Memoriu Prezentare CJ Olt DJ 644 Morunglav Garlogani

MEMORIU DE PREZENTARE
(elaborat în conformitate cu conținutul cadru prevăzut la Anexa nr. 5E din

Legea nr. 292/2018)
PENTRU PROIECT
MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 644,

KM 33+345 - 37+185, L=3,840 KM,
MORUNGLAV-CARLOGANI
Page 1
MEMORIULUI DE PREZENTARE
I. DENUMIREA PROIECTULUI:
MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 644, KM 33+345 - 37+185, L=3,840 KM,

MORUNGLAV-CÂRLOGANI
II. TITULARUL PROIECTULUI
2.1. Ordonator principal de credite/investitor:

Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice.
2.2. Ordonator de credite (secundar/terţiar):

Consiliul Judetean Olt.
2.3. Beneficiarul investiţiei:

Consiliul Judetean Olt.
Slatina, B-dul A.I. Cuza, Nr. 14
Tel. 0249 - 431 080
Fax. 0249 – 431 122
Web: http://www.cjolt.ro
E-mail: cjolt@cjolt.ro
III. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE ÎNTREGULUI

PROIECT:
a) Un rezumat al proiectului;
Acest proiect este compatibil cu reglementarile de mediu nationale, precum si cu legislatia

europeana în domeniul mediului, folosind standarde și proceduri similare cu acelea stipulate în
legislatia europeana în evaluarea impactului la mediu, conform Directivei 85/337/CE amendata
prin Directiva 97/11/CE. De asemenea, proiectul respecta prevederile legislației în vigoare
privind regimul juridic al drumurilor și normele tehnice privind proiectarea,
construirea,modernizarea, întreținerea, repararea, administrarea și exploatarea drumurilor
publice.
In postura de stat membru al U.E., politica nationala de dezvoltare a Romaniei se va alinia
la politicile, obiectivele, principiile și reglementarile europene în domeniu, în vederea asigurării
dezvoltarii socio-economice și reducerii cât mai rapide a decalajelor existente față de Uniunea
Europeana.
Regiunea Oltenia este situata în partea de sud-vest a Romaniei si cuprinde cinci judete:
Dolj, Olt, Valcea, Mehedinti si Gorj.
Planul de Dezvoltare Regionala 2007-2013 al regiunii Sud-Vest Oltenia a reprezentat
cadrul de programare a interventiei Fondurilor Structurale si de Coeziune pentru perioada
respectiva la nivel regional, fiind instrumentul prin care regiunea si-a promovat prioritatile si
Page 2
interesele in domeniul economic si social, reprezentand in acelasi timp contributia regiunii la
elaborarea Planului National de Dezvoltare si la alte documente de programare. Acesta a fost
compus din analiza socio-economica a regiunii, analiza SWOT si strategia regionala. De
asemenea, prioritatile prevazute in Strategia Regionala au fost compatibile cu domeniile de
interventie stabilite in cadrul Programului Operational Regional si Programelor Operationale
Sectoriale: Cresterea Competitivitatii Economice, Infrastructura de Transport, Infrastructura de
Mediu, Dezvoltarea Resurselor Umane, Dezvoltarea Capacitatii Administrative.
Situatia existenta
Planul de Dezvoltare Regionala 2014 - 2020 al regiunii Sud-Vest Oltenia a fost elaborat
sub coordonarea Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia, constituindu-se in
acest sens grupuri de lucru judetene si tematice, pe domenii prioritate (Infrastructura regionala/
Competitivitate economica, cercetare, dezvoltare, inovare/ Resurse umane, piata muncii, servicii
sociale/ Agricultura si dezvoltare rurala/ Mediu si dezvoltare durabila).
Sectorul de drum judetean investigat incepe din satul Morunesti, comuna Morunglav, la
km. 33+345 si se termina in satul Cepari, comuna Carlogani, la km. 37+185, avand o lungime
totala de 3,840 km.
Drumul investigat are o structura flexibila usor pietruita prin balastari succesive, cu un
nivel de viabilitate redus. Drumul judetean investigat are pietruirea contaminata cu pamant, ceea
ce creaza conditii dificile de circulatie iarna si pe perioadele cu umiditate ridicata.
Structura drumului se prezinta cu defecte specifice de tipul fagase, gropi, burdusiri,
denivelari, degradari de margine, cauzate de stationarea sau siroirea apelor pluviale pe partea
carosabila si de traficul desfasurat in timp, dar si o descarcare necorespunzatoare a lor catre
emisari. Lipsa santurilor sau starea de colmatare partiala si totala a celor existente este o alta
consecinta a defectelor capatate in timp de structura rutiera. Factorii de mediu, adica actiunea
inghetului-dezghetului sau umiditatea ridicata din perioada anotimpului ploios reprezinta o alta
cauza a starii de degradare actuale.
Situatia propusa
Drumul proiectat se va realiza astfel incat sa nu existe exproprieri din proprietate privata.
Traseul:
Tema de proiectare impune pastrarea traseului actual al drumului judetean, iar la
proiectarea elementelor geometrice ale traseului in plan s-a urmarit asigurarea vizibilitatii in
curbe, precum si confortul optic. Pasul de proiectare se adapteaza la linia rosie existenta.
Structural, sectorul investigat are un sistem rutier flexibil alcatuit dintr-o pietruire
rezultata prin balastari succesive. Pietruirea este destul de consolidata.
Elemente geometrice in plan:

In plan, sectorul investigat se prezinta sub forma unei succesiuni de aliniamente si curbe
cu raze variabile. Drumul evolueaza in zona de ses cu forme colinare nu foarte pronuntate dictate
de albiile unor parauri, afluenti ai Oltului.
Page 3
In profil longitudinal:
In profil longitudinal, sectorul investigat se prezinta sub forma unei succesiuni de pante
si rampe cu declivitati variind intre 0% si 4%.
Profil transversal tip:

Profilele transversale tip s-au proiectat cu elemente geometrice caracteristice in functie de
latimea existenta, de conditionarile impuse de traseul stalpilor retelei electrice de joasa tensiune
si de limitele de proprietate si in conformitate cu recomandarile expertizei tehnice.
De asemenea, au fost prevazute lucrari de stabilizare a solului in zonele unde s-au
remarcat alunecari de teren, precum ziduri de sprijin din beton si/sau gabioane.
• PROFIL TRANSVERSAL TIP NR. 1:

Zona de aplicare:
DJ 644, KM 0+000 - KM 0+320, L=320m
- Platforma drumului 8,00 m

- Parte carosabila 6,00 m
- Banda incadrare 2x0,25 m
- Acostament asfaltat 2x0,75 m
- Panta parte carosabila 2,50 %
- Rigola carosabila pe ambele parti
STRUCTURA RUTIERA pentru partea carosabila a drumului proiectat este:

• BA16 - 4 [cm];
• BAD 22,4 - 6 [cm];
• Piatra sparta - 20 [cm];
• Balast - 30 [cm];
• Strat de forma - 15 [cm].

Zona de aplicare:
DJ 644, KM 0+320- KM 0+500, L=180m
KM 1+900- KM 2+080, L=180m
KM 3+480- KM 3+710, L=230m

- Acostament betonat 2x0,75 m
- Sant betonat pe ambele parti
Page 4
• BA16 - 4 [cm];
• BAD 22,4 - 6 [cm];
• Refuz de ciur - 30 [cm].

Zona de aplicare:
DJ 644, KM 0+500- KM 0+600, L=100m
KM 1+800- KM 1+900, L=100m
KM 2+080- KM 2+160, L=80m


• BA16 - 4 [cm];
• BAD 22,4 - 6 [cm];

Zona de aplicare:
DJ 644, KM 0+600- KM 0+680, L=80m

- Sant pamant pe ambele parti

• BA16 - 4 [cm];
• BAD 22,4 - 6 [cm];
Page 5
Zona de aplicare:
DJ 644, KM 0+600- KM 1+150, L=470m
KM 2+940- KM 3+160, L=220m


• BA16 - 4 [cm];
• BAD 22,4 - 6 [cm];
• Scarificare si reprofilare existent.
STRUCTURA RUTIERA pentru caseta de largire a drumului este:

• BA16 - 4 [cm];
• Geocompozit antifisura;
• BAD 22,4 - 6 [cm];
• PROFIL TRANSVERSAL TIP NR. 5.1.:

Zona de aplicare:
DJ 644, KM 3+160- KM 3+480, L=320m


• BA16 - 4 [cm];
• BAD 22,4 - 6 [cm];
Page 6
• BA16 - 4 [cm];
• BAD 22,4 - 6 [cm];

Zona de aplicare:
DJ 644, KM 1+150- KM 1+800, L=650m


• BA16 - 4 [cm];
• BAD 22,4 - 6 [cm];

• BA16 - 4 [cm];
• BAD 22,4 - 6 [cm];

Zona de aplicare:
DJ 644, KM 3+710- KM 3+840, L=130m

Page 7
• BA16 - 4 [cm];
• BAD 22,4 - 6 [cm];

• BA16 - 4 [cm];
• BAD 22,4 - 6 [cm];

Zona de aplicare:
DJ 644, KM 2+160- KM 2+600, L=440m


• BA16 - 4 [cm];
• BAD 22,4 - 6 [cm];

• BA16 - 4 [cm];
• BAD 22,4 - 6 [cm];
Page 8
Zona de aplicare:
DJ 644, KM 2+600- KM 2+940, L=340m


• BA16 - 4 [cm];
• BAD 22,4 - 6 [cm];

• BA16 - 4 [cm];
• BAD 22,4 - 6 [cm];
Elementele de scurgere a apelor:

S-a proiectat un sistem de colectare si evacuare a apelor pluviale functional prin santuri
betonate, de pamant si rigole carosabile, dar si podete tubulare noi. Pentru a asigura o
continuitate a descarcarii apelor se vor amplasa podete tubulare transversale si la intersectii cu
diametrul de Ø600 mm., iar pentru accese la proprietati cu diamentrul de Ø500 mm.
Intersectii cu cai de comunicatie rutiera:

De-a lungul traseului se intalnesc intersectii cu strazi locale si cu drumuri agricole.
Racordarea cu strazile laterale se va realiza fara denivelari sau praguri. Cotele din profilul
longitudinal al strazilor au fost corelate cu cele care se intersecteaza astfel incat sa nu permita
stationarea apei pe platforma drumului.
Intersectiile cu drumurile laterale se amenajeaza pe o lungime minima de 10,00 m. cu
acelasi sistem rutier ca al strazii care se modernizeaza.
Siguranta circulatiei. Dotari si semnalizare rutiera:

• Semnalizarea si marcajul pe timpul executiei:
Pentru asigurarea fluentei si siguranta circulatiei pe timpul executiei se va folosi marcaj
provizoriu si semnalizare cu indicatoare speciale de dirijare a circulatiei.
Page 9
• Semnalizarea si marcajul definitiv dupa terminarea lucrarilor:
Pentru siguranta rutiera dupa finalizarea lucrarilor va fi realizata semnalizarea verticala
conform SR 1848-1, SR 1848-2, SR 1848-3. Marcajul rutier va fi realizat conform SR 1848-
7/2004 „Siguranta circulatiei. Marcaje rutiere".
Retele si utilitati:
Pe amplasamentul lucrarilor ce fac obiectul investitiei exista stalpi pentru transport curent
electric, care nu sunt afectati de lucrarile de modernizare.
b) Justificarea necesităţii proiectului;
Proiectul pentru “ MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 644, KM 33+345 -

37+185, L=3,840 KM, MORUNGLAV-CÂRLOGANI „ are drept scop mărirea capacităţii de
circulaţie a drumurilor respective, corespunzător necesităţilor de trafic actuale şi de perspectivă
prin realizarea unor drumuri moderne care să asigure:
- scurtarea duratei deplasărilor (pentru călători şi mărfuri);
- reducerea consumului de carburanţi;
- scăderea sensibilă a uzurii tuturor componentelor autovehiculelor;
- consolidarea anumitor tronsoane de drum afectate de scurgerile necontrolate ale
apelor;
- îmbunătăţirea condiţiilor de mediu prin eliminarea unor noxe ce afectează aerul, apa,
solul;
- accesul unitaților de intervenție( ambulanță, protecție civilă, etc).
Îmbrăcămintea rutieră a drumurilor publice studiate este neconformă cu neceşităţile şi
perspectivele de dezvoltare economică și socială , fapt ce necesită modernizarea cât mai rapidă a
acestora pentru îmbunătăţirea viabilităţii, precum şi a confortului şi siguranţei circulaţiei pentru
utilizatori.
Alegerea sectoarelor de drumuri pentru modernizare a fost determinată şi de considerente
de importanţă sociala şi economica, respectiv:
- posibilitatea scăderii ratei de săracie al comunelor ;
- menţinerea profilului economic al comunelor cât şi reactivarea unităţilor de profil din
teritoriu;
- migrarea de la oraş la sat a populaţiei disponibilizate din sectoarele industriale, cât şi
a modificării sporului natural ;
- posibilitatea facilitării curselor de transport călători
- înscrierea în programul de dezvoltare a reţelei de drumuri locale (judeţene, comunale
şi stradale) şi de îmbunătăţire a stării lor de viabilitate prin modernizarea tuturor
traseelor, cu prioritate a celor care asigură legătura între localităţi cât şi a celor cu
racord la drumurile cu clasificare superioară, program stabilit prin Planul de
Amenajare a Teritoriului Judeţului (PATJ);
c) Valoarea investiţiei;
Valoarea totala (INV), fara T.V.A. = 8 368 123,157 lei

Valoarea totala (INV), inclusiv T.V.A. = 9 941 884,968 lei
Din care C+M = 7 796 536,900 lei fara T.V.A.
Din care C+M = 9 277 878,911 lei inclusiv T.V.A.
Page 10
d) Perioada de implementare propusă;
Perioada de implementare propusa pentru realizarea investitiei: 10 luni
e) Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de

teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente);
Toate lucrările descrise mai sus pentru modernizarea de drumuri județene și de interes
local situate in intravilanul si extravilanul comunelor Morunglav și Cârlogani , se vor realiza
pe domeniul public fără achiziționarea suplimentară de terenuri sau scoatere a acestora din
circuitul productiv.
Planul de situație si amplasament au fost depuse la APM Olt odata cu Notificarea privind
intenția de realizare a proiectului.
f) O descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale

proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie şi altele).
Se prezintă elementele specifice caracteristice proiectului propus:
- Profilul şi capacităţile de producţie;

Proiectul nu implica proces de productie, ci modernizarea unui drum judetean.
In perioada de exploatare proiectul va fi destinat traficului rutier și nu implica proces de
productie.
- Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după

caz);
Din punct de vedere al soluției constructive, obiectivul ce urmeaza a se realiza are urmatoarele
caracteristici:
• Sistem rutier- partea carosabila
- excavarea și depozitarea în condiții optime a materialului granular neinfestat;
- sapaturi in pamânt in corpul drumului;
- asternere de material granular rezultat în urma excavarii;
- asternere stat de fundatie din ballast si piatra sparta;
- strat de legatura din beton asfaltic deschis BAD 22,4;
- strat de uzuta din beton asfaltic BA16.
• Scurgerea apelor
- pentru scurgerea apelor pluviale se vor amenaja santuri betonate, santuri de pamant,
rigole carosabile, dar si podete tubulare noi;
- pentru asigurarea continuitații scurgerii apelor se vor monta podețe tubulare la
intersectii si acces la proprietati, dar si podete tubulare transversale.
• Siguranța circulației
- montare de indicatoare pentru o semnalizare corespunzătoare a drumului;
- realizare de marcaje transversal și longitudinale conform normativelor în vigoare
Page 11
- Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de specificul
investiţiei, produse şi subproduse obţinute, mărimea, capacitatea;
Pentru realizarea investiției sunt necesare urmatoarele categorii de lucrări:
• Partea carosabila :
- Săpături de pământ;
- Strat de balast în fundațit;
- Strat de piatră spartă;
- Strat de mixturi asfaltice.
• Scurgerea apelor:
- Sant betonat;
- Sant de pamant;
- Rigola carosabilă;
• Podețe tubulare:
- Podețe de diferite dimensiuni;
• Siguranța circulației:
- Indicatoare;
- Parapeți;
- Marcaje rutiere.
Proiectul nu implica proces de productie. In perioada de functionare nu vor rezulta
produse si subproduse.
- Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora;

 balast de fundatie
 piatra sparta
 ciment
 nisip
 mixturi asfaltice
 apa
 energie electrica
 benzina / motorina
 vopsea
- Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă;

Investiţia în modernizarea a de drumului județean nu necesită racordarea la utilităţi (energie,
apă, telecomunicaţii, etc.) decât în faza de execuţie a lucrărilor pentru organizarea de şantier.
Proiectul nu cuprinde reţele noi de utilităţi.
- Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia

investiţiei;
După încheierea lucrărilor de modernizare , beneficiarul este obligat să întocmească
graficul de execuţie a lucrărilor de întreţinere şi urmărire în timp în conformitate cu
normativele în vigoare şi să prevadă în bugetele fiecărui an, sumele necesare.
Se vor executa lucrări de refacere a amplasamentului şi de aducere la starea
iniţială a cadrului natural.
Page 12
Se va elibera amplasamentul de orice fel de obstacole, deșeuri de orice fel , etc.
Se vor executa lucrări de înierbare a suprafeţelor de teren care au fost ocupate
temporar.
- Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente;

Nu este necesară amenajarea unor noi căi de acces şi nici devierea sau schimbarea celor
existente.
- Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare;

In perioada de construire : pentru realizarea drumului se va folosi: agregate minerale, apa.
Aprovizionarea cu materiale se va face etapizat , pe etape de construire, astfel încât acestea sa fie
puse in opera , astfel încât sa se evite stocarea de materii prime pe termen lung.
- Metode folosite în construcţie;

Metodele folosite la modernizarea drumurilor sunt cele normale, cu
respectarea normativelor in vigoare, referitoare la referitoare la dimensionarea
sistemelor rutiere .
Prin proiect nu se propun constructii speciale.
- Planul de execuţie, cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare,

refacere şi folosire ulterioară;
Plan de execuție - punerea în funcţiune
Planul de execuție și darea în exploatare a prezentului proiect se va realiza dupa semnarea
procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor.
Planul de execuţie, exploatare,refacere și dare în folosință:
Având în vedere că traficul rutier este în continua creștere este de prevăzut ca în viitor
clasa de încărcare la care trebuie făcut calculul de dimensionare va crește.Aceasta va conduce la
modificarea efortului la baza straturilor asfaltice și la nivelul pământului de fundare.
Tocmai din acesta cauza trebuie urmarita comportarea în exploatare la nivelul fiecărui an
începând cu data expirării garanției de bună execuție.
- Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate;

Obiectivul de investitii nu va fi in relatie cu alte proiecte existente sau planificate.
- Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare;

Nu este cazul.
- Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de
agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al energiei, creşterea
numărului de locuinţe, eliminarea apelor uzate şi a deşeurilor);
Ca urmare a modernizării drumului județene se îmbunătăţește accesibilitatea pe
teritoriul comunelor Morunglav și Cârlogani. Se vor crea noi locuri de muncă şi vor creşte
veniturile populaţiei şi de asemenea vor spori contribuţiile la buget prin impozite/taxe pe baza
dezvoltării economice. Se vor asigura condiţii optime pentru deplasarea şi preluarea traficului de
pe arterele judeţene şi naţionale în condiţii de confort şi siguranţă, precum şi accesul către
comunele cu care se învecinează.
Page 13
- alte autorizaţii cerute pentru proiect.
Nu este cazul.
IV. DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE DEMOLARE NECESARE:
- Planul de execuţie a lucrărilor de demolare, de refacere şi folosire ulterioară a

terenului;
Nu este cazul.
- Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului;

Nu este cazul.
- Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente, după caz;
Nu este cazul.
- Metode folosite în demolare;

Nu este cazul.
- Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare;

Nu este cazul.
- Alte activităţi care pot apărea ca urmare a demolării (de exemplu, eliminarea
deşeurilor).
Nu este cazul
V. DESCRIEREA AMPLASĂRII PROIECTULUI:
- Distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa Convenţiei privind
evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie
1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001, cu completările ulterioare;
Nu este cazul.
- Localizarea amplasamentului în raport cu patrimoniul cultural potrivit Listei
monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr.
2.314/2004, cu modificările ulterioare, şi Repertoriului arheologic naţional prevăzut de
Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor
situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare;
Nu este cazul.
- Hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaţii privind caracteristicile
fizice ale mediului, atât naturale, cât şi artificiale, şi alte informaţii privind:
Nu este cazul.
• Folosinţele actuale şi planificate ale terenului atât pe amplasament, cât şi pe zone
adiacente acestuia;
Folosinta actuală- drum public destinata conform PUG: CC- zonă pentru căi de
comunicații și construcții aferente, CCR- rețea rutieră publica și construcții aferente
Page 14
• Politici de zonare şi de folosire a terenului;
Se prevede mentinerea regimului economic existent- conform Certificatului de Urbanism
• Arealele sensibile;
Proiectul se află atât în vecinatatea cât și în interiorul ariei natural protejate ROSCI
Pădurea Sarului , conform Deciziei etapei de evaluare inițială nr. 5836/26.06.2019 emisa de
APM Olt
- Coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului, care vor fi prezentate sub
formă de vector în format digital cu referinţă geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo
1970;
Coordonatele Stereo 70 sunt atașate la prezentul memoriu, conform Anexei 1.
- Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare.
Nu este cazul.
VI. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE

ASUPRA MEDIULUI ALE PROIECTULUI, ÎN LIMITA INFORMAŢIILOR
DISPONIBILE:
A. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu:

a) Protecţia calităţii apelor:
Sursele de poluanti pentru ape, în perioada de execuţie a proiectului ar putea fi:
− particulele fine de pământ de la lucrările de săpături;
− emisiile specifice fiecărui tip de material, semifabricat şi fiecărei operaţie de
construcţie rezultate din manipularea şi punerea în opera a materialelor, semifabricatelor de
construcţii (beton, agregate naturale, betoane asfaltice, etc.).
− Manevrarea defectuoasă, pe amplasamentul proiectului, a autovehiculelor,
utilajelor care transportă diverse materiale , pot reprezenta surse de poluare, ca
urmare a producerii unor scurgeri accidentale de materiale, combustibili, uleiuri,
etc.
Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevazute

- Nu este cazul
Sursele de poluare în perioada de operare a drumului pot fi apele meteorice care
spală poluanţii depuşi pe platforma drumului, ca urmare a desfăşurării traficului rutier.
Măsuri de reducere a impactul asupra apei

În perioada de execuţie se vor lua următoarele măsuri:
• Se vor executa şanţuri de colectare a apelor meteorice de pe platforma obiectivului;
• Apele fecaloid - menajere de la organizarea de șantier vor fi stocate într-o fosă vidanjabila
impermeabilizata / WC ecologic;
• Toate lucrările vor fi dimensionate conform legislaţiei în vigoare, în conformitate cu
prevederile reglementărilor de mediu.
Indicatorii de calitate pentru apele uzate menajere se vor incadra in prevederile H.G. nr.
188 / 2002 – NTPA 002 / 2002, modificata si completata de H.G. 352 / 2005 privind preluarea si
descarcarea apelor uzate in retele de canalizare ale localitatilor sau direct in statii de epurare
Page 15
b) Protecţia aerului:
Sursele de poluanti pentru aer, poluanti
Sursele de poluanţi pentru aer în timpul execuţiei lucrărilor pe amplasamentul proiectului pot
fi:
− emisiile de substanţe poluante evacuate în atmosferă, generate de funcţionarea
utilajelor în fronturile de lucru. Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă de utilaje, depind
de caracteristicile tehnice ale utilajelor. Cu cât se utilizează utilaje mai performante, emisiile
de poluanţi scad. În acest sens se recomandă utilizarea de utilaje performante pentru
realizarea categoriilor de lucrări cuprinse în proiect;
− emisii de praf la executarea anumitor categorii de lucrări (de exemplu, acolo
unde se utilizează agregate naturale);
− emisii de poluanţi specifici arderii combustibililor mijloacelor de transport auto,
utilizate la transportul materialelor pe amplasamentul proiectului, respectiv a forţei de
muncă necesare execuţiei proiectului.
Instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera

Nu este cazul
Principala sursă de poluare a aerului în perioada de operare a drumurilor este
traficul rutier şi anume poluanţii rezultaţi din arderea combustibilului din motoarele
vehiculelor.
Măsuri de reducere a impactul asupra aerului

Pentru diminuarea noxelor degajate în aer se vor prevedea:
• proceduri de operare standard pentru oprirea activităţilor generatoare de praf în situaţii cu vânt
puternic;
• un program de revizii şi reparaţii pentru echipamentele mobile şi staţionare, care se vor folosi
la execuţia lucrărilor pentru a asigura încadrarea în emisiile normate de standardele din UE şi /
sau România;
• autovehiculelor ce vor transporta nisipul sau balastul li se va impune circulaţia cu viteză redusă
în zonele de case şi protejarea cu prelată;
În perioada de operare a obiectivului, ce face obiectul proiectului, nu vor rezulta concentraţii
de poluanţi.
Vor fi respectate prevederile Legii nr. 104 / 2011 privind protectia atmosferei si STAS
12574 / 1987 privind conditiile de calitate a aerului in zone protejate.
c) Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor:

Surse de zgomot şi vibraţii
În perioada de execuţie, pe amplasamentul lucrării, pot fi următoarele surse de zgomot şi
vibraţii:
− procesele tehnologice de execuţie , ceea ce înseamnă funcţionarea unor utilaje şi
echipamente cu funcţii adecvate, respectiv transportul materialelor la locul de punere în operă,
care implică funcţionarea mijloacelor de transport auto;
− utilajele, cu mase proprii mari (de exemplu, compactoarele), în timpul deplasării şi
executării categoriilor de lucrări, constituie surse de vibraţii.
În perioada de funcţionare , principala sursă de zgomot este traficul rutier.
Page 16
Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor
Principalele surse de zgomot și vibrații sunt mijloacele de transport; pornirea și traficul
de autovehicule, funcționarea echipamentelor și utilajelor din dotare, manipularea
materialelor, zgomotul produs de operațiile aferente activităților auxiliare se manifesta pe un
perimetru restrâns.
Vor fi utilizate doar sisteme constructive, materiale și elemente de construcție
agrementate tehnic conform reglementarilor în vigoare.
În perioada de execuţie a proiectului, constructorul va utiliza doar utilaje şi mijloace
de transport în stare perfectă de funcţionare, cu un nivel ridicat de performanţă şi un nivel
scăzut al emisiilor de noxe şi zgomot.
Masuri :
 incadrarea duratei de executie a proiectului în termenul stabilit, astfel încat disconfortul
generat de poluarea fonica să fie limitat la aceasta perioada.
 respectarea prevederilor H.G. nr. 1756 / 2006 privind limitarea nivelului emisiilor de
zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor.
d) Protecţia împotriva radiaţiilor:

- sursele de radiaţii;
- amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor;
În faza de execuţie a lucrărilor de construcţii, cat si in faza de functionare a obiectivului,
nu se folosesc surse generatoare de radiaţii.
e) Protecţia solului şi a subsolului:

- sursele de poluanţi pentru sol, subsol, ape freatice şi de adâncime;
- lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului;
Sursele de poluanţi pentru sol, subsol si ape freatice

În perioada de execuţie a lucrărilor sursele de poluare sunt :
 Surse liniare - reprezentate de traficul de vehicule grele şi utilaje desfăşurat la fronturile
de lucru. Emisiile de substanţe poluante degajate în atmosferă din arderea carburantilor
ajung să se depună pe sol. Poluarea se manifestă pe o perioadă limitată de timp, iar din
punct de vedere spaţial are o arie restrânsă;
 Sursele de suprafaţă – reprezentate de utilajele folosite la execuţia lucrărilor, existând
riscul pierderilor accidentale de ulei sau combustibili, ca urmare a unor defecţiuni
tehnice;
 Surse punctiforme – reprezentate de organizarea de şantier ( manipularea unor materiale
potenţial poluatoare pentru sol, deşeuri, ape uzate etc. )
În perioada de operare a obiectivului nu sunt surse de poluare a solului.
Măsuri de reducere a impactul asupra solului

În perioada de execuţie, se vor lua următoarele măsuri:
• depozitarea temporară a pământului excavat este recomandat a se face pe suprafeţe cât mai
reduse;
• apele uzate vor fi dirijate si descărcate intr-o o fosă septică impermebilizata / WC ecologic;
• gospodărirea carburanţilor, se va face conform normativelor în vigoare;
Page 17
• depozitarea deşeurilor municipale se va face în pubele tipizate, amplasate în locuri accesibile,
de unde vor fi preluate periodic de către serviciile de salubritate din zonă;
• scurgerile accidentale de uleiuri şi carburanţi vor fi localizate prin împrăştierea unui strat de
produs absorbant, după care vor fi eliminate prin depozitarea în container special amenajat, şi vor
fi eliminate de pe amplasament, prin firmă specializată;
• pentru suprafeţele de pământ contaminate accidental în timpul execuţiei, se propune excavarea
volumului de pământ şi depunerea în gropile de împrumut într-o diluţie care să permită
derularea proceselor de decontaminare prin atenuare naturală.
• întreruperea lucrului în perioade cu vânt puternic şi folosirea sistemelor de stropire cu apă.
La finalizarea lucrărilor, amplasamentul va fi eliberat de eventualele excedente de
materiale din excavare ( pământ, pietriş ). Acestea vor fi folosite pe plan local.
f) Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice:

- identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect;
- lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor naturii şi ariilor
protejate;
Proiectul se află atât în vecinatatea cât și în interiorul ariei natural protejate ROSCI 0168
Pădurea Sarului , conform Deciziei etapei de evaluare inițială nr. 5836/26.06.2019 emisa de
APM Olt.
Lucrarile propuse se vor desfășura doar pe drumul public existent , fără a afecta fondul
forestier sau habitatele de interes comunitar declarate la nivelul Situra 2000 .Prin proiect propus
nu sunt prevăzute defrișări.
Relația proiectului în raport cu rețeaua Natura 2000 se gasește la capitolul XIII la

prezentul memoriu.
g) Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public:

- identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane, respectiv faţă de
monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de
restricţie, zone de interes tradiţional şi altele;
In zona amplasamentului nu exista obiective de interes public importante.
- lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate
şi/sau de interes public;
Măsurile ce pot fi luate în perioada de execuţie a lucrărilor, pentru protecţia așezărilor
umane se referă la :
- pregătirea personalului privind situaţiile de avarii posibile care pot apărea în timpul
execuţiei lucrărilor;
- respectarea normelor de apărare împotriva incendiilor, respectarea procedurilor de revizii şi
reparaţii cât şi asigurarea asistenţei tehnice corespunzătoare la executarea acestora;
- verificarea periodică şi menţinerea într-o stare tehnică corespunzătoare a tuturor utilajelor şi
mijloacelor de transport auto utilizate;
- respectarea normelor privind manipularea materialelor utilizate, atât în timpul transportului
cât şi în timpul punerii în operă;
- respectarea normelor de protecţia mediului la desfăşurarea activităţii specifice de construcţii;
- intervenţia rapidă în caz de poluări accidentale pentru eliminarea cauzelor şi diminuarea
daunelor
Page 18
h) Prevenirea şi gestionarea deşeurilor generate pe amplasament în timpul realizării
proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea:
- lista deşeurilor (clasificate şi codificate în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi
naţionale privind deşeurile), cantităţi de deşeuri generate;
Deşeurile tehnologice rezultate din activitatea de construire şi activităţile anexe :
 cod 20.01.08 - deseuri menajere
 cod 15.01.01 - deseuri din ambalaje de hartie si carton
 cod 15.01.02 – deseuri din ambalaje din plastic
 cod 17 04 05 – deseuri de fier
 cod 17 02 01 - deşeuri din lemn
 cod 17 01 07 – amestecuri de beton, asfalt, etc.
- Programul de prevenire şi reducere a cantităţilor de deşeuri generate;
Evidenţa gestiunii deşeurilor va fi ţinută de către personalul de la punctul de lucru (şeful de
santier ).
Masuri:
- Reducerea la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din activitatile existente ;
- Colectarea selectiva a deseurilor in vederea valorificarii sau eliminarii acestora ;
- Luarea masurilor necesare astfel incat eliminarea deseurilor sa se faca in conditiile de
respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului ;
- Luarea de masuri pentru impiedicarea abandonarii, inlaturarii sau eliminarii
necontrolate a deseurilor, precum si orice alte operatiuni neautorizate, efectuate cu
acestea ;
Instituirea unui program de instruire a personalului angajat pentru respectarea normelor PSI si a
legislatiei UE privind protectia mediului
- Planul de gestionare a deşeurilor;
Vor fi respectate prevederile Legii 211/2011 privind gestionarea deşeurilor şi HG
856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile.
i) Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase:

- substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse;
Realizarea lucrărilor de investiții, ce fac obiectul proiectului, vor necesita utilizarea unor
materiale care prin compoziţie sau prin efectele potenţiale asupra sănătăţii angajaţilor, sunt
încadrate în categoria substanţelor toxice şi periculoase ( carburanți și lubrefianți, pentru
funcţionarea mașinilor și utilajelor)
- modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea
condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei.
Antreprenorului îi revine sarcina depozitării şi folosirii în condiţii de siguranţă a acestor
substanţe. De asemenea antreprenorul trebuie să ţină o evidenţă strictă a acestora.
B. Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei şi a

biodiversităţii.
Implementarea proiectului nu presupune utilizarea de resurse naturale de pe amplasamentele
proiectului, nu conduce la ocupări suplimentare de teren, nu vizează preluarea de debite din cursuri
de apă sau drenarea de ecosisteme acvatice și nu poate conduce, la afectarea semnificativă a
biodiversității.
Page 19
VII. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE
ÎN MOD SEMNIFICATIV DE PROIECT:
- impactul asupra populaţiei, sănătăţii umane, biodiversităţii (acordând o atenţie specială

speciilor şi habitatelor protejate), conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice,
terenurilor, solului, folosinţelor, bunurilor materiale, calităţii şi regimului cantitativ al apei,
calităţii aerului, climei (de exemplu, natura şi amploarea emisiilor de gaze cu efect de seră),
zgomotelor şi vibraţiilor, peisajului şi mediului vizual, patrimoniului istoric şi cultural şi asupra
interacţiunilor dintre aceste elemente. Natura impactului (adică impactul direct, indirect,
secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu şi lung, permanent şi temporar, pozitiv şi negativ);
Impactul asupra populaţiei şi sănătăţii umane

Drumul județean ce face obiectul prezentei documentatii este situate în intravilanul și
extravilanul comunelor : Morunglav și Cârlogani , asigurand accesul auto și pietonal a riveranilor din
zona. Prin implementarea proiectului, traficul (indirect populaţia) va beneficia de condiţii superioare
de circulaţie şi vor fi create condiţii de siguranţă rutieră, condiţii care se vor concretiza intr-o serie de
avantaje socio-economice precum:
- siguranţa circulaţiei;
- reducerea cheltuielilor de exploatare a vehiculelor;
- viteză de parcurs sporită.
Constructorul are obligaţia pe timpul executării lucrărilor, de a menţine sectoarele de drum cuprinse
în proiect în condiţii de circulaţie în deplină siguranţă şi confort.
In cazul producerii prafului, urmare a executării unor lucrări cuprinse in proiect, se
vor lua măsuri de udare anterioara a zonei pentru protejarea sănătăţii personalului utilizat la
execuţia lucrărilor.
Impactul asupra faunei şi florei

Având in vedere că execuţia lucrării se prevede a se realiza în termen scurt, se consideră că
impactul asupra faunei şi florei din zonă, în aceasta etapă este redus ,pe termen scurt.
În perioada de operare, deşeurile de pe amplasament sunt gestionate de administratorul
drumului, cu respectarea legislaţiei in vigoare.
Impactul asupra solului

În perioada de execuţie, impactul funcţionării utilajelor şi a mijloacelor de transport
de pe amplasamentul proiectului se exercita ca urmare a antrenării de către apele pluviale a
poluanţilor rezultaţi din arderea combustibilului și are un caracter temporar.
Impactul determinat de pierderile de carburanţi şi ulei este nesemnificativ, având in
vedere ca se recomandă să se utilizeze utilaje şi mijloace de transport de ultimă generaţie.
Impactul produs de deşeurile existente pe amplasament este de asemenea nesemnificativ,
respectându-se modul de gospodărire a deşeurilor.
In perioada de operare a sectorului considerat, impactul rezultat din traficul rutier se
considera nesemnificativ, având in vedere că traficul va fi fluidizat ca urmare a realizării
lucrărilor proiectate.
Page 20
Impactul asupra calităţii şi regimului cantitativ al apei
Impactul desfăşurării traficului rutier asupra calităţii apei subterane va fi nesemnificativ, având
în vedere realizarea proiectului.
Apele pluviale colectate de pe platforma drumului depind cantitativ de regimul pluviometric.
Poluanţii se depun şi se acumulează pe platforma drumului în perioade secetoase fiind spălaţi
în perioade ploioase. In perioada de execuţie a lucrării, se recomandă ca materialele,
semifabricatele, preparatele chimice, se vor transporta pe amplasamentul lucrării, ritmic, pe
măsură ce se execută fiecare categorie de lucrare cuprinsă în proiect.
Impactul asupra calităţii aerului

În perioada de execuţie a proiectului toată activitatea desfăşurată pe amplasamentul lucrării
poate avea un impact local asupra calităţii aerului.
Acţiunea poluanţilor atmosferici asupra sănătăţii umane se manifestă atunci când depăşesc un
nivel maxim admis şi devin nocive. Nocivitatea acestor poluanţi depinde de concentraţia lor dar şi de
durata expunerii.
Astfel se recomandă luarea următoarelor măsuri de protecţie a mediului şi a sănătăţii
oamenilor:
- alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport şi a utilajelor să se facă numai in
cadrul organizării de şantier,
- zonele de lucru cu agregate naturale se vor uda periodic,
- utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic din punct de vedere tehnic, în
ateliere specializate, pentru creşterea performanţelor acestora- utilizarea pe cât posibil a mijloacelor
de transport şi a utilajelor de generaţie recentă, prevăzute cu sisteme de minimizare şi reţinere a
poluanţilor.
Impactul zgomotului şi vibraţiilor

Impactul zgomotului şi vibraţiilor pe durata execuţiei are caracter temporar, este
nesemnificativ.
In perioada de operare traficul rutier nu va fi sursa producerii unor cantităţi mari de zgomot
sau vibraţii, datorită asigurării fluenţei traficului rutier.
Impactul asupra peisajului

După încheierea lucrărilor constructorul are obligaţia de a lua o serie de măsuri în sensul refacerii
calităţii estetice a mediului afectat
Page 21
Natura impactului
Factori de mediu Natura impactului
Direct/ Secundar/ Pe termen Permanent/
Indirect Cumulativ scurt, mediu Temporar
sau lung
Populaţie I S S T
Sănătate umană I S S T
Flora şi fauna I S S T
Sol D S S T
Apa I S S T
Aer I S S T
Zgomot şi vibraţii I S S T
Peisaj şi mediu vizual D - S T
Notă: C-cumulativ; D-direct; I-indirect; M-mediu; P-permanent; S – scurt; T-temporar
- Extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilor afectate);

Impact redus pe perioada de modernizare.
- Magnitudinea şi complexitatea impactului;

Impactul este limitat, temporar, pe perioada efectivă de lucru, fără consecinţe
cuantificabile, semnificative.
- Probabilitatea impactului;
Nu se identifica probabilitatea unui impact semnificativ asupra mediului in viitor.
- Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului;

Durata este limitată ca timp şi spaţiu. Impactul este generat pe perioada realizării
lucrărilor de execuție.
Lucrările la obiectiv se va realiza doar pe timp de zi.
După terminarea lucrului se opresc şi sursele generatoare de impact, în acest mod
încetează şi impactul asupra factorilor de mediu. Urmările impactului nu sunt sesizabile.
- Măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului;

Implementarea proiectului nu va avea un impact semnificativ asupra mediului.
Măsurile de reducere a elementelor care ar putea stabilizarea cantităţilor de elemente
poluante stabilite prin standardele în vigoare sunt:
- utilizarea de utilaje avand motoare corespunzătoare normelor UE.
- Verificarea periodica a utilajelor pentru a evita scurgerile de carburanţi şi lubrifianţi
din sistemele de alimentare şi de ungere a acestor motoare.
- gestionarea corectă a deşeurilor.
-Natura transfrontalieră a impactului.

Activitatățile desfășurate pentru implementarea PP și activitatea ulterioară nu se înscriu
în ANEXA 1 a Legea nr. 22/2001 (LISTA cuprinzând activităţile propuse), prin urmare proiectul
nu generează impact transfrontalier.
Page 22
VIII. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI - DOTĂRI ŞI MĂSURI
PREVĂZUTE PENTRU CONTROLUL EMISIILOR DE POLUANŢI ÎN
MEDIU, INCLUSIV PENTRU CONFORMAREA LA CERINŢELE PRIVIND
MONITORIZAREA EMISIILOR PREVĂZUTE DE CONCLUZIILE CELOR
MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE APLICABILE. SE VA AVEA ÎN VEDERE
CA IMPLEMENTAREA PROIECTULUI SĂ NU INFLUENŢEZE NEGATIV
CALITATEA AERULUI ÎN ZONĂ.
Prin natura funcţiunii sale, investiţia ce urmează a fi realizată nu necesită controlul emisiilor
de poluanţi în mediu.
IX. LEGĂTURA CU ALTE ACTE NORMATIVE ŞI/SAU

PLANURI/PROGRAME/STRATEGII/DOCUMENTE DE PLANIFICARE:
A. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naţionale
care transpun legislaţia Uniunii Europene: Directiva 2010/75/UE (IED) a Parlamentului
European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea şi
controlul integrat al poluării), Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European şi a Consiliului
din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanţe
periculoase, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului, Directiva
2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui
cadru de politică comunitară în domeniul apei, Directiva-cadru aer 2008/50/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai
curat pentru Europa, Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19
noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, şi altele).
In timpul executiei proiectului si in perioada de exploatare se vor respecta prevederile
urmatoarelor actelor normative care transpun:
- Directiva - cadru apa, (2000/60/CE) a fost transpusa in legislatia nationala prin Legea
107/1996 modificată si completata ulterior;
- Directiva - cadru a deseurilor 75/442/CEE modificata de Directiva 91/156/CEE a fost
transpusa in legislatia nationala prin H.G. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor; Legea
211/2011 privind regimul deseurilor;
B. Se va menţiona planul/programul/strategia/documentul de programare/planificare din care
face proiectul, cu indicarea actului normativ prin care a fost aprobat.
X. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER:
Organizarea de șantier consta prin amplasarea unui modul (container) metalic prin racord la
utilitatile existente pe amplasament cu acordul beneficiarului si un grup social ecologic.
- Se va delimita zona cu acces interzis cu banda semnalizatoare ;
- Pe timpul desfășurării lucrărilor, avand în vederea lațimea mica a platformei drumului ,
tronsoanele de drum în lucru vor fi inchise circulației publice ( cu avizul Poliției locale și
administratorului drumurilor ) cu respectarea reglementarilor în vigoare privind semnalizarea
rutiera pe timpul execuției de lucrari.
Page 23
-Materialele aprovizionate vor fi puse în opera cu ajutorul utilajelor (cisterna, betoniera,
autogredere, compactor, repartizatoare-finisoare de asfalt) direct din remorcile autocamioanelor
de transport
- Utilajele în afara programului de lucru vor fi staționate pe amplasamentul drumului în zone
prestabilite, pe tronsoanele inchise circulatiei publice (zonele de lucru) delimitate prin mijloace
de semnalizare rutiera – balize cu lampi cu lumina intemitenta,bariere cu indicatoare cu folie
reflectorizanta. Tronsoanele închise circulatiei publice se vor stabili periodic funcție de evoluția
lucrărilor și se vor deschide circulatiei odata cu finalizarea lucrărilor de asfaltare.
- Localizarea organizării de şantier;
Organizarea de santier se va amplasata în afara ariei protejate , pe un amplasament
stabilit de comun acord cu primarul comunei .
- Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier;
Impactul lucrarilor de construire asupra mediului este redus , pe termen scurt (perioada de
implementare a proiectului).
- Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu
în timpul organizării de şantier;
Apele uzate provenite de la grupul social tip ecologic se va vidanja ori de câte ori este necesar
Vidanjarea se va face de catre o societate autorizata . Eliminarea produsului de vidanjare se va
face intr-o statie de epurare.
- Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu.
Nu este cazul
XI. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA

INVESTIŢIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA
ACTIVITĂŢII, ÎN MĂSURA ÎN CARE ACESTE INFORMAŢII SUNT
DISPONIBILE:
Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de

accidente şi/sau la încetarea activităţii;
- la finalizarea obiectivului de investitie , se va efectua salubrizarea amplasamentului , prin
eliminarea tuturor deșeurilor.
Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări accidentale;
Beneficiarul va acţiona ȋn baza Planului de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale pe
care îl va realiza înainte de începerea lucrărilor de execuție. Măsurile cuprinse ȋn acest plan vor fi
menţionate în contractul de execuţie a lucrărilor de construcţii proiectate, cu respectarea
Legislaţiei privind Securitatea şi Sănătatea Muncii (SSM), Paza contra incendiilor, Paza şi
Protecţia Civilă, Regimul deşeurilor şi altele. Se vor respecta prevederile Proiectelor de execuţie,
a Caietelor de sarcini, a Legilor şi normativelor privind calitatea în construcţii.
Riscul unor poluari accidentale este foarte redus; în cazul unor poluari accidentale , se va
anunța autoritățile compentente.
Aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei;
Inchiderea/dezafectarea/demolarea construcƫiilor se va face obligatoriu pe baza unui proiect
de dezafectare. Beneficiarul va solicita şi obţine acordul de mediu pentru proiectele de
dezafectare aferente activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului, cu respectarea
prevederilor legale în viguare, în conformitate cu OUG 195/2005 - Legea Protecţiei Mediului
(aprobată prin Legea nr. 265/2006 şi modificată şi completată prin OUG 164/2008).
Page 24
Modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului.
Aceste modalităţi se vor stabili, dacă va fi cazul, la momentul luării deciziei privind
desfiinţarea obiectivului şi depind de strategia care se va adopta ȋn ceea ce priveşte utilizarea
ulterioară a terenului.
XII. ANEXE - PIESE DESENATE:
1. planul de încadrare în zonă a obiectivului şi planul de situaţie, cu modul de planificare a

utilizării suprafeţelor; formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri,
materiale de construcţie şi altele); planşe reprezentând limitele amplasamentului
proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri
de situaţie şi amplasamente);
Au fost depuse la APM Olt
2. schemele-flux pentru procesul tehnologic şi fazele activităţii, cu instalaţiile de depoluare;

Nu este cazul – deoarece lucrarile care se executa pentru realizarea proiectului nu implica
poluari care sa necesite instalatii de depoluare.
3. schema-flux a gestionării deşeurilor;
Deseurile colectate in containere sunt preluate de operatorul local spre eliminare sau reciclare.
3. alte piese desenate, stabilite de autoritatea publică pentru protecţia mediului.
- nu este cazul-
-
XIII. PENTRU PROIECTELE CARE INTRĂ SUB INCIDENŢA PREVEDERILOR
ART. 28 DIN ORDONANŢA DE URGENŢĂ A GUVERNULUI NR. 57/2007
PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE, CONSERVAREA
HABITATELOR NATURALE, A FLOREI ŞI FAUNEI SĂLBATICE,
APROBATĂ CU MODIFICĂRI ŞI COMPLETĂRI PRIN LEGEA NR. 49/2011,
CU MODIFICĂRILE ŞI COMPLETĂRILE ULTERIOARE, MEMORIUL VA FI
COMPLETAT CU URMĂTOARELE:
a) descrierea succintă a proiectului şi distanţa faţă de aria naturală protejată de interes

comunitar, precum şi coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului.
Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă
geografică, în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970, sau de tabel în format electronic
conţinând coordonatele conturului (X, Y) în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970;
Investiția “ MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 644, KM 33+345 - 37+185,
L=3,840 KM, MORUNGLAV-CARLOGANI” JUDETUL OLT”, consta în asfaltarea drumului
județean 644 între localitațile MORUNGLAV și CARLOGANI pe o lungime de 3840 m aflat în
vecinătatea și interiorul ariei naturale protejate ROSCI Padurea Sarului.
Pe aceasta portiune este un drum existent pietruit ce urmeaja a fi modernizat.
Prin asfaltarea drumului, se va reduce poluarea padurii cu praf, nu se afecteaza in niciun
fel fauna si flora din zona respectiva, pe portiunea de drum ce se suprapune cu aria naturala
protejata, nu se vor taia copacii .
Coordonatele stereo 70 ale drumului care este localizat în ROSCI0168 PĂDUREA
SARULUI conform Anexei I atașat la prezentul memoriu.
Page 25
b) numele şi codul ariei naturale protejate de interes comunitar;
Pădurea Sarului – ROSCI 0168
IDENTIFICAREA SITULUI
Tip B
Codul sitului ROSCI0168
Data completarii 200612
Data actualizarii 201101
Legaturi cu alte situri Natura 2000:
Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Padurea Sarului
Datele indicarii si desemnarii/clasificarii sitului
Data propunerii ca sit SCI 200706
Data confirmarii ca sit SCI 200812
LOCALIZAREA SITULUI
Longitudine 24.185833
Latitudine 44.440278
Suprafata (ha) 6792.90
Altitudine (m)
Minima 133.00
Maxima 240.00
Medie 202.00
Regiunea administrativa
Judet Pondere (%)
RO044 - Olt 100.00
Regiunea biogeografica
Continentala
INFORMATII ECOLOGICE
Tipuri de habitat prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste:
Reprezentivitate: A - excelenta, B - buna, C - semnificativa, D – nesemnificativa
Suprafata relativa: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%
Starea de conservare: A - excelenta, B - buna, C - medie sau redusa
Evaluarea globala: A - valoare excelenta, B - valoare buna, C - valoare considerabila
Page 26
Suprafata Stare de Evaluare
Cod Pondere Reprezentativitate
relativa conservare globala
91M0 - Paduri balcano-
80.00 A B B B
panonice de cer si gorun
Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populatie: C – specie comuna, R - specie rara, V - foarte rara, P - specia este prezenta
Evaluare (populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativa
Evaluare (conservare): A - excelenta, B - buna, C - medie sau redusa Evaluare (izolare): A -
(aproape) izolata, B - populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-
izolata cu o arie de raspândire extinsa Evaluare (globala): A - excelenta, B - buna, C –
considerabila
Populatie Evaluarea sitului

Cod Nume Migratoare Evaluare
Residenta Populatie Conservare Izolare
Reproducere Iernat Pasaj globala
Triturus
1166 P C B C B
cristatus
Specii de nevertebrate enumerate in anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populatie: C – specie comuna, R - specie rara, V - foarte rara, P - specia este prezenta Evaluare
(populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativa Evaluare
(conservare): A - excelenta, B - buna, C - medie sau redusa Evaluare (izolare): A - (aproape)
izolata, B - populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolata cu o
arie de raspândire extinsa Evaluare (globala): A - excelenta, B - buna, C – considerabila
Populatie Evaluarea sitului

Cod Nume Migratoare Evaluare
Residenta Populatie Conservare Izolare
Reproducere Iernat Pasaj globala
Cerambyx
1088 P B B C B
cerdo
Morimus
1089 RC B B C B
funereus
Lucanus
1083 RC C B C B
cervus
Page 27
DESCRIEREA SITULUI
Caracteristici generale ale sitului
pondere in
Clase de habitat
%
N12 - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotatie cu dezmiristire) 6.00
N14 - Pajisti ameliorate 2.00
N15 - Alte terenuri arabile 2.00
N16 - Paduri caducifoliate 87.00
N21 - Plantatii de arbori sau plante lemnoase (inclusiv livezi, cranguri, vii,
3.00
dehesas)
Total suprafata habitat
Alte caracteristici ale sitului Arborete de gârnita, cer si gorun, pure si in amestec, cu
vârsta medie de 60 ani, consistenta plina, care creeaza un habitat propice pt foarte multe specii de
animale salbatice, si o flora specifica.
Calitate si importanta Siteul propus este cea mai intinsa zona forestiera din judet.
Vulnerabilitate Siteul poate fi vulnerabil la taierile ilegale, defrisari masive odata cu
restituirea unor suprafete insemnate din site
Desemnarea sitului (vezi observatiile privind datele cantitative de mai jos) Siteul nu este
desemnat ca zona protejata in prezent
Tip de proprietate 80% proprietate de stat si 20% proprietate privata
Documentatie Paun M. - Vegetatia lemnoasa a raionului Bals, regiunea Oltenia. Lucrari
Stiintifice. Institutul Agronomic Craiova. Volumul VII, 1958.
ACTIVITATILE ANTROPICE SI EFECTELE LOR IN SIT SI IN JURUL ACESTUIA
Activitati antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata
Activitati si consecinte in interiorul sitului
Intensitatea influentei: A – mare, B - medie, C - scazuta Influenta: (+) - pozitiva, (0) -
neutra, (-) – negativa
Cod Intensitate % din sit Influenta

160 - Managementul silvic B 90.00 0
511 - Linii electrice B 1.00 -
230 - Vânatoarea B 100.00 0
502 - Strazi, autostrazi B 1.00 0
Activitati si consecinte in jurul sitului

Intensitatea influentei: A – mare, B - medie, C - scazuta Influenta: (+) - pozitiva, (0) -
neutra, (-) - negativa

100 - Cultivarea C 70.00 0
160 - Managementul silvic C 5.00 0
230 - Vânatoarea C 100.00 0
Page 28
511 - Linii electrice C 1.00 0
140 - Pasunatul A 10.00 0
502 - Strazi, autostrazi C 1.00 0
HARTA SITULUI
Caracterizarea sitului
Prezentare generala
Situl reprezinta una din cele mai intinse zone forestiere din Câmpia Româna, conservând
intr-o stare foarte buna arborete de gârnita, cer si gorun, pure si in amestec, având o vârsta medie
de 60 de ani si o consistenta plina. Acest habitat ofera conditii optime pentru multe specii de
flora si fauna, dintre care se remarca trei specii de insecte de interes comunitar, croitorul mare,
croitorul cenusiu si radasca. Acestea, datorita managementului forestier actual din care sunt
excluse tratamentele chimice de combatere a insectelor, dezvolta populatii aflate intr-o stare
buna de conservare. In cursurile de apa care strabat situl este prezenta o alta specie de interes
comunitar, tritonul cu creasta, ale carei populatii au o stare buna de conservare.
BIOTOP
GEOLOGIE/GEOMORFOLOGIE
Fundamentul sitului este constituit din depozite mezozoice care au fost acoperite de
prundisuri, nisipuri si argile. Peste ele s-au depus in cuaternar luturi grele deluviale care
constituie si roca mama pentru solurile care s-au format aici. Din punct de vedere geologic,
formatiunile care alcatuiesc fundamentul sunt constituite dintr-o alternanta de depozite peltice,
Page 29
argiloase, impermeabile, cu depozite detritice (pietrisuri si nisipuri) permeabile cu potential
acvifer. Depozitele de suprafata sunt depozite argiloase cu usor caracter loessoid, prezente in
zona de terasa si de deal, si nisipuri cu pietrisuri pe vai si in zona de lunca.
PEDOLOGIE
Solurile sitului sunt soluri argilo-aluviale brune, cu o fertilitate ridicata determinata de un
continut bogat in humus, un regim hidric ridicat si un drenaj bun natural. Din cauza defrisarilor
irationale si actiunii factorilor exogeni pe versanti, solul este supus eroziunii si degradarii
continue.
HIDROLOGIE
Situl este traversat de la nord la sud de râurile Bârlui si Vaslui, primul fiind afluent al
Oltetului, iar cel din urma al Oltisorului.
ASPECTE CLIMATOLOGICE
Situl se gaseste intr-un climat temperat continental, cu temperaturi variind intre 35 °C
vara si –25 °C iarna, temperatura medie anuala fiind de 10 o C. Precipitatiile atmosferice
prezinta influenta continentala, media anuala fiind de 550-560 mm. Iernile sunt geroase, cu
zapezi abundente si vânturi reci, taioase (Crivatul), iar verile sunt de cele mai multe ori
secetoase, cu calduri arzatoare care dureaza 15-20 de zile, perioada in care bate si Austrul
(denumit si Saracila sau Traista goala). Baltaretul este un vânt care bate din sud, dinspre baltile
Dunarii.
BIOCENOZA
VEGETATIE
Vegetatia naturala este specifica zonei de stepa si de paduri xerofile. Se caracterizeaza
prin pajisti, silvostepa cu graminee si diverse ierburi xeromezofile, care alterneaza cu paduri de
stejar. Speciile de arbori sunt reprezentate de gorun, cer, gâr-nita, plop tremurator, paltin de
munte, mojdrean, cires salbatic, carpinita si artar tataresc. Speciile arbustive sunt si ele bine
reprezentate de corn, porumbar, lemn câinesc si maces. La acestea se adauga specii ierboase
precum iarba neagra, vulturica, iarba deasa, sânzienele de padure, spânzul, horsti, margelusele,
silnicul, paiusul, coada soricelului, napraznicul, scrântitoarea alba, stirigoaia, chimionul porcului,
clopoteii, rogozul, mierea ursului, flocoselele, degetelul galben, orastica, mazarichea, fragurelul,
ghiocelul, drobita, cerentelul si dumbravnica. Toate aceste plante intra in componenta habitatului
de interes comunitar Paduri balcano-panonice de cer si gorun, care are in sit o stare buna de
conservare.
Fauna sitului este reprezentata de specii de mamifere precum iepurele, bursucul, vulpea,
veverita, capriorul, mistretul, dihorul, soarecele gulerat si cârtita. Dintre speciile de pasari care
cuibaresc in habitatele forestiere din sit amintim ciocanitoarea pestrita mare si cea de stejar,
turturica, gaita , sturzul cântator, ciocârlia de padure, cojoaica, ticleanul, pitigoiul mare si cel
albastru, capintortura, cinteza de padure, sorecarul comun, pitulicea verde mica si pitulicea
sfârâitoare, porumbelul gulerat, presura galbena etc. In afara padurii sau la marginea ei se
intâlnesc potârnichea, ciocârlia, sfrânciocul cu frunte neagra, sfrânciocul rosiatic, cotofana,
sticletele, fazanul, maracinarul mic, codobatura alba, graurele, fâsa de padure. Habitatele
acvatice din sit, reprezentate de cursuri de apa de o calitate buna, adapostesc populatii cu o stare
buna de conservare de tritoni cu creasta (specie de interes comunitar), si alti reprezentanti ai
herpetofaunei precum gusterul , sarpele de casa , broasca rosie de padure, broasca râioasa verde
si brotacelul. Starea buna de conservare a padurii ofera habitate excelente si pentru cele trei
Page 30
specii de insecte, protejate in spatiul comunitar, croitorul mare, croitorul cenusiu si radasca.
Datorita managementului forestier actual, care lasa in teren o cantitate mare de lemn mort si fara
sa se aplice tratamente chimice de combatere a insectelor, toate aceste trei specii protejate au
populatii cu o stare buna de conservare. Alte specii de nevertebrate prezente in sit sunt carabusii,
carabii, vaca-Domnului, afidele, viespii, fluturii diurni si de noapte, melcii, gândacii de balegar
etc.
Aspecte socio-economice si culturale

Pentru localnici este prioritara cultivarea plantelor (cereale si tehnice) si cresterea
animalelor. De asemenea, sunt dezvoltate in vecinatatea sitului pomicultura, viticultura,
piscicultura si apicultura. Industria lemnului, a confectiilor textile si metalice, moraritul si
panificatia, activitatile feroviare, comertul si prestarile de servicii completeaza oferta locurilor de
munca. Alimentarea cu apa si canalizarea locuintelor este realizata doar partial sau este doar in
faza de proiect. Majoritatea gospodariilor sunt incalzite individual, cu lemne si gaze naturale, de
sistem centralizat beneficiind doar localitatea Piatra Olt.Obiectele arheologice descoperite pe
teritoriul localitatilor Morunglav si Piatra Olt conduc spre concluzia unei locuiri preistorice inca
din neolitic si perioada daco-romana (Castrul Acidava). Cum este si firesc pentru localitati a
caror vechime depaseste cinci secole de la prima atestare documentara, cele mai vechi cladiri
sunt bisericile, lacasuri de rugaciune, de cultura si pastrare a identitatii nationale, asa cum sunt
cele din Poiana Mare, Morunglav si Cepari, inscrise pe lista Monumentelor istorice. Elementele
traditionale sunt prezente tot mai rar in zilele noastre si se pot admira numai cu ocazia
manifestarilor prilejuite de sarbatori religioase, festivaluri de muzica si dans popular si târguri de
arta populara.
c) Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în

zona proiectului;
Aria naturală se află în partea central-vestică a județului Olt, pe teritoriile administrative
ale comunelor Bobicești, Găneasa, Morunglav, Pleșoiu și al orașului Piatra-Olt și este străbătută
de drumul național DN65, care leagă municipiul Craiova de Slatina
Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și
Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie
naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice
europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.793 hectare.
Lucrarile propuse prin proiect constituie si in mod indirect un set de masuri cu rol de
protectie a elementelor cadrului natural, deci contribuie la masurile de conservare a bidoversitatii
din zona studiata.
Prin lucrările desfăşurate nu este afectata integritatea sitului intrucat :
- nu este redusa suprafata habitatelor si nici numarul de exemplare al speciilor de interes
comunitar ;
- nu se produce fragmentarea habitatelor ;
- nu se produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si functiile ariei naturale
protejate.
- nu implică utilizarea resurselor de care depinde diversitatea biologică din zonă.
- prin realizarea proiectului nu se modifica folosinta actuala a terenului.
Page 31
d) Se va preciza dacă proiectul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru
managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar;
Proiectul propus nu are legătură cu şi nu este necesar pentru managementul conservării
ariei naturale protejate de interes comnunitar ROSCI0168 PĂDUREA SARULUI, dar este
necesar pentru reducerea poluării fonice şi reducerea poluării cu praf , deoarece drumul
este existent, dar neamenajat, şi intens circulat de locuitorii comunei.
Prin investiţia propusă se urmăreşte ca obiectiv general îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă
pentru populaţie, dar şi desfăşurarea activităţilor în armonie cu natura.
e) Se va estima impactul potenţial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din aria

naturală protejată de interes comunitar;
Pe suprafata propusa pentru realizarea proiectului nu au fost identificate specii sau habitate de
interes comunitar.
Luand in calcul faptul ca zona in care se vor executa lucrarile este in apropierea de zone
locuite, in perimetrul luat in studiu nu au fost identificate specii de interes comunitar, putem
preconiza ca lucrarile de constructie nu vor afecta structura si dinamica habitatelor si speciilor
din zona. De asemenea in calcul se poate lua si durata mica de executie.
Lucrarile propuse prin proiect constituie si in mod indirect un set de masuri cu rol de
protectie a elementelor cadrului natural, deci contribuie la masurile de conservare a bidoversitatii
din zona studiata.
In ceea ce priveste potentialul impact al proiectului asupra habitatelor, avand in vedere
obiectivele proiectului, consideram ca impactul va fi nul deoarece lucrarile propuse nu vor duce
la modificari, pierderi sau fragmentari de habitate.
Pentru diminuarea cât mai mult posibil a impactului asupra mediului în general, dar şi
pentru evitarea oricărui impact asupra sitului, în special, propunem următoarele masuri de
reducere a impactului:
• Contractoriul va avea obligatia de a se asigura ca personalul este informat cu exactitate
asupra aspectelor privind aria protejata;
• Antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea suprafetelor
vegetale;
• Se interzice afectare de catre infrastructura temporara, creata in perioada de desfasurare a
proiectului, a altor suprafete decat cele pentru care a fost intocmit prezentul proiect;
• Accesul utilajelor de constructie pe amplasament se va face strict pe drumurile de acces
existente;
• Este recomandata ca perioada de lucru sa fie de 8 ore/zi;
• Constructorul va folosi utilaje moderne care sa asigure nivelul de zgomot si emisiile de
substante poluante incadrate in normele igin voare.
• Circulatia autovehiculelor si utilajelor de constructie se va face exclusiv pe drumurile de acces
special amenajate si semnalizate ca atare;
• Minimizarea suprafetelor de teren alocate activitatilor aferente proiectului;
• Interzicerea arderii vegetatiei;
• Limitarea transporturilor la traseele aprobate din zona de servitute a proiectului;
• Controlarea si limitarea vitezei vehiculelor pe drumurile publice si de acces;
• Asigurarea intretinerii echipamentelor si utilajelor, pentru reducerea nivelului de zgomot
produs de acestea;
Page 32
• Interzicerea stationarii vehiculelor cu motorul pornit pentru a reduce zgomotul si emisiile
poluante;
• Implementarea unei gestionari conforme a deseurilor pentru a preveni propagarea bolilor si a
deceselor, precum si deteriorarea habitatului.
• Operatiile de intretinere si alimentare a vehiculelor nu se vor efectua pe amplasament, ci in
locatii cu dotari adecvate. In cazul interventiei la utilaje pentru reparare, acestea vor fi retrase in
ateliere specializate, unde se vor lua toate masurile de protectie a mediului in timpul reparatiilor;
• Aplicarea de masuri de control pentru alimentarea cu carburanti si schimbarea uleiurilor
pentru utilaje/vehicule;
• Dupa finalizarea lucrarilor, se vor executa lucrari de refacere a terenurilor afectate si
reabilitarea acestora.
Impactul proiectului care face obiectul prezentei documentatii, manifestat in perioada de
executie, avand in vedere specificul proiectului, localizarea acestuia in raport cu aria protejata,
precum si faptul ca:
- nu vor fi pierdute suprafete din suprafata totala a habitatelor din cadrul ariei protejate;
- nu vor fi fragmentate habitatele de interes comunitar;
- nu vor fi inregistrate modificari ale densitatii populatiilor speciilor protejate;
- nu se distrug populatii de plante sau animale de interes conservativ;
- nu se altereaza habitatele utilizate de speciile de amfibieni, reptile si nevertebrate;
- nu influenteaza realizarea obiectivelor pentru conservarea ariilor naturale protejate de
interes comunitar;
- nu influenteaza negativ factorii care determina mentinerea starii favorabile de conservare
a ariilor naturale protejate de interes comunitar;
- nu se modifica folosinta actuala a terenului;
Se poate aprecia ca impactul corespunzator fazei de executie va fi unul minor ca intensitate,
indirect, de scurta durata si se va manifesta strict in zona de lucru a amplasamentului.
In conditiile desfasurarii corespunzatoare a activitatilor de executie si de readucere a
amplasamentului la situatia de dinaintea implementarii proiectului, se poate aprecia ca nu se va
manifesta impact rezidual.
Din observatiile in teren, precum si din datele si informatiile disponibile rezulta ca in zona
adiacenta amplasamentului, nu se afla in derulare proiecte ale caror efecte sa se cumuleze cu cele
ale proiectului supus evaluarii, atat in faza de executie, cat si in faza de exploatare a acestuia.
Avand in vedere anvergura lucrarilor, consideram ca impactul asupra habitatului si faunei

este nesemnificativ.
Realizarea investitie nu va reduce numarul de specii de interes comunitar, nu va afecta
zonele de hranire, reproducere si migratie ale speciilor protejate si nu va produce externalitati
care sa modifice ecosistemul.
După terminarea lucrărilor nu se estimează un impact mai mare faţă de cel existent în
condiţiile actuale.
Menţionăm că acest proiect este necesar pentru siguranţa și mobilitatea populaţiei din zonă.
e) Alte informaţii prevăzute în legislaţia în vigoare.

Respectarea prevederilor O.U.G. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificarile și
completările ulterioare
Page 33
XIV. PENTRU PROIECTELE CARE SE REALIZEAZĂ PE APE SAU AU
LEGĂTURĂ CU APELE, MEMORIUL VA FI COMPLETAT CU
URMĂTOARELE INFORMAŢII, PRELUATE DIN PLANURILE DE
MANAGEMENT BAZINALE, ACTUALIZATE:
1. Localizarea proiectului:
Avand in vedere natura investiției „MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 644, KM 33+345
- 37+185, L=3,840 KM, MORUNGLAV-CARLOGANI” JUDETUL OLT”, proiectul nu se
realizeaza pe ape si nu are legatura cu un curs de apa.
- bazinul hidrografic Olt;
In bazinul hidrografic Olt, pe teritoriul judetului Olt resursele de apa de suprafata si subterane
sunt generate in reteaua hidrografica aferenta de fluxurile de debit propagate pe Olt , de
contributia mai mare sau mai mica a factorilor hidrogeologici locali si mai ales de factorii
climatici specifici zonei de sud a Podisului Getic sau Câmpiei Române.
- cursul de apă: Beica la Cârlogani și Olteț la Morunglav;
Cele doua cursuri de apa se afla în Bazinul Hidrografic Olt codul cadastral VIII-1;
2. Indicarea stării ecologice/potenţialului ecologic şi starea chimică a corpului de apă de
suprafaţă; pentru corpul de apă subteran se vor indica starea cantitativă şi starea chimică a
corpului de apă.
Olteţ:Olteţ –Amonte .Balş-confluenţă Olt:
1.Descriere generală a corpului de apă:
-lungime corp de apă -39,0 km
-tipologie RO08
-secţiuni de monitorizare – 1; Olteţ amonte confluenţăOlt
2.Evaluarea stării ecologice a corpului de apă din punct de vedere al:
-elementelor biologice: proastă B
-elementelor fizico-chimice: moderată M
-poluanţilor specifici: moderată M
3.Evaluarea stării chimice a corpului de apă : stare proastă P
4.Rezultatul încadrării corpului de apă : stare proastă B
Beica : Beica şi afluenţii Băişoara,Bălşoara şi Gârla Mare
1.Descriere generală a corpului de apă:
-lungime corp de apă -26,0 km
-tipologie RO06
-secţiuni de monitorizare – 1 ; Beica la Pleşoiu
2 .Evaluarea stării ecologice a corpului de apă din punct de vedere al:
-elementelor biologice: -
-elementelor fizico-chimice: moderată M
-poluanţilor specifici: -
3 Evaluarea stării chimice a corpului de apă :
4 Rezultatul încadrării corpului de apă : stare moderată M
Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă identificat, cu
precizarea excepţiilor aplicate şi a termenelor aferente, după caz.
Nu este cazul
Page 34
XV. Criteriile prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. 292/2018 privind evaluarea
impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului se iau în
considerare, dacă este cazul, în momentul compilării informaţiilor în conformitate
cu punctele III - XIV.
Semnătura şi ştampila titularului

....................................................
Page 35

Memoriu Prezentare CJ Olt DJ 644 Morunglav Garlogani

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Prezentare CJ Olt DJ 644 Morunglav Garlogani

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MEMORIU DE PREZENTARE

(elaborat în conformitate cu conținutul cadru prevăzut la Anexa nr. 5E din

MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 644,

MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 644, KM 33+345 - 37+185, L=3,840 KM,

II. TITULARUL PROIECTULUI

2.1. Ordonator principal de credite/investitor:

2.2. Ordonator de credite (secundar/terţiar):

2.3. Beneficiarul investiţiei:

III. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE ÎNTREGULUI

Acest proiect este compatibil cu reglementarile de mediu nationale, precum si cu legislatia

Elemente geometrice in plan:

Profil transversal tip:

• PROFIL TRANSVERSAL TIP NR. 1:

- Platforma drumului 8,00 m

STRUCTURA RUTIERA pentru partea carosabila a drumului proiectat este:

• PROFIL TRANSVERSAL TIP NR. 2:

- Platforma drumului 8,00 m

• PROFIL TRANSVERSAL TIP NR. 3:

- Platforma drumului 8,00 m

STRUCTURA RUTIERA pentru partea carosabila a drumului proiectat este:

• PROFIL TRANSVERSAL TIP NR. 4:

- Platforma drumului 8,00 m

STRUCTURA RUTIERA pentru partea carosabila a drumului proiectat este:

- Platforma drumului 8,00 m

STRUCTURA RUTIERA pentru partea carosabila a drumului proiectat este:

STRUCTURA RUTIERA pentru caseta de largire a drumului este:

• PROFIL TRANSVERSAL TIP NR. 5.1.:

- Platforma drumului 8,00 m

STRUCTURA RUTIERA pentru partea carosabila a drumului proiectat este:

• PROFIL TRANSVERSAL TIP NR. 6:

- Platforma drumului 8,00 m

STRUCTURA RUTIERA pentru partea carosabila a drumului proiectat este:

STRUCTURA RUTIERA pentru caseta de largire a drumului este:

• PROFIL TRANSVERSAL TIP NR. 6.1.:

- Platforma drumului 8,00 m

STRUCTURA RUTIERA pentru caseta de largire a drumului este:

• PROFIL TRANSVERSAL TIP NR. 7:

- Platforma drumului 8,00 m

STRUCTURA RUTIERA pentru partea carosabila a drumului proiectat este:

STRUCTURA RUTIERA pentru caseta de largire a drumului este:

- Platforma drumului 8,00 m

STRUCTURA RUTIERA pentru partea carosabila a drumului proiectat este:

STRUCTURA RUTIERA pentru caseta de largire a drumului este:

Elementele de scurgere a apelor:

Intersectii cu cai de comunicatie rutiera:

Siguranta circulatiei. Dotari si semnalizare rutiera:

b) Justificarea necesităţii proiectului;

Proiectul pentru “ MODERNIZARE DRUM JUDETEAN DJ 644, KM 33+345 -

Valoarea totala (INV), fara T.V.A. = 8 368 123,157 lei

Perioada de implementare propusa pentru realizarea investitiei: 10 luni

e) Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de

f) O descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale

Se prezintă elementele specifice caracteristice proiectului propus:

- Profilul şi capacităţile de producţie;

- Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (după

- Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora;

- Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă;

- Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia

- Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente;

- Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare;

- Metode folosite în construcţie;

- Planul de execuţie, cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare,

- Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate;

- Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare;