcinate
În această categorie intră aparatele vulcanice, corpurile intrusive, corpurile subvulcanice şi
coloanele de explozie.
Aceste forme urmărite ăn contextul structural al teritoriului şi al zonelor vulcanice cunoscute
se observă că se dispun în lungul unor aliniamente tectono-vulcanice.
În zona Zlatna-Stânija direcţia principală de orientare a acestor aliniamente este est-vest.
Corpurile intrusive
Cu caracter subvulcanic, s-au format în ciclul II, reprezentând secvenţele finale ale fazelor
de erupţie, mult mai evidente în fazele andezitice. Formele întâlnite în zona Zlatna- Stănija.sunt
dintre cle mai neregulate, corpurile localizându-se atât în rocile fundamentului preterţiar, cât ţi în
produsele efuzive generate în fazele anterioare.
Coloanele de brecii vulcanice
Acestea s-au format pe seama erupţiilor de gaze, în mod obişnuit fără aport de magmă. În
zona studiată se menţionează corpurile de brecii riolitice de dimensiuni mici care include
fragmente de roci cristalofiliene din fundament.
Produsele efuzive şi explozive
Produsele extracrateriale
Sunt reprezentate predominant prin lame cu textură masivă. Frecvent însă, sub acţiunea
fenomenelor de alteraţie supergenă şi de transformare hidrotermală, acestea se prezintă ca lame
pseudoaglomeratice sau lame pseudostratificate, cel mai grecvent în cazul andezitelor.
Acumulările piroclastice
Sunt caracteristice ciclului I şi II de erupţie în cantitîţi relativ mari, din care fracţiunea
grosieră este mai bine reprezentată.
Acestea se disting în asociaţie sau cu dezvoltare regională preferenţială, grupate după
dimensiune, formă, originea şi compoziţia elementelor componente, gradul şi modul de
consolidare.
Produsele vulcano-sedimentare
Deşi mai puţin caracteristice în Munţii Apuseni, în câteva sectoare ele reprezintă principala
formă de acumulare a materialului vulcanic asociat în cantităţi variabile cu material
terigen.Asemenea secvenţe s-au realizat în primul ciclu de erupţie în zona vulcanică Zlatna-
Stănija.
Materialul vulcanic este preluat direct, în timpul activităţii explozive, în depozitele terigene
pe cale de acumulare în bazinele intramontane, sau introdus prin acţiunea de transport a apelor
rezultând materialul epiclastic. În general, caracterul angular întâlnit la fragmentele de litoclaste
sau cristaloblaste din formaţiunile vulcano-sedimentare, indică un transport direct, aerian.
În cuaternar istoria geologică a pământului românesc cunoaşte evenimente importante atât
în ce priveşte tectonica cât şi procesele endo şi exogene. Mişcările scoarţei au condiţionat şi
accentuarea proceselor exogene, mai ales denudarea şi acumularea. Astfel, ariile exondate foarte
înălţate au fost supuse unor eroziuni intense, în timp ce acumulările erau reduse la formarea unor
depozite subaeriene (eluviale, coluviale, deluviale, proluviale, etc). Dispoziţia reţelei hidrografice,
care s-a format tot în cuaternar a fost influenţată de mişcările neotectonice, urmare fiind formarea
teraselor fluviatile cu depuneri corespunzătoare. În teritoriul cercetat depozitele cuaternare sunt
reprezentate prin aluviunile grosiere din zonele de luncă şi de terasă şi prin depozitele deluviale şi
unele deluvii de alunecare care bordează zonele de luncă făcând racordul acesteia cu versanţii
adiacenţi.La toate acestea trebuie să adăugăm formaţiunile recente, cuaternare, rezultate din
activitatea antropică desfăşurată încă de la apariţia omului şi până în zilele noastre, reprezentate
prin produsele diverselor culturi până la depozitele de umpluturi heterogene rezultate din lucrările
de construcţii, demolări şi sistematizare pe verticală ale terenului, în zonele locuite.
2.3. CADRUL GEOMORFOLOGIC , HIDROGRAFIC SI HIDROGEOLOGIC

GEOMORFOLOGIA
Harta morfologica scara 1; 1500000
Din punct de vedere topografic se regasesc in planul de situatie cotele absolute ,obiectivele
studiate sunt cu declivitati si diferente de nivel ,morphologic se poate spune ca ne situam in zona
de lunca si muntoasa adiacenta.
Loc. Bistra este situata în compartimentul estic al Depresiunii Lupşa (extremitatea estică a
acestui spaţiu depresionar) străbătut de Arieş , râul care are un meandru deosebit de pronunţat in
zona.
Depozitele sunt de vârstă cuaternară şi sunt reprezentate prin formaţiuni deluviale, aluviale si
proluviale caracteristice cu o structură încrucişată dezordonata reprezentate prin argile prăfoase
cu fragmente de roci de tipul dacitelor,sist sericito cloritos, gnais cuarto feldspatic , dezvoltate în
zona studiata ,si sedimente noi granulare aduse de Raul Aries, depuse incrucisat si cu diferite
granulatii cu trecere în bază la nisipuri fine cu fragmente din cristalinul cretacic – fragmentarea
rocilor cristaline din seria de Arada .
Stratificaţia terenului este constituită din orizont sedimentar si deluvial descris mai sus ce
repauzează pe roca de bază reprezentată prin calcare stratificate , slab metamorfozate.De
asemenea au fost interceptate si roci diferite provenite din amonte aduse de Valea Mare care
adduce o cantitate mare de sediment de tip bolovanis, pietris nisip si praf argilos.
Au fost identificat si izvoare de coasta cu caracter permanent si semi care necesita a fii
captat daca se va excava sub nivelul acestuia.
obiectivul studiat se prezintă stabil , fără urme sau forme de degradare prin alunecare după
cum reiese din observaţiile locale la data executarii prezentei.Cu precizarea ca daca se urmareste
executarea de lucrari de sustinere , si de dezvelire a fundatiilor in fazele urmatoare sa fie
comunicate pentru a putea detalia inzestigatiile geotehnice si geologice punctual pentru fiecare
obiectiv in parte, si de a putea parcurge etapele urmatoare conform legilor in vigoare si
normativelor privin sapaturile.
Hidrografia
Studiul apelor are o mare importanţă pentru cunoaşterea regimului natural al regiunii şi
contribuţia apelor este deosebită pentru însemnatele modificări survenite în cadrul acestui
peisaj.Întrebuinţările multilaterale în industrie, agricultură, activităţile social – edilitare industriale şi
gospodăreşti conferă apelor şi calitatea de substanţă naturală utilă. Întrucât apa contribuie la o
problemă de bază economiei, a existenţei, e nevoie de o susţinută activitate de cercetare în
vederea determinării proiectelor, dimensionării construcţiilor hidrotehnice, a cunoaşterii rezervelor
disponibile la un moment dat şi a legilor naturii care guvernează regimul apelor. Cunoaşterea
instabilităţii apelor prezintă importanţă deosebită pentru stabilizarea arealelor afectate de ape în
timpul creşterilor de nivel pentru orientarea profilului agrar şi pentru dezvoltarea aşezărilor.
Hidrografia zonei este formată din râul Arieş şi afluenţii acestuia (alte reţele torenţiale).
Scurgerea medie este caracterizată prin valori de 17-18 l / s . km2 în zona de culoar şi 30-
35 l/s.km2 în zona înaltă (peste 1500 alt)datorită diferenţei de precipitaţii.
Scurgerea maximă se realizează primăvara şi este rezultată din topirea zăpezilor sau
precipitaţiilor de primăvară şi combinaţiile lor cum au fost situaţiile din 1981 ,1995,odată cu
înregistrarea celor mai mari debite din arie. Debitele maxime sunt produse şi datorită activităţii
foehnale şi ploilor calde când se topesc rapid zăpezile. În anii 1981 şi 1995 efectul lor a fost o
bogată circulaţie pe versant - “ a curs zăpadă.
Cele mai reduse debite s-au realizat în perioada de iarnă şi vară pe arterele hidrografice
Arieş şiValea Mare ,iar pe celelalte reţele s-a semnalat fenomenul de secare totală.
Fenomenele de iarnă ,variate şi în toată gama ,produc la plecare blocări cu gheţuri şi
inundarea albiei minore a drumurilor chiar dacă debitele nu sunt importante.
Ape de suprafaţă.
Cursuri de apă cu caracter permanent.
Râul Arieşul Mare este cel mai important curs de apă din reţeaua hidrografică ce irigă zona
studiată.
Sensul de curgere este V-E-S şi colectează apele din văile torenţiale ce se varsă de pe
ambele maluri. Văile torenţiale ( Valea mare etc..) de pe partea dreaptă a sa, prezintă o putere
mare de transport de bolovani, blocuri şi pietriş, cea ce pune în pericol blocarea drumului Campeni
- Turda.
În partea de vest ,chiar la intrarea în teritoriu, râul a săpat în masivul de calcar pe malul său
stâng (cheile) adevărate edificii naturale.
Cursuri de apă cu caracter torenţial.
Aceste cursuri sunt active ,în special, în perioada topirii zăpezilor şi a ploilor torenţiale.
În teritoriul studiat sunt destul de numeroase şi sunt tributare: râului Arieşu şi pârâului
identificat.
Apele subterane
Sunt conturate în rocile variate ,existente în teritoriul studiat (,serii diferite jurasice …etc),pe
fisuri ,diaclaze ,interstiţii .În zonele calcaroase apele sunt conturate în mari goluri carstice de pe
ambele maluri ale Arieşului.
Pe suprafaţa bazinului in trecut s-au produs inundaţii, unele având caracter catastrofal.
Hidrogeologia
Harta hidrogeologica scara 1 -1.000.000
Apele subterane
Sunt conturate în rocile variate ,existente în teritoriul studiat (calcare ,serii diferite jurasice
…etc),pe fisuri ,diaclaze ,interstiţii .În zonele calcaroase apele sunt conturate în mari goluri
carstice de pe ambele maluri ale Arieşului.
Apa subterana sub forma de panza freatica cu nivel liber cantonata in aluviunile detritice
grosiere din zonele de lunca a Ariesului este in stransa legatura cu regimul pluviometric local si
nivelul hidrostatic al acestuia si poate fi intercepatat la adancimi de 1.50 - 5.00m.
In zona de versant apa subterana provenita din infiltratii este cantonata la contactul
depozitelor deluviale cu fundamentul de suprafata constituit din alternanta de gresii ,argile
marnoase – grezoase, cenusii compacte si sisturi argiloase, filite sisturi cristaline . Acestea se
dreneaza pe linia de cea mai mare panta a versantilor prin descarcare la zi sub forma de izvoare.
1.6 ISTORICUL AMPLASAMENTULUI

Trenul cercetat se afla in continua transformare o data cu noile investitii privind proiecte
de sistematizare modernizare , infiintare de retele ..etc de lunca ( proluviala) la contactul cu
dealurile inconjuratoare, Umpluturile au fost depuse controlat in acelasi timp au fost si
imprastiate pe suprafata cercetata. Cotele topografice releva faptul ca din drumul national DN
74 sunt in continua scadere pana la Raul Aries dupa care cresc pana la sfarsitul traseului.
1.7 CONDITII REFERITOARE LA VECINATATILE LUCRARII ( CONSTRUCTII
INVECINATE , TRAFIC , DIVERSE RETELE , VEGETATIE , PRODUSE CHIMICE
PERICULOASE )
O data cu cartarea morfologica si geologica s –au identificat depuneri de pamant granular ,
pamantruti moi, roci autohtone . sunt retele infiintate ,.I urma analizelor chimice de apa ( executate
cu ocazia altui proiect in zonasi a corelarii acestora cu altele mai vechi ) vor rezulta urmatoarele; -
Determinarea Forma de Cantitatea Echiv.

Nr. exprimare
crt.
1. pH 7,72
2. Alcalinitatea Ml HCl o,1n 2,1
3. Bicarbonaţi Mg COH-/l 37,8
4. Duritatea temporară gr. germ. 5,8
5. Duritate totală gr. germ. 8,69
6. Calciu mg Ca2+/l 58,51
7. Magneziu mg Mg2+/l 2,18
8. Cloruri Mg Cl-/l 1,27
9. Sulfaţi Mg So42-/l 189
10. Substanţe organice Mg KmnO4/dm3 2,9
Produse chimice nu au fost identificate .

1.8 INCADRAREA OBIECTIVULUI IN „ ZONE DE RISC „ ( CUTREMUR , ALUNECARI
DE TEREN , INUNDATII ) CARE FORMEAZA „ PLANUL DE AMENAJARE A
TERITORIULUI NATIONAL – SECTIUNEA V – ZONE DE RISC „
Incadrarea zonei in P.A.T.N. – PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAŢIONAL
In conformitate cu LEGEA Nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, Publicatã în: Monitorul
Oficial Nr. 726 din 14 noiembrie 2001 zonele care prezinta un potenţial de producere a unor
fenomene naturale distructive se analizeaza si se incadreaza .
În înţelesul prezentei legi, zone de risc natural sunt arealele delimitate geografic, în
interiorul cãrora existã un potenţial de producere a unor fenomene naturale distructive, care pot
afecta populaţia, activitãţile umane, mediul natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime
umane .
In conformitate cu anexele din lege, zona Bistra se incadreaza in zone cu potential mediu
(albastru) de producere al alunecarilor de teren.
Terenul cercetat se prezinta stabil , fără urme sau forme de degradare prin alunecare la data
executarii pezentului studiu geotehnic , neexistand pericole iminente de degradare prin
declansarea sau reactivarea lor si/sau a altor fenomene geodinamice distructive : prabusiri de
teren, etc.. Cu precizarea ca daca se urmareste taluzarea versantilor sau executarea de lucrari de
sustinere ,in fazele urmatoare sa fie comunicate pentru a putea detalia inzestigatiile geotehnice si
geologice punctual pentru fiecare obiectiv in parte.
2 PREZENTAREA INFORMATIILOR GEOTEHNICE

3.1 PREZENTAREA LUCRARILOR DE TEREN EFECTUATE
În conformitate cu standardele în vigoare si faza de proiectare s-a considerat necesara executarea
a 3 lucrari geotehnice : doua sondaje , si 1 penetrare dinamica ( P.D.1-).
Si trei penetrari dinamice din lucrarile limitrofe ( sala de sport si consilidare DN )
Date privind sondajele si penetrarile executate se gaseste in tabelul de mai jos :
Nr.crt. Nr. Lucrare Adâncime Amplasare Apa subterană
geotehnica m
1. D .1 1.80 m Conform planului de Nu sa interceptat.

situatie.
2. D .2 2.00 m Conform planului de Nu sa interceptat.
situatie.
3. P.D.1 6.00 m Conform planului de Nu sa interceptat.
situatie.
4. P.D.2 5.00 m Conform planului de Nu sa interceptat.
situatie.
5. P.D.3 6.00 m Conform planului de NH 1.5 – 6.00 M
situatie.
6. P.D.4 6.00 m Conform planului de NH 4.5 – 5.50 M
situatie.
3.2 METODE , UTILAJE SI APARATURA FOLOSITE
Cu unelte specifice lucrarilor de teren si carotiere
S-au folosit si utilaje mecanizate pentru dezveliri ,metode uzuale pentru

identificarea stratificatiei prin fotografiere si pipaire pe teren ( amplasament) a
pamanturilor conform SR EN 14688/1. Transportul forezei si a componentelor auxiliare s-
a facut cu masina , de asemenea si a personalului calificat.
De asemenea sondajele deschise au fost executate cu buldoexcavator.
3.3 DATELE CALENDARISTICE INTRE CARE S-AU EFECTUAT LUCRARILE DE TEREN SI
DE LABORATOR
Lucrarile de teren s-au executat in intervalul calendaristic 16.02.2018 pana in 22.02.2018.
- Cartari morfologice si geologice
- Executarea sondajelor si .P.D.
Lucrarile de laborator s-au executat in intervalul calendaristic 22.02.2018 pana in
22.03.2018 si de prelucrare ( sectiuni , slefuire, identificare cu microscop etc….
3.4 METODE FOLOSITE PENTRU RECOLTAREA , TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA
PROBELOR
Pentru prelevarea probelor (pamanturi, roci ,ape )s-au respectat normele in vigoare .Au
fost prelevate probe netulburate in cazul coezivelor si necoezivelor cu stiuturi si carotiere, la fel si
pentru probele de pamanturi tari. Acestea au fost etichetate ( cu toate elementele de identificare
necesare , Probele netulburate si tulburate sau etichetat imediat dupa extragerea din strat.Pe
proba netulburata sa indicat pozitia pe care a avut-o in strat, scriindu- se “SUS” la partea
superioara a monolitului, “JOS” la partea inferioara si eventual orientarea lui fata de punctele
cardinale). Apele s –au prelevat in recipient sterile de sticla si transportate in cutii de plastic (
lemn) si predate impreuna cu toate elementele de recunoastere a probei ( loc de prelevare, nr.foraj
adancime ..etc).
3.5 STRATIFICATIA TERENULUI
Dezvelirea nr 1.
- adâncime de fundare de la cota Tn – 1,80 m; - aceasta fundatie continua

- înălţime fundaţie din beton ciclopian h = 1,80 m;
- încastrare fundaţie în teren bun de fundare: 1,20 m;
natura terenului sub talpa fundaţiei - pamant GROSIER apartine domeniului : sisagr
Co - BOLOVANIS ,PIETRIS CU NISIP PRAFOS CAFENIU.
Fundarea cladirii a fost făcută pe stratul de - pamant GROSIER apartine domeniului :
sisagr Co - BOLOVANIS ,PIETRIS CU NISIP PRAFOS CAFENIU.la adâncimea de 1,80 -–6,00
m de la cota  0,00 în funcţie de sistemul constructiv.
Încastrarea în terenul bun de fundare este suficientă.
Sistematizarea verticală la acest obiectiv asigură adâncimea minimă de îngheţ conform
STAS 6054/77.
Capacitatea portantă a stratului de fundare (BOLOVANIS ,PIETRIS CU NISIP PRAFOS
CAFENIU) definită conform STAS 3300/2-85 este P conv. = 450 KPa pentru B = 1,00 şi Df = 2,00
m.
Pentru alte lăţimi sau adâncimi de fundare presiunea convenţională se calculează cu relaţia:
P conv. = P conv. + CB + CD.
Dezvelirea nr 2.
- adâncime de fundare de la cota Tn – 2,00 m; - aceasta fundatie continua

- înălţime fundaţie din beton ciclopian h = 2,00 m;
- încastrare fundaţie în teren bun de fundare: 1,60 m;
sisagr Co - BOLOVANIS ,PIETRIS CU NISIP PRAFOS CAFENIU.la adâncimea de 1,80 -–6,00
m de la cota  0,00 în funcţie de sistemul constructiv.
STAS 6054/77.
CAFENIU) definită conform STAS 3300/2-85 este P conv. = 450 KPa pentru B = 1,00 şi Df = 2,00
m.
Pentru alte lăţimi sau adâncimi de fundare presiunea convenţională se calculează cu relaţia:
P conv. = P conv. + CB + CD.
Penetrari dinamice
Penetrare dinamica 1
3.6 NIVELUL APEI SUBTERANE SI CARACTERUL STRATULUI ACVIFER

Reţeaua hidrografică care drenează regiunea este tributară Ariesului, artera colectoare
principala a bazinului estei Râul Aries si Valea Mare . între bazele de eroziune a apelor ce
brăzdează Munţii , explică într-o oarecare măsură unele deosebiri în valorile morfologice ale reţelei
hidrografice Formaţiunile cuaternare (nisipuri, şi pietrişuri) din lunca Ariesului si a bolovanisurilor
,asigură o alimentare subterană , uniformă şi bogată a râului,dar in acelasi timp si oscilanta
datorita precipitatiilor – adica o data cu intensificarea precipitatiilor creste si debitul acviferului
subteran.
Permeabilitatea straturilor interceptate in zona de lunca si terasa se incadreaza in urmatoarele

limite,
 complexul grosier este de ordinul 1,00 – 10 1
 nisip mijlociu este de ordinul 10 1

– 5,00 X10 3
 nisip fin este de ordinul 5,00 X10 3

– 2,80 X10 3
 nisip prafos este de ordinul 10 3

– 10 7
 argila nisipoasa , PAN , PA este de ordinul 10 5

–10 8
in consecinta se poate concluziona faptul ca,

Permeabilitatea pămînturilor k , cm/s are valori :
 Foarte permeabile : k  10 1
 Permeabile : k = 10 1
- 10 4
 Puţin permeabile : k = 10 4

- 10 7
 Impermeabile : k  10 7
Debitele calculate in urma pomparilor in (lucrarile –fantani) ale proprietarilor au scos in evidenta
urmatoarele,
Qmin = 0,10 l/s Qmax = 2,4 l/s
Aceste date au fost culese cu ajutorul locatarilor.
Apa subterana ( acviferul cu nivel liber ) se afla cantonata in stratele granulare aflate la adancimi
cuprinse intre 1.50 – 4.00 m - de tipul pamant granular apartine domeniului saGr – pietris cu nisip
cafeniu angular si rotunjit si in stratele descrise.
Pana la baza stratelor impermeabile de la - 3.00 m- 8.00 m formate din, rocile amintite etc.
NIVEL HIDROSTATIC – 1.50 m- 4.00 m in vale
3.7 CARACTERISTICILE DE AGRESIVITATE A APEI SUBTERANE
Asa cum reiese din lucrarile geologice apa se afla cantonata in stratele permeabile de
pietris cu nisip. In urma analizelor de apa executate in trecut pe amplasamente din Bistra
reies urmatoarele;
II. ANALIZA CHIMICĂ: - 3.50 m in intersectia Vaii Mari cu Ariesul ( modernizare strazi –si sala de
sport ( adica aval de amplasament )
II. ANALIZA CHIMICĂ:

Nr. DETERMINAREA Forma de Cantitatea
crt. exprimare
1. PH 5.90
2. Alcalinitatea ml HCl 0.1n 3.60
3. Bicarbonaţi mg CO3H-1 219.60
4. Duritatea temporară gr.germ. 10.08
5. Duritatea totală gr.germ. 7.85
6. Calciu mg Ca2+/1 36.07
7. Magneziu mg Mg2+/1 12.15
8. Cloruri mg C1-/1 7.09
9. Sulfaţi mg SO42-/1 16.46
10. Substanţe organice mg KMn O4/2
In urma recoltarii de apa din forajul executat rezulta urmatoarele caracteristici chimice.
I. ANALIZA CHIMICĂ: -
Nr. DETERMINAREA Forma de Cantitatea
crt. exprimare
1. pH 7,72
2. Alcalinitatea Ml HCl o,1n 2,1
3. Bicarbonaţi Mg COH-/l 37,8
4. Duritatea temporară gr. germ. 5,8
5. Duritate totală gr. germ. 8,69
2+
6. Calciu mg Ca /l 58,51
2+
7. Magneziu mg Mg /l 2,18
8. Cloruri Mg Cl-/l 1,27
2-
9. Sulfaţi Mg So4 /l 189
10. Substanţe organice Mg KmnO4/dm3 2,9
III. clasa de expunere in functie de mecanismele de degradare conform NE -012/1/ 2007
Bulletin de analiza nr 3. din data de 07.03.2015

Natura agresivitatii cantitate
Clasa de expunere Agresivitate chimica
2
Sulfatica SO4 -/l 189
General acida pH 7.72
Carbonica CO2 agresiv 40,8
2+
Magneziana Mg /1 2.18
+
Saruri de amoniu NH4 13.6
3.8 RAPOARTELE ASUPRA INCERCARILOR DE TEREN CUPRINZAND , GRAFICE ,

TABELE PRIVITOARE LA REZULTATELE LUCRARILOR EXPERIMENTALE
ÎNCERCÃRI PENERTOMETRICE DINAMICE CONTINUE

(DYNAMIC PROBING)
DPSH – DPM (... scpt ecc.)
Note ilustrative - Diverse tipologii de penetrometri dinamici
Încercarea penetrometricã dinamicã constã în introducerea în teren a unui vârf conic (înaintãri progresive ) mãsurând numãrul de
lovituri N necesar.
Încercarile Penetrometrice Dinamice sunt foarte rãspândite şi utilizzate de cãtre geologi şi geotehnişti, datoritã simplitãţii de
execuţie, economicitãţii şi rapiditãţii de execuţie.
Elaborarea lor, interpretarea si vizualizarea graficã dã posibilitatea “catalogãrii si parametrizãrii” solului cu ajutorul unei imagini
continue, care permite si estimarea diverselor nivele si corelatia directã cu sonãrile geognostice pentru caracterizarea statigraficã.
Sonda penetrometricã mai permite recunoasterea destul de precisã a grosimii din substrat, cota eventualelor nivele freatice si
suprafete de rupturã în pantã şi consistenţa generalã a terenului.
Utilizarea datele deduse din corelaţiile indirecte şi fãcând referire la diverşi autori, trebuie oricum sã fie taratatã cu spirit critic si,
dacã este posibil, dupã teste geologice pe teren..
Elemente caracteristice ale penetrometrului dinamic sunt urmãtoarele:
- greutate masã încovoietoare M
- înãlţime cãdere liberã H
- vârf conic: diametrul bazei conicului D, suprafaţa bazei A (unghi de deschidere )
- penetraţie 
- presenţa/absenţa cãmãşuirii externe (noroi bentonitic).
În ceea ce priveşte clasificarea ISSMFE (1988) diversele tipuri de penetrometre dinamice (vezi tabelul dedesubt) avem
de-a face cu o sbdiviziune în patru clase (pe baza greutãţii masei încovoietoare M) :
- tipo USOR (DPL)
- tipo MEDIU (DPM)
- tipo GREU (DPH)
- tipo SUPERGREU (DPSH)
Clasificarea ISSMFE a penetrometrilor dinamici:
Tip Acronime Greutate masã încovoietoare Adâncime maximã probã
M (kg) (m)
Uşor DPL (Uşor) M 10 8
Mediu DPM (Mediu) 10<M <40 20-25
Greu DPH (Greu) 40M <60 25
Super-greu(Super Heavy) DPSH M60 25
penetrometri utilizati in Italia

In Italia sunt utilizate urmãtoarele tipuri de penetrometre dinamice (care însã nu au intrat însã în satndardul ISSMFE):
- DINAMIC USOR ITALIAN (DL-30) (MEDIU conform clasificãrii ISSMFE)
masã încovoietoare M = 30 kg, înãlţime de cãdere H = 0.20 m, penetrare  = 10 cm, vârf conic
(=60-90°), diametru D 35.7 mm, suprafaţã lateralã a conului A=10 cm² cãmãşuire /noroi bentonitic: prevãzut;
- DINAMIC USOR ITALIAN (DL-20) (MEDIU conform clasificãrii ISSMFE)

masã încovoietoare M = 20 kg, înãlţime de cãdere H=0.20 m, penetrare  = 10 cm, vârf conic
(= 60-90°), diametru D 35.7 mm, suprafaţã lateralã a conului A=10 cm² cãmãşuire /noroi bentonitic: prevãzut;
- DINAMIC GREU ITALIAN (SUPERGREU conform clasificãrii ISSMFE)

masã încovoietoare M = 73 kg, înãlţime de cãdere H=0.75 m, penetrare =30 cm, vârf conic ( = 60°),
diametru D = 50.8 mm, suprafaţã lateralã a conului A=20.27 cm² cãmãşuire: prevãzutã în funcţie de indicaţii precise;
- DINAMIC SUPERGREU (Tip EMILIA)

masã încovoietoare M=63.5 kg, înãlţime de cãdere H=0.75 m, penetrare =20-30 cm, vârf conic ( =
60°-90°) diametru D = 50.5 mm, suprafaţã lateralã a conului A = 20 cm², cãmãşuire /noroi bentonitic: prevãzut;.
Correlatie cu Nspt
Deşi încercarea penetrometricã standard (SPT) reppreintã, azi, unul dintre mijloacele cele mai rãspândite si economice pentru
obtinerea de informaţii din subteran, marea parte a corelaţiilor existente privesc numãrul de lovituri Nspt obţinut cu ajutorul
încercãrii, este necesarã raportare numãrului de lovituri a unei încercãri dinamice cu Nspt. Transformarea este datã de:
Nspt = t N
Unde:
Q
t 
QSPT
în care Q reprezintã energia specificã pentrru loviturã si Qspt reprezintã aceea care se referã la încercarea SPT.
Energia specificã pentru loviturã se calculeazã în acest mod:
M 2 H
Q
A    M  M '
in care
M = greutatea masei încovoietoare;
M’ = greutate prãjini;
H = înãlţime cãdere;
A = suprafaţã lateralã a conului;
 = intervalul de penetrare.
Evaluarea resistentei dinamice a conului Rpd

Formula Olandesi
M2 H M2 H N
Rpd  
A  e  M  P  A    M  P 
Rpd = resistenţã dinamicã a conului (area A);

e = tasare medie pe loviturã (/ N);
M = greutatea masei de lovire (înãlţimea de cãdere H);
P = greutate totalã si sistem de lovire.
Metodologie de Elaborare.
Elaborãrile au fost efectuate printr-un program de de calcul automat Dynamic Probing (Încercãri Dinamice) produs de GeoStru
Software.
Programul calculeazã raportul energiilor trasmise (coeficientul de correlazione cu SPT) prin elaborãrile propuse de cãtre
Pasqualini 1983 - Meyerhof 1956 - Desai 1968 - Borowczyk-Frankowsky 1981.
Mai Permite utilizarea datelor obţinute din efectuarea încercãrilor penetrometrice pentru extrapolarea informatiilor utile
geotehnice si geologice.
O vastã experinţã dobânditã împreunã cu bunã interpretare şi corelaţie permit adesca obţinerea datelor utile pentru proiectare si în
general date previzibile aspra litologiilor şi date geotehnice determinate asupra verticalelor litologice din puţine încercãri de
laborator întreprinse ca şi reprezentare generalã a a unei verticale heterogenã neuniformã si/sau complexã.
În particular dã posibilitatea de a obţine informaţii :
- conturul vertical şi orizontal al intervalelor stratigrafice,
- caracterizarea litologicã ale unitãţilor stratigrafice,
- parametrii geotehnici sugerati de diverşi autori in funcţie de valorile del numãrului de lovituri şi de rezistenţa pe con.
Evaluare statistici si corelatii
Elaborare Statistica
Permite elaborarea statisticã a datelor numerice a Încercãrilor Dinamice , utilizând în calcul valori reprezentative ale strtului,
considerând o valoare inferioarã sau superiarã mediei aritmetice a stratului (valoare des utilizatã); valorile posibile introducere
sunt :
Media
Media aritmeticã a valorilor del numãrului de lovituri pe stratul considerat.
Media minimã
Valoarea statisticã inferioarã mediei aritmetice a valorilor numãrului de lovituri pe stratul considerat.
Maxim
Valoarea maximã a valorilor numãrului de lovituri pe stratul considerat.
Minimo
Valoarea minimã a valorilor numãrului de lovituri pe stratul considerat
Scarto quadratico medie
Deviaţie pãtratã medie a valorilor numãrului de lovituri pe stratul considerat
Media deviatã
Valoarea staisticã a mediei deviate a valorilor numãrului de lovituri pe stratul considerat.
Media + s
Media + deviaţia (valoarea statisticã) a valorilor numãrului de lovituri pe stratul considerat.
Media - s
Media - deviaţia (valoarea statisticã) a valorilor numãrului de lovituri pe stratul considerat.
Presiunea admisibila
Presiunea admisibilã specificã aspra interstratului (cu efect de reducere a energiei pentru mişcarea lateralã sau nu a prãjinilor)
calculatã dupã cunoscutele elaborãri propuse de Herminier, aplicând un coeficient de siguranţã (în general = 20-22) care
corespunde unui coeficient de siguranţã standard pentru fundaţii egal cu 4, cu o geometrie de lungime standard egalã cu 1 mt. şi
înnecarea d = 1 mt..
Corelatii geotehnice terenuri necoezive
Lichefiere
Permite calculul utilizand date Nspt potenţialul de lichefiere a solurilor (în principal nisipoase).
Prin calulele lui SHI-MING (1982), applicate pentru terenuri nisipoase, lichefierea este posibilã numai dacã Nspt-ul
startului avut în vedere este inferior Nspt- ului critic conform elaborãrii lui SHI-MING.
Corelatie Nspt in presenta panzei freatice

Nspt corect = 15 + 0.5 × (Nspt - 15)
Nspt este valoarea medie a stratului
Corelaţia este aplicatã _8n presenta pânzei featice dacã numãrul de lovituri este mai mare de 15 (corecţia trebuie fãcutã
dacã în tot stratul detectãm presenta pânzei freatice.) .
Unghi de forfecare
 (Peck-Hanson-Thornburn-Meyerhof 1956) validã pentru terenuri solide de adâncime < 5 mt.; corelatie validã pentru
nisipuri si pietrisuri reprezentatã de valori medii. - Corelaţ ie istoricã des întâlnitã, valabilã pentru adâncime < 5 mt.
pentru terenuri uscate este < 8 mt. pentru terenuri adipoase (tensiuni < 8-10 t/mq)
 (Meyerhof 1956) Corelatie valabilã pentru terenuri argilloase si argillose-mãrnoase fisurate si terenuri moi modificã în
mod experimental datele.
 (Sowers 1961) Unghi de frecare valid pentru nisipuri în general (cond. optime pentru adâncime < 4 mt. pentru terenuri
uscate < 7 mt. pentru terenuri adipoase >5 t/mq.
 (De Mello) Corelatie valabilã pentru terenuri predominant nisipose cu unghiul de frecare < 38° cu adâncimea de 2 mt.
 (Malcev 1964) Unghiul de frecare în grade valabil pentru nisipuri in general (cond. optime pentru adâncime > 2 mt. si
pentru valorile unghiului de frecare < 38°
 (Schmertmann 1977) Unghiul de frecare în grade pentru diversele tipuri litologici (valori maxime). N.B. valori de obicei
prea optimiste care apoi sunt deduse din corelatiile indirecte de la Dr %.
 Shioi-Fukuni 1982 (ROAD BRIDGE SPECIFICATION) Unghi de frecare in grade (Shioi-Fukuni 1982) valabil pentru
nisipuri - nisipuri fine sau prãfoase cu adãncimea minimã de 2 mt. dal p.c. (cond. optime pentru adâncimea. > 8 mt.
terenuri uscate > 15 mt. si pentru terenuri adipoase) >15 t/mq.
 (JAPANESE NATIONALE RAILWAY) Shioi-Fukuni 1982 Unfhi de frecare (grade) valabil pentru nisipuri medii si cu
pietris .
 Unghi de frecare in grade (Owasaki & Iwasaki) valabil pentru nisipuri - nisipuri medii si cu pietris (cond.
optime pentru adancimea > 8 mt. pentru terenuri uscate > 15 mt. si pentru terenuri adipoase) s>15 t/mq.
 Meyerhof 1965 – Corelaţie valabilã pentru terenuri nisipoase cu % de praf < 5% cu o adâncime < 5 mt. şi cu % de praf >
5% cu o adâncime < 3 mt.
 Mitchell e Katti (1965) – Corelaţie validã pentru nisipuri şi pietriş.
Densitatea relativÃ (%)
 Gibbs & Holtz (1957) corelatie valabilã pentru orice presiune efectivã, pentru pietris Dr este supraestimat, iar pentru
prafuri subestimat.
 (Skempton 1986) elaborare valabilã pentru prafuri si nisipuri si nisipuri fine spre cele cu pietris NC pentru orice
presiune efectivã, pentru pietrisuri de valoarea Dr % este supraestimat, pentru prafuri este subestimat.
 (Schultze & Menzenbach 1961) pentru nisipuri fine si cu pietris NC ,metodã valabilã pentru orice valoare de presiune
efectivã in depozitele NC, pentru pietrisuri valoarea de Dr % este supraestimat, pentru prafuri este subestmat.
Modulul lui Young (Ey)
 (Terzaghi) elaborare validã pentru nisip curat si pentru nisip cu pietris fãrã sã luam in considerare presiunea efectivã
 (Schmertmann 1978) elaborare valabilã pentru diferite tipuri litologice.
 Schultze-Menzenbach , elaborare valabilã pentru diferite tipuri litologice..
 D'Appollonia şi altii (1970) , corelaţie validã pentru nisip SC, nisip NC, nisip şi pietriş.
 Bowles (1982), corelaţie validã pentru nisip argilos, nisip prãfos, nisip mediu, nisip şi pietriş.

Modul Edometric
 (Begemann 1974) elaborarea densitãtii rezultatã din încercãri în Grecia corelaţie validã pentru praf cu nisip, nisip şi
pietriş.
 Farrent (1963) pentru nisip, nisip cu pietriş (din modificare experimentalã a datelor).
 Menzenbach şi Malcev validã pentru nisipuri fine, nisipuri cu pietriş si per sabbia fine, sabbia ghiaiosa e sabbia e ghiaia.
Stare de consistenza
 Clasificare A.G.I. 1977
Greutate Volumica Gamma

 Meyerhof şi altii, validã pentru nisipuri, pietrişuri, praf, praf nisipos.
Greutate Volumicã Saturatã

 Bowles 1982, Terzaghi-Peck 1948-1967. Corelaţie validã pentru greutatea specificã a materialului egal cu circa = 2,65
t/mc şi pentru greutate voumicã variabilã de la 1,33 (Nspt = 0) la 1,99 (Nspt = 95)
Modulul lui poisson

 Clasificare A.G.I.
Potential de lichefiere (Stress Ratio)
 Seed-Idriss 1978-1981 .O asemenea corelaţie este validã numai pentru nisipuri, pietriş şi prafuri nisipoase, reprezintã
raportul dintre efortul dinamic mediu şi tensiunea dinamicã medie de consolidare pentru evaluarea potenţialului de
lichefiere a nisipurilor şi terenurilor nisipoase-cu pietris prin intermediul graficelor autorilor.
 Viteza undelor de forfecare Vs (m/sec)
 Vs (m/sec) O asemenea corelatie este validã numai pentru terenuri necoezive nisipoase si pietroase
Modulo de deformare la forfecare (G)
 G (kg/cmq) (Ohsaki & Iwasaki) elaborare valabilã pentru nisipuri usor plasticizate si nisipuri curate.
 Robertson si Campanella (1983) si Imai & Tonouchi (1982) elaborare validã mai ales pentru nisipuri si pentru tensiuni
litostatice care se incadreazã intre 0,5 - 4,0 kg/cmq.
Modul de reactie (Ko)
 Navfac 1971-1982 - elaborarea validitãţii pentru nisipuri, praf, praf nisipos. .
Resistetza in varful penetrometrului static (Qc)

 Robertson 1983 Qc
Corelatii geotehnice pentru terenuri coezive
Coeziune nedrenatÃ
 Cu (Kg/cmq) (Benassi & Vannelli) corelatii deduse din experienta data de cãtre firma constitutivã Penetrometri SUNDA
1983.
 Sanglerat Cu (Kg/cmq) din date Penetr. Static pentru terenuri coerente satuate, o astfel de corelatie nu este valabilã
pentru argilele senzitive cu o senzitivitate > 5, pentru agrile supraconsolidate fisurate si pentru prafuri cu plasticitate
scãzutã.
 Sanglerat Cu (Kg/cmq) (pentru argile prãfoase-nisipoase putin coerente ), valori valide pentru rezistente
penetrometrice < 10 colpi, pentru rezistente penetrometrice > 10 elaborarea valabiliatii este oricum aceia a "argilelor
plasticizate " a lui Sanglerat.
 (U.S.D.M.S.M.) U.S. Design Manual Soil Mechanics Coeziune non drenata Cu (Kg/cmq) pentru argile prãfoase si
argile plasticate mediu si usor , (Cu-Nspt-grad de plasticitate).
 Schmertmann 1975 Cu (Kg/cmq) (valori medii), valid pentru argile si nisipuri argiloase cu Nc=20 si Qc/Nspt=2.
 Schmertmann 1975 Cu (Kg/cmq) (valori minime), validã pentru argile NC .
 (Fletcher 1965) (Argilla di Chicago) Coeziune nedrenatã Cu (Kg/cmq), coloanã valori valide pentru argile de
plasticitate medie-scãzutã .
 Terzaghi-Peck (1948-1967), corelaţie validã pentru argile nisipoase-prãfoase NC cu Nspt <8 , argile prãfoase mediu
plasticate , argile mãrnoase fisurate..
 Terzaghi-Peck (1948). Cu min-max.
 Houston (1960) - argilã de plasticitate medie-ridicatã.
 Shioi-Fukuni 1982 , validã pentru terenuri putin coerente si plastice, argilã de plasticitate medie-ridicatã Begemann.
 De Beer.
Rezistenta in varful penetrometrului static (Qc)
Qc Robertson 1983 Qc (Kg/cmq) corelatii pentru determinarea la rezistentei specifice statice pentru terenuri coezive.
Modul Edometric (Mo)
 Stroud si Butler (1975) Mo (Eed) (Kg/cmq) pentru litotipi de plasticitate medie, valid pentru litotipi argilosi de
plasticitate medie- crescutã - din experiente pe argilele glaciare.
 Stroud si Butler (1975), pentru litotipi de plasticitate medui-scãzutã (IP< 20), validã pentru litotipi argilosi cu
plasticitate medie-scãzutã (IP< 20) - din experiente pe argilele glaciare .
 Vesic (1970) corelatie validã pentru argile moi (valori minime si maxime).
 Trofimenkov (1974), Mitchell si Gardner Modul Mo (Eed) (Kg/cmq), validã pentru litotipi argilosi si prãtosi-argilosi
(raport Qc/Nspt=1.5-2.0).
 Buismann- Sanglerat, validã pentru argile compacte ( Nspt <30) medii şi moi ( Nspt <4) şi argile nisipoase (Nspt=6-12).
Modulul lui Young (EY)
 Schultze-Menzenbach Ey (Kg/cmq) (Min. e Max.), corelatie valabilã pentru prafuri coerenti si prafuri argiloas cu I.P.
>15
 (D'Appollonia si altii 1983) E Young (Kg/cmq) corelatie validã pentru argile saturate-argile fisurate.
Starea de consistenţã
 Clasificare A.G.I. 1977
Greutate Voulmica Gamma

(Meyerhof si altii) (t/mc), elaborare validã pentru argile, argile nisipoase si prãfoase prevalent coerente.
Greutate de volum saturat

 Corelatia Bowles (1982), Terzaghi-Peck (1948-1967), valabilã pentru condiţii specifice: greutatea specificã a
materialelor în valoare de circa G=2,70 (t/mc) şi pentru indicii golurilor variabili de la 1,833 (Nspt=0) la 0,545
(Nspt=28)
Tip prelucrare: Mediu
Adâncime (m) Nr. de lovitutri Calcularea coef. Rezistentã Rezistentã Presiune admisibilã Presiune admisibilã
reducere Sonda Chi dinamicã redusã dinamicã redusã Herminier - (KPa)
(Mpa) (Mpa) Olandesi
(KPa)
0,10 6 0,857 5,68 6,63 283,80 331,31
0,20 5 0,855 4,72 5,52 235,95 276,09
0,30 4 0,853 3,77 4,42 188,33 220,87
0,40 5 0,851 4,70 5,52 234,89 276,09
0,50 6 0,849 5,62 6,63 281,24 331,31
0,60 6 0,847 5,61 6,63 280,62 331,31
0,70 5 0,845 4,67 5,52 233,34 276,09
0,80 4 0,843 3,73 4,42 186,27 220,87
0,90 5 0,842 4,30 5,11 214,91 255,38
1,00 6 0,840 5,15 6,13 257,35 306,46
1,10 7 0,838 5,99 7,15 299,61 357,53
1,20 3 0,836 2,56 3,06 128,14 153,23
1,30 5 0,835 4,26 5,11 213,13 255,38
1,40 4 0,833 3,40 4,09 170,16 204,31
1,50 5 0,831 4,25 5,11 212,27 255,38
1,60 6 0,830 5,08 6,13 254,22 306,46
1,70 3 0,828 2,54 3,06 126,86 153,23
1,80 5 0,826 4,22 5,11 211,03 255,38
1,90 4 0,825 3,13 3,80 156,74 190,05
2,00 5 0,823 3,91 4,75 195,56 237,56
2,10 5 0,822 3,90 4,75 195,19 237,56
2,20 4 0,820 3,12 3,80 155,87 190,05
2,30 5 0,819 3,89 4,75 194,48 237,56
2,40 6 0,817 4,66 5,70 232,95 285,08
2,50 3 0,816 2,33 2,85 116,27 142,54
2,60 8 0,814 6,19 7,60 309,50 380,10
2,70 4 0,813 3,09 3,80 154,48 190,05
2,80 5 0,811 3,86 4,75 192,76 237,56
2,90 6 0,810 4,32 5,33 215,86 266,49
3,00 9 0,809 6,46 7,99 323,25 399,73
3,10 5 0,807 3,59 4,44 179,28 222,07
3,20 4 0,806 2,86 3,55 143,19 177,66
3,30 5 0,805 3,57 4,44 178,70 222,07
3,40 6 0,803 4,28 5,33 214,09 266,49
3,50 3 0,802 2,14 2,66 106,88 133,24
3,60 5 0,801 3,56 4,44 177,85 222,07
3,70 8 0,800 5,68 7,11 284,12 355,31
3,80 5 0,798 3,55 4,44 177,30 222,07
3,90 9 0,797 5,98 7,51 299,16 375,25
4,00 5 0,796 3,32 4,17 165,95 208,47
4,10 5 0,795 3,31 4,17 165,71 208,47
4,20 14 0,744 8,68 11,67 434,12 583,73
4,30 5 0,793 3,30 4,17 165,23 208,47
4,40 6 0,791 3,96 5,00 197,99 250,17
4,50 15 0,740 9,26 12,51 463,02 625,42
4,60 5 0,789 3,29 4,17 164,54 208,47
4,70 4 0,788 2,63 3,34 131,45 166,78
4,80 16 0,737 9,83 13,34 491,73 667,12
4,90 6 0,786 3,71 4,71 185,30 235,74
5,00 4 0,785 2,47 3,14 123,37 157,16
5,10 5 0,784 3,08 3,93 154,02 196,45
5,20 14 0,733 8,06 11,00 403,19 550,05
5,30 5 0,782 3,07 3,93 153,63 196,45
5,40 6 0,781 3,68 4,71 184,12 235,74
5,50 3 0,780 1,84 2,36 91,95 117,87
5,60 5 0,779 3,06 3,93 153,06 196,45
5,70 9 0,778 5,50 7,07 275,18 353,61
5,80 5 0,777 3,05 3,93 152,69 196,45
5,90 12 0,776 6,92 8,92 346,07 445,76
6,00 9 0,775 5,19 6,69 259,26 334,32
ÎNCERCARE DE ESTIMARE A PARAMETRILOR GEOTEHNICI PDG 1
SOLURI COEZIVE
Coeziune nedrenatã (KPa)
Nspt Adâncime Terzaghi- Sanglerat Terzaghi- U.S.D.M. Schmertm SUNDA Fletcher Houston Shioi - Begeman De Beer
strat Peck Peck S.M ann 1975 (1983) (1965) (1960) Fukui n
(m) (1948) Benassi e Argilla di 1982
Vannelli Chicago
[1] - 10,58 1,00 70,02 129,64 49,03 41,38 101,89 169,46 91,59 122,29 51,88 171,42 129,64
Umpluturi
de pamant
cafeniu cu
pietris
rulat si
angular
[2] - 12,61 6,00 83,45 154,55 49,03 49,03 121,70 161,71 108,27 139,06 61,78 138,86 154,55
Fragmant
e de
sisturi
cristaline
alterate (
de
dimensiun
i de la
nisip la
pietris si
bolovanis
) prinse in
liant
prafos
argilos
cafeniu
cenusiu
Qc Rezistentã pe con Penetrometru Static

Nspt Adâncime strat Corelatie Qc
(m) (Mpa)
[1] - Umpluturi de pamant 10,58 1,00 Robertson (1983) 2,08
cafeniu cu pietris rulat si
angular
[2] - Fragmante de sisturi 12,61 6,00 Robertson (1983) 2,47
cristaline alterate ( de
dimensiuni de la nisip la pietris
si bolovanis ) prinse in liant
prafos argilos cafeniu cenusiu
Modul Edometric (Mpa)

Nspt Adâncime strat Stroud e Butler Vesic (1970) Trofimenkov (1974), Buisman-Sanglerat
(m) (1975) Mitchell e Gardner
[1] - Umpluturi de 10,58 1,00 4,76 -- 10,76 10,38
pamant cafeniu cu
pietris rulat si angular
[2] - Fragmante de 12,61 6,00 5,67 -- 12,79 12,37
sisturi cristaline
alterate ( de
dimensiuni de la nisip
la pietris si bolovanis
) prinse in liant prafos
argilos cafeniu
cenusiu
Modulul lui Young (Mpa)

Nspt Adâncime strat Schultze Apollonia
(m)
[1] - Umpluturi de pamant 10,58 1,00 9,93 10,38
angular
[2] - Fragmante de sisturi 12,61 6,00 12,22 12,37
Clasificarea AGI (Asociatia Geologilor Italieni)

Nspt Adâncime strat Corelatie Clasificare
(m)
[1] - Umpluturi de pamant 10,58 1,00 Classificaz. A.G.I. (1977) CONSISTENTE
angular
[2] - Fragmante de sisturi 12,61 6,00 Classificaz. A.G.I. (1977) CONSISTENTE
Greutatea volumetricã
Nspt Adâncime strat Corelatie Greutatea volumetricã
(m) (KN/m³)
[1] - Umpluturi de pamant 10,58 1,00 Meyerhof ed altri 19,42
angular
[2] - Fragmante de sisturi 12,61 6,00 Meyerhof ed altri 19,91
Greutate volumicã saturatã

Nspt Adâncime strat Corelatie Greutate volumicã saturatã
(m) (KN/m³)
angular
[2] - Fragmante de sisturi 12,61 6,00 Meyerhof ed altri 21,87
PÃMÂNT NECOEZIV
Densitate relativã
Nspt Adâncime strat Gibbs & Holtz 1957 Meyerhof 1957 Schultze & Skempton 1986
(m) Menzenbach (1961)
[1] - Umpluturi de 10,58 1,00 40,28 76,42 96,88 34,26
pamant cafeniu cu
[2] - Fragmante de 12,61 6,00 33,32 63,35 63,46 38,47
sisturi cristaline
alterate ( de
dimensiuni de la nisip
la pietris si bolovanis
) prinse in liant prafos
argilos cafeniu
cenusiu
Unghi de rezistentã la forfecare

Nspt Adâncim Nspt Peck- Meyerho Sowers Malcev Meyerho Schmert Mitchell Shioi- Japanese De Mello Owasaki
e strat corect Hanson- f (1956) (1961) (1964) f (1965) mann & Katti Fukuni National &
(m) pentru Thornbur (1977) (1981) 1982 Railway Iwasaki
prezentã n- Sabbie (ROAD
nivel de Meyerho BRIDGE
apã f 1956 SPECIFI
CATION
)
[1] - 10,58 1,00 10,58 30,02 23,02 30,96 33,84 33,89 38,7 <30 27,6 30,17 39,22 29,55
Umplutur
i de
pamant
cafeniu
cu pietris
rulat si
angular
[2] - 12,61 6,00 12,61 30,6 23,6 31,53 29,93 34,63 36,87 30-32 28,75 30,78 38,52 30,88
Fragmant
e de
sisturi
cristaline
alterate (
de
dimensiu
ni de la
nisip la
pietris si
bolovanis
) prinse
in liant
prafos
argilos
cafeniu
cenusiu

Nspt Adâncime strat Nspt corect Terzaghi Schmertmann Schultze- D'Appollonia ed Bowles (1982)
(m) pentru prezentã (1978) (Sabbie) Menzenbach altri 1970 Sabbia Media
nivel de apã (Sabbia (Sabbia)
ghiaiosa)
[1] - Umpluturi 10,58 1,00 10,58 22,77 8,30 12,31 25,43 12,54
de pamant
cafeniu cu
pietris rulat si
angular
[2] - Fragmante 12,61 6,00 12,61 24,86 9,89 14,66 26,93 13,54
de sisturi
cristaline
alterate ( de
dimensiuni de la
nisip la pietris si
bolovanis )
prinse in liant
prafos argilos
cafeniu cenusiu

Nspt Adâncime strat Nspt corect pentru Buisman-Sanglerat Begemann 1974 Farrent 1963 Menzenbach e
(m) prezentã nivel de (sabbie) (Ghiaia con Malcev (Sabbia
apã sabbia) media)
[1] - Umpluturi de 10,58 1,00 10,58 6,23 4,82 7,37 8,35
pamant cafeniu cu
pietris rulat si
angular
[2] - Fragmante de 12,61 6,00 12,61 7,42 5,23 8,78 9,24
sisturi cristaline
alterate ( de
dimensiuni de la
nisip la pietris si
bolovanis ) prinse
in liant prafos
argilos cafeniu
cenusiu

Nspt Adâncime strat Nspt corect pentru Corelatie Clasificarea AGI
(m) prezentã nivel de apã (Asociatia Geologilor
Italieni)
[1] - Umpluturi de 10,58 1,00 10,58 Classificazione A.G.I. MODERATAMENTE
pamant cafeniu cu pietris 1977 ADDENSATO
rulat si angular
[2] - Fragmante de sisturi 12,61 6,00 12,61 Classificazione A.G.I. MODERATAMENTE
cristaline alterate ( de 1977 ADDENSATO
dimensiuni de la nisip la
pietris si bolovanis )
prinse in liant prafos
argilos cafeniu cenusiu
Nspt Adâncime strat Nspt corect pentru Corelatie Greutate volumicã
(m) prezentã nivel de apã (KN/m³)
[1] - Umpluturi de 10,58 1,00 10,58 Meyerhof ed altri 17,16
pamant cafeniu cu pietris
rulat si angular
[2] - Fragmante de sisturi 12,61 6,00 12,61 Meyerhof ed altri 17,75

(m) prezentã nivel de apã saturatã
(KN/m³)
[1] - Umpluturi de 10,58 1,00 10,58 Terzaghi-Peck 1948-1967 18,83
rulat si angular
[2] - Fragmante de sisturi 12,61 6,00 12,61 Terzaghi-Peck 1948-1967 18,93
Modulul lui Poisson

Nspt Adâncime strat Nspt corect pentru Corelatie Poisson
(m) prezentã nivel de apã
[1] - Umpluturi de 10,58 1,00 10,58 (A.G.I.) 0,33
rulat si angular
[2] - Fragmante de sisturi 12,61 6,00 12,61 (A.G.I.) 0,33
Modulul deformãrii de forfecare dinamic (Mpa)

Nspt Adâncime strat Nspt corect pentru Ohsaki (Sabbie pulite) Robertson e Campanella
(m) prezentã nivel de apã (1983) e Imai &
Tonouchi (1982)
[1] - Umpluturi de 10,58 1,00 10,58 58,54 51,81
rulat si angular
[2] - Fragmante de sisturi 12,61 6,00 12,61 69,04 57,67
Viteza undei de forfecare

Nspt Adâncime strat Nspt corect pentru Corelatie Viteza undei de forfecare
(m) prezentã nivel de apã (m/s)
[1] - Umpluturi de 10,58 1,00 10,58 Ohta & Goto (1978) 90
pamant cafeniu cu pietris Loess
rulat si angular
[2] - Fragmante de sisturi 12,61 6,00 12,61 Ohta & Goto (1978) 135,07
cristaline alterate ( de Loess
SOLURI COEZIV E
Coeziune nedrenatã
Descriere Nspt Adâncime strat Corelatie Cu
(m) (KPa)
[1] - Umpluturi de 10,58 1,00 Terzaghi-Peck 70,02
rulat si angular
[2] - Fragmante de 12,61 6,00 Terzaghi-Peck 83,45
sisturi cristaline alterate
( de dimensiuni de la
nisip la pietris si
bolovanis ) prinse in
liant prafos argilos
cafeniu cenusiu
Descriere Nspt Adâncime strat Corelatie Qc
(m) (Mpa)
[1] - Umpluturi de 10,58 1,00 Robertson (1983) 2,08
rulat si angular
[2] - Fragmante de 12,61 6,00 Robertson (1983) 2,47
nisip la pietris si
cafeniu cenusiu
Modul Edometric
Descriere Nspt Adâncime strat Corelatie Eed
(m) (Mpa)
[1] - Umpluturi de 10,58 1,00 Stroud e Butler (1975) 4,76
rulat si angular
[2] - Fragmante de 12,61 6,00 Stroud e Butler (1975) 5,67
nisip la pietris si
cafeniu cenusiu
Modulul lui Young

Descriere Nspt Adâncime strat Corelatie Ey
(m) (Mpa)
[1] - Umpluturi de 10,58 1,00 Apollonia 10,38
rulat si angular
[2] - Fragmante de 12,61 6,00 Apollonia 12,37
nisip la pietris si
cafeniu cenusiu

Descriere Nspt Adâncime strat Corelatie Clasificare
(m)
[1] - Umpluturi de 10,58 1,00 Classificaz. A.G.I. CONSISTENTE
pamant cafeniu cu pietris (1977)
rulat si angular
[2] - Fragmante de 12,61 6,00 Classificaz. A.G.I. CONSISTENTE
sisturi cristaline alterate (1977)
nisip la pietris si
cafeniu cenusiu
Descriere Nspt Adâncime strat Corelatie Greutatea volumetricã
(m) (KN/m³)
[1] - Umpluturi de 10,58 1,00 Meyerhof ed altri 19,42
rulat si angular
[2] - Fragmante de 12,61 6,00 Meyerhof ed altri 19,91
nisip la pietris si
cafeniu cenusiu

Descriere Nspt Adâncime strat Corelatie Greutate volumicã
(m) saturatã
(KN/m³)
rulat si angular
[2] - Fragmante de 12,61 6,00 Meyerhof ed altri 21,87
nisip la pietris si
cafeniu cenusiu

Descriere Nspt Adâncime strat Corelatie Viteza undei de
(m) forfecare
(m/s)
[1] - Umpluturi de 10,58 1,00 Ohta & Goto (1978) 90
pamant cafeniu cu pietris Argile si argile prãfoase
rulat si angular cu plasticitate scãzutã
[2] - Fragmante de 12,61 6,00 Ohta & Goto (1978) 135,07
sisturi cristaline alterate Argile si argile prãfoase
( de dimensiuni de la cu plasticitate scãzutã
nisip la pietris si
cafeniu cenusiu
PÃMÂNT NECOEZI V
Densitate relativã
Descriere Nspt Adâncime strat Nspt corect pentru Corelatie Densitate relativã
(m) prezentã nivel de (%)
apã
[1] - Umpluturi de 10,58 1,00 10,58 Gibbs & Holtz 1957 40,28
pamant cafeniu cu
pietris rulat si
angular
[2] - Fragmante de 12,61 6,00 12,61 Gibbs & Holtz 1957 33,32
sisturi cristaline
alterate ( de
dimensiuni de la
nisip la pietris si
cafeniu cenusiu

Descriere Nspt Adâncime strat Nspt corect pentru Corelatie Unghiul de frecare
(m) prezentã nivel de la solide
apã (°)
[1] - Umpluturi de 10,58 1,00 10,58 Sowers (1961) 30,96
pamant cafeniu cu
pietris rulat si
angular
[2] - Fragmante de 12,61 6,00 12,61 Sowers (1961) 31,53
sisturi cristaline
alterate ( de
dimensiuni de la
nisip la pietris si
cafeniu cenusiu
Modulul lui Young

Descriere Nspt Adâncime strat Nspt corect pentru Corelatie Modulul lui Young
(m) prezentã nivel de (Mpa)
apã
[1] - Umpluturi de 10,58 1,00 10,58 Bowles (1982) 12,54
pamant cafeniu cu Sabbia Media
pietris rulat si
angular
[2] - Fragmante de 12,61 6,00 12,61 Bowles (1982) 13,54
sisturi cristaline Sabbia Media
alterate ( de
dimensiuni de la
nisip la pietris si
cafeniu cenusiu
Modul Edometric
Descriere Nspt Adâncime strat Nspt corect pentru Corelatie Modul Edometric
apã
[1] - Umpluturi de 10,58 1,00 10,58 Begemann 1974 4,82
pamant cafeniu cu (Ghiaia con sabbia)
pietris rulat si
angular
[2] - Fragmante de 12,61 6,00 12,61 Begemann 1974 5,23
sisturi cristaline (Ghiaia con sabbia)
alterate ( de
dimensiuni de la
nisip la pietris si
cafeniu cenusiu

Descriere Nspt Adâncime strat Nspt corect pentru Corelatie Clasificarea AGI
(m) prezentã nivel de (Asociatia
apã Geologilor Italieni)
[1] - Umpluturi de 10,58 1,00 10,58 Classificazione MODERATAMEN
pamant cafeniu cu A.G.I. 1977 TE ADDENSATO
pietris rulat si
angular
[2] - Fragmante de 12,61 6,00 12,61 Classificazione MODERATAMEN
sisturi cristaline A.G.I. 1977 TE ADDENSATO
alterate ( de
dimensiuni de la
nisip la pietris si
cafeniu cenusiu
Descriere Nspt Adâncime strat Nspt corect pentru Corelatie Greutate volumicã
(m) prezentã nivel de (KN/m³)
apã
pamant cafeniu cu
pietris rulat si
angular
[2] - Fragmante de 12,61 6,00 12,61 Meyerhof ed altri 17,75
sisturi cristaline
alterate ( de
dimensiuni de la
nisip la pietris si
cafeniu cenusiu

(m) prezentã nivel de saturatã
apã (KN/m³)
[1] - Umpluturi de 10,58 1,00 10,58 Terzaghi-Peck 18,83
pamant cafeniu cu 1948-1967
pietris rulat si
angular
[2] - Fragmante de 12,61 6,00 12,61 Terzaghi-Peck 18,93
sisturi cristaline 1948-1967
alterate ( de
dimensiuni de la
nisip la pietris si
cafeniu cenusiu
Modulul lui Poisson

Descriere Nspt Adâncime strat Nspt corect pentru Corelatie Poisson
(m) prezentã nivel de
apã
[1] - Umpluturi de 10,58 1,00 10,58 (A.G.I.) 0,33
pamant cafeniu cu
pietris rulat si
angular
[2] - Fragmante de 12,61 6,00 12,61 (A.G.I.) 0,33
sisturi cristaline
alterate ( de
dimensiuni de la
nisip la pietris si
cafeniu cenusiu
Modulul deformãrii de forfecare dinamic

Descriere Nspt Adâncime strat Nspt corect pentru Corelatie G
apã
[1] - Umpluturi de 10,58 1,00 10,58 Ohsaki (Sabbie 58,54
pamant cafeniu cu pulite)
pietris rulat si
angular
[2] - Fragmante de 12,61 6,00 12,61 Ohsaki (Sabbie 69,04
sisturi cristaline pulite)
alterate ( de
dimensiuni de la
nisip la pietris si
cafeniu cenusiu

Descriere Nspt Adâncime strat Nspt corect pentru Corelatie Viteza undei de
(m) prezentã nivel de forfecare
apã (m/s)
[1] - Umpluturi de 10,58 1,00 10,58 Ohta & Goto (1978) 90
pamant cafeniu cu Loess
pietris rulat si
angular
[2] - Fragmante de 12,61 6,00 12,61 Ohta & Goto (1978) 135,07
sisturi cristaline Loess
alterate ( de
dimensiuni de la
nisip la pietris si
cafeniu cenusiu
Modulul reactiei substratului de fundare

Descriere Nspt Adâncime strat Nspt corect pentru Corelatie Ko
apã
[1] - Umpluturi de 10,58 1,00 10,58 Navfac 1971-1982 2,23
pamant cafeniu cu
pietris rulat si
angular
[2] - Fragmante de 12,61 6,00 12,61 Navfac 1971-1982 2,65
sisturi cristaline
alterate ( de
dimensiuni de la
nisip la pietris si
cafeniu cenusiu

Descriere Nspt Adâncime strat Nspt corect pentru Corelatie Qc
apã
[1] - Umpluturi de 10,58 1,00 10,58 Robertson 1983 2,08
pamant cafeniu cu
pietris rulat si
angular
[2] - Fragmante de 12,61 6,00 12,61 Robertson 1983 2,47
sisturi cristaline
alterate ( de
dimensiuni de la
nisip la pietris si
cafeniu cenusiu
PENETRARE DINAMICA 2
(KPa)
0,10 9 0,857 8,51 9,94 425,69 496,96
0,20 7 0,855 6,61 7,73 330,34 386,52
0,30 3 0,853 2,83 3,31 141,25 165,65
0,40 5 0,851 4,70 5,52 234,89 276,09
0,50 6 0,849 5,62 6,63 281,24 331,31
0,60 9 0,847 8,42 9,94 420,93 496,96
0,70 3 0,845 2,80 3,31 140,00 165,65
0,80 5 0,843 4,66 5,52 232,83 276,09
0,90 6 0,842 5,16 6,13 257,89 306,46
1,00 5 0,840 4,29 5,11 214,46 255,38
1,10 4 0,838 3,42 4,09 171,21 204,31
1,20 5 0,836 4,27 5,11 213,57 255,38
1,30 7 0,835 5,97 7,15 298,38 357,53
1,40 3 0,833 2,55 3,06 127,62 153,23
1,50 5 0,831 4,25 5,11 212,27 255,38
1,60 6 0,830 5,08 6,13 254,22 306,46
1,70 5 0,828 4,23 5,11 211,44 255,38
1,80 3 0,826 2,53 3,06 126,62 153,23
1,90 4 0,825 3,13 3,80 156,74 190,05
2,00 7 0,823 5,48 6,65 273,78 332,59
2,10 3 0,822 2,34 2,85 117,12 142,54
2,20 5 0,820 3,90 4,75 194,83 237,56
2,30 4 0,819 3,11 3,80 155,58 190,05
2,40 5 0,817 3,88 4,75 194,12 237,56
2,50 3 0,816 2,33 2,85 116,27 142,54
2,60 4 0,814 3,09 3,80 154,75 190,05
2,70 3 0,813 2,32 2,85 115,86 142,54
2,80 4 0,811 3,08 3,80 154,21 190,05
2,90 3 0,810 2,16 2,66 107,93 133,24
3,00 5 0,809 3,59 4,44 179,58 222,07
3,10 4 0,807 2,87 3,55 143,43 177,66
3,20 4 0,806 2,86 3,55 143,19 177,66
3,30 5 0,805 3,57 4,44 178,70 222,07
3,40 3 0,803 2,14 2,66 107,05 133,24
3,50 3 0,802 2,14 2,66 106,88 133,24
3,60 2 0,801 1,42 1,78 71,14 88,83
3,70 4 0,800 2,84 3,55 142,06 177,66
3,80 2 0,798 1,42 1,78 70,92 88,83
3,90 3 0,797 1,99 2,50 99,72 125,08
4,00 2 0,796 1,33 1,67 66,38 83,39
4,10 3 0,795 1,99 2,50 99,42 125,08
4,20 2 0,794 1,32 1,67 66,19 83,39
4,30 4 0,793 2,64 3,34 132,18 166,78
4,40 2 0,791 1,32 1,67 66,00 83,39
4,50 3 0,790 1,98 2,50 98,86 125,08
4,60 2 0,789 1,32 1,67 65,81 83,39
4,70 4 0,788 2,63 3,34 131,45 166,78
4,80 2 0,787 1,31 1,67 65,64 83,39
4,90 2 0,786 1,24 1,57 61,77 78,58
5,00 3 0,785 1,85 2,36 92,53 117,87
SOLURI COEZIVE

Vannelli Chicago
[1] - 12,2 0,40 80,71 149,55 49,03 47,56 117,68 198,88 104,93 135,63 59,82 208,00 149,55
Umpluturi
de pamant
cafeniu cu
pietris
rulat si
angular
[2] - 9,97 2,50 66,00 122,19 49,03 39,13 95,91 150,04 86,59 117,39 48,94 140,14 122,19
Fragment
e de roci
cuartitice
(
semirulate
si
angulare )
in masa
de liant
prafos
argilos.

(m) (Mpa)
angular
[2] - Fragmente de roci 9,97 2,50 Robertson (1983) 1,96
cuartitice ( semirulate si
angulare ) in masa de liant
prafos argilos.

[1] - Umpluturi de 12,2 0,40 5,49 -- 12,38 11,96
pamant cafeniu cu
[2] - Fragmente de 9,97 2,50 4,49 -- 10,15 12,22
roci cuartitice (
semirulate si angulare
) in masa de liant
prafos argilos.

(m)
angular
[2] - Fragmente de roci 9,97 2,50 9,24 9,78
prafos argilos.

(m)
angular
[2] - Fragmente de roci 9,97 2,50 Classificaz. A.G.I. (1977) CONSISTENTE
prafos argilos.
(m) (KN/m³)
angular
[2] - Fragmente de roci 9,97 2,50 Meyerhof ed altri 19,32
prafos argilos.

(m) (KN/m³)
angular
prafos argilos.
PÃMÂNT NECOEZIV
Densitate relativã
[1] - Umpluturi de 12,2 0,40 45,02 85,24 100 37,65
pamant cafeniu cu
[2] - Fragmente de 9,97 2,50 34,95 66,72 71,21 32,92
roci cuartitice (
semirulate si angulare
) in masa de liant
prafos argilos.
[3] - Nisip parfos 6,35 5,00 20,05 44,83 45,58 24,34
galben cafeniu cu
fragmente de roci
cristaline

apã f 1956 SPECIFI
CATION
)
[1] - 12,2 0,40 12,2 30,49 23,49 31,42 36,02 34,49 39,93 30-32 28,53 30,66 40,68 30,62
Umplutur
i de
pamant
cafeniu
cu pietris
rulat si
angular
[2] - 9,97 2,50 9,97 29,85 22,85 30,79 31,43 33,66 0 <30 27,23 29,99 37,98 29,12
Fragment
e de roci
cuartitice
(
semirulat
e si
angulare
) in masa
de liant
prafos
argilos.
[3] - 6,35 5,00 6,35 28,81 21,81 29,78 28,79 32,23 0 <30 24,76 28,91 32,5 26,27
Nisip
parfos
galben
cafeniu
cu
fragment
e de roci
cristaline

ghiaiosa)
[1] - Umpluturi 12,2 0,40 12,2 24,45 9,57 14,19 26,63 13,34
de pamant
cafeniu cu
pietris rulat si
angular
[2] - Fragmente 9,97 2,50 9,97 --- 7,82 11,61 --- ---
de roci cuartitice
( semirulate si
angulare ) in
masa de liant
prafos argilos.
[3] - Nisip 6,35 5,00 6,35 --- 4,98 --- --- ---
parfos galben
cafeniu cu
fragmente de
roci cristaline

apã sabbia) media)
[1] - Umpluturi de 12,2 0,40 12,2 7,18 5,15 8,49 9,06
pamant cafeniu cu
pietris rulat si
angular
[2] - Fragmente de 9,97 2,50 9,97 --- 4,70 6,94 8,09
roci cuartitice (
semirulate si
angulare ) in masa
de liant prafos
argilos.
[3] - Nisip parfos 6,35 5,00 6,35 --- 3,97 4,42 6,50
galben cafeniu cu
fragmente de roci
cristaline

Italieni)
rulat si angular
[2] - Fragmente de roci 9,97 2,50 9,97 Classificazione A.G.I. POCO ADDENSATO
cuartitice ( semirulate si 1977
angulare ) in masa de
liant prafos argilos.
[3] - Nisip parfos galben 6,35 5,00 6,35 Classificazione A.G.I. POCO ADDENSATO
cafeniu cu fragmente de 1977
roci cristaline
rulat si angular
[2] - Fragmente de roci 9,97 2,50 9,97 Meyerhof ed altri 16,97
[3] - Nisip parfos galben 6,35 5,00 6,35 Meyerhof ed altri 15,59
cafeniu cu fragmente de
roci cristaline

(KN/m³)
rulat si angular
[2] - Fragmente de roci 9,97 2,50 9,97 Terzaghi-Peck 1948-1967 18,83
[3] - Nisip parfos galben 6,35 5,00 6,35 Terzaghi-Peck 1948-1967 18,63
roci cristaline
Modulul lui Poisson

[1] - Umpluturi de 12,2 0,40 12,2 (A.G.I.) 0,33
rulat si angular
[2] - Fragmente de roci 9,97 2,50 9,97 (A.G.I.) 0,33
[3] - Nisip parfos galben 6,35 5,00 6,35 (A.G.I.) 0,34
roci cristaline

Tonouchi (1982)
[1] - Umpluturi de 12,2 0,40 12,2 66,93 56,52
rulat si angular
[2] - Fragmente de roci 9,97 2,50 9,97 55,36 49,96
[3] - Nisip parfos galben 6,35 5,00 6,35 36,23 37,93
roci cristaline

[1] - Umpluturi de 12,2 0,40 12,2 Ohta & Goto (1978) 77,3
rulat si angular
[2] - Fragmente de roci 9,97 2,50 9,97 Ohta & Goto (1978) 109,41
cuartitice ( semirulate si Loess
[3] - Nisip parfos galben 6,35 5,00 6,35 Ohta & Goto (1978) 121,56
cafeniu cu fragmente de Loess
roci cristaline
SOLURI COEZIVE
Coeziune nedrenatã
(m) (KPa)
rulat si angular
[2] - Fragmente de roci 9,97 2,50 Terzaghi-Peck 66,00

(m) (Mpa)
rulat si angular
[2] - Fragmente de roci 9,97 2,50 Robertson (1983) 1,96
Modul Edometric
(m) (Mpa)
rulat si angular
[2] - Fragmente de roci 9,97 2,50 Stroud e Butler (1975) 4,49
Modulul lui Young

(m) (Mpa)
rulat si angular
[2] - Fragmente de roci 9,97 2,50 Apollonia 9,78

(m)
rulat si angular
[2] - Fragmente de roci 9,97 2,50 Classificaz. A.G.I. CONSISTENTE
cuartitice ( semirulate si (1977)
(m) (KN/m³)
rulat si angular

(m) saturatã
(KN/m³)
rulat si angular

(m) forfecare
(m/s)
[1] - Umpluturi de 12,2 0,40 Ohta & Goto (1978) 77,3
rulat si angular cu plasticitate scãzutã
[2] - Fragmente de roci 9,97 2,50 Ohta & Goto (1978) 109,41
cuartitice ( semirulate si Argile si argile prãfoase
angulare ) in masa de cu plasticitate scãzutã
PÃMÂNT NECOEZI V
Densitate relativã
apã
pamant cafeniu cu
pietris rulat si
angular
[2] - Fragmente de 9,97 2,50 9,97 Gibbs & Holtz 1957 34,95
roci cuartitice (
semirulate si
angulare ) in masa
de liant prafos
argilos.
[3] - Nisip parfos 6,35 5,00 6,35 Gibbs & Holtz 1957 20,05
galben cafeniu cu
fragmente de roci
cristaline

apã (°)
pamant cafeniu cu
pietris rulat si
angular
[2] - Fragmente de 9,97 2,50 9,97 Sowers (1961) 30,79
roci cuartitice (
semirulate si
angulare ) in masa
de liant prafos
argilos.
[3] - Nisip parfos 6,35 5,00 6,35 Sowers (1961) 29,78
galben cafeniu cu
fragmente de roci
cristaline
Modulul lui Young

apã
pietris rulat si
angular
[2] - Fragmente de 9,97 2,50 9,97 Bowles (1982) ---
roci cuartitice ( Sabbia Media
semirulate si
angulare ) in masa
de liant prafos
argilos.
[3] - Nisip parfos 6,35 5,00 6,35 Bowles (1982) ---
galben cafeniu cu Sabbia Media
fragmente de roci
cristaline
Modul Edometric
apã
pietris rulat si
angular
[2] - Fragmente de 9,97 2,50 9,97 Begemann 1974 4,70
roci cuartitice ( (Ghiaia con sabbia)
semirulate si
angulare ) in masa
de liant prafos
argilos.
[3] - Nisip parfos 6,35 5,00 6,35 Begemann 1974 3,97
galben cafeniu cu (Ghiaia con sabbia)
fragmente de roci
cristaline

pietris rulat si
angular
[2] - Fragmente de 9,97 2,50 9,97 Classificazione POCO
roci cuartitice ( A.G.I. 1977 ADDENSATO
semirulate si
angulare ) in masa
de liant prafos
argilos.
[3] - Nisip parfos 6,35 5,00 6,35 Classificazione POCO
galben cafeniu cu A.G.I. 1977 ADDENSATO
fragmente de roci
cristaline
apã
pamant cafeniu cu
pietris rulat si
angular
[2] - Fragmente de 9,97 2,50 9,97 Meyerhof ed altri 16,97
roci cuartitice (
semirulate si
angulare ) in masa
de liant prafos
argilos.
[3] - Nisip parfos 6,35 5,00 6,35 Meyerhof ed altri 15,59
galben cafeniu cu
fragmente de roci
cristaline
apã (KN/m³)
pietris rulat si
angular
[2] - Fragmente de 9,97 2,50 9,97 Terzaghi-Peck 18,83
roci cuartitice ( 1948-1967
semirulate si
angulare ) in masa
de liant prafos
argilos.
[3] - Nisip parfos 6,35 5,00 6,35 Terzaghi-Peck 18,63
galben cafeniu cu 1948-1967
fragmente de roci
cristaline
Modulul lui Poisson

apã
[1] - Umpluturi de 12,2 0,40 12,2 (A.G.I.) 0,33
pamant cafeniu cu
pietris rulat si
angular
[2] - Fragmente de 9,97 2,50 9,97 (A.G.I.) 0,33
roci cuartitice (
semirulate si
angulare ) in masa
de liant prafos
argilos.
[3] - Nisip parfos 6,35 5,00 6,35 (A.G.I.) 0,34
galben cafeniu cu
fragmente de roci
cristaline

apã
pietris rulat si
angular
[2] - Fragmente de 9,97 2,50 9,97 Ohsaki (Sabbie 55,36
roci cuartitice ( pulite)
semirulate si
angulare ) in masa
de liant prafos
argilos.
[3] - Nisip parfos 6,35 5,00 6,35 Ohsaki (Sabbie 36,23
galben cafeniu cu pulite)
fragmente de roci
cristaline

apã (m/s)
pietris rulat si
angular
[2] - Fragmente de 9,97 2,50 9,97 Ohta & Goto (1978) 109,41
roci cuartitice ( Loess
semirulate si
angulare ) in masa
de liant prafos
argilos.
[3] - Nisip parfos 6,35 5,00 6,35 Ohta & Goto (1978) 121,56
galben cafeniu cu Loess
fragmente de roci
cristaline

apã
pamant cafeniu cu
pietris rulat si
angular
[2] - Fragmente de 9,97 2,50 9,97 Navfac 1971-1982 2,10
roci cuartitice (
semirulate si
angulare ) in masa
de liant prafos
argilos.
[3] - Nisip parfos 6,35 5,00 6,35 Navfac 1971-1982 1,30
galben cafeniu cu
fragmente de roci
cristaline

apã
pamant cafeniu cu
pietris rulat si
angular
[2] - Fragmente de 9,97 2,50 9,97 Robertson 1983 1,96
roci cuartitice (
semirulate si
angulare ) in masa
de liant prafos
argilos.
[3] - Nisip parfos 6,35 5,00 6,35 Robertson 1983 1,25
galben cafeniu cu
fragmente de roci
cristaline
(KPa)
0,10 7 0,857 6,62 7,73 331,10 386,52
0,20 3 0,855 2,83 3,31 141,57 165,65
0,30 5 0,853 4,71 5,52 235,42 276,09
0,40 4 0,851 3,76 4,42 187,91 220,87
0,50 5 0,849 4,69 5,52 234,36 276,09
0,60 6 0,847 5,61 6,63 280,62 331,31
0,70 7 0,845 6,53 7,73 326,67 386,52
0,80 4 0,843 3,73 4,42 186,27 220,87
0,90 5 0,842 4,30 5,11 214,91 255,38
1,00 4 0,840 3,43 4,09 171,57 204,31
1,10 9 0,838 7,70 9,19 385,22 459,69
1,20 7 0,836 5,98 7,15 298,99 357,53
1,30 3 0,835 2,56 3,06 127,88 153,23
1,40 5 0,833 4,25 5,11 212,70 255,38
1,50 6 0,831 5,09 6,13 254,73 306,46
1,60 5 0,830 4,24 5,11 211,85 255,38
1,70 6 0,828 5,07 6,13 253,73 306,46
1,80 5 0,826 4,22 5,11 211,03 255,38
1,90 3 0,825 2,35 2,85 117,56 142,54
2,00 5 0,823 3,91 4,75 195,56 237,56
2,10 5 0,822 3,90 4,75 195,19 237,56
2,20 3 0,820 2,34 2,85 116,90 142,54
2,30 5 0,819 3,89 4,75 194,48 237,56
2,40 6 0,817 4,66 5,70 232,95 285,08
2,50 5 0,816 3,88 4,75 193,78 237,56
2,60 3 0,814 2,32 2,85 116,06 142,54
2,70 4 0,813 3,09 3,80 154,48 190,05
2,80 6 0,811 4,63 5,70 231,32 285,08
2,90 5 0,810 3,60 4,44 179,89 222,07
3,00 3 0,809 2,15 2,66 107,75 133,24
3,10 6 0,807 4,30 5,33 215,14 266,49
3,20 5 0,806 3,58 4,44 178,99 222,07
3,30 5 0,805 3,57 4,44 178,70 222,07
3,40 3 0,803 2,14 2,66 107,05 133,24
3,50 5 0,802 3,56 4,44 178,13 222,07
3,60 2 0,801 1,42 1,78 71,14 88,83
3,70 5 0,800 3,55 4,44 177,58 222,07
3,80 4 0,798 2,84 3,55 141,84 177,66
3,90 2 0,797 1,33 1,67 66,48 83,39
4,00 3 0,796 1,99 2,50 99,57 125,08
4,10 5 0,795 3,31 4,17 165,71 208,47
4,20 5 0,794 3,31 4,17 165,47 208,47
4,30 4 0,793 2,64 3,34 132,18 166,78
4,40 3 0,791 1,98 2,50 99,00 125,08
4,50 6 0,790 3,95 5,00 197,72 250,17
4,60 5 0,789 3,29 4,17 164,54 208,47
4,70 4 0,788 2,63 3,34 131,45 166,78
4,80 3 0,787 1,97 2,50 98,45 125,08
4,90 5 0,786 3,09 3,93 154,42 196,45
5,00 2 0,785 1,23 1,57 61,69 78,58
5,10 4 0,784 2,46 3,14 123,21 157,16
5,20 7 0,783 4,31 5,50 215,35 275,03
5,30 8 0,782 4,92 6,29 245,80 314,32
5,40 8 0,781 4,91 6,29 245,49 314,32
5,50 7 0,780 4,29 5,50 214,54 275,03
5,60 4 0,779 2,45 3,14 122,45 157,16
5,70 9 0,778 5,50 7,07 275,18 353,61
5,80 11 0,777 6,72 8,64 335,93 432,18
5,90 9 0,776 5,19 6,69 259,55 334,32
6,00 6 0,775 3,46 4,46 172,84 222,88
| P.F.A - G.E.R- ROMANIA – HUNEDOARA – PETROSANI str.Micu Klein nr 33 ap.2 tel 0724273735 fax 0354815231 Page
Faza; S.F
SOLURI COEZIVE

Vannelli Chicago
[1] - 10,84 1,50 71,78 132,88 49,03 42,36 104,44 170,15 93,75 124,45 53,15 168,87 132,88
Umpluturi
de pamant
cafeniu cu
pietris
rulat si
angular (
resturi de
caramida
si zgura )

(m) (Mpa)
angular ( resturi de caramida si
zgura )

[1] - Umpluturi de 10,84 1,50 4,88 -- 11,02 10,63
pamant cafeniu cu
( resturi de caramida
si zgura )

(m)
zgura )

(m)
zgura )
(m) (KN/m³)
zgura )

(m) (KN/m³)
zgura )
PÃMÂNT NECOEZIV
Densitate relativã
[1] - Umpluturi de 10,84 1,50 39,65 75,03 88,01 34,81
pamant cafeniu cu
( resturi de caramida
| P.F.A - G.E.R- ROMANIA – HUNEDOARA – PETROSANI str.Micu Klein nr 33 ap.2 tel 0724273735 Page
Faza; S.F
si zgura )
[2] - PIETRIS CU 10,13 6,00 31,9 61,51 62,72 33,28
NISIP, rar
BOLOVANIS
CAFENIU
CENUSIU
,INUNDAT

apã f 1956 SPECIFI
CATION
)
[1] - 10,84 1,50 10,84 30,1 23,1 31,04 32,99 33,99 38,5 <30 27,75 30,25 39,24 29,72
Umplutur
i de
pamant
cafeniu
cu pietris
rulat si
angular (
resturi de
caramida
si zgura )
[2] - 10,13 6,00 10,13 29,89 22,89 30,84 30,34 33,72 36,61 <30 27,33 30,04 37,39 29,23
PIETRIS
CU
NISIP,
rar
BOLOV
ANIS
CAFENI
U
CENUSI
U
,INUND
AT

ghiaiosa)
[1] - Umpluturi 10,84 1,50 10,84 23,05 8,50 12,61 25,62 12,67
de pamant
cafeniu cu
pietris rulat si
angular ( resturi
de caramida si
zgura )
[2] - PIETRIS 10,13 6,00 10,13 22,28 7,95 11,79 25,10 12,32
CU NISIP, rar
BOLOVANIS
CAFENIU
CENUSIU
,INUNDAT

apã sabbia) media)
[1] - Umpluturi de 10,84 1,50 10,84 6,38 4,88 7,55 8,47
pamant cafeniu cu
pietris rulat si
angular ( resturi de
caramida si zgura )
[2] - PIETRIS CU 10,13 6,00 10,13 5,96 4,73 7,05 8,16
NISIP, rar
BOLOVANIS
CAFENIU
CENUSIU
,INUNDAT
Faza; S.F

Italieni)
rulat si angular ( resturi
de caramida si zgura )
[2] - PIETRIS CU NISIP, 10,13 6,00 10,13 Classificazione A.G.I. MODERATAMENTE
rar BOLOVANIS 1977 ADDENSATO
CAFENIU CENUSIU
,INUNDAT
[2] - PIETRIS CU NISIP, 10,13 6,00 10,13 Meyerhof ed altri 16,97
rar BOLOVANIS
CAFENIU CENUSIU
,INUNDAT

(KN/m³)
[2] - PIETRIS CU NISIP, 10,13 6,00 10,13 Terzaghi-Peck 1948-1967 18,83
rar BOLOVANIS
CAFENIU CENUSIU
,INUNDAT
Modulul lui Poisson

[1] - Umpluturi de 10,84 1,50 10,84 (A.G.I.) 0,33
[2] - PIETRIS CU NISIP, 10,13 6,00 10,13 (A.G.I.) 0,33
rar BOLOVANIS
CAFENIU CENUSIU
,INUNDAT

Tonouchi (1982)
[1] - Umpluturi de 10,84 1,50 10,84 59,89 52,58
[2] - PIETRIS CU NISIP, 10,13 6,00 10,13 56,20 50,45
rar BOLOVANIS
CAFENIU CENUSIU
,INUNDAT

[2] - PIETRIS CU NISIP, 10,13 6,00 10,13 Ohta & Goto (1978) 131,79
rar BOLOVANIS Loess
CAFENIU CENUSIU
,INUNDAT
Faza; S.F
Lichefiere
Nspt Adâncime strat Nspt corect pentru Corelatie Fs
(m) prezentã nivel de apã Lichefiere
[1] - Umpluturi de 10,84 1,50 10,84 Seed e Idriss (1971) ---
[2] - PIETRIS CU NISIP, 10,13 6,00 10,13 Seed e Idriss (1971) 1,896
rar BOLOVANIS
CAFENIU CENUSIU
,INUNDAT
SOLURI COEZIV E
Coeziune nedrenatã
(m) (KPa)

(m) (Mpa)
Modul Edometric
(m) (Mpa)
Modulul lui Young

(m) (Mpa)

(m)
(m) (KN/m³)

Faza; S.F
(m) saturatã
(KN/m³)

(m) forfecare
(m/s)
[1] - Umpluturi de 10,84 1,50 Ohta & Goto (1978) 97,74
rulat si angular ( resturi cu plasticitate scãzutã
PÃMÂNT NECOEZI V
Densitate relativã
apã
pamant cafeniu cu
pietris rulat si
caramida si zgura )
[2] - PIETRIS CU 10,13 6,00 10,13 Gibbs & Holtz 1957 31,9
NISIP, rar
BOLOVANIS
CAFENIU
CENUSIU
,INUNDAT

apã (°)
pamant cafeniu cu
pietris rulat si
caramida si zgura )
[2] - PIETRIS CU 10,13 6,00 10,13 Sowers (1961) 30,84
NISIP, rar
BOLOVANIS
CAFENIU
CENUSIU
,INUNDAT
Modulul lui Young

apã
pietris rulat si
caramida si zgura )
[2] - PIETRIS CU 10,13 6,00 10,13 Bowles (1982) 12,32
NISIP, rar Sabbia Media
BOLOVANIS
CAFENIU
CENUSIU
,INUNDAT
Faza; S.F
Modul Edometric
apã
pietris rulat si
caramida si zgura )
[2] - PIETRIS CU 10,13 6,00 10,13 Begemann 1974 4,73
NISIP, rar (Ghiaia con sabbia)
BOLOVANIS
CAFENIU
CENUSIU
,INUNDAT

pietris rulat si
caramida si zgura )
[2] - PIETRIS CU 10,13 6,00 10,13 Classificazione MODERATAMEN
NISIP, rar A.G.I. 1977 TE ADDENSATO
BOLOVANIS
CAFENIU
CENUSIU
,INUNDAT
apã
pamant cafeniu cu
pietris rulat si
caramida si zgura )
[2] - PIETRIS CU 10,13 6,00 10,13 Meyerhof ed altri 16,97
NISIP, rar
BOLOVANIS
CAFENIU
CENUSIU
,INUNDAT

apã (KN/m³)
pietris rulat si
caramida si zgura )
[2] - PIETRIS CU 10,13 6,00 10,13 Terzaghi-Peck 18,83
NISIP, rar 1948-1967
BOLOVANIS
CAFENIU
CENUSIU
,INUNDAT
Modulul lui Poisson

Faza; S.F

apã
[1] - Umpluturi de 10,84 1,50 10,84 (A.G.I.) 0,33
pamant cafeniu cu
pietris rulat si
caramida si zgura )
[2] - PIETRIS CU 10,13 6,00 10,13 (A.G.I.) 0,33
NISIP, rar
BOLOVANIS
CAFENIU
CENUSIU
,INUNDAT

apã
pietris rulat si
caramida si zgura )
[2] - PIETRIS CU 10,13 6,00 10,13 Ohsaki (Sabbie 56,20
NISIP, rar pulite)
BOLOVANIS
CAFENIU
CENUSIU
,INUNDAT

apã (m/s)
pietris rulat si
caramida si zgura )
[2] - PIETRIS CU 10,13 6,00 10,13 Ohta & Goto (1978) 131,79
NISIP, rar Loess
BOLOVANIS
CAFENIU
CENUSIU
,INUNDAT
Lichefiere
Descriere Nspt Adâncime strat Nspt corect pentru Corelatie Fs liquefazione
apã
[1] - Umpluturi de 10,84 1,50 10,84 Seed e Idriss (1971) ---
pamant cafeniu cu
pietris rulat si
caramida si zgura )
[2] - PIETRIS CU 10,13 6,00 10,13 Seed e Idriss (1971) 1,896
NISIP, rar
BOLOVANIS
CAFENIU
CENUSIU
,INUNDAT

Faza; S.F

apã
pamant cafeniu cu
pietris rulat si
caramida si zgura )
[2] - PIETRIS CU 10,13 6,00 10,13 Navfac 1971-1982 2,13
NISIP, rar
BOLOVANIS
CAFENIU
CENUSIU
,INUNDAT

apã
pamant cafeniu cu
pietris rulat si
caramida si zgura )
[2] - PIETRIS CU 10,13 6,00 10,13 Robertson 1983 1,99
NISIP, rar
BOLOVANIS
CAFENIU
CENUSIU
,INUNDAT
(KPa)
0,10 3 0,857 2,84 3,31 141,90 165,65
0,20 5 0,855 4,72 5,52 235,95 276,09
0,30 4 0,853 3,77 4,42 188,33 220,87
0,40 5 0,851 4,70 5,52 234,89 276,09
0,50 4 0,849 3,75 4,42 187,49 220,87
0,60 3 0,847 2,81 3,31 140,31 165,65
0,70 2 0,845 1,87 2,21 93,34 110,44
0,80 2 0,843 1,86 2,21 93,13 110,44
0,90 2 0,842 1,72 2,04 85,96 102,15
1,00 2 0,840 1,72 2,04 85,78 102,15
1,10 3 0,838 2,57 3,06 128,41 153,23
1,20 5 0,836 4,27 5,11 213,57 255,38
1,30 6 0,835 5,12 6,13 255,76 306,46
1,40 6 0,833 5,10 6,13 255,24 306,46
1,50 15 0,781 11,97 15,32 598,51 766,14
1,60 18 0,780 14,33 18,39 716,70 919,37
1,70 17 0,778 13,51 17,37 675,47 868,30
1,80 16 0,776 12,69 16,34 634,43 817,22
1,90 22 0,725 15,15 20,91 757,56 1045,28
2,00 16 0,773 11,76 15,20 587,78 760,21
2,10 9 0,822 7,03 8,55 351,35 427,62
2,20 22 0,720 15,05 20,91 752,73 1045,28
2,30 30 0,719 20,49 28,51 1024,32 1425,39
2,40 16 0,767 11,66 15,20 583,19 760,21
2,50 4 0,816 3,10 3,80 155,02 190,05
2,60 3 0,814 2,32 2,85 116,06 142,54
2,70 5 0,813 3,86 4,75 193,10 237,56
2,80 8 0,811 6,17 7,60 308,42 380,10
2,90 6 0,810 4,32 5,33 215,86 266,49
Faza; S.F
3,00 4 0,809 2,87 3,55 143,67 177,66

3,10 8 0,807 5,74 7,11 286,85 355,31
3,20 7 0,806 5,01 6,22 250,59 310,90
3,30 8 0,805 5,72 7,11 285,92 355,31
3,40 8 0,803 5,71 7,11 285,46 355,31
3,50 7 0,802 4,99 6,22 249,38 310,90
3,60 4 0,801 2,85 3,55 142,28 177,66
3,70 4 0,800 2,84 3,55 142,06 177,66
3,80 8 0,798 5,67 7,11 283,69 355,31
3,90 7 0,797 4,65 5,84 232,68 291,86
4,00 4 0,796 2,66 3,34 132,76 166,78
4,10 4 0,795 2,65 3,34 132,57 166,78
4,20 8 0,794 5,29 6,67 264,75 333,56
4,30 7 0,793 4,63 5,84 231,32 291,86
4,40 4 0,791 2,64 3,34 132,00 166,78
4,50 8 0,790 5,27 6,67 263,62 333,56
4,60 8 0,789 5,27 6,67 263,26 333,56
4,70 7 0,788 4,60 5,84 230,04 291,86
4,80 8 0,787 5,25 6,67 262,55 333,56
4,90 6 0,786 3,71 4,71 185,30 235,74
5,00 5 0,785 3,08 3,93 154,22 196,45
5,10 4 0,784 2,46 3,14 123,21 157,16
5,20 3 0,783 1,85 2,36 92,29 117,87
5,30 5 0,782 3,07 3,93 153,63 196,45
5,40 8 0,781 4,91 6,29 245,49 314,32
5,50 6 0,780 3,68 4,71 183,89 235,74
5,60 4 0,779 2,45 3,14 122,45 157,16
5,70 8 0,778 4,89 6,29 244,60 314,32
5,80 7 0,777 4,28 5,50 213,77 275,03
5,90 4 0,776 2,31 2,97 115,36 148,59
6,00 8 0,775 4,61 5,94 230,45 297,17
SOLURI COEZIVE

Vannelli Chicago
[1] - 19,28 2,50 127,58 236,34 98,07 73,45 187,01 283,22 160,83 197,51 94,54 300,87 236,34
Umpluturi
de nisip
cu pietris
si
bolovanis
( rotunjite
si
colutroase
)

(m) (Mpa)
[1] - Umpluturi de nisip cu 19,28 2,50 Robertson (1983) 3,78
pietris si bolovanis ( rotunjite
si colutroase )

[1] - Umpluturi de 19,28 2,50 8,67 -- 19,46 18,91
nisip cu pietris si
bolovanis ( rotunjite
si colutroase )

(m)
[1] - Umpluturi de nisip cu 19,28 2,50 19,74 18,91
si colutroase )
Faza; S.F

(m)
[1] - Umpluturi de nisip cu 19,28 2,50 Classificaz. A.G.I. (1977) MOLTO CONSISTENTE
si colutroase )
(m) (KN/m³)
[1] - Umpluturi de nisip cu 19,28 2,50 Meyerhof ed altri 20,59
si colutroase )

(m) (KN/m³)
[1] - Umpluturi de nisip cu 19,28 2,50 Meyerhof ed altri 22,65
si colutroase )
PÃMÂNT NECOEZIV
Densitate relativã
[1] - Umpluturi de 19,28 2,50 50,49 93,99 99,97 50,15
nisip cu pietris si
si colutroase )
[2] - pietris cu 12,39 6,00 30,87 59,53 59,63 38,03
bolovanis si nisip (
roci angular si
rotunjite seria de Baia
de Aries )

apã f 1956 SPECIFI
CATION
)
[1] - 19,28 2,50 19,28 32,51 25,51 33,4 32,7 36,85 41,16 30-32 32,01 32,78 43,84 34,64
Umplutur
i de nisip
cu pietris
si
bolovanis
(
rotunjite
si
colutroas
e)
[2] - 12,39 6,00 12,39 30,54 23,54 31,47 29,45 34,56 36,33 30-32 28,63 30,72 37,77 30,74
pietris cu
bolovanis
si nisip (
roci
angular
si
rotunjite
seria de
Baia de
Aries )

ghiaiosa)
[1] - Umpluturi 19,28 2,50 19,28 30,74 15,13 22,38 31,83 16,81
de nisip cu
pietris si
bolovanis (
rotunjite si
Faza; S.F
colutroase )
[2] - pietris cu 12,39 6,00 12,39 24,64 9,72 14,41 26,76 13,43
bolovanis si
nisip ( roci
angular si
rotunjite seria de
Baia de Aries )

apã sabbia) media)
[1] - Umpluturi de 19,28 2,50 19,28 11,34 6,58 13,42 12,16
nisip cu pietris si
bolovanis (
rotunjite si
colutroase )
[2] - pietris cu 12,39 6,00 12,39 7,29 5,19 8,63 9,15
roci angular si
rotunjite seria de
Baia de Aries )

Italieni)
[1] - Umpluturi de nisip 19,28 2,50 19,28 Classificazione A.G.I. MODERATAMENTE
cu pietris si bolovanis ( 1977 ADDENSATO
rotunjite si colutroase )
[2] - pietris cu bolovanis 12,39 6,00 12,39 Classificazione A.G.I. MODERATAMENTE
si nisip ( roci angular si 1977 ADDENSATO
rotunjite seria de Baia de
Aries )
[1] - Umpluturi de nisip 19,28 2,50 19,28 Meyerhof ed altri 19,42
cu pietris si bolovanis (
[2] - pietris cu bolovanis 12,39 6,00 12,39 Meyerhof ed altri 17,75
si nisip ( roci angular si
Aries )

(KN/m³)
[1] - Umpluturi de nisip 19,28 2,50 19,28 Terzaghi-Peck 1948-1967 23,34
[2] - pietris cu bolovanis 12,39 6,00 12,39 Terzaghi-Peck 1948-1967 18,93
Aries )
Modulul lui Poisson

[1] - Umpluturi de nisip 19,28 2,50 19,28 (A.G.I.) 0,32
[2] - pietris cu bolovanis 12,39 6,00 12,39 (A.G.I.) 0,33
Aries )

Tonouchi (1982)
[1] - Umpluturi de nisip 19,28 2,50 19,28 102,90 74,75
Faza; S.F
[2] - pietris cu bolovanis 12,39 6,00 12,39 67,91 57,06
Aries )

[1] - Umpluturi de nisip 19,28 2,50 19,28 Ohta & Goto (1978) 119,16
cu pietris si bolovanis ( Loess
[2] - pietris cu bolovanis 12,39 6,00 12,39 Ohta & Goto (1978) 139,8
si nisip ( roci angular si Loess
Aries )
SOLURI COEZIV E
Coeziune nedrenatã
(m) (KPa)
[1] - Umpluturi de nisip 19,28 2,50 Terzaghi-Peck 127,58

(m) (Mpa)
[1] - Umpluturi de nisip 19,28 2,50 Robertson (1983) 3,78
Modul Edometric
(m) (Mpa)
[1] - Umpluturi de nisip 19,28 2,50 Stroud e Butler (1975) 8,67
Modulul lui Young

(m) (Mpa)
[1] - Umpluturi de nisip 19,28 2,50 Apollonia 18,91

(m)
[1] - Umpluturi de nisip 19,28 2,50 Classificaz. A.G.I. MOLTO
cu pietris si bolovanis ( (1977) CONSISTENTE
(m) (KN/m³)
[1] - Umpluturi de nisip 19,28 2,50 Meyerhof ed altri 20,59

(m) saturatã
(KN/m³)
[1] - Umpluturi de nisip 19,28 2,50 Meyerhof ed altri 22,65
Faza; S.F

(m) forfecare
(m/s)
[1] - Umpluturi de nisip 19,28 2,50 Ohta & Goto (1978) 119,16
cu pietris si bolovanis ( Argile si argile prãfoase
rotunjite si colutroase ) cu plasticitate scãzutã
PÃMÂNT NECOEZI V
Densitate relativã
apã
nisip cu pietris si
si colutroase )
[2] - pietris cu 12,39 6,00 12,39 Gibbs & Holtz 1957 30,87
roci angular si
rotunjite seria de
Baia de Aries )

apã (°)
nisip cu pietris si
si colutroase )
[2] - pietris cu 12,39 6,00 12,39 Sowers (1961) 31,47
roci angular si
rotunjite seria de
Baia de Aries )
Modulul lui Young

apã
nisip cu pietris si Sabbia Media
si colutroase )
[2] - pietris cu 12,39 6,00 12,39 Bowles (1982) 13,43
bolovanis si nisip ( Sabbia Media
roci angular si
rotunjite seria de
Baia de Aries )
Modul Edometric
apã
nisip cu pietris si (Ghiaia con sabbia)
si colutroase )
[2] - pietris cu 12,39 6,00 12,39 Begemann 1974 5,19
bolovanis si nisip ( (Ghiaia con sabbia)
roci angular si
Faza; S.F
rotunjite seria de
Baia de Aries )

nisip cu pietris si A.G.I. 1977 TE ADDENSATO
si colutroase )
[2] - pietris cu 12,39 6,00 12,39 Classificazione MODERATAMEN
bolovanis si nisip ( A.G.I. 1977 TE ADDENSATO
roci angular si
rotunjite seria de
Baia de Aries )
apã
nisip cu pietris si
si colutroase )
[2] - pietris cu 12,39 6,00 12,39 Meyerhof ed altri 17,75
roci angular si
rotunjite seria de
Baia de Aries )

apã (KN/m³)
nisip cu pietris si 1948-1967
si colutroase )
[2] - pietris cu 12,39 6,00 12,39 Terzaghi-Peck 18,93
bolovanis si nisip ( 1948-1967
roci angular si
rotunjite seria de
Baia de Aries )
Modulul lui Poisson

apã
[1] - Umpluturi de 19,28 2,50 19,28 (A.G.I.) 0,32
nisip cu pietris si
si colutroase )
[2] - pietris cu 12,39 6,00 12,39 (A.G.I.) 0,33
roci angular si
rotunjite seria de
Baia de Aries )

apã
nisip cu pietris si pulite)
Faza; S.F
si colutroase )
[2] - pietris cu 12,39 6,00 12,39 Ohsaki (Sabbie 67,91
bolovanis si nisip ( pulite)
roci angular si
rotunjite seria de
Baia de Aries )

apã (m/s)
nisip cu pietris si Loess
si colutroase )
[2] - pietris cu 12,39 6,00 12,39 Ohta & Goto (1978) 139,8
bolovanis si nisip ( Loess
roci angular si
rotunjite seria de
Baia de Aries )

apã
nisip cu pietris si
si colutroase )
[2] - pietris cu 12,39 6,00 12,39 Navfac 1971-1982 2,60
roci angular si
rotunjite seria de
Baia de Aries )

apã
nisip cu pietris si
si colutroase )
[2] - pietris cu 12,39 6,00 12,39 Robertson 1983 2,43
roci angular si
rotunjite seria de
Baia de Aries )
Faza; S.F
BULETINE DE ANALIZĂ MINERALOGO-PETROGRAFICĂ
BULETIN DE ANALIZĂ MINERALOGO-PETROGRAFICĂ

Buletinul respecta prevederile STAS 6200/4-81.(Prescriptii pentru determinarea
caracteristicilor petrografice mineralogice si a compozitiei mineralogice )
Nr. Probei : 1 – BISTRA ( BISERICA

Locul de prelevare: loc. Bistra (sondaj geotehnic)
I. ANALIZA MACROSCOPICĂ
1. TIPUL DE ROCĂ: metamorfica ,de metamorfism regional .

2. STRUCTURA: lepidogranoblastica .
3. TEXTURA: sistuasa .
4. CULOAREA: alb verzuie,verzuie albicioasa.
5. COMPONENTE: clorit, sericit ,albit.
6. REACŢIE LA ACIZI: nu reactioneaza cu efervescenta la HCl diluat
(10%).
7. COMPORTARE LA APA – nu absoarbe apa pe termen scurt .
.
II. ANALIZA MICROSCOPICĂ
1. STRUCTURA: lepidogranoblastica.
2. TEXTURA: sistuasa, orientat sistuasa .
3. COMPOZIŢIA MINERALOGICĂ ; minerale principale primare, cuart,
clorit, sericit albit, ca minerale secundare ( hidroxizi de fier, limonit si psilomelan ).
4. DENUMIREA ROCII: sist sericito cloritos cu albit
Faza; S.F
5. APARTENENTA ; sist cristalin proterozoic inferior paleozoic - superior

seria de Arada ( Apusenii de Nord)


III. ANALIZA MACROSCOPICĂ

2. STRUCTURA: granolepidoblastica .
4. CULOAREA: cenusie alb verzuie,verzuie cenusie albicioasa.
5. COMPONENTE: cuart, feldspati, muscovit, biotit,.
(10%).
.
IV. ANALIZA MICROSCOPICĂ
Faza; S.F
1. STRUCTURA: granolepidoblastica.
3. COMPOZIŢIA MINERALOGICĂ ; minerale principale primare, cuart,
feldspat, muscovit biotit, ca minerale accesorii sunt identificate,( apatit, titanit,oxizi
de fier ( magnetit)), ca minerale secundare (,clorit, albit,sericit si limonit ).
4. DENUMIREA ROCII: gnais cuarto feldspatic


V. ANALIZA MACROSCOPICĂ

2. STRUCTURA: nematoblastica .
4. CULOAREA: cenusie verzuie,verzuie cenusie
5. COMPONENTE: amfiboli, feldspati placioglazi,.
(10%).
Faza; S.F

.
VI. ANALIZA MICROSCOPICĂ
1. STRUCTURA: nematoblastica.
3. COMPOZIŢIA MINERALOGICĂ ; minerale principale primare, hornblenda
verde comuna, feldspati placioglazi, biotit, si cuart , ca minerale accesorii sunt
identificate,( apatit, titanit,oxizi de fier ( magnetit)), ca minerale secundare
(sericit,clorit si limonit ).
4. DENUMIREA ROCII: gnais cuarto feldspatic


Faza; S.F
VII. ANALIZA MACROSCOPICĂ
1. TIPUL DE ROCĂ: magmatica neovulcanica .

2. STRUCTURA: porfiricavitroasa .
3. TEXTURA: compacta,neorientata .
4. CULOAREA: cenusie albicioasa.
5. COMPONENTE: feldspatipotasici( ortoza),feldspatiplacioglazi,
cuart,hornblenda.
(10%).
VIII. ANALIZA MICROSCOPICĂ
1. STRUCTURA: porfiricavitroasa.
2. TEXTURA: compacta,neorientata.
3. COMPOZIŢIA MINERALOGICĂ ; minerale principale primare, feldspati
placioglazi,ortoza, cuart,hornblenda si sticla vulcanica in care sunt inglobate
aceste minerale,ca minerale accesorii sunt identificate,( sulfuri( pirita), ca
minerale secundare (caolinit si clorit.prin alterarea hornblendei).
4. DENUMIREA ROCII: dacit
5. APARTENENTA ; roca magmatica , apartine vulcanismului neogen din (
Apusenii de Sud)
Faza; S.F


IX. ANALIZA MACROSCOPICĂ
1. TIPUL DE ROCĂ: sedimentar detritica(epiclastica) necimentata .

2. STRUCTURA: psefitopsamitoaleuritica.
3. TEXTURA: nestratificata .
4. CULOAREA: roscata cenusie.
5. COMPONENTE: fragmente de roci marmatice metamorfice si material
argilitic rezultat din alterarea rocilor si componentelor acestora pe care le am
amintit in buletinele anterioare.Acest material prafos argilitic provine din alterarea
unor feldspati din rocile magmatice existente in zona fiind reprezentat in caolinit
precum si din alterarea unor minerale de culoare inchisa( hornblenda, muscovit,
biotit si feldspati) care se transforma in limonit care da culoarea roscata
materialului recoltat.
(10%).
7. COMPORTARE LA APA – absoarbe apa pe termen scurt .
.
X. ANALIZA MICROSCOPICĂ
1. STRUCTURA: porfiricavitroasa.
2. TEXTURA: psefitopsamitoaleuritica. fragmente de roci marmatice
metamorfice si material ergilitic rezultat din alterarea rocilor si componentelor
acestora pe care le am amintit in buletinele anterioare ca minerale secundare
(caolinit si limonit.).
4. DENUMIREA ROCII: bolovanis cu pietris si nisip
5. APARTENENTA ; roca sedimentara aluvionara, rezultata in urma
dezagregarii rocilor de pe traseul Vaii Mari, apartine cuaternarului( pleistocen) (
Apusenii de Nord). Reprezinta niste acumulari respectiv depozite proluviale,
precum si fluviatile.
Faza; S.F
3.9 FISE SINTETICE PENTRU FIECARE FORAJ IN PARTE

Acestea sunt atasate la prezentul studiu. In numar de 2 bucati. Si 4 pentrari dinamice
incluse in text.
3.10 PLANURI DE SITUATIE CU AMPLASAREA LUCRARILOR DE INVESTIGATII ,

HARTI CU PARTICULARITATILE ZONEI – DACA E CAZUL
Acestea sunt atasate la prezentul studiu. – o bucata.
3.11 SECTIUNI GEOLOGICE , BLOC-DIAGRAME – DACA E CAZUL

Nu e cazul.
3.12 ALTE DATE ALE REZULTATELOR INTREPRINSE
Nu e cazul.
4 EVALUAREA INFORMATIILOR GEOTEHNICE
Faza; S.F
4.1 ÎNCADRAREA PREALABILĂ A LUCRĂRII ÎN CATEGORIA GEOTEHNICĂ
Factorii avuţi în vedere sunt :

Condiţii de teren Terenuri medii /bune Punctaj : 2/3 pct
Apa subterană Fara epuizmente Punctaj : 1pct
Clasificarea construcţiei după Normala Punctaj : 3 pct
clasa de importanţă
Vecinătăţi Fara riscuri / Cu risc moderat Punctaj : 1/3 pct
Zona seismica un punct pentru zonele cu ag < Punctaj : 1 pct
0,15g
Punctaj total = 8 – 11 pct
La punctajul stabilit pe baza celor 4 factori, se adaugă puncte corespunzătoare zonei seismice
având valoarea acceleraţiei terenului pentru proiectare ag , definită în Codul de proiectare
seismică-Partea I-Prevederi de proiectare pentru clădiri, Indicativ P 100-1, denumit în
continuare Codul P 100-1, astfel:
(i) trei puncte pentru zonele cu ag ≥ 0,25g
(ii) două puncte pentru zonele cu ag = (0.15 … 0.25)g
(iii) un punct pentru zonele cu ag < 0,15g
În conformitate cu tabelul de mai sus riscul geotehnic este redus sau moderat iar
categoria geotehnică este 1 sau 2.
Nr.crt Riscul geotehnic Categoria geotehnică
Tip Limite punctaj
1 Redus 6…….9 1
2 Moderat 10………14 2
3 Major 15..……..21 3
Categoria geotehnică 1 include doar lucrările mici şi relativ simple, pentru care este
posibil să se admită că exigenţele fundamentale vor fi satisfăcute folosind experienţa dobândită
şi investigaţiile geotehnice calitative, iar pentru care riscurile pentru bunuri şi persoane sunt
neglijabile.
Metodele Categoriei geotehnice 1 sunt suficiente doar în condiţii de teren care, pe baza
experienţei comparabile, sunt recunoscute ca fiind suficient de favorabile, astfel încât să se
poată utiliza metode de rutină în proiectarea şi execuţia lucrărilor.
Metodele Categoriei geotehnice 1 pot fi suficiente doar dacă nu sunt excavaţii sub
nivelul apei subterane.
Categoria geotehnică 2 include tipuri convenţionale de lucrări şi fundaţii, fără riscuri
majore sau condiţii de teren şi de solicitare neobişnuite sau excepţional de dificile.
Lucrările din Categoria geotehnică 2 impun obţinerea de date cantitative şi efectuarea de

calcule geotehnice pentru a asigura satisfacerea cerinţelor fundamentale. În schimb, pot fi
utilizate metode de rutină pentru încercările de laborator şi de teren şi pentru proiectarea şi
execuţia lucrărilor.
Faza; S.F
4.2 ANALIZA SI INTERPRETAREA LUCRARILOR DE TEREN SI DE

LABORATOR SI A REZULTATELOR INCERCARILOR ,
Tabel nr.1
Caracteristica geotehnica pamant FIN pamant MIXT pamant GROSIER fragmente de
apartine apartine apartine sisturi cristaline
domeniului : clSi - domeniului : domeniului : saGr alterate ( de
praf argilos/ sisaGr - nisip -pietris cu nisip, dimensiuni de la
saclSi - praf prafos cu pietris UD nisip la pietris si
argilos nisipos/, / sisaGr - pietris bolovanis ) seria
plastic cu nisip prafos , de Arada\Baia de
consistent/moale INUNDAT Aries
Granulometrie , VEZI Analiza
Argila % 20-28 mineralogica
Praf % 54-62 6 – 23 4-5
Nisip % 10-18 19-45 32-42
Pietris % 0 30-71 53-54
Coeficient de neuniformitate - 36-80.96 25 -31.24 3.34 – 8.52
Un
Umiditatea la limita de Nu Nu Nu Nu
curgere
Umiditatea la limita de Nu Nu Nu Nu
framantare
Indice de platicitate , Ip, % 16.15-32.65 Nu Nu Nu
Indice de consistent Ic , % 0.45-0.55 Nu Nu Nu
Umiditatea naturala W, % 17.29-19.74 8.43-14.58 8.63-18.57 Nu
-7 -9 -1 -2 -2 -4
Permeabilitate , k 10 – 10 1.00 – 10 1.00 – 10 Impermeabile
Greutatea volumica în stare 1.99-2.00 1.99 – 2.00 1.71 2.68-2.79
naturala,
(kN/m3)
Greutatea volumica în 1.93 1.893 2.452 2.70 – 2.79
saturata
(kN/m3)
Porozitatea, n (%) 35.42-36.89 Nu Nu 3.69
Indicele porilor, e 0.55-0.58 Nu Nu Nu

Gradul de saturatie, Sr 0.84-0.89 Nu Nu Nu
Umiditatea la saturatie 20.69-22.06 Nu Nu Nu
Wsat, %
Modul de deformatie liniara, 24000 – 30000 30000 – 35000 30000 – 35000 30000 – 40000
E (kPa)
Modul de deformatie 5250 – 4250 8000 – 10000 11000 – 13000 57000
edometrica,
M200-300 (kPa)
Tasare specifica la 200 kPa, 5.6 – 7.00 1.20 – 1.50 1.00 – 1.30 1.00 – 1.20
E200 (%)
Unghiul de frecare în conditii 17° ÷ 20° 28 °-30 ° 33°-36° 33°-36°
Neconsolidate – nedrenate,
uu (grade)
Coeziunea în conditii 5 ÷ 15 5-10 0 0
neconsolidate – nedrenate,
cuu (kPa)
Coeficientul de deformatie 0,40-0,50 0,32 – 0,33 0,30 0.2 – 0.22
laterala ( Poisson ) ν
Coeficientul de freacre , μ 0,30 – 0,40 0,45 0,50 0.50 0,60
Coeficientul de pat ks 15000-20000 47000 50000 50000
Faza; S.F
4.3 APRECIERI PRIVIND STABILITATEA GENERALA SI LOCALA A

TERENULUI PE AMPLASAMENT
Terenul cercetat este cu declivitati conform ridicarilor
topografice, se prezinta stabil , fără urme sau forme de degradare prin alunecare la data
executarii pezentului studiu geotehnic . Cu precizarea ca in momentul sapaturilor si executiei
fundatiilor terenul da surpat din greutate. Din informatiile locale se preconizeaza existenta unor
vechi galerii de explorare/exploatare a mineralelor rare. Daca se urmareste taluzarea versantilor
sau executarea de lucrari de sustinere ,in fazele urmatoare sa fie comunicate pentru a putea
detalia inzestigatiile geotehnice si geologice punctual pentru fiecare obiectiv in parte.
4.4 VALORILE PARAMETRILOR GEOTEHNICI DE PROIECTARE

Presiunea convenţională se calculază în conformitate cu Stas 3300/2-85 , anexa B si NP
112-2013 – NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA FUNDAŢIILOR DE SUPRAFAŢĂ pentru
fundaţii cu B=1,00 m sau mai mari şi adâncimea de fundare Df= 2,00 m de la nivelul terenului
natural .
Pentru obiectivul studiat s-au constatat urmatoarele caracteristici de fundare :
1) adâncime de fundare de la cota Tn – 2,00 m; - aceasta fundatie continua
2) înălţime fundaţie din beton ciclopian h = 2,00 m;
3) încastrare fundaţie în teren bun de fundare: 1,60 m;
sisagr Co - BOLOVANIS ,PIETRIS CU NISIP PRAFOS CAFENIU.la adâncimea de 1,80 -–
6,00 m de la cota  0,00 în funcţie de sistemul constructiv.
STAS 6054/77.
CAFENIU) definită conform STAS 3300/2-85 este P conv. = 450 KPa pentru B = 1,00 şi Df =
2,00 m.
Pentru alte lăţimi sau adâncimi de fundare presiunea convenţională se calculează cu
relaţia: P conv. = P conv. + CB + CD.
4.5 NECESITATEA IMBUNATATIRII/CONSOLIDARII TERENULUI DE FUNDARE

Se considera necesar a se executa lucrari de imbunatatiri sau consolidari ale terenului
pentru obiectivele mentionate in studiul geotehnic deoarece infiltratiile de ape meteorice distrug
fundatiile existente din piatra locala cu mortar .De aemenea umezeala se ridica la nivelul
zidurilor si afecteaza peretii interior ai Bisericii( in urma unei decizii luate de catre proiectantul
de specialitate se vor lua masuri de eradicare a umezelii si de consolidare).Aceasta va fii
comunicata in timp util pentru a putea parcurge etapele urmatoare .
Faza; S.F
- In cazul executarii altor lucrari decat cele la care se face referire in studiul geotenhic se va
elabora o anexa cu concluzii si recomandari ramanand a fii si renumerate in
functie de lucrari.prezentului obiectiv se incadreaza in categoria C – normala
conform HG 766/1997
5. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Ca urmare a observaţiilor din teren şi a celor relatate în mai sus putem concluziona
astfel :
4.1. Stratele descrise anterior se încadrează în categoria : terenuri medii/bune conform
NP 074/2014 şi STAS 3300/1 – 85.
4.2. Amplasamentul obiectivului se afla in zona , de lunca , muntoasa ..etc a Raului si a Vaii
Mari .
4.3. pentru executarea sapaturilor in medii urbane cu constructii invecinate cu constructii si

alte tipuri de retele si obiective -ziduri de sprijin etc.
Evaluarea presiunii pamântului pe lucrarile de sustinere a excavatiilor

In cazul peretilor de sustinere a excavatiilor, la evaluarea presiunii pamântului se va tine seama
si de urmatoarele:
- posibilitatile de deplasare / deformare ale peretelui pe masura realizarii excavatiilor, ceea ce

depinde de urmatoarele aspecte:
- rigiditatea peretelui de sustinere,
- existenta sprijinirilor suplimentare a peretelui si tipul acestora (spraituri, ancoraje pretensionate
sau pasive etc.).
- numarul sprijinirilor suplimentare si rigiditatea acestora,
- existenta unor constructii (fundatii) învecinate,
- prezenta apei subterane si necesarul lucrarilor de epuismente.
- La executarea fundatilor ( sapaturilor) se aseaza astfel incat o dreapta dusa intre punctele
lor cele mai apropiate sa nu prezinte o inclinare mai mare decat panta necesara pentru
asigurarea stabilitatii terenului natural (α ≤ 400 )
Aceasta sigur este conditionata de unghiul de forfecare si de coeziunea stratelor

interceptate.
In SR EN 12063/ 2003 – normativ privind proiectarea lucrarilor de sustinere sunt redate

formulele de calcul la pamanturi coezive si necoezive.
Sprijiniri in cazul sapaturilor ,

- 1,Sprijiniri simple.
Elementul principal al unei sprijiniri simple este constituit de dulapi, care sunt cei care vin în
contact direct cu pamântul. Ei pot fi orizontali sau verticali. În primul caz, dulapii orizontali sunt
montati dupa ce a fost realizata excavatia (pe tronsoane). Ei sunt utilizati atunci când pamântul
se poate mentine la verticala nesprijinit pe adâncimea unui tronson de excavare (pamânturi cu
coeziune suficienta). Dulapii verticali sunt introdusi în teren înaintea realizarii sapaturii, fiind
utilizati în cazul pamânturilor necoezive.
Elementele sprijinirilor simple sunt realizate de regula din lemn si/sau metal.
Avantajul acestor sprijiniri este dat de simplitatea executiei si de costul relativ redus. Datorita
faptului ca nu sunt etanse nu pot fi folosite sub nivelul apelor subterane.
Faza; S.F
Toate aceste recomandari folosesc in cazul in care sunt obiective cu adancimi considerabile.
4,4 gradul de sapatura – incadrarea in categoriile de pamant pentru fiecare strat in parte,
4.4.1 Gradul de sapatura : Clasificarea pamanturilor si a altor roci dezagregate , dupa natura
lor, dupa proprietatile lor coezive si modul de comportare la sapat.
Nr Denumire Proprietati coezive Categ de teren dupa Greut. Afanarea

crt. modul de comportare la Medie Dupa
sapat In situ Execut.
Manual Mecanizat Kg/mc Sapaturii%
1. nisip
3 cu pietris (balast Slab coeziv mijlociu II 1700 -1900 14 - 28%
0
nisipos ) cu dimensiuni
pana la 70 mm
2. Pietris de rau cu nisip Slab coeziv tare II 1750- 2000 14 - 28%
(balast ) pana la 150
mm
3. Pietris cu bolovanis Coeziune mijlocie Foarte tare III 1900 -2150 8 – 17 %
colmatat cu nisipuri
argiloase si argile
nisipoase
4. Deluviu cu fragmente de Coeziva Foarte tare IV 1850 -2000 8- 17%
roca stancoasa ca parte
dominanta
a. 4.5 conform "Normativ privind cerinţele de proiectare şi execuţie a excavaţiilor adânci

în zone urbane”, indicativ NP 120-06 se va alege metoda de excavare .( daca este cazul)
1- prin taluz natural sau ramfortat
2- excavatii verticale sprijinite
Faza; S.F
Sunt redate grafic 2 dintre metode – poate fii aleasa oricare alta metoda dar care sa nu puna in dezechilibru constructia existenta
4.6 In zonele unde se vor executa lucrari de colectare a apelor pluviale (prin rigole sau etc…),
de suprafata pentru a evita raspadirea acestora la nivelul sapaturilor si umpluturilor asternute si
a stabilizatului in momentul executarii pietonalului din jurul Bisericii , se vor respecta STAS-
urile privind gradele de compactare, dispunerea in strate pe umpluturile formate si incastrarea
lucrarilor in stratele naturale descrise minimul 0,20 m in jurul acestora .
4.7 Acesta lucrare este elaborata pentru faza de S.F – putandu-se proiecta conform legii si
normativelor in vigoare fazele premergatoare.
4.8 În cazul în care se vor constata neconcordante cu cele scrise se va convoca imediat
inginerul geolog şi proiectantul de specialitate în vederea stabilirii măsurilor ce urmează a fi
luate
4.9 In conformitate cu NP 074/2014 dupa faza de proiectare De in care se intocmeste un
studiu geotehnic se urmareste lucrarea si in faza de executie de catre un geolog si se emite un
raport : RAPORT DE MONITORIZARE GEOTEHNICA A EXECUTIEI .
+----------------------+ +------------------+
| Executie | | Raport de |
+----------------------+ | monitorizare |
+----------------------+ | geotehnica a |
|Lucrare existenta | | executiei (RMG)
Prezenta documentaţie este valabilă numai pentru obiectivul menţionat din conţinut :
Ea nu poate fi reprodusă , copiată sau împrumutată integral sau parţial , în mod direct
sau indirect sau extinsă în afara amplasamentului specificat fara acordul elaboratorului in scris.
Întocmit : Ing. geolog GUZRANYI EMERIC ROBERT Ls…………………

pr160 BIS BISTRA PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

pr160 BIS BISTRA PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIU GEOTEHNIC

Document nr. Denumire document

Pagina 1 din 4 Foaie de prezentare

Pagina 2 din 4 Borderou

Pagina 3 din 4 Lista de semnaturi

Pagina 4 din 4 Documentatia

PIESE DESENATE – in Text

Plansa nr. Denumire plansa

Pagina 1 din 1 G1 Plan de incadrare in zona - Amplasarea lucrarilor

Pagina 1 din 1 G2 Harta de incadrare in judet

Pagina 1 din 1 G4 Harta morfologica de detaliu

Pagina 1 din 1 G5 Schita morfologica a teritoriului

Pagina 1 din 1 G6 Harta hidrografica

Pagina 1 din 1 G7 Harta geologica a zonei

Pagina 1 la 2 Fişe de stratificaţie

27.03.2018 ing.Guzranyi Emeric Robert

Sef proiect; ing ........................ Ls........................

Proiectant specialitate; ing geolog.Guzranyi Emeric Robert Ls........................

*Verificat; ing................................................ Ls........................

“ MODERNIZARE ALEI SI CONSOLIDARE BISERICA, BISTRA, JUD. ALBA””

BENEFICIAR; BISERICA BISTRA

Nr. Proiect; .160/2018

1. Capăt de foaie 1 pag.

Fise de stratificatie 2 pag.

1.1. DENUMIREA SI AMPLASAREA LUCRARII

2.1. DATE PRIVIND ZONAREA SEISMICA

Activitatea vulcanică din ciclul I de erupţie

Faza erupţiilor andezitice de Faţa Băii

Activitatea vulcanică din ciclul II de erupţie

Faza erupţiilor andezitice

Activitatea vulcanică din ciclul III de erupţie

Forme de manifestare a activităţii vulcanice

2.3. CADRUL GEOMORFOLOGIC , HIDROGRAFIC SI HIDROGEOLOGIC

Harta morfologica scara 1; 1500000

1.6 ISTORICUL AMPLASAMENTULUI

Determinarea Forma de Cantitatea Echiv.

Produse chimice nu au fost identificate .

2 PREZENTAREA INFORMATIILOR GEOTEHNICE

1. D .1 1.80 m Conform planului de Nu sa interceptat.

3.2 METODE , UTILAJE SI APARATURA FOLOSITE

Cu unelte specifice lucrarilor de teren si carotiere

S-au folosit si utilaje mecanizate pentru dezveliri ,metode uzuale pentru

3.5 STRATIFICATIA TERENULUI

- adâncime de fundare de la cota Tn – 1,80 m; - aceasta fundatie continua

- adâncime de fundare de la cota Tn – 2,00 m; - aceasta fundatie continua

3.6 NIVELUL APEI SUBTERANE SI CARACTERUL STRATULUI ACVIFER

Permeabilitatea straturilor interceptate in zona de lunca si terasa se incadreaza in urmatoarele

 nisip mijlociu este de ordinul 10 1

 nisip fin este de ordinul 5,00 X10 3

 nisip prafos este de ordinul 10 3

 argila nisipoasa , PAN , PA este de ordinul 10 5

in consecinta se poate concluziona faptul ca,

 Puţin permeabile : k = 10 4

3.7 CARACTERISTICILE DE AGRESIVITATE A APEI SUBTERANE

II. ANALIZA CHIMICĂ:

III. clasa de expunere in functie de mecanismele de degradare conform NE -012/1/ 2007

Bulletin de analiza nr 3. din data de 07.03.2015

3.8 RAPOARTELE ASUPRA INCERCARILOR DE TEREN CUPRINZAND , GRAFICE ,

ÎNCERCÃRI PENERTOMETRICE DINAMICE CONTINUE

penetrometri utilizati in Italia

- DINAMIC USOR ITALIAN (DL-20) (MEDIU conform clasificãrii ISSMFE)

- DINAMIC GREU ITALIAN (SUPERGREU conform clasificãrii ISSMFE)

- DINAMIC SUPERGREU (Tip EMILIA)