Sunteți pe pagina 1din 31

*$r{rtr. nr atrfiFnFl. bllttNt!. |* a.

trk$ dt {ott{tiri$
.atttirucdl dimri tl fo{ftrf

@,*'@.*'fgo,*,
Nr. Certificat:
1S09001:
oo395 Nr. cbrtificat
20fi1 l$01{101: 20{}{
oo174 Nr. c€rtificat; 00127
0H$ASlMl:21107

EXPERTIZA TNHNICA
. PENTRU OBIECTIVUL:
'oMODERNTZARE DJ 703 B COSTE$TI
( DN 6s A) - $ERBAXE$Tr ( DJ 6s9)o KM
60 + 328 - 68 + 783rL:8,458 KM LA
COSTESTI SI ) ROCIU "

PROIECTANT GENERAL: S.C. PROIECT


INFRA 2OO5 S.R.L.
PROIECTANT DE SPECIALITATE: P.F.A.
MARIN GEORGE CATAT,TN

BET{EFICIAR: CONISILIUL JUDETEAN ARGES


AXPIRTIZA
T[HNICA ?,8L6

P.F.A. lVlarin George Catalin

Expert tehnic

Nr. L7.2 din 1.4.03.2015


-'./
i:
r-3.(
(cp<ft'{ru' / *tn-
)
4{
EXPERTIZA TEHNICA DE SPECIATITATE

Modernizare DJ703B Costesti (DN65A) - Serbanesti


68+783, L=8,458 km la Costesti si Rociu. t:h
i7,s: _

Date generale q.
vl Irr
Drumuljudetean DJ703B este situat in zona de sud a judetului Arges. Km
localitatea Leordeni de unde se desprinde din drumul national DN7. Drumul judetean strabate
localitatile Cateasca, Gruiu, Silistea, Serbanesti , Costesti , intersecteaza drumul national DN65A, apoi
strabate localitatea Paduresti pg intersecteaza cu drumul national DN65 localitatila Marghia de jos si

de Sus pana la limita cu judetul Olt. Segmentul care reprezinta obiectul prezentei expertize este
cuprins intrefateasca si Serbanesti.

ll. Descriereastructurliobiectuluiexpertizat

Expertiza este intocmita cu scopul de a stabili starea tehnica si a recomanda solutiile tehnice
pentru drumuljudetean DJ 7038, Costesti - Serbanesti , km 60+328-68+783. Solutiile de modernizare au

la baza principii legate de:

- cresterea mobilitatii locuitorilor comunelor deservite de drum;


- imbunatatirea accesului catre terenurile agricole adiacente, catre punctele de interes economic si
social;

- cresterea conforului circulatiei cu scaderea timpilor de transport si diminuarea poluarii si implicit

diminuarea amprentei de carbon;


- crearea de rute alternative viabile si legaturi la reteaua de drumuri nationale, in vederea descarcarii

a unei parti a traficului de pe acestea, cu scurtarea distantelor de transport.

A. Caracteristici fieometrice

Drumul judetean DJ 7038, Costesti - Serbanesti , km 60+328-68+783, reprezinta o legatura


viabila intre DN 65 - DN55A , A1 si DN7, strabatand judetul Arges pe zona de sud de la vest la est).
Drumuljudetean se desprinde din drumul national DN7. Drumuljudetean strabate localitatile Cateasca,
Gruiu, Silistea, Serbanesti , Costesti , intersecteaza drumul national DN65A , apoi strabate localitatea
Expertiza tehnica
Pae.1 / 24
Padureti se intersecteaza cu drumul national DN65 localitatila Marghia de jos si de Sus pana la limita
cu judetul Olt.
c ln plan, DJ 7038, se prezinta sub forma unei succesiuni de aliniamente si curbe usoare cu raze
variabile. Drumul evolueaza in zona de ses in partea superioara a Campiei Burnasului ca parte a

unitatii morfologice Campia Romana. Zona strabatuta de drumuljudetean se inscrie in forme de


relief cu culmi domoale.

Drumuljudetean evolueaza intravilan oras Costesti pe circa 400 m dupa care strabate extravilan
cea mai mara parte a traseului si intra in Serbanesti , il strabate pe circa 700 m pana la
intersectia cu drumul judetean DJ659.
o ln profil tongitudina/, drumul se prezinta sub forma unei succesiuni de pante si rampe cu

declivitati variind intre 0% si 4Yo. Palierele cu declivitate mai accentuata sunt scurte.
r ln profil transversal, drumul se prezinta ca drum pietruitt pe toata lungimea. Latimea partii
carosabile variaza de la 5,60 m la 6,50 m, inregistrandu-se o latime medie de 6.10 m.
Acostamentele fie lipsesc fie sunt de pamant, denivelate, apele pluviale blocandu-se pe partea
carosabila fara a mai ajunge la santuri.

Stratificotia teren u lui :


Pamanturile interceptate (argile, argile nisipoase) in sondajele executate sunt incadrate, pe baza

criteriului granulometric - in conformitate cu STAS 170912-90, ca- pamanturi tip oPSu,oP4' foarte
sensibile la inghet.

Pentru dimensionarea structurii rutiere ranforsate se recomanda un modul Ep = 65-70 MPa.

B. Strudura rutiera aduqla o drumului

Din punct de vedere constructiv drumul este executat la nivelul terenului, cu variatii in

rambleu si debleu si are latimea medie a partii carosabile de 6.10 m. Structura rutiera existenta este de

tip flexibil cu o pietruire din umpluturi de material necoeziv (balast de rau) si terenul natural.
Amplasamentul studiat este constituit din urmatoarele tipuri de straturi:
Forajul F1, executat in partea carosabila a DJ 7038, la km 60+530
Ofil-0,25m/ Ba last com pactat;
425-2,fi1m/ Argila nisipoasa-prafoasa galbuie, plastic consistenta, putin activa, cu rare elemente de
pietris

Forajul F2, executat in partea carosabila a DJ 7038, la km 61+500


Offt-0,30m/ Balast compactat;
O30-2i00m/ Argila cafenie, plastic consistenta, putin activa, cu rare elemente de pietris
Expertiza tehnica
PaC.2 / 24
Forajul F3, executat in partea carosabila a DJ 7038, la km 52+500
Ofil-0,55m/ Balast compactat;
O55-2r00m/ Argila nisipoasa-prafoasa cafenie, plastic consistenta, putin activa, cu rare elemente de
pietris

Forajul Fd executat in partea carosabila a DJ 7038, la km 63+500


Ofi)-O35m/ Balast compactat;
O35-2,00m I Argila prafoasa cafenie, plastic consistenta, cu activitate medie

Forajul F5, executat in partea carosabila a DJ 7038, la km 64+500


Ofil-O50m/ Balast compactat;
O50-2,fl)m / Argila cafeni u-gal buie, plastic consistenta, putin activa

Forajul F6, executat in partea carosabila a DJ 7038, la km 65+500


Ofil-O,27ml Ba last compactat;
O,27-2,OOm/ Argila nisipoasa-prafoasa cafeniu-galbuie, plastic consistenta, putin activa

Forajul F7, executat in partea carosaUila a DJ 7034 la km 56+500


Ofil-0,30m/ Ba last com pactat;
0,30-2,00fu | Argila nisipoasa cafeniu-galbuie, plastic consistenta, putin activa

Forajul F8, executat in partea carosabila a DJ 7038, la km 67+500


4ff}O30m/ Balast compactat;
0,30-2,00m I Argila cafeni u-galbuie, plastic consistenta, putin activa

Forajul F9, executat in partea carosabila a DJ 7038, la km 68+500


Ofit-0,32m/ Ba last compactat;
O32-2,filml Argila cafenie, plastic consistenta, putin activa

lll. Traficul

Traficul desfas0rat pe drumul investigat are componenta de tranzit, dar si locala, de acces catre
proprietati, sau societatile cu caracter lucrativ din zona, terenuri agricole etc. Viitoarea amenajare a

drumului va impulsiona dezvoltarea activitatilor economice in zona ceea ce va genera trafic


suplimentar. Drumul judetean este o artera importanta de lagatura est - vest a zonei de sud a
judetului.

Astfel, traficul este preponerent compus din.turisme si autovehicule utilitare mici cu sarcina de
pana la 3,5 t, dar si vehicule cu sarcina pe osie de 11.5 t. Se estimeaza o crestere a traficului pe viitorii
10 ani la o valoare Nc = 0.15-0.35 m.o.s. ce incadreaza drumul investigat la trafic mediu.
Drumul judetean DJ 7038, in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr.431L997
privind regimuijuridic al drumurilor gi Normele tehnice privind proiectarea, construirea gi modernizarea

Expertiza tehnica
Pag.3 | 24
drumurilor (Od.M. nr.45/1998), Tabel nr.t, se incadreazi in clasa tehnicd lV, drum judetean cu doua
benzide circulatie.

In conformitate cu Ordinul 31/N/1995 , drumul investigat se incadreaza la clasa de importanta "


C "- normala.

lv. Anallza starii de degradare.

tlefecte si degradari ale obiectivului expertlzat.

0+000m coordinate'44o3928.79'N 24o45'54.23"8

0+000m -inceput sector drum


Sant stanga- dreapta din pamant in stare buna;
Latime drum: 7m -
l' ,!tn',

0+250m - intersectie dreapta cu drum forestier


In stanga drurnului existenta vegetatie hidrof.rla

.|'
Expertira tehnica
Pae.4 I 24
0+350m coordonate
- podet dalat cu deschidere 2min stare buna cu timpane in stare buna. Sant dreapta colmatat
total. Sant stanga partial colmatat; prezinta
..-i'.'i!' '..-:-:: ; i':: ': I.,:.: -. - I .
cavalieri. Drumul este pietruit.
-
:.: .1..r::'

Expertiza tehnica
Pae.5 | 24
l+220m- podet tubular 800 in stare buna cu timpan dreapta in stare buna dar subspalat si timpan stanga
rupt.
,,.,,r:. ",' ,
,

Expertiza tehnica
Pag.6 / 24
l+400m - sant stanga - dreapta partial colmatate.

2+200m- podet tubular 1000 partial colmatat; lipsa timpane.


Latime drum: 5m

Expertiza tehnica
Pag.7 / 24
3+400m * Latime drum: 5.60in

3+600m - intersectie cu drum comunal in stanga drumului

Expertiza tehnica
Pag.8 / 24
4+000m - latime drum: 6m
Saht stanga - dreapta in stare buna.

Expertiza tehnica
Pae.9 / 24
' -Sant
6+300m Latime drum: 6m
stanga - dreapta in stare buna.

Expertiza tehnica
Pae.10 | 24
6+500m - podet dalat cu deschidere: 4m in stare buna, partial colmatat.
Timpane in stare buna.
Latime drum: 6m

Exoertiza tehnica
Pag. tL / 24
'&-

I
t

I
6+600m - intersectie stanga cu drum exploatare.
7+000m - intersectie dreapta cu drum exploatare. Necesar podet descarcare la drumj

*.*-,'I
*r
\T1:
rll',f

Expertlza tehnica
Pae.!? / 24
7+300m - podet tubular 800 colmatat total; necesar lnlocuire.

7+600m - in-trare in localitatea Serbanesti


,t

Expertiza tehnica
Pae.L4 / 24
,t
t1l

,.,.J 'i:

8+458m - sfarsit sector drum - localitatea Serbanesti

Evaluarea starii de degradare pe drumul investigat s-a realizat in conformitate cu normativul

"lnstructiuni tehnice privind determinarea starii tehnice a drumurilor moderne, indicativ CD 155-2001".
De asemenea, evaluarea starii de degradare a fost efectuata si pe baza studiului geotehnic efectuat in

zona si a masuratorilor si aprecierilor vizuale efectuate la fata locului. Pentru aceasta a fost luata in

considerare si arhiva fotografica atasata .

Starea de degradare pe fiecare sector omogen este caracterizata de indicele de degradare (lD),

calculat cu relatia:

suprafata degradata (Sdegr m2)


ID=
suprafata benzii de circulatie (S mt)
S a.er. = D! + 0,7D2+ 0,7 x 0,5D 3 + 0,2D4+ D5 (m2),
unde

D1 = suprafata afectata de gropisi plombe

D2 = suprafata afectata de faiantari, fisuri si crapaturi multiple pe directii diferite

D3 = suprafata afectata de fisuri si crapaturi longitudinale si transversale, rupturi de margine


Expertiza tehnica
Pag.tS | 24
D4 = total suprafata poroasa, cu ciupituri, suprafata incretita, suprafata siroita, suprafata exudata

D5 = suprafata afectata de fagase iongitudinale

Coeficientii 0,7 si0,2 tin cont de ponderea defectiuniirespective iar coeficientul 0,5 tine cont de

latimea pe care este afectata suprafata imbracamintii de degradarile de tip D3, pentru a fi exprimate in

m2.

Tipurile de degradari de suprafata/structura intalnite pe drumul judetean investigat sunt


prezentate prin imagini.

Sectorul pietruit se prezinta cu defecte specifice de tipul gropi multiple cu nivel ridicat de
severitate , fagase , denivelari longitudinale si transversale, defecte de margine , pante transversale
necorespunzatoare care favorizeaza stationarea apelor pluviale pe partea carosabila si infiltrarea in

corpul soselei ducand la slabirea capacitatii portante.

Prin investigatii vizuale. q-a determinat lD (indicele de degradare) care reprezinta raportarea
suprafetelor degradate la suprafata d ru mul ui.

In cmformitate cu CD 155 lRl este apreciat pe baza masuratorilor de planeitate si rugozitate si

care pentru drumul investigat are valori peste 4 (valori nesatisfacatoare).

ln evaluarea celor doi indici nu a fost nevoie sa se utilizeze echipamente specializate (APL si SRT),

deoarece din experienta, drumuljudetean investigat se incadreaza la planeitate rea.

Sectorul pietruit se prezinta cu defete in special gropi , dar si denivelari pe ambele directii , fagase pana
la sleauri, etc.

Starea de degradare pe fiecare sector omogen este caracterizata de indicele de degradare (lD), calculat

cu relatia:

rn suprafata degiadata (Sdegr m2)


- suprafata benzii de circulatie (S m2)

S desr.= D1+ 0,7D2 + A,7 x0,5D3 +O,2D4+ D5 {m2},

unde

D1= suprafata afectata de gropisi plombe

D2 = suprafata afectata de faiantari, fisuri si crapaturi multiple pe directii diferite


D3 = suprafata afectata de fisuri si crapaturi longitudinale si transversale, rupturi de margine

D4 = total suprafata poroasa, cu ciupituri, suprafata incretita, suprafata siroita, suprafata exudata
D5 = suprafata afectata de fagase longitudinale

Expertiza tehnica
Pae. L6 / 24
Coeficientii 0,7 si A,2 tin cont de ponderea defectiuniirespective iar coeficientul 0,5 tine cont de latimea
pe care este afectata suprafata imbracamintii de degradarile de tip D3, pentru a fi exprimate in m2.

Suprafata
Nr. parte S dedra ID Calili
Denumire Lungime
crt (m)
carcsabila dari (o/o) cativ
fmn)
I DJ703B pietruire 4300 25800 18382.5 71.25 Rau

Degradarile actuale au ca principala cauza factorii de clima sitraficul. Apele pluviale cu circulatie

dezordonata pe partea carosabila dar si descarcarea lor deficitara la emisari, este cauzata de lipsa sau

colmatarea in general a dispozitivelor de colectare, dirijare sievacuare a apelor (santuri, rigole, podete,

etc.), si reprezinta un factor,definitoriu in ceea ce priveste aparitia si dezvoltarea defectelor de


suprafata si de structura.

Drurnul nu are probleme de stabilitate acesta desfasurandu-se intr-o zona de ses , usor colinara.

V. Geohidromorfologia terenului

A. Morfologia zonei

Din punct de vedere geomorfologic, zona studiata se situeaza in Campia Pitestilor. Drumul
studiat traverseaza o zona cu panta redusa si stabilitate buna.

Zona studiata.se incadreaza, din punct de vedere geologic, in partea sudica a Depresiunii Getice.

In zona de avantfosa au aparut impingeri tectonice laterale si au dat nastere la aliniamente cutate
paralele cu Carpatii Meridionali sub forma de cute anticlinale si sinclinale, in timpul Oligocenului,

Miocenulul si Pliocenului.

Cuvertura de suprafata cuaternara apartine Pleistocenului care incepe la suprafata cu un strat de

argile prafoase cu plasticitate mare si au un character general contractil.

Grosimea lor in zona este variabila in functie de rtllief. In zonele unde actioneaza eroziunea, grosimea

lor se reduce progresiv catre zero. Grosimea in general este cuprinsa intre 5 m si 2 m. Are culoare
galben, cafenie, bruna si uneori rogiatica.

Expertiza tehnica
Pag.L7 /24
B. Adoncimea de inghet siconditii hidrologice

Adancimea de inghet in complexul rutier 2.. se considera egala cu adancimea de inghet in


pamantul de fundatie Z, in conditii de porozitate si umiditate specifice acestuia, la care se adauga un

spor al adancimii de inghet DZ, si se calculeaza cu relatia:

4r =Z + DZ {cm}
Adancimea de inghet in pamantul de fundatie {Z), calculata conform STAS 1709/1-94 pentru o

zona incadrata la tipul climatic "ll" cu indicele de umiditate Thorntwaite {lm = 0...20}, cu conditii
hidrologice defavorabile, in cazul unuisistem rutier nerigid este:
- Argila prafoasa, argila prafoasa nisipoasa, argila nisipoasa {P5) Z = 88 cm;

- Argila (P5) Z = 83 cm;

Conform STAS 1709/2-90 zona analizata prezinta conditii hidrologice "defavorabile", deoarece

scurgerea apelor nu este asigurata pe toata lungimea drumului, apele rezultate din precipitatii stagnand

temporar ?n zone depr€sionare, lipsite de scurgere naturala.


:n","
Clima.

Regiunea este caracterizata de o clima temperat continentala, cu specific de campie si se


caracterizeaza prin urmatoarele valori de temperatura si precipitatii:

Temperatura aerului
- temperatura medie anuala intre 9 - 10o C

- temperatura lunii celei mai calde (iulie) este cuprinsa intre 20 - 2f C

- temperatura lunii celei mai reci (ianuarie) se situeaza in jurul valorii de -3o C

Precipitatiile atmosferice
- cantitati medii anuale, intre 500 - 700 mm;
- cantitati medii lunare maxime - iulie, intre 80 - 100 mm
- cantitati medii lunare minime - ianuarie, intre 30 - 40 mm

Durata stratului de zapada variaza intre 40 - 50 zile, cu grosime medie a stratului de zapada de
30-40 cm. '
Conform STAS 6054/77 adancimea maxima de inghet a terenului natural este de 90-100 cm.
Conform hartii cu repartizarea dupa indicele de umiditate Thornthwaite {lm} zona investigata se
situeaza la "tip climatic ll" cu lm = 0 - 20.
Conform STAS 1709/1-90, sectorul de drum studiat se caracterizeaza prin indicele de inghe!
0C
exprimat in x zile, astfel: Iij3l = 320 (sistem rutier "nerigid").

Seismicitate,
Exoertiza tehnica
Pae.tB / 24
Conform normativului P100/1-2013 (valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare

este ag = 0.259 pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 225 ani
probabifitate de depasire. Valoarea perioadeide control {colt}Tc a spectruluide raspun K<nb"9eCiGc
vr. concruzii /$tr:Y'f7}q)C
Sistemul rutier existent este de tip flexibil, cu o pietruire cu material z
rau cu un nivel de viabilitate foarte redus.
W, )/
Latimea partiicarosabile se incadreaza la o medie de 6,10 m cu acostamente cu tot.
SIjJ"*'
Starea de degradare este caracterizata de defecte structurale si de suprafata specifice tipurilor

de structuri rutiere intalnite. Starea de degradare generala este caracterizata de calificativul REA. Au
fost identificate suprafete cu, fagase gropi, denivelari longitudinale sitransversale, cavalieri la marginea
partii carosabile care impiedica Oir.rr..r"a eficienta a apleor pluviate catre amisari.

Scurgerea apelor pluviale de pe partea carosabila se face deficitar, in sectiune ffansversala,


pantele fiind necorespunzatoare. Santurile sunt in general, inexistente, iar acolo unde exista sunt din

pamant, colmatate si inierbate. In general, nu exista continuitate a santurilor la intersectia cu alte

drumuri vicinale.

Vll. Recomandari masuri sisolutii de reparatii, restrictii, urmarire speciala

Drumul judetean DJ 7038 deserveste locuitorii din zona, sau asigura accesul catre obiective de

interes economic sau terenuri agricole si descarca trafic de resedinta sau de tranzit; intamplator sunt
circulate de vehicule cu sarcina mai mare de 3.5 t, sau vehicule limitate la osia standard 11.5 t.

Lipsa unei politici coerente de intretinere curenta si periodica, dar si actiunea combinata a

factorilor de mediu si traficul au dus la aparitia defectelor atat de suprafata cat si structurale, coborand
nivelulde viabilitate pana la calificativul < rau>.
Pentru dimensionarea straturilor din compozitia structurilor flexibile, evaluarea se bazeaza pe
indeplinirea concomitenta a urmatoarelor criterii privind comportarea sub actiunea traficului :

- deformatia specifica de intindere admibibila la baza straturilor bitumonoase;


- deformatia specifica de compresiune admisibila la nivetul patuluidrumului.

Caracteristicile de deformabilitate ale terenului de fundare se stabilesc in functie de tipul


pamantului, de tipul climateric al zonei in care se afla localitatea si de regimul hidrologic al complexului

Expertiza tehnica
Pag.t9 / 24
rutier si sunt prezentate in normativul PD 177-200X. publicat cu ordinul MTCT 509-2003. Documentul
tehnic normativ de referinta in acest sens este STAS 1243.

Caracteristicile terenului de fundare vor respecta prevederile STAS 29L4 si STAS 12253 ce se

refera la stratul de forma.

In conformitate cu standardul privind elementele geometrice ale drumurilor, tinand cont ca DJ

7038 se incadreaza la clasa tehnica lV, acesta asigurand circulatia mijloacelor de transport catre
localitatile deservite, viteza de proiectare luata in calcul va fi de minim 50 km /h. Viteza poate fi redusa
pe sectoare ca urmate a conditiilor existente la fata locului.

In vederea rezolvarii racordarilor la intersectia cu drumurile laterale se recomanda raze cu valori

de minim 3,0 m. Se recomanda asigurarea vizibilitatii in curbe, precum si confortul optic. Pasul de
proiectare se adapteaza la linia rosie existenta , dar nu va fi mai mic de 50 m. Racordarile verticale vor

avea raze minime de 500 m penqry cele concave si 1000 pentru cele convexe.

Luand in considerare nivelul de viabllitate actual, muhitudinea de defecte intalnite si

ffi
consistenta fundatiei actuale se recomanda proiectarea unei structuri rutiere flexibile astfel:

Solutia 1
- tkm BA76RUL50/70 (BAPC76 sau 8A76)
- 6cm BA20LEGfi0/70 (BADPGAO| €,yr,}
-minim 75cm platra sparta
-

-
minim 3ocm balast
scarificare, prolilare compadare existent
Solutia 2
- 4cm BA76R|/d',50/70 (BAPC16 sau 8476)
w
- 6cm BA20LEGfl0/70 (BADPQ20)
-8cm macadom ordlnar

- mlnlm 3(hm bolast


- scartficare, prolilare compadare existent
Ambele solutii sunt viebile din punet de vedere tehnic, solutia finala va fialeasa de proiectant
in urma unuicalculde analiza cost/beneficiu. Solutia finala se va verifica la actiunea inghetului
si a traficului de pe.rspectiva.

Expertiza tehnica
Pag.2O | 24
ffiirli
. In sectiune transversala, drumulse ya amenaia pe actualul

va realiza la latimea de 6.fit m cu acostamente de 1.00 m din care


fn sectiune transversala pantele pentru uzura vor fi de 2.5A% iar
o Interse4iile cu alte drumuri laterale vor fi amenajate corespunzitor,
prevederile Normativului CD 173-2OOL. Prin proiectare se vor crea conditii de fi
corelate elementele din plan, lung si profil transversal astfel inciit circulagia sa se poatd
desfasura in conditii de siguranfa si confort.

5e recomanda amenajarea drumurilor laterale pe lungimea de 25 m cu mixtura asfaltica si


proiectarea de podete pentru asigurarea continuitatii santurilor in dreptul acestora. Podetele

vor avea diametrul de minim 3fi1mm. Podetele de descarcare transvercale vor avea diametrul
minim de 800 mm.
o Se recomanda decolmabrea podetelor existente si remedierea degradarilor.
a Pentru colectarea si'evacuarea apelor pluviale se va tine seama de urmatoarele prlncipil:
proieetarea dispozitivelor de scurgere a apelor de suprafata se va face in conformitate cu

situatia existenta (prevederea de santurl, rigole, rigole dreptunghiulare acoperite cu dale


carosabile sau deschise etc., conform STAS 10796/1-77, STAS 1079612-79 si STAS 10796/3-881,

respectiv decolmatarea si reprofilarea dispozitivelor existente care pot fi mentinute pe


actualul amplasament, astfel incat apele sa fie colectate rapid de pe platforma si evacuate
lateral, eventualspre emisari naturali, prin locuri care permit acest lucru. In zona intersectiilor
cu drumurile laterale se va asigura continuitatea scurgerii apelor de suprafata prin santurile
proiectate, prevazandu-se podete tubulare sau eventual rigole carosabile, sau diriiand apele in

lungul acesto/strazi laterale pe santurlte de pe aceste strazi. Apele din santuri sau rigole se vor

descarca transversal prin podete tubulare (sau dalate| de dimensiuni corespunzatoare,

exlstente sau proiectate, si se va studia modul de scurgere a acestora transversal sau


longitudinal drumurilor locale urmarindu-se indepartarea lor din zona constructiilor. Pe langa
podetele existente care urmeaza a fi reparate sau inlocuite pentru evacuarea corespunzatoare

a apelor meteorice, ifi anumite zone ale traseuluidrumului, se impune a se realiza descarcarea
rigolelor si santurilor in podete nou infiintate. Adaptarea la teren a podetelor utilizate
(existente si noi| se va efectua in conformitate cu prevederile Normativului P19-2fft3; pentru

realizarea celor de mai sus se vor inlocui podetele existente nefunctionale / degradate / latime
sau lumina insuficiente cu unele noi de tip tubular, cadru, casetat sau dalat; unde situatia in
Expertiza tehnica
Pag.2L / 24
teren o permite se vor pastra podele existente cu reparatiile ce se impun pentru fiecare in
parte.
r Pentru siguranta circulatiei rutiere sunt necesare a se realiza lucrlri de semnalizare verticali
(indicatoare de circulatie!, ln scopul prevenlrii posibilelor accidente de circulalie. Indicatoarele

de circulafie se vor amplasa conform proiectului de semnalizare rutiera. Indicatoarele rutiere

se vor confectiona 5i monta conform SR 18/tgl1-20L1, SR 18rt8/2-20t,l $ SR 18t18/3-2008.

Marcajele rutiere longitudinale care se vor aplica vor fi delimitare a partii carosabile de
acostamente. Se vor executa si marcaje transversale de oprire, de cedare a trecerii, de trecere

a pietonllor. Marcajele se vor executa conform SR 1848-7.

Vlll, Reglementari tehnice in vigoare

Prezenta expertiza are la baza studiul geotehnic si masuratori si relevee


f#th
lela6faq#'lr'$
de catre expert cat si urmatoarele reglementaritehnice :

- Legea nr, t77/20L5 pentru modificarea gi completarea Legii nr. 10/1995 privind

- HG. 28/ianuarie 2OO8, aprobarea continutului cadru al documentaliei tehnico -


investifiilor locale;
- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 3412006 privind achiziliile locale,
Qrcrc 4
completirile ulterioare;
- Regufamentul privind controlul de stat al calititii in construclii, aprobat prin H.G. nr.273/L994;

- Legea apelor L07/t996;

- H.G. 9251t995 - Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a execuliei

lucrdrilor si a construcdiilor;
- STAS 863-85 - Lucriri de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de proiectare.
- STAS 2900-89 - Lucriri de drumuri. Litimea drumurilor.
- AND 550 din 1999 - Normativ pentru dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a sistemelor

rutiere suple si semirigide;


- PD L77-2W1- Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple gi semirigide

- AND 540-2003 - Normativ pentru evaluarea stlrii de degradare a imbricdmintii pentru structuri rutiere
suple sisemirigide;

- Ordinul M.T. nr. 451L998 pentru aprobarea "Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si
modernizarea drumurilof ;

Expertiza tehnica
Pag.22 / 24
- Ordinul M.T. nr. 5011998 pentru aprobarea "Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea
strdzilor in localitilile rurale".
- NP 116-2004 - Normativ privind alcdtuirea structurilor rutiere rigide si suple pentru strizi";

- AND 605-2014 - Normativ mixturi asfaltice executate la cald conditii tehnice privind proiectarea,

prepararea si punerea in operi;

- SR EN ISO 14688-2:2005 - Cercet6ri si incercdri geotehnice. ldentificarea gi clasificarea pamanturilor.

Partea 2. Principiu pentru o clasificare;

- STAS L9L3|L-9, t2, t3,15, 16 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice;

- SR EN 13108-1 - Mixturiasfaltice. Specificatii pentru materiale. Betoane asfaltice;

- SR EN 13043 - Agregate pentru amestecuri bituminoase si pentru finisarea suprafetelor utilizate in

constructia soselelor, a aeroporturilor si a altor zone cu trafic;


- SR EN 703842 - Agregate din rqqteriale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare in inginerie civila

si in constructiide drumuri;

- SR EN 1262Q- Agregate pentru beton;


- CP Otzlt-20A7 - Cod de practicd pentru producerea betonului;

- SR 1848-t:2OtL - Semnalizare rutier5. Indicatoare gi mijloace de semnalizare rutieri. Clasificare,

simboluri gi amplasare;
- STAS tO796/L/77 - Constructii anexe pentru colectarea gi evacuarea apelor. Prescriplii generale de

proiectare;

- STAS L709lL-90 - Actiunea fenomenului de ?nghet-dezghe! la lucriri de drumuri. Addncimea de inghe!


in complexul rutier. Prescriptii de calcul;

- STAS tl}gliz-g} - Acliunea fenomenului de inghe!-dezghel la lucrdri de drumuri.' Prevenirea gi


remedierea degradirilor din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice;
- STAS 6400-84 - Lucriri de drumuri. Straturi de bazi gi de fundatie. Conditii tehnice generale de
calitate;
- Legea gLgl2OO6- Legea securitiliisisinitdlii in muncS;
- Ordin AND nr. LL6{L999 -'lnstructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucriri de intrefinere,
reparare si exploatare a drumurilor si podurilor;
- P LL8/L999 - Norme tehnice de proiectare si realizare a construcliilor privind proteclia la acliunea

focului;

Expertiza tehnica
Pae.23 I 24
- Normativ AND 584-2AL2 - Traficul de calcul pentru proiectarea drumurilor din punct de vedere al
capacitalii portante si al capacitalii de circulalie;
- Normativ AND 602-2OL2- Metode de investigare a traficului rutier;

- PD 189-2012 - Normativ pentru determinarea capacitatii de circulatie a drumurilor locale.

Prezenta expertiza a fost intocmita in conformitate cu Legea t77/2015 care completeaza Legea

10 /1995 privind Calitatea in Constructii si a Hotararii Nr. 925 1L995 pentru aprobarea Regulamentului

de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor.

Prezenta expertiza are valabilitate 2 ani de la redactare, daca nu se produc modificari majore ca

urmare a unor calamitati naturale, care pot modifica datele prezente.

t4oM',
Eidettfrt

lrk
Jo(a ,{e
I |J'.i",

Expertiza tehnica
Pag.24 / 24
=
l*J $.
\9
g
I
0 t:=
= \E
(s'"":
.f

/)r-/r'i\*\
It
,'.. {-

J'

-/-rJ'-t-,
'")*"r
S---- (, ',
.aS /
'tgt-{
-\\
ag-"' \- \r

//--) /
/t ,/

qt
'(t
5
g
9l t,
otl It
ata =
\(9

a
a
-\l
a -**jt'-'
d ;2 !6t
o
o
E
t
f
I

--n'g
-G-
-'su a *
!9=
tt
o
EO =z
86
- !< \\*_
€i$
/r1- t !aE
=ft

t:
1,.-
#
'r---- _-------t.."\
rQ
o\0osr(\

3
,-lN
t.D 6
1E

</
\€-N (.)
v,
qt
v,
Y; -E \r z, =
C
CE
D
.cl
(t
'O
3 (, v, o
(J -E!
(D
.g I u 679 E""?
,jf\

i tPietruine DJ 7038 L=8.4581


\ km 60+325-km 68+783
t,"*l

<i L1

t*;
ti,

A l-. t
;5 '7
, ,I
aa
I

-{r t
{"

\ 1
,
d
,
t
t

L**.-J
tta.'*
*;|

t\rK*

{/7
+11'r?O
F'--
Sfqrsit proiect DJ 7038
kn 68+783
#
d-r.1,
Jo ,l

3S
b:.
- tJt-t

ff q;I
!6$
r?

**'>q

ldt}\J
\
q-**.sS-J
rf i:
)\"
\ l.i\
s*4!i -*rJ\
-tl

\
L\
\,{ \
l'h.)Y
r"^r-2,
^ i\'\1.'? ,\t/
,F\\
)x- Ir
' /t"t
.^.b
i
'&*/ .\ .t I

=J'o. tt #,
E
u
n
sE o_
5ms
c')
{,UI
d
' cDT
(l'l-
!
5
dNm
-
n\O
€ u
0 tc)
U
L-)
t\ g
6 0rEfe
r\ o
0
tn .E
o o c o,
lr'lt lI
ncD o0, E
o
cL
e
o goz
a, ru
\o gl ! U
d<@
s u o
UI
I t-t (Y)
.|J XCU
U
#
f
sl[6
vl
o
l'(! z+
o_
H
(t
e
lrl
6 c =uo
q- bJ \O
F 6 a
o a
.P OF
5 o
+r
! !EfE
-J
f -o
3 .5
at
o
o o_=J
! (t
(/) lt 6l. +tl.
.E

u
LJ
(t f5 .t
t-
tN
e
o t
s
?
(/)
tfi 4
z * !a,
+6
N
d
.o
U
v) t o
u
F
f
lrl
!
.P
C <t
U I
f
JH !t v,

L-
trl
u
o_

U
tft
sC o- ccO
-i-! rn
f
UI
d
'- 6h
<t
-Or
dNO
fU l.tl \o
o L-)
o o
F o
!d
f
OrfE
u, o
o o UILJ
r) o o.
g
I
o
go ol o s04

\o FI
U
d<@
s
n L Nru
-c
P r+ CY)
U
+
f 0,
-5
f z+
o-
H
E
L
ul
l'
P
0, =ua
q- hJ \O
F C' o'
ora
s
o {,at IEfE
J f
c 0-
s 0t
+r =J
,,r' V) .s
!
UI
x
u (t
t:t
0,
sf
UJ
o N
f 6
?
(/) |n s
t
ae,
z =U +r
c,
al
l.
(/)
u
F
t.
t4
6
*o
E L
u CI
a,
J t d

l!
cf
u
(L

S-ar putea să vă placă și