Propunere Tehnica Completa

OFERTANT: S.C. DRUMURIMOT CONSTRUCT S.R.L.
Obiectiv Investitie:
„Proiectare si executie lucrari de asfaltare drum comunal – Strada Institutului sat Vidra, Comuna Vidra”
PROPUNERE TEHNICA
1
I. GENERALITATI
Denumire Lucrare: „Proiectare si executie lucrari de asfaltare drum comunal – Strada
Institutului sat Vidra, Comuna Vidra”
1. Factori implicate in realizarea proiectului:
Beneficiarul de investiţie:
COMUNA VIDRA, Strada Principala, nr. 80 – Vidra - Ilfov
Antreprenor General: S.C. DRUMURIMOT CONSTRUCT S.R.L., cu sediul in Extravilanul Com.
Chiscani, Tarlaua 105, parcela 657, judetul Braila, Cod de identificare fiscal RO30766132,Nr de
inregistrare la O.R.C. J09/611/2012.
I.A. Confirmarea intelegerii termenilor de referinta (caietelor de sarcini) si a intregii documentatii de
licitatii privind realizarea obiectivului de investitie:
Urmare a vizitarii amplasamantului obiectivului, Ofertantul confirma intelegerea deplina a continutului
Termenilor de referinta (caietului de sarcini) si a intregii Documentatiei de Licitatie puse la dispozitia
ofertantilor de catre autoritatea contractanta Comuna Vidra privind prestarea serviciilor de proiectare
pentru realizarea obiectivului de investitie respectiv, „Proiectare si executie lucrari de asfaltare drum
comunal – Strada Institutului sat Vidra, Comuna Vidra”.
I.A1.Scopul serviciilor de proiectare
Scopul serviciilor de proiectare consta în elaborarea de catre ofertant a documentatiei tehnice de
proiectare care va cuprinde în principal urmatoarele:
- Proiect tehnic si detalii de execuţie;
- Caiete de sarcini pe specialităţi;
- Documentatie tehnic pentru obtinerea autorizatiei de construire (D.T.A.C.);
- Asigurarea asistentei tehnice pe perioada de executie;
Descrierea Obiectivului (Proiectului):
PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI TEHNIC

Traseul studiat este situat în comuna Vidra, judetul Ilfov, strada Institutului.
In capitolele si subcapitolele urmatoare sunt prezentate aceste considerente principale ale

ofertantului.
In cazul in care vom fi declarati castigatori beneficiarul ne va pune la dispozitie toate studiile,
planurile de urbanism si informatiile existente aflate in posesia sa pana la aceasta data.
II.Legislatia si norme de proiectare ce vor fi respectate pentru realizarea proiectului:

- Legea 10/1995 calitatea in constructii (republicata cu modificari si completari ulterioare)
- Legea 50/1991 Autorizarea executarii lucrarilor de constructii (republicata cu modificari si completari
ulterioare)
- SR ISO 31.0/1994 - Marimi si unitati. Partea O. Principii generale.
- STAS 297/1 1988 - Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale.
- STAS 297/2 1992 - Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari.
2
- STAS 10101/1997/QA - Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru constructii civile
si industriale (M-SR 6185)
- STAS 6054 -77 - Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului RSR.
- H.G. 766/1997 Regulamente privind calitatea in constructii
- Legea 376/2006 privind regimul constructiilor;
- Ordin 1430/2005 Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii
lucrarilor de constructii, cu modificari si completari ulterioare
- Ordonanta de urgenta 195/2005 Privind protectiei mediului (cu modificari ulterioare) aprobata cu LEGEA Nr.
265 din 29 iunie 2006 – abroga Legea 137/1995
- Normativ AND 605 - Normativ privind mixturile asfaltice executate la cald. Conditii tehnice de proiectare,
preparare si punere in opera a mixturilor asfaltice
- Legea nr 107/1996 – Legea apelor cu modificari si completari ulterioare
- STAS 9095-90 – Pavaje din piatra bruta sau bolovani
- STAS 9850-89 – Verificarea comPACtarii terasamentelor
- STAS 6400-84 – Lucrari de drumuri – straturi de baza si de fundatie
- STAS 2914-84 – Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale si de calitate.
- STAS 1139-87 – Borduri din beton
- DIRECTIVA CONSILIULUI din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si
private asupra mediului (85/337/CEE)
- Directiva Consiliului 97/11/EEC din 3 Martie 1997 de modificare a Directivei
85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului
- NE 012-2002 – Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat
- STAS 438/1-89 – Produse de otel pentru armarea betonului, otel beton laminat la cald. Marci si conditii
tehnice de calitate.
- STAS 2914/1984 - Lucrari A drumuri. Terasamente.
- STAS 6400/1984 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si fundatii.
- NP 075-02 - Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii
- CD 31-2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a caPACităţii portante a
drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide.
- CD 155 – 2001 - Normativ privind determinarea starii tehnice a drumurilor modern - aprobat prin ORDIN
nr 625, din 10/23/2003 al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismulu, publicat in Monitorul
Oficial nr. 786 /07.11.2003.
- PCC 022-2015 - Procedura pentru inspecţia tehnică a echipamentelor pentru punerea în operă a
mixturilor asfaltice la lucrări de drumuri şi aeroporturi, publicat in Monitorul Oficial nr. 341 /19.05.2015
- PCC 019 -2015 - Procedura de inspecţie tehnică a staţiilor pentru prepararea mixturilor asfaltice pentru
lucrări de drumuri şi aeroporturi, publicat in Monitorul Oficial nr. 485/02.07.2015
- SR EN 13242:2013 - Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare în lucrări de
inginerie civilă şi în construcţia de drumuri.
- STAS 1913/1-82 - Teren de fundare. Determinarea umidităţii.
- STAS 1913/13-83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de comPACtare. Încercarea Proctor.
- STAS 1913/15-75 - Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren.
- STAS 12288-85 - Lucrări de drumuri. Determinarea densităţii straturilor rutiere cu dispozitivul cu con şi
nisip.
- STAS 10473/2-86 - Lucrări de drumuri. Structuri rutiere din agregate naturale sau pământuri stabilizate
cu lianți hidraulici sau puzzolanici
3
- STAS 10796/1-77 - Lucrări de drumuri. Construcții anexe pentru colectarea și evacuarea apelor.
Prescripții generale de proiectare
- SR EN 13043 : 2003 / AC : 2004 - Agregate pentru amestecuri bituminoase şi pentru finisarea
suprafeţelor utilizate în construcţia şoselelor, a aeroporturilor şi a altor zone cu trafic.
- SR EN 13808 : 2013 - Bitum şi lianţi bituminoşi. Cadrul specificaţiilor pentru emulsiile bituminoase
cationice.
- SR EN 14023 : 2010 - Bitum şi lianţi bituminoşi. Cadru pentru specificaţiile bitumurilor modificate cu
polimeri.
- SR EN 1428 : 2012 - Bitum si lianti bituminosi . Determinarea continutului de apa din emulsiile
bituminoase.Metoda distilarii azeotrope.
- SR 61 : 1997 - Bitum. Determinarea ductilităţii.
- SR EN 1429 : 2013 - Bitum si lianti bituminosi. Determinarea reziduului pe sita al emulsiilor bituminoase
si determinarea stabilitatii la depozitare prin cernere.
- SR EN 12607-1 : 2015 - Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei la întărire sub efectul
căldurii şi aerului. Partea 1: Metoda RTFOT
- SR EN 12607-2 : 2015 - Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei la întărire sub efectul
căldurii şi aerului. Partea 2: Metoda TFOT
- SR EN 12591 : 2009 - Bitum şi lianţi bituminoşi. Specificaţii pentru bitumuri rutiere.
- SR EN 13036-1 : 2010 - Caracteristici ale suprafeţei drumurilor şi aeroporturilor. Metode de încercare.
Partea 1: Măsurarea adâncimii macrotexturii suprafeţei îmbrăcămintei, prin tehnica volumetrică a petei
- SR EN 13036-4 : 2012 - Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi pistelor aeroportuare. Metode de
încercare. Partea 4: Metode de măsurare a aderenţei unei suprafeţe. Încercarea cu pendul.
- SR EN 13036-7 : 2004 - Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi pistelor aeroportuare. Metode de
încercare. Partea 7: Măsurarea denivelărilor straturilor de rulare ale drumurilor: încercarea cu dreptar.
- SR EN 13036-8 : 2008 - Caracteristici ale suprafeţei drumurilor şi pistelor aeroporturilor. Metode de
încercare. Partea 8: Determinarea indicilor de planeitate transversală.
- SR EN ISO 13473-1 : 2004 - Caracterizarea texturii îmbrăcămintei unei structuri rutiere plecând de la
releveele de profil. Partea 1: Determinarea adâncimii medii a texturii.
- SR EN 933-1 : 2012 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 1:
Determinarea granulozităţii. Analiza granulometrică prin cernere.
Analiza granulometrică. Site de control, dimensiunile nominale ale ochiurilor.
Determinarea formei granulelor. Coeficient de aplatizare
Determinarea formei granulelor. Coeficient de formă.
- SR EN 933-5:2001 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 5:
Determinarea procentului de suprafeţe concasate şi sfărâmate din agregate grosiere.
- SR EN 933-5:2001/A1:2005 - Incercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.
Partea 5: Determinarea procentului de suprafeţe sparte în agregate.
Determinarea conţinutului de elemente cochiliere. Procent de cochilii în agregate.
- SR EN 933-8+A1 : 2015 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.
Partea 8: Evaluarea părţilor fine. Determinarea echivalentului de nisip.
- SR EN 933-9 + A1 : 2013 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor.
Partea 9 - Evaluarea partilor fine. Încercare cu albastru de metilen.
4
- SR EN 1097-1 : 2011 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor.
Partea 1: Determinarea rezistenţei la uzură (micro-Deval).
Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenţei la sfărâmare.
Partea 5: Determinarea continutului de apa prin uscare in etuva ventilata.
Partea 6: Determinarea densitatii şi a absorbţiei de apa a granulelor.
- SR EN 1367-1 : 2007 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice şi de alterabilitate ale
agregatelor. Partea 1: Determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ.
- SR EN 1367-2 : 2010 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice si de alterabilitate ale
agregatelor. Partea 2: Încercarea cu sulfat de magneziu.
- SR EN 1744-1 + A1 : 2013 - Încercări pentru determinarea proprietăţilor chimice ale agregatelor. Partea
1: Analiza chimica.
- SR 10969 : 2007 - Lucrări de drumuri. Determinarea adezivităţii bitumurilor rutiere şi a emulsiilor
cationice bituminoase faţă de agregatele naturale prin metoda spectrofotometrică.
- STAS 863 : 1985 - Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripţii de proiectare.
- SR 4032-1 : 2001 - Lucrări de drumuri. Terminologie.
- SR EN 196-2 : 2013 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimică a cimentului.
- SR EN 12697-1 : 2012 - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.
Partea 1: Conţinut de liant solubil.
- SR EN 12697-2 + A1: 2007 - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la
cald. Partea 2: Determinarea granulozităţii.
Partea 6: Determinarea densităţii aparente a epruvetelor bituminoase.
Partea 8: Determinarea caracteristicilor volumetrice ale epruvetelor bituminoase.
Partea 11: Determinarea afinităţii dintre agregate şi bitum
- SR EN 12697-12 : 2008 /C91:2009 - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 12: Determinarea sensibilităţii la apă a epruvetelor bituminoase.
Partea 13: Măsurarea temperaturii
- SR EN 12697-17 + A1: 2007 - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la
cald. Partea 17: Pierderea de material a epruvetelor din mixtură asfaltică drenantă
Partea 18: Încercarea de scurgere a liantului.
- SR EN 12697-22 + A1 : 2007 - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate
la cald. Partea 22: Încercare de ornieraj.
Partea 23. Determinarea rezistentei la tractiune indirecta a a epruvetelor bituminoase
Partea 24: Rezistenţa la oboseală.
Partea 25: Încercare la compresiune ciclică.
5
Partea 26: Rigiditate.
Partea 27: Prelevarea probelor.
Partea 29: Determinarea dimensiunilor epruvetelor bituminoase.
Partea 30: Confecţionarea epruvetelor cu comPACtorul cu imPACt.
Partea 31: Confecţionarea epruvetelor cu presa cu comPACtare giratorie.
- SR EN 12697-33 + A1 : 2007 - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate
la cald. Partea 33: Confecţionarea epruvetelor cu comPACtorul cu placa.
Partea 34: Încercarea Marshall.
Partea 36: Determinarea grosimilor imbracamintii asfaltice.
- SR EN 13108-1:2006 / C91 : 2014 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 1: Betoane
asfaltice.
- SR EN 13108-5:2006 / AC : 2008 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 5: Beton
asfaltic cu conţinut ridicat de mastic.
- SR EN 13108-7:2006/ AC : 2008 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 7: Betoane
asfaltice drenante.
- SR EN 13108-20:2006 / AC : 2009 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 20: Procedura
pentru încercarea de tip.
- SR EN 13108-21:2006 /AC:2009/C91: 2014 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 21:
Controlul producţiei în fabrică.
- SR EN 196-2 - Metode de încercări ale cimenturilor. Partea 2: Analiza chimică a cimenturilor.
- SR EN 459-2 - Var pentru constructii. Partea 2. Metode de încercare.
- SR 648 - Zgură granulată de furnal pentru industria cimentului.
- STAS 730 - Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate si drumuri. Metode de încercare.
- STAS 12253 - Lucrări de drumuri. Straturi de formă. Conditii tehnice generale de calitate.
- SR EN 13282 - Lianti hidraulici rutieri. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate.
- STAS 1709/1,2,3/1990 - Actiunea fenomenului inghet dezghet la lucrari de drumuri.
- C182/1987 - Normativ departamental privind executarea mecanizata a terasamentelor de drumuri.
- NE 014 – 2002 - Normativ privind executarea imbracamintilor rutiere din beton de ciment in sistemele
cofraje fixe si glisante.
- NE 013 – 2002 - Cod de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton
precomprimat.
- STAS 3789/1986 - Hartii superioare de ambala. Hartie rezistenta.
- SR 1120/1995 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si imbracaminti bituminoase de macadam
semipenetrat si penetrat. Conditii tehnice de calitate.
- SR 6978/1995 - Lucrari de drumuri. Pavaje de piatra naturala, pavele normale, pavele abnorme si
calupuri.
- STAS 10144/1-1990 - Strazi. Profiluri transversale. Prescriptii de proiectare.
- STAS 10144/2-1991 - Strazi. Trotuare, alei de pietoni si piste de ciclisti. Prescriptii de proiectare.
- STAS 10144/3-1990 - Elemente geometrice ale strazilor. Prescriptii de proiectare.
6
- STAS 12253/1984 - Lucrari de drumuri. Straturi de forma. Conditii tehnice generale de calitate.
- STAS 10796/1/1977 - Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor. Prescriptii generale de
proiectare.
- STAS 10796/2/1979 - Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor. Rigole, santuri, casiuri.
Prescriptii de proiectare si executie.
- STAS 6054-77 Terenul de fundare. Adancimea de inghet.
- STAS 4273/83 Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta.
- STAS 11100/1-93 Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei
- SR EN 206-1:2002 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate.
- STAS 1789 – 88 Constructii de beton. Tipul si frecventa verificarilor calitatii materialelor si betoanelor
destinate lucrarilor de constructii.
- SR EN 12390-6:2002 Incercare pe beton intarit. Partea 6: Rezistenta la intindere prin despicare a
epruvetelor.
- SR EN 12390-8:2002 Incercare pe beton intarit. Partea 8: Adancimea de patrundere a apei sub presiune.
- STAS 3518 – 68 Incercari pe betoane. Determinarea rezistentei la inghet - dezghet.
- STAS 6102 – 86 Betoane pentru constructii hidrotehnice. Clasificare si conditii tehnice de calitate (M- SR
10 - 88).
- SR EN 197 – 1:2002 Ciment. Partea 1: Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor
uzuale..
- SR EN 12620:2013 Agregate pentru beton.
- SR EN 1008:2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, incercare si evaluare a
aptitudinilor de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa de
preparare pentru beton
- SR 1848-1 Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră. Partea 1: Clasificare,
simboluri şi amplasare
- SR 1848-1 Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră. Partea 2: Conditii tehnice
- SR 1848-1 Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră. Partea 2: Scriere, mod de
alcatuire
- SR 1848 - 7 Semnalizare rutiera. Marcaje rutiere
- Regulament Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii.
Legi si normative
- NRPM 1993 - Norme republicane de protectie a muncii. Regulamentul privind
protectia si igiena muncii in constructii.
- P 7 1992 - Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea constructiilor fundate pe terenuri
sensibile la umezire.
- I 9 1996 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.
- C 56 1985 - Normativ pentru verificarea calitatii si lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
- P66 2001 - Instructiuni tehnice privind proiectarea lucrailor de alimentare cu apa potabila si canalizarea
satelor.
- P118 1999 - Norme de siguranta la foc a constructiilor
- C 300 - Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si
instalatii aferente acestora.
- O.M.I. 775/1998 - Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor.
- Normativul I 22-99 – Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a retelelor de
alimentare cu apa si canalizare a localitatilor.
7
-Alte normative, reglementari, instructii tehnice in vigoare.
III. DESCRIEREA MODULUI DE ABORDARE A ETAPELOR PROIECTULUI
III.1. Pregatirea documentatiilor pentru avize/acorduri inclusiv

DTAC si asistenta in obtinerea acestora (in cazul in care acestea au expirat, documentatia pentru
reinoire a acestora)
Rezolvarea problemelor complexe prezentate in Documentatia de Atribuire necesita o echipa de specialisti
cu inalta calificare si experienta indelungata in proiectarea de obiective de
reabilitare/modernizare/extindere a terenurilor de sport. Prin urmare echipa de proiectare va fi formata din
specialisti care au mai proiectat obiective de tipul celui prevazut din documentatia de licitatie.
Conform experientei, prin Certificatele de Urbanism se pot cere (in functie de prezenta acestora in zona)
obtinerea de avize si acorduri privind utilitatile urbane si infrastructura:
- alimentare cu apa
- canalizare
- alimentare cu energie electrica
- gaze naturale
- telefonizare
- cale ferata
De asemenea se vor solicita avize si acorduri privind sanatatea populatiei si de la Agentia pentru protectia
mediului.
Numarul de exemplare in care vor fi elaborate documentatiile va fi cel solicitat de autoritatile care
elibereaza avizele si acordurile, solicitate in Certificatul de Urbanism, in principiu cate 3 exemplare la
fiecare avizator.
Daca este cazul se va elabora si documentatia necesara obtinerii Avizului Natura 2000 (2 exemplare).
In cazul in care realizarea documentelor enumerate mai sus nu este posibila fara realizarea unor studii,
documentatii diferite de cele mentionate, sau obtinerea unor avize sau acorduri suplimentare, atunci
elaborarea acestor studii, documentatii sau obtinerea acestor avize sau acorduri se va face de catre ofertant.
Se va elabora si Documentatia Tehnica pentru obtinerea Autorizatiei de Construire (DTAC) (4
exemplare), in conformitate cu Ordonanta de Urgenta nr. 214 /2008 pentru modificarea si completarea
Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii.
Conform completarilor la legea 50/1991 aduse in anul 2008 prin Ordonanta de Urgenta nr. 214, la articolul
41 se precizeaza faptul ca D.T. se constituie parte integranta a Proiectului tehnic - P.Th., respectiv a
Detaliilor de executie, fiind interzisa modificarea prevederilor acesteia, sub sanctiunea nulitatii autorizatiei
de construire.
Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare se vor proiecta lucrari prin intermediul carora
sa se realiza si sa se mentina, pe intreaga durata de existenta a constructiilor, urmatoarele cerinte:
a) rezistenta si stabilitate;
b) siguranta in exploatare;
d) igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
Principalele activitati ce vor fi efectuate in vederea finalizarii DTAC sunt:
1. Studierea temei de proiectare si a DALI;
Studierea temei de proiectare se va face de catre toata echipa de experti si se vor stabili toate datele care
lipsesc si trebuie colectate din teren, precum si distributia atributiilor fiecarui specialist in parte.
In urma discutiei pe marginea temei de proiectare se vor determina prioritatile ce trebuiesc luate in calcul la
indeplinirea obiectivului.
8
2. Elaborarea documentatiilor tehnice pentru obtinerea avizelor;

Se vor realiza documentatiile necesare pentru obtinerea avizelor, iar pe baza acestora se va continua cu
elaborarea Proiectului Tehnic, astfel incat solutiile adoptate sa fie in stricta concordanta si cu ce este
specificat in fiecare aviz obtinut. Se vor avea in vedere cu strictete conditiile si recomandarile inscrise si
trasate pe planuri in vederea elaborarii unui Proiect Tehnic corect si performant.
3. Obtinere avize
Echipa ofertantului va intreprinde toate demersurile necesare in vederea obtinerii avizelor si acordurilor
prevazute prin certificatul de urbanism.
Institutiile avizatoare au la dispozitie conform termenelor legale maxim 30 de zile pentru a elibera avizele.
In cazul in care sunt solicitate clarificari sau completari ale documentatiilor, expertii ofertantului vor
raspunde la acele solicitari pana la obtinerea avizelor in cauza.
4. Elaborarea parti desenate DTAC;
Dupa stabilirea exacta a solutiilor tehnice ce se vor folosi, se va trece la proiectarea efectiva a obiectivelor
pe fiecare specialitate in parte. La elaborarea proiectului se va avea in vedere faptul ca toate specialitatile
trebuie sa fie coordonate, astfel incat lucrarile proiectate de o specialitate sa nu se suprapuna cu alte
specialitati.
Se vor realiza breviarele de calcul, in urma carora rezulta dimensiunile elementelor constructive in functie
de specificul lucrarii.
Se va trece la realizarea profilelor longitudinale.
In urma realizarii profilelor longitudinale exista toate informatiile necesare pentru realizarea profilelor
transversale, precum si a detaliilor elementelor structurale.
Dupa realizarea partilor desenate se poate trece la realizarea partilor scrise, respectiv memorii tehnice,
caiete de sarcini, liste cu cantitatile de lucrari, programe de faze determinante, specificatii tehnice, fise
tehnice, grafice de executie. In cadrul caietelor de sarcini se vor realiza si Caietele de Sarcini privind
Urmarirea in timp a constructiilor (documente obligatorii a fi prezente la Cartea Constructiei conform
HG 273/94) si Planul de Securitate si Sanatate in Munca (acest proiect este necesar conform Hotararii
nr 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile).
Proiectul va utiliza numai materiale agrementate conform reglementarilor nationale in vigoare precum si
legislatiei si standardelor nationale armonizate cu legislatia UE. Aceste materiale sunt conforme cu
prevederile HG nr. 766/1997 si a Legii 10/1995
5. Elaborare parti scrise DTAC;
Continutul-cadru al proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii cuprinde opisul
pieselor scrise si desenate, necesar a fi prezentate spre autorizare.
In situatii cu totul exceptionale, in functie de complexitatea investitiei supuse autorizarii, structurile de
specialitate constituite potrivit prezentei legi vor putea cere prin certificatul de urbanism si alte elemente
tehnice cu rol de precizare suplimentara, care sa fie cuprinse in cadrul Proiectului pentru autorizarea
executarii lucrarilor de constructii.
CONŢINUTUL - CADRU AL PROIECTULUI PENTRU AUTORIZAREA EXECUTĂRII
LUCRĂRILOR DE CONSTRUIRE - DTAC
I. Piese scrise
1. Lista şi semnăturile proiectanţilor
Se completează cu numele în clar şi calitatea proiectanţilor, precum şi cu partea din proiect pentru care
răspund.
2. Memoriu
2.1. Date generale:
9
Descrierea lucrărilor care fac obiectul autorizării, făcându-se referiri la:

- amplasamentul, topografia acestuia, trasarea lucrărilor;
- clima şi fenomenele naturale specifice;
- geologia şi seismicitatea;
- categoria de importanţă a obiectivului.
2.2. Memorii pe specialităţi
Descrierea lucrărilor de:
- arhitectură;
- structură;
- instalaţii;
- dotări şi instalaţii tehnologice, după caz;
- amenajări exterioare şi sistematizare verticală.
2.3. Date şi indici care caracterizează investiţia proiectată, cuprinşi în anexa la cererea pentru autorizare:
- suprafeţele - construită desfăşurată, construită la sol şi utilă;
- înălţimile clădirilor şi numărul de niveluri;
- volumul construcţiilor;
- procentul de ocupare a terenului - P.O.T.;
- coeficientul de utilizare a terenului - C.U.T.
2.4. Devizul general al lucrărilor, întocmit în conformitate cu prevederile legale în vigoare
2.5. Anexe la memoriu
2.5.1. Studiul geotehnic
2.5.2. Referatele de verificare a proiectului în conformitate cu legislaţia în vigoare, întocmite de verificatori
de proiecte atestaţi, aleşi de investitor
II. Piese desenate
1. Planuri generale
1.1. Plan de încadrare în teritoriu
- plan de încadrare în zonă a lucrării, întocmit la scările 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, după caz,
emis de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară teritorial
1.2. Plan de situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei
- plan cu reprezentarea reliefului, întocmit în sistemul de proiecţie stereografic 1970, la scările 1:2.000,
1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, după caz, vizat de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară teritorial, pe
care se vor reprezenta:
• imobilul, identificat prin numărul cadastral, pentru care a fost emis certificatul de urbanism, descris prin
totalitatea elementelor topografice determinante pentru suprafaţa, lungimea laturilor, unghiuri, inclusiv
poziţia şi înălţimea la coamă a calcanelor limitrofe, precum şi poziţia reperelor fixe şi mobile de trasare;
• amplasarea tuturor construcţiilor care se vor menţine, se vor desfiinţa sau se vor construi, după caz;
• cotele construcţiilor proiectate şi menţinute pe cele trei dimensiuni (cotele ± 0,00; cote de nivel; distanţe
de amplasare; axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor şi altele asemenea);
• denumirea şi destinaţiile fiecărui corp de construcţie;
• sistematizarea pe verticală a terenului şi modul de scurgere a apelor pluviale;
• accesele pietonale şi carosabile din incintă şi clădiri, plantaţiile prevăzute;
• planul parcelar al tarlalei în cazul imobilelor neîmprejmuite care fac obiectul legilor de restituire a
proprietăţii.
1.3. Planul privind construcţiile subterane
10
Va cuprinde amplasarea acestora, în special a reţelelor de utilităţi urbane din zona amplasamentului: trasee,
dimensiuni, cote de nivel privind poziţionarea căminelor - radier şi ca DTAC - şi va fi redactat la scara
1:500.
În cazul lipsei unor reţele publice de echipare tehnico- edilitară se vor indica instalaţiile proprii prevăzute
prin proiect, în special cele pentru alimentare cu apă şi canalizare.
2. Planşe pe specialităţi
2.1. Arhitectură
Proiectul de arhitectură va cuprinde planşele principale privind arhitectura fiecărui obiect, redactate la scara
1:50 sau 1:100, după cum urmează:
- planurile cotate ale tuturor nivelurilor subterane şi supraterane, cu indicarea funcţiunilor, dimensiunilor şi
a suprafeţelor;
- planurile acoperişurilor - terasa sau şarpantă -, cu indicarea pantelor de scurgere a apelor meteorice şi a
modului de colectare a acestora, inclusiv indicarea materialelor din care se execută învelitorile;
- secţiuni caracteristice - în special pe linia de cea mai mare pantă, acolo unde este cazul -, care să cuprindă
cota ± 0,00, cotele tuturor nivelurilor, înălţimile determinante ale acoperişului - cotele la coamă şi la
cornişă -, fundaţiile clădirilor învecinate, la care se alătură construcţiile proiectate;
- toate faţadele, cu indicarea materialelor şi finisajelor, inclusiv culorile, cotate şi cu indicarea racordării la
nivelul terenului amenajat;
- în situaţia integrării construcţiilor într-un front existent, se va prezenta şi desfăşurarea stradală prin care se
va arăta modul de integrare a acestora în ţesutul urban existent.
2.2. Structura
2.2.1. Planul fundaţiilor
Se redactează la scara 1:50 şi va releva:
- modul de respectare a condiţiilor din studiul geotehnic;
- măsurile de protejare a fundaţiilor şi a construcţiilor învecinate, la care se alătură construcţiile proiectate.
2.2.2. Planurile de cofraj sau de ansamblu pentru toate nivelurile distincte. Se redactează la scara 1:50 şi
vor releva geometria structurii şi materialele din care sunt alcătuite elementele structurale.
2.3. Instalaţii
2.3.1. Schemele instalaţiilor
Se prezintă parametrii principali şi schemele funcţionale ale instalaţiilor proiectate.
2.4. Dotări şi instalaţii tehnologice
În situaţia în care investiţia urmează să funcţioneze pe baza unor dotări şi instalaţii tehnologice,
determinante pentru configuraţia planimetrică a construcţiilor, se vor prezenta:
2.4.1. Desene de ansamblu
2.4.2. Scheme ale fluxului tehnologic
Fiecare planşă prezentată în cadrul secţiunii II "Piese desenate" va avea în partea dreaptă jos un cartuş care
va cuprinde numele firmei sau al proiectantului elaborator, numărul de înmatriculare sau numărul
autorizaţiei, după caz, titlul proiectului şi al planşei, numărul proiectului şi al planşei, data elaborării,
numele, calitatea şi semnătura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.
La depunerea documentatiei pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii se vor avea in vedere
urmatoarele: in conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) din Legea 50/1991, odata cu autorizatia de
construire/desfiintare se solicita, de regula, si autorizarea organizarii executarii lucrarilor. In aceasta
situatie, solicitantul are obligatia de a prezenta, pe langa documentatia tehnica pentru autorizarea executarii
lucrarilor de baza (PAC), documentatia tehnica pentru organizarea executarii lucrarilor (P.O.E.), impreuna
cu avizele specifice aferente (aviz circulatie, aviz pentru ocuparea temporara a domeniului public, aviz
sanitar, aviz/contract cu societatea de salubritate si altele asemenea, dupa caz), in doua exemplare.
11
D.T.O.E. este necesar în toate cazurile în care se realizează o investiţie şi se prezintă, de regulă, împreună
cu documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, în condiţiile legii.
Proiectul de organizare a execuţiei lucrărilor trebuie să cuprindă descrierea tuturor lucrărilor provizorii
pregătitoare şi necesare în vederea asigurării tehnologiei de execuţie a investiţiei, atât pe terenul aferent
investiţiei, cât şi pe spaţiile ocupate temporar în afara acestuia, inclusiv cele de pe domeniul public, după
cum urmează:
I. Piese scrise
1. Lista şi semnăturile proiectanţilor
Se completează cu numele în clar şi calitatea proiectanţilor, precum şi cu partea din proiect pentru care
răspund.
2. Memoriu
Acesta va cuprinde:
- descrierea lucrărilor provizorii: organizarea incintei, modul de amplasare a construcţiilor, amenajărilor şi
depozitelor de materiale;
- asigurarea şi procurarea de materiale şi echipamente;
- asigurarea racordării provizorii la reţeaua de utilităţi urbane din zona amplasamentului;
- precizări cu privire la accesuri şi împrejmuiri;
- precizări privind protecţia muncii.
Elementele tehnice de avizare privind racordarea provizorie la utilităţile urbane din zonă, necesare în
vederea obţinerii acordului unic, se vor prezenta în cadrul fişelor tehnice întocmite în proiectul pentru
autorizarea executării/desfiinţării lucrărilor de construcţii, după caz.
II. Piese desenate
Plan general
a) la lucrările de mai mare amploare se redactează o planşă realizată conform planului de situaţie privind
amplasarea obiectivelor investiţiei, cuprinzând amplasamentul investiţiei şi toate amenajările şi
construcţiile provizorii necesare realizării acesteia;
b) la lucrările de mai mică amploare elementele de organizare a executării lucrărilor vor putea fi prezentate
şi în planul de situaţie privind amplasarea obiectivelor investiţiei al proiectului pentru autorizarea executării
lucrărilor de construcţii.
Fiecare planşă prezentată în cadrul secţiunii II "Piese desenate" va avea în partea dreapta jos un cartuş care
va cuprinde numele firmei sau al proiectantului elaborator, numărul de înmatriculare sau numărul
autorizaţiei, după caz, titlul proiectului şi al planşei, numărul proiectului şi al planşei, data elaborării,
numele, calitatea şi semnătura elaboratorilor şi ale şefului de proiect.
6. Verificarea interna a DTAC;
Pe parcursul elaborarii DTAC vor avea loc intalniri intre toti membrii echipei de proiectare, intalniri in care
se vor discuta elementele de interdependenta dintre specialitati. La finalul elaborarii DTAC acesta va trece
prin comisia CTE a ofertantului. In cazul in care se vor observa diferente intre tema de proiectare si DTAC,
sau probleme de natura sa duca la o executie neconforma a obiectivelor de investitii, atunci comisia CTE
va trimite proiectul spre modificare.
Dupa ce acesta va fi aprobat in comisia CTE, DTAC va fi predat catre beneficiar spre aprobare.
7. Editare DTAC varianta draft;
Dupa aprobarea DTAC in cadrul comisiei CTE, acesta va fi editat intr-un exemplar si va fi trimis
beneficiarului spre aprobare.
8. Aprobare DTAC;
Beneficiarul va studia DTAC si va face eventualele remarci privind modificare sau completarea unor
aspect din cadrul proiectului.
12
9. Modificarea/completarea DTAC;
Dupa primirea comentariilor de la beneficiar, DTAC va fi modificat/completat daca este cazul.
10. Editare DTAC varianta finala;
Dupa operarea modificarilor/completarilor DTAC va fi printat in 4 exemplare ce vor ajunge la verificatorii
de proiecte, in functie de specialitatile proiectului.
11. Predare pentru verificare DTAC;
DTAC printat in 4 exemplare va fi predat beneficiarului care se va asigura ca acesta va fi verificat de
verificatorii de proiecte atestati pe fiecare specialitate in parte, inainte de a-l depune pentru obtinerea
Autorizatiei de Constructie.
Dupa obtinerea Autorizatiei de Construire beneficiarul are obligatia de a transmite o copie a acesteia si
proiectantului.
Daca in urma realizarii proiectului tehnic rezulta modificari ale prevederilor Autorizatiei de Construire,
atunci aceasta va trebui sa fie reobtinuta conform noilor modificari. Acest lucru se va incerca pe cat posibil
sa se evite, dar in cazuri extreme se va recurge si la aceasta masura.
Resursele necesare in derularea acestei activitati sunt prezentate mai jos:
Resurse umane Resurse materiale
Sef de proiect Calculatoare cu sistem de operare,

Desenatori tehnici Microsoft Office, Soft de drumuri,
Programe desen tehnic AutoCAD,
Intrarile si rezultatele acestei activitati sunt prezentate in tabelul urmator:

Intrari Rezultate
Tema de proiectare finala Avize obtinute pe baza documentatiilor

Avizele si acordurile obtinute elaborate de catre proiectant.
Contractul de servicii DTAC realizat conform solutiilor propuse in
Studiu de fezabilitate aprobat studiul de fezabilitate si in conformitate cu
Studii de teren (topografice, geotehnice, prevederile avizelor si a legislatiei aplicabile
hidrologice) in vigoare.
Legislatia in vigoare
Certificat de urbanism
Studii de teren revizuite sau completate (daca e
cazul)
Ipotezele/riscurile avute in vedere in derularea acestei activitati sunt prezentate mai jos:
Ipoteze Riscuri
Eliberarea avizelor in termenele legale 1. Eliberarea cu intarziere a avizelor

de catre Unitatile Avizatoare
Probabilitate: Medie
Masuri de reducere: implicarea beneficiarului din
13
postura de autoritate publica

Impact: mic
Masuri de reducere a impactlui: prin implicarea activa a
avizatorilor, autoritatii
publice si mobilizarea acestora in vederea
rezolvarii problemelor in termenele
convenite legal.
2. Necesitatea refacerii unor parti din proiect ca urmare
a observatiilor facute de
avizatori
Probabilitate: Foarte mica
Masuri de reducere: comunicare permanenta cu aceste
institutii in privinta solutiilor tehnice ce vor fi
implementate.
Impact: mic
Masuri de reducere a impactlui: prin
implicarea totala a expertilor si a echipei
angrenate in realizarea proiectului.
Responsabilitatile beneficiarului si ale proiectantului
Responsabilitatile beneficiarului Responsabilitatile proiectantului
Sa achite taxele la avizatori. Realizarea documentatiilor

Sa aprobe DTAC-ul avizelor.
Realizarea DTAC draft.
Realizarea DTAC final.
VERIFICAREA DTAC
Conform Legii 10/1995, articolul 24, specialistii verificatori de proiecte atestati raspund in mod solidar cu
proiectantul in ceea ce priveste asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor proiectului la cer-
intele A4, B2 si D.
Conform HG 925, capitolul 2, art 6 verificarea tehnica de calitate a proiectelor se face pentru cerintele sta-
bilite prin lege, diferentiat in functie de categoria de importanta a constructiei de catre specialisti verifica-
tori de proiecte, atestati potrivit legii.
Conform HG 925, capitolul 2, Art 7, este supusa verificarii si documentatia tehnica de proiectare necesara
obtinerii autorizatiei de constructie.
Proiectantul va preciza in proiectele pe care le elaboreaza cerintele pe care acestea trebuie sa le indeplin-
easca, pentru ca investitorul sa poata apela la specialistii verificatori de proiecte, atestati corespunzator, de
la inceputul elaborarii proiectului.
Verificarea la cerinta "Rezistenta si stabilitate" este obligatorie pentru toate constructiile, cu exceptia pre-
vazuta la art. 2 alin. 2 din Legea nr. 10/1995.
Conform incadrarii, in proiect vor fi prevazute cerinte de calitate corespunzatoare nivelurilor minime de
performanta stabilite conform Legii 10/1995 art.5 si HG 925/1995.
14
Verificatorii tehnici atestati in conditiile legii de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului vor
verifica incadrarea lucrarilor corespunzatoare modificarilor de tema in limitele avizelor si acordurilor obt-
inute pentru autorizatia de construire, pentru fiecare cerinta esentiala de calitate in constructii, potrivit legii.
Verificatorii vor fi altii decat specialistii elaboratori ai proiectelor.
Verificarea Documentatiei Tehnice pentru Autorizarea executarii lucrarilor de Constructii se va face dupa
ce aceasta a fost aprobata in prealabil de catre beneficiar.
Ipoteze Riscuri
DTAC va fi avizat de verificatorii atestati. Risc de intarziere datorita refacerii/completarii
unor parti din proiect ca urmare a observatiilor
facute de verificatori.
Probabilitate: Foarte mica. Echipa de lucru este
experimentata in pregatirea unor astfel de
proiecte.
Masuri de reducere: discutarea pe parcursul
elaborarii proiectului cu verificatorii de proiect
astfel incat sa fie eliminate cat mai multe din
posibilele comentarii in etapa verificarii
acestora.
Impact: mic
Responsabilitatile beneficiarului si ale proiectantului

1. - asigurarea prin proiecte a nivelului de
calitate corespunzator cerintelor, cu respectarea
reglementarilor tehnice si a clauzelor
contractuale;
2. prezentarea proiectelor elaborate in fata
specialistilor verificatori de proiecte atestati,
stabiliti de catre investitor, precum si
solutionarea neconformitatilor si
neconcordantelor semnalate;
3. asigurarea verificarii proiectelor prin
specialisti verificatori de proiecte atestati;
III.2 Obtinerea Autorizatiei de Construire
Echipa OFERTANTULUI va intreprinde toate demersurile necesare in vederea obtinerii Autorizatiei de

Construire.
Primaria are la dispozitie conform termenelor legale maxim 30 de zile calendaristice pentru a elibera
Autorizatia de Construire. In cazul in care sunt solicitate clarificari sau completari ale DTAC, expertii
nostri vor raspunde la acele solicitari pana la obtinerea Autorizatiei de Construire.
15

Ingineri proiectare Microsoft Office
Desenatori tehnici Programe desen tehnic AutoCAD,
Copiatoare
Imprimante
Plottere
Legatura telefonie / internet
Consumabile
Mijloace transport

Intrari Rezultate
DTAC (memorii tehnice, caiete de sarcini, Autorizatie de constructie obtinuta

planse, programe de faze determinante, etc)
Ipoteze Riscuri
Autorizatia de constructie va fi obtinuta. Risc de intarziere datorita

refacerii/completarii unor parti din proiect ca
urmare a observatiilor facute de catre
Serviciul Urbanism
Probabilitate: Foarte mica. Echipa de lucru
este experimentata in pregatirea unor astfel de
proiecte.
ImPACt: Mediu
elaborarii proiectului cu personalul Serviciului
Urbanism
astfel incat sa fie eliminate cat mai multe din
posibilele comentarii in etapa verificarii
acestora.
Responsabilitatile beneficiarului si ale proiectantului:
16
Sa depuna documentatia si sa achite taxele Refacerea/completarea PAC daca este cazul.

aferente (daca este cazul).
III.3 Pregatirea proiectului tehnic
Proiectul tehnic va fi intocmit in conformitate cu prevederile Hotărârea nr. 907/2016 privind

etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente
obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice.
Proiectul tehnic de execuţie constituie documentaţia prin care proiectantul dezvoltă, detaliază şi,
după caz, optimizează, prin propuneri tehnice, scenariul/opţiunea aprobat(ă) în cadrul studiului de
fezabilitate/documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii; componenta tehnologică a soluţiei tehnice
poate fi definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea obiectivului de
investiţii, la faza de proiectare - proiect tehnic de execuţie, în condiţiile respectării indicatorilor tehnico-
economici aprobaţi şi a autorizaţiei de construire/desfiinţare.
Proiectul tehnic va fi elaborat pe baza Studiului de Fezabilitate/DALI si a DTAC, etapa in care s-au
aprobat indicatorii tehnico-economici, elementele si solutiile principale ale lucrarii si in care au fost
obtinute toate avizele si acordurile de principiu, in conformitate cu prevederile legale.
Proiectul tehnic va fi astfel elaborat incat sa fie clar, sa asigure informatii tehnice complete privind
viitoarea lucrare si sa raspunda cerintelor tehnice, economice si tehnologice ale beneficiarului.
Proiectul tehnic va permite elaborarea detaliilor de executie in conformitate cu materialele si
tehnologia de executie propuse, cu respectarea stricta a prevederilor proiectului tehnic, fara sa fie necesara
suplimentarea cantitatilor de lucrari si fara a se depasi costul lucrarii stabilit in faza de Studiu de
Fezabilitate (DALI).
Proiectul tehnic va fi verificat pentru cerintele de calitate de specialisti atestati de Ministerul
Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor in conditiile legii pe fiecare specialitate implicate, in functie
de complexitatea proiectului.
Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare se vor proiecta lucrari prin intermediul
carora sa se realiza si sa se mentina, pe intreaga durata de existenta a constructiilor, urmatoarele cerinte:
c) siguranta la foc;
e) izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;
f) protectie impotriva zgomotului.
Rezolvarea problemelor complexe prezentate in Documentatia de Atribuire necesita o echipa de
specialisti cu inalta calificare si experienta indelungata in proiectarea de obiective similare cu cel ce face
obiectul investitiei.
Continutul-cadru al proiectului tehnic va fi urmatorul:
CONŢINUTUL-CADRU AL PROIECTULUI TEHNIC DE EXECUTIE

A. PĂRŢI SCRISE
I. Memoriu tehnic general
1. Informaţii generale privind obiectivul de investiţii
17
1.1. Denumirea obiectivului de investiţii

1.2. Amplasamentul
1.3. Actul administrativ prin care a fost aprobat(ă), în condiţiile legii, studiul de fezabilitate/documentaţia
de avizare a lucrărilor de intervenţii
1.4. Ordonatorul principal de credite
1.5. Investitorul
1.6. Beneficiarul investiţiei
1.7. Elaboratorul proiectului tehnic de execuţie
2. Prezentarea scenariului/opţiunii aprobat(e) în cadrul studiului de fezabilitate/documentaţiei de avizare a
lucrărilor de intervenţii
2.1. Particularităţi ale amplasamentului, cuprinzând:
a) descrierea amplasamentul;
b) topografia;
c) clima şi fenomenele naturale specifice zonei;
d) geologia, seismicitatea;
e) devierile şi protejările de utilităţi afectate;
f) sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon şi altele asemenea pentru lucrări definitive şi provizorii;
g) căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi altele asemenea;
h) căile de acces provizorii;
i) bunuri de patrimoniu cultural imobil.
2.2. Soluţia tehnică cuprinzând:
a) caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii;
b) varianta constructivă de realizare a investiţiei;
c) trasarea lucrărilor;
d) protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier;
e) organizarea de şantier.
II. Memorii tehnice pe specialităţi
a) Memoriu de arhitectură - conţine descrierea lucrărilor de arhitectură, cu precizarea echipării şi dotării
specifice funcţiunii
b) Memorii corespondente domeniilor/subdomeniilor de construcţii
c) Memorii corespondente specialităţilor de instalaţii, cu precizarea echipării şi dotării specifice funcţiunii
III. Breviare de calcul
Breviarele de calcul reprezintă documente justificative pentru dimensionarea elementelor de construcţii şi
de instalaţii şi se elaborează pentru fiecare element de construcţie în parte. În acestea se vor preciza
încărcările şi ipotezele de calcul, combinaţiile de calcul, metodologia de calcul, verificările şi
dimensionările, precum şi programele de calcul utilizate.
IV. Caiete de sarcini
Caietele de sarcini sunt părţi integrante ale proiectului tehnic de execuţie, care reglementează nivelul de
performanţă a lucrărilor, precum şi cerinţele, condiţiile tehnice şi tehnologice, condiţiile de calitate pentru
produsele care urmează a fi încorporate în lucrare, testele, inclusiv cele tehnologice, încercările, nivelurile
de toleranţe şi altele de aceeaşi natură, care să garanteze îndeplinirea exigenţelor de calitate şi performanţă
solicitate.
Caietele de sarcini se elaborează de către proiectanţi, care prestează, în condiţiile legii, servicii de
proiectare în domeniul construcţiilor şi instalaţiilor pentru construcţii, pe specialităţi, prin dezvoltarea
elementelor tehnice cuprinse în planşe, şi nu trebuie să fie restrictive.
18
Caietele de sarcini, împreună cu planşele, trebuie să fie concepute astfel încât, pe baza lor, să se poată
determina cantităţile de lucrări, costurile lucrărilor şi utilajelor, forţa de muncă şi dotarea necesară execuţiei
lucrărilor.
Redactarea caietelor de sarcini trebuie să fie concisă şi sistematizată.
1. Rolul şi scopul caietelor de sarcini:
a) reprezintă descrierea elementelor tehnice şi calitative menţionate în planşe şi prezintă informaţii,
precizări şi prescripţii complementare planşelor;
b) detaliază notele şi cuprind caracteristicile şi calităţile materialelor folosite, testele şi probele acestora,
descriu lucrările care se execută, calitatea, modul de realizare, testele, verificările şi probele acestor lucrări,
ordinea de execuţie şi de montaj şi aspectul final;
c) prevăd modul de urmărire a comportării în timp a investiţiei;
d) prevăd măsurile şi acţiunile de demontare/demolare (inclusiv reintegrarea în mediul natural a deşeurilor)
după expirarea perioadei de viaţă (postutilizarea).
2. Tipuri de caiete de sarcini
2.1. În funcţie de categoria de importanţă a obiectivului de investiţii, caietele de sarcini pot fi:
a) caiete de sarcini generale, care se referă la lucrări curente în domeniul construcţiilor şi care se elaborează
pentru toate obiectivele de investiţii;
b) caiete de sarcini speciale, care se referă la lucrări specifice şi care se elaborează independent pentru
fiecare lucrare.
2.2. În funcţie de destinaţie, caietele de sarcini pot fi:
a) caiete de sarcini pentru execuţia lucrărilor;
b) caiete de sarcini pentru furnizori de materiale, semifabricate, utilaje, echipamente tehnologice şi
confecţii diverse;
c) caiete de sarcini pentru recepţii, teste, probe, verificări şi puneri în funcţiune;
d) caiete de sarcini pentru urmărirea comportării în timp a construcţiilor şi conţinutul cărţii tehnice.
3. Conţinutul caietelor de sarcini
Caietele de sarcini trebuie să cuprindă:
a) nominalizarea planşelor, părţilor componente ale proiectului tehnic de execuţie, care guvernează
lucrarea;
b) descrierea obiectivului de investiţii; aspect, formă, caracteristici, dimensiuni, toleranţe şi altele
asemenea;
c) descrierea execuţiei lucrărilor, a procedurilor tehnice de execuţie specifice şi etapele privind realizarea
execuţiei;
d) măsurători, probe, teste, verificări şi altele asemenea, necesare a se efectua pe parcursul execuţiei
obiectivului de investiţii;
e) proprietăţile fizice, chimice, de aspect, de calitate, toleranţe, probe, teste şi altele asemenea pentru
produsele/materialele utilizate la realizarea obiectivului de investiţii;
f) standarde, normative şi alte prescripţii care trebuie respectate în cazul execuţiei, produselor/materialelor,
confecţiilor, elementelor prefabricate, utilajelor, montajului, probelor, testelor, verificărilor;
g) condiţii privind recepţia.
V. Liste cu cantităţi de lucrări
Acest capitol va cuprinde toate elementele necesare cuantificării valorice a lucrărilor şi conţine:
a) centralizatorul cheltuielilor, pe obiectiv (formularul F1);
b) centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrări, pe obiecte (formularul F2);
c) listele cu cantităţile de lucrări, pe categorii de lucrări (formularul F3);
d) listele cu cantităţile de utilaje şi echipamente tehnologice, inclusiv dotări (formularul F4);
19
e) fişele tehnice ale utilajelor şi echipamentelor tehnologice, inclusiv dotări (formularul F5);
f) listele cu cantităţi de lucrări pentru construcţii provizorii OS (organizare de şantier) (Se poate utiliza
formularul F3.).
NOTĂ:
Formularele F1-F5, completate cu preţuri unitare şi valori, devin formulare pentru devizul ofertei şi vor fi
utilizate pentru întocmirea situaţiilor de lucrări executate, în vederea decontării.
VI. Graficul general de realizare a investiţiei publice (formularul F6)
Graficul general de realizare a investiţiei publice reprezintă eşalonarea fizică a lucrărilor de
investiţii/intervenţii.
B. PĂRŢI DESENATE
Sunt documentele principale ale proiectului tehnic de execuţie pe baza cărora se elaborează părţile scrise
ale acestuia, cuprinzând toate informaţiile necesare elaborării caietelor de sarcini şi care, de regulă, se
compun din:
1. Planşe generale
Sunt planşe de ansamblu şi cuprind:
a) planşa de încadrare în zonă;
b) planşele de amplasare a reperelor de nivelment şi planimetrice;
c) planşele topografice principale;
d) planşele de amplasare a forajelor şi profilurilor geotehnice, cu înscrierea condiţiilor şi a recomandărilor
privind lucrările de fundare;
e) planşele principale de amplasare a obiectelor, cu înscrierea cotelor de nivel, a distanţelor de amplasare,
orientărilor, coordonatelor, axelor, reperelor de nivelment şi planimetrice, a cotei ± 0,00, a cotelor
trotuarelor, a cotelor şi distanţelor principale de amplasare a drumurilor, trotuarelor, aleilor pietonale,
platformelor şi altele asemenea;
f) planşele principale privind sistematizarea pe verticală a terenului, cu înscrierea volumelor de
terasamente, săpături- umpluturi, depozite de pământ, volumul pământului transportat (excedent şi deficit),
a lucrărilor privind stratul vegetal, a precizărilor privind utilajele şi echipamentele de lucru, precum şi a
altor informaţii şi elemente tehnice şi tehnologice;
g) planşele principale privind construcţiile subterane, cuprinzând amplasarea lor, secţiuni, profiluri
longitudinale/transversale, dimensiuni, cote de nivel, cofraj şi armare, ariile şi cerinţele specifice ale
oţelului, clasa betoanelor, protecţii şi izolaţii hidrofuge, protecţii împotriva agresivităţii solului, a coroziunii
şi altele asemenea;
h) planşele de amplasare a reperelor fixe şi mobile de trasare.
2. Planşele aferente specialităţilor
Sunt planşe cu caracter tehnic, care definesc şi explicitează toate elementele construcţiei.
Se recomandă ca fiecare obiect subteran/suprateran să fie identificat prin număr/cod şi denumire proprii.
Planşele principale se elaborează pe obiecte şi, în general, cuprind:
2.1. Planşe de arhitectură
Definesc şi explicitează toate elementele de arhitectură ale fiecărui obiect, inclusiv cote, dimensiuni,
distanţe, funcţiuni, arii, precizări privind finisajele şi calitatea acestora şi alte informaţii de această natură:
- planurile de arhitectură ale fiecărui nivel subteran şi suprateran, inclusiv sistemul de acoperire, cotate, cu
indicarea funcţiunilor şi finisaje, cu mobilier reprezentat;
- secţiuni caracteristice, cotate, cu indicarea finisajelor;
- faţade, cu indicarea finisajelor, inclusiv cu reprezentarea încadrării în frontul stradal existent, după caz.
2.2. Planşe de structură
20
Definesc şi explicitează pentru fiecare obiect alcătuirea şi execuţia structurii de rezistenţă, cu toate
caracteristicile acesteia, şi cuprind:
• planurile infrastructurii şi secţiunile caracteristice cotate;
• planurile suprastructurii şi secţiunile caracteristice cotate;
• descrierea soluţiilor constructive, descrierea ordinii tehnologice de execuţie şi montaj (numai în situaţiile
speciale în care aceasta este obligatorie), recomandări privind transportul, manipularea, depozitarea şi
montajul.
2.3. Planşe de instalaţii
Definesc şi explicitează pentru fiecare obiect amplasarea, alcătuirea şi execuţia instalaţiilor, inclusiv cote,
dimensiuni, toleranţe şi altele asemenea.
2.4. Planşe de utilaje şi echipamente tehnologice
Vor cuprinde, în principal, planşele principale de tehnologie şi montaj, secţiuni, vederi, detalii, inclusiv
cote, dimensiuni, toleranţe, detalii montaj, şi anume:
• planşe de ansamblu;
• scheme ale fluxului tehnologic;
• scheme cinematice, cu indicarea principalilor parametri;
• scheme ale instalaţiilor hidraulice, pneumatice, electrice, de automatizare, comunicaţii, reţele de
combustibil, apă, iluminat şi altele asemenea, precum şi ale instalaţiilor tehnologice;
• planşe de montaj, cu indicarea geometriilor, dimensiunilor de amplasare, prestaţiilor, sarcinilor şi a altor
informaţii de aceeaşi natură, inclusiv a schemelor tehnologice de montaj;
• diagrame, nomograme, calcule inginereşti, tehnologice şi de montaj, inclusiv materialul grafic necesar
punerii în funcţiune şi exploatării;
• liste cu utilaje şi echipamente din componenţa planşelor tehnologice, inclusiv fişe cuprinzând parametrii,
performanţele şi caracteristicile acestora.
2.5. Planşe de dotări
Cuprind planşe de amplasare şi montaj, inclusiv cote, dimensiuni, secţiuni, vederi, tablouri de dotări şi
altele asemenea, pentru:
• piese de mobilier;
• elemente de inventar gospodăresc;
• dotări cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor;
• dotări necesare securităţii muncii;
• alte dotări necesare în funcţie de specific.
NOTĂ:
La elaborarea proiectelor, materialele, confecţiile, elementele prefabricate, utilajele tehnologice şi
echipamentele vor fi definite prin parametri, performanţe şi caracteristici.
Este interzis a se face referiri sau trimiteri la mărci de fabrică, producători, furnizori sau la alte asemenea
recomandări ori precizări care să indice preferinţe sau să restrângă concurenţa.
Caracteristicile tehnice şi parametrii funcţionali vor fi prezentaţi în cadrul unor limite (pe cât posibil)
rezultate din breviarele de calcul şi nu vor fi date în mod determinist, în scopul de a favoriza un anumit
furnizor (producător).
C. DETALII DE EXECUŢIE
Detaliile de execuţie, parte componentă a proiectului tehnic de execuţie, respectă prevederile acestuia şi
detaliază soluţiile de alcătuire, asamblare, executare, montare şi alte asemenea operaţiuni privind
părţi/elemente de construcţie ori de instalaţii aferente acesteia şi care indică dimensiuni, materiale,
tehnologii de execuţie, precum şi legături între elementele constructive structurale/nestructurale ale
obiectivului de investiţii.
21
În funcţie de complexitatea proiectului şi de natura lucrărilor de intervenţii, precum şi în cazul obiectivelor

de investiţii a căror funcţionare implică procese tehnologice specifice, anumite detalii de execuţie se pot
elabora/definitiva pe parcursul execuţiei obiectivului de investiţii (proiectantul va specifica pe planşe care
sunt detaliile de execuţie ce urmează a fi elaborate/definitivate astfel).
Detaliile de execuţie pot fi de 3 tipuri:
a) detalii de execuţie privind soluţionările elaborate de proiectant;
b) detalii de execuţie pentru echiparea obiectivului de investiţii, în timpul execuţiei, cu aparatură şi
echipamente, realizate cu respectarea datelor şi informaţiilor oferite de către furnizorii acestora;
c) detalii de execuţie curente standardizate (conform detaliilor-tip ale furnizorilor de subansamble) sau
detalii de execuţie care depind de specificul tehnologic al firmei constructoare, care se vor executa, de
regulă, de către constructor.
În toate cazurile prevăzute mai sus, proiectantul, în cadrul asistenţei tehnice, trebuie să supervizeze
întocmirea şi adaptarea funcţională a tuturor detaliilor de execuţie, indiferent de elaboratorul acestora.
Proiectul tehnic va fi elaborat pe baza DALI si a PAC, etapa in care s-au aprobat indicatorii
tehnico-economici, elementele si solutiile principale ale lucrarii si in care au fost obtinute toate avizele si
acordurile de principiu, in conformitate cu prevederile legale.
Proiectul tehnic va fi astfel elaborat incat sa fie clar, sa asigure informatii tehnice complete privind
viitoarea lucrare si sa raspunda cerintelor tehnice, economice si tehnologice ale beneficiarului.
Proiectul tehnic va permite elaborarea detaliilor de executie in conformitate cu materialele si
tehnologia de executie propuse, cu respectarea stricta a prevederilor proiectului tehnic, fara sa fie necesara
suplimentarea cantitatilor de lucrari si fara a se depasi costul lucrarii stabilit in faza de DALI. Se va
respecta solutia de la DALI.
Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare se vor proiecta lucrari prin intermediul
carora sa se realiza si sa se mentina, pe intreaga durata de existenta a constructiilor, urmatoarele cerinte:
Rezolvarea problemelor complexe prezentate in Documentatia de Atribuire necesita o echipa de
specialist cu inalta calificare si experienta indelungata in proiectarea de obiective de acest tip. Prin urmare
echipa de proiectare va fi formata din specialisti care au mai proiectat obiective infrastructura rutiera.
Principalele activitati ce vor fi efectuate in vederea finalizarii proiectului sunt:
1. Studierea DTAC;
Studierea temei de proiectare se va face de catre toata echipa de experti si se vor stabili toate datele care
lipsesc si trebuie colectate din teren, precum si distributia atributiilor fiecarui specialist in parte.
2. Colectarea datelor suplimentare necesare din teren si vizionarea

amplasamentelor;
In urma discutiilor avute cu toata echipa de experti se vor vizita amplasamentele pe care se vor executa
lucrarile si se vor colecta toate informatiile necesare pentru a realiza proiectul tehnic. In cadrul acestor
vizite se vor fotografia obiectivele si imprejurimile tuturor amplasamentelor. Daca o parte din informatiile
necesare nu sunt disponibile la data vizitei in teren atunci acestea vor fi solicitate in scris beneficiarului,
urmand ca acesta sa le transmita cat mai repede posibil. Daca acesta nu le trimite va fi instiintat in repetate
randuri de importanta obtinerii la timp a acestor documente pana cand le va elibera.
3. Completarea studiilor de teren;
22
In cazul in care studiile de teren realizate la inceputul proiectului nu ofera suficiente informatii pentru
elaborarea documentatiilor tehnice, acestea vor trebui completate prin noi studii complete.
4. Analizarea datelor din teren si a studiilor topografice, geotehnice si hidrologice;
In urma colectarii datelor din teren si vizitarii amplasamentelor se vor analiza din nou toate datele
disponibile de catre intreaga echipa de experti impreuna cu conducatorul de proiect, la final stabilindu-se
solutia aleasa pentru fiecare specialitate in parte.
5. Elaborarea proiectului tehnic;
Dupa stabilirea exacta a solutiilor tehnice ce se vor folosi, se va trece la elaborarea breviarelor de calcul
(acolo unde este cazul) si proiectarea efectiva a obiectivelor pe fiecare specialitate in parte. La elaborarea
proiectului se va avea in vedere faptul ca toate specialitatile trebuie sa fie coordonate, astfel incat lucrarile
proiectate de o specialitate sa nu se suprapuna cu alte specialitati.
Dupa intocmirea partilor desenate se va trece la intocmirea partilor scrise, respectiv a memoriilor, caietelor
de sarcini, liste de cantitati de lucrari, programe de faze determinante, grafic de executie.
6. Verificarea interna a proiectului tehnic;
Pe parcursul elaborarii proiectului tehnic vor avea loc intalniri intre toti membrii echipei de proiectare,
intalniri in care se vor discuta elementele de interdependent dintre specialitati. La finalul elaborarii
proiectului tehnic acesta va trece prin comisia CTE a ofertantului.
In cazul in care se vor observa diferente intre tema de proiectare si proiectul tehnic, sau probleme de natura
sa duca la o executie neconforma a obiectivelor de investitii, atunci comisia CTE va trimite proiectul spre
modificare.
Deabia dupa ce acesta va fi aprobat in comisia CTE, proiectul tehnic va fi predate catre beneficiar spre
aprobare.
7. Editare proiect tehnic varianta draft;
Dupa aprobarea proiectului tehnic in cadrul comisiei CTE, acesta va fi editat intr-un exemplar si va fi
trimis beneficiarului spre aprobare.
8. Aprobare proiect tehnic;
Beneficiarul va studia proiectul tehnic si va face eventualele remarci privind modificare sau completarea
unor aspect din cadrul proiectului.
9. Modificarea/completarea proiect tehnic;
Dupa primirea comentariilor de la beneficiar, proiectul tehnic va fi modificat/completat daca este cazul.
10. Editare proiect tehnic;
Dupa operarea modificarilor/completarilor proiectul tehnic va fi printat in 5 exemplare ce vor ajunge la
verificatorii de proiecte.
11. Predare proiect tehnic;
Proiectul tehnic printat in 8 exemplare va fi predat beneficiarului dupa ce a fost verificat de verificatorii de
proiecte, atestati pe fiecare specialitate in parte, inainte de a fi folosit la executia lucrarilor. Proiectul se va
preda si format electronic, pe CD, in format editabil (Office 2003, Autocad 2000).
Se vor preda beneficiarului inclusiv Referatele Verificatorilor pe suport de hârtie în 4 exemplare
semnate si stampilate toate exemplarele purtând viza verificatorilor de proiect si 2 (doua) exemplare pe
suport electronic scanate (din cele semnate si stampilate); La faza PT se va preda, devizul general insotit de
devizele confidenţiale în 2 exemplare pe suport de hârtie şi în format electronic .
Proiectul tehnic va fi insotit de Planul de sănătate şi securitate în muncă, ce se va preda
beneficiarului în 2 exemplare pe suport de hârtie precum şi în format electronic.
23

Ingineri proiectare Microsoft Office
Desenatori tehnici Programe desen tehnic AutoCAD
Copiatoare
Imprimante
Plottere
Legatura telefonie / internet
Consumabile
Mijloace transport
Aparate foto si video

Intrari Rezultate
Tema de proiectare finala aprobata Proiect tehnic elaborat conform solutiilor

Studiul de fezabilitate aprobat propuse in studiul de fezabilitate, a
Contractul de servicii Autorizatiei de Construire, in conformitate
Completari studii (daca este necesar) cu prevederile avizelor si a legislatiei
Studii de teren (topografice, geotehnice, aplicabile in vigoare.
hidrologice)
Legislatia in vigoare
Certificate de urbanism
Autorizatia de Construire prin PAC
Avizele si acordurile prevazute in Certificatul
de Urbanism si obtinute de catre Autoritatea
Contractanta
Ipoteze Riscuri
Schimbarea amplasamentelor pe care vor fi Costuri suplimentare cu realizarea

realizate obiectivele. studiilor de teren si posibila neincadrare in
termenele stabilite deoarece unele lucrari vor
trebui reproiectate.
Probabilitate: Mare. Din experienta
proiectelor similare rezulta ca riscul este mare
datorita schimbarilor dese de locatii pentru
implementarea proiectului
Masuri de reducere: cu toate ca este in
afara controlului prestatorului, ne vom implica
astfel incat deciziile sa fie cunoscute si intelese
de catre toti actorii implicati, reducand astfel
riscul de schimbare a acestora.
24
Impact: mediu
Sa aprobe PT-ul Realizarea PT draft.

Realizarea PT final.
Conform legii 10/1995, articolul 24, specialistii verificatori de proiecte atestati raspund in mod solidar cu
proiectantul in ceea ce priveste asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor proiectului – A4,
B2 si D.
Conform HG 925, capitolul 2, art 6 verificarea tehnica de calitate a proiectelor se face pentru cerintele
stabilite prin lege, diferentiat in functie de categoria de importanta a constructiei de catre specialisti
verificatori de proiecte, atestati potrivit legii.
Conform HG 925, capitolul 2, Art 7, este supusa verificarii si documentatiile tehnice sub forma de planse,
breviare de calcul, caiete de sarcini, necesare pentru constatarea respectarii cerintelor impuse de lege.
Verificarea la cerinta "Rezistenta si stabilitate" este obligatorie pentru toate constructiile, cu exceptia
prevazuta la art. 2 alin. 2 din Legea nr. 10/1995.
Conform incadrarii, in proiect vor fi prevazute cerinte de calitate corespunzatoare nivelurilor minime de
performanta stabilite conform Legii 10/1995 art.5 si HG 925/1995.
Verificatori tehnici atestati in conditiile legii de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului vor
verifica incadrarea lucrarilor corespunzatoare modificarilor de tema in limitele avizelor si acordurilor
obtinute pentru autorizatia de construire, pentru fiecare cerinta esentiala de calitate in constructii, potrivit
legii. Verificatorii vor fi altii decat specialistii elaboratori ai proiectelor.
Verificarea proiectelor tehnice se va face dupa ce proiectul tehnic este aprobat de catre beneficiar.
III.4 Asistenta tehnica din partea proiectantului pe parcursul

executiei lucrarilor
In cadrul asistentei tehnice proiectantul are urmatoarele obligatii (conform legii 10/1995 cu
completarile si modificarile ulterioare):
• Urmărirea aplicării pe şantier a soluţiilor adoptate prin proiect, conform reglementarilor tehnice în
vigoare şi a celor mai bune tehnologiilor de execuţie existente;
• Stabilirea modului de tratare a defectelor apărute în execuţie precum şi urmărirea aplicării pe şantier
a soluţiilor adoptate după însuşirea acestora da către verificatorii atestaţi de proiecte;
• Soluţionarea neconformităţilor şi neconcordanţelor semnalate de către verificatorii atestaţi, execu-
tanţi, etc. la soluţiile tehnice proiectate daca acest lucru se impune;
• Participarea la toate fazele determinante stabilite împreuna cu Inspectoratul de Stat in Construcţii in
cadrul programului de control al calităţii lucrărilor de execuţie;
25
• Participarea la recepţii parţiale, recepţii la terminarea lucrărilor, recepţii finale, la punerea in funcţi-
une a fiecărei lucrări cuprinse în proiect şi elaborarea punctului sau de vedere asupra modului de realizare a
lucrărilor;
• Elaborarea de soluţii tehnice prin dispoziţii de şantier, pe parcursul derulării execuţiei lucrărilor, în
cazul modificării soluţiilor stabilite iniţial în proiect şi urmărirea aplicării acestora.
• Avizarea/modificarea detaliilor de execuţie realizate de antreprenori, numai după ce acestea au fost
in prealabil aprobate de achizitor;
• Avizarea lucrărilor suplimentare care pot interveni pe parcursul execuţiei lucrărilor, numai după no-
tificarea in sens către achizitor şi obţinerea aprobării din partea acestuia;
• Toate soluţiile ce vor fi propuse pentru modificarea/ adaptarea/optimizarea proiectului iniţial vor
avea in vedere încadrarea în bugetul prevăzut de către autoritatea contractantă în contractele încheiate (con-
tractul de finanţare, contractele de lucrări, inclusiv cel ce vizează prezentul caiet de sarcini);
• Pentru contractul de lucrări care urmează a fi supus procedurii de achiziţie publică se va asigura
asistenţa tehnică pe parcursul derulării procedurilor prin răspunsuri la solicitările de clarificări din partea
operatorilor economici interesaţi dacă sunt strâns legate de obiectul prezentului contract si specifice proiec-
tantului (domeniu tehnic);
• Participarea Proiectantului la elaborarea cărţii tehnice a construcţiei prin punerea la dispoziţia
Antreprenorilor a tuturor documentelor de proiectare întocmite pe parcursul execuţiei lucrărilor
• Participarea Proiectantului la şedinţele de management organizate de autoritatea contractantă pentru
discutarea stadiului de execuţie al lucrărilor şi al deficienţelor identificate pe parcursul execuţiei acestora;
• Orice alte atribuţii specifice calităţii de proiectant prevăzute de reglementările legale în vigoare.
Conducator de proiect 2x sisteme PC cu MS Office, Autocad

Ingineri proiectare Legatura telefonie / internet
Imprimante / Plotere
Consumabile
Mijloace transport

Intrari Rezultate
Proiect Tehnic - PVLA (Proces Verbal de Lucrari

Caiete de sarcini Ascunse)
Invitatii de participare transmisa oficial in - PCCVI (Proces verbal de Control al
termenii de timp prevazuti de lege Calitatii Verificari si Incercari)
- PVR (Proces verbal de Receptie)
- PVFD (Proces Verbal de Faze
Determinante)
- PVRTL (Proces verbal de receptie la
terminarea lucrarilor)
26
Ipoteze Riscuri
Cooperarea cu Constructorul, 1. Intarzieri datorita slabei comunicari

Inginerul, Beneficiarul intre participanti
proiecte.
executiei proiectului cu Constructorul,
Consultantul, Dirigintele de Santier si
Beneficiarul astfel incat sa fie eliminate cat
mai multe din posibilele neintelegeri si
comentarii neconstructive.
ImPACt: mic
implicarea totala a expertilor in colaborarea cu
Constructorul, Consultantul, Dirigintele de
Santier si Beneficiarul.
2. Intarzieri datorate netrimiterii invitatiilor de
participare la faze determinante in timpul
mentionat in contract
proiecte.
ImPACt: mic
3. Solicitari nejustificate de modificare
a solutiilor tehnice
proiecte.
27

ImPACt: mic
4. Solicitari nejustificate de executare
a unor lucrari suplimentare
proiecte.
executiei proiectului cu
Constructorul,Consultantul, Dirigintele de
Santier si Beneficiarul astfel incat sa fie
eliminate cat mai multe din posibilele
neintelegeri si comentarii neconstructive.
ImPACt: mic
5. Solicitari nejustificate de schimbare a
materialelor ofertate de constructor
Probabilitate: incerta
Masuri de reducere: urmarirea atenta a
programului de lucru propus de contractori
ImPACt: mic

- colectarea de date si aprobari - precizarea prin proiect a categoriei de
- implicarea activa in obtinerea avizalor si importanta a constructiei;
acordurilor - asigurarea prin proiecte si detalii de
- stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat executie a nivelului de calitate corespunzator
prin proiectare si executie pe baza cerintelor, cu respectarea reglementarilor
reglementarilor tehnice, precum si a studiilor si tehnice si a clauzelor contractuale;
cercetarilor efectuate; - prezentarea proiectelor elaborate in fata
- achitarea contravalorii avizelor si specialistilor verificatori de proiecte atestati,
acordurilor solicitate prin Certificatul de stabiliti de catre investitor, precum si
28
Urbanism; solutionarea neconformitatilor si

- obtinerea acordurilor si a avizelor prevazute neconcordantelor semnalate;
de lege, precum si a autorizatiei de construire; - elaborarea caietelor de sarcini, a
- asigurarea verificarii executiei corecte a instructiunilor tehnice privind executia
lucrarilor de constructii prin diriginti de lucrarilor, exploatarea, intretinerea si
specialitate sau agenti economici de reparatiile, precum si, dupa caz, a proiectelor
consultanta specializati, pe tot parcursul de urmarire privind comportarea in timp a
exectutiei lucrarilor; constructiilor.
- actionarea in vederea solutionarii - documentatia privind postutilizarea
neconformitatilor, a defectelor aparute pe constructiilor se efectueaza numai la
parcursul executiei lucrarilor, precum si a solicitarea proprietarului;
deficientelor proiectelor; - stabilirea prin proiect, a fazelor de executie
- asigurarea receptiei lucrarilor de constructii la determinate pentru lucrarile aferente cerintelor
terminarea lucrarilor si la expirarea perioadei si participarea pe santier la verificarile de
de garantie; calitate legate de acestea;
- intocmirea cartii tehnice a constructiei si - stabilirea modului de tratare a defectelor
predarea acesteia catre proprietar; aparute in executie, din vina proiectantului, la
- expertizarea constructiilor de catre experti constructiile la care trebuie sa asigure nivelul
tehnici atestati, in situatiile in care la aceste de calitate corespunzator cerintelor, precum si
constructii se executa lucrari de natura celor urmarirea aplicarii pe santier a solutiilor
prevazute la art. 18 alin. 2 al legii 10/1995 daca adoptate, dupa insusirea acestora de catre
nu sunt cuprinse in contracte de proiectare. specialisti verificatori de proiecte atestati, la
cererea investitorului;
- participarea la intocmirea cartii tehnice a
constructiei si la receptia lucrarilor executate,
cat si la alte solicitari de pe parcursul executiei
lucrarilor de constructie.
Proiectantul va intocmi periodic catre beneficiar rapoarte, atat pe perioada de intocmire a proiectului
tehnic cat si pe perioada de asistenta tehnica.
IV. DIMENSIONAREA SISTEMULUI RUTIER

Determinarea starii tehnice a drumului se va face conform “Instructiei tehnice privind determinarea starii
tehnice a drumurilor moderne” ind.CD155-2001. Starea tehnica a drumului se determina cu scopul de a
aduce caPACitatea portanta a drumului la nivelul cerut de evolutia traficului.
Starea tehnica a drumurilor moderne se evalueaza cu ajutorul urmatoarelor caracteristici:
- planeitatea suprafetei de rulare, exprimata prin valoarea indicelui de planeitate, IRI;
- rugozitatea suprafetei imbracamintii rutiere, exprimata prin valorile SRT sau HS:
- caPACitatea portanta a complexului rutier exprimata prin valoarea deformatiei elastice caracteristice,
dc20;
- starea de degradare a imbracamintii rutiere, caracterizata prin urmatorii indici de degradare: - indicele
global de degradare (IG) pentru imbracamintile bituminoase;
-indicele de degradare (ID) pentru imbracamintile bituminoase si cele din beton de ciment;
Starea tehnica a drumului se va stabili pe toata lungimea acestuia. In acest scop drumul se va imparti in
sectoare omogene, caracterizate prin aceleasi date privind:
29
- caracteristicile traficului;
- tipul structurii rutiere;
- anul modernizarii sau al ultimei lucrari de intretinere sau reparatie curente.
Caracteristicile tronsoanelor se vor scrie in formularele tip prezentate in “Instructia tehnica privind
determinarea starii tehnice a drumurilor moderne” ind.CD155-2001.
Modul de alcatuire a sistemului rutier existent se va lua din cartea tehnica a drumului si
documentatia tehnica existenta sau se va stabili pe baza de sondaje. Traficul va fi luat din ultimul
recensamant de circulatie.
Masurarea caracteristicilor drumului se va efectua in doua etape, conform “Instructiei tehnice
privind determinarea starii tehnice a drumurilor moderne” ind.CD155-2001: etapa initiala de masurare si
etapa curenta de masurare. Caracteristicile drumului se vor determina pe o banda de circulatie, iar in cazul
drumului in exploatare, caracteristicile drumului se vor determina pe banda de circulatie pe care degradarile
sunt cele mai accentuate. Perioada de masurare se stabileste functie de conditiile de masurare, conform
“Instructiei tehnice privind determinarea starii tehnice a drumurilor moderne” ind.CD155-2001.
Determinarea planeitatii suprafetei drumurilor:
Planeitatea suprafetei drumului, este o cararcteristica functionala a drumului exprimata prin indicele
IRI. Planeitatea drumului se va determina cu ajutorul analizatorului de profil longitudinal APL 72. La
folosirea analizatorului de profil longitudinal APL 72 masuratorile se vor efectua pe firul de masurare situat
la mijlocul benzii de circulatie .Prelucrarea rezultatelor masuratorilor se va face din 200 in 200 m, pe toata
lungimea drumului. Indicele de planeitate, IRI,se calculeaza cu ajutorul unui program de calcul propriu al
echipamentului de masurare.
Determinarea caPACitatii portante a complexului rutier

CaPACitatea portanta a complexului rutier este o caracteristica structurala a strazilor exprimata prin
valorile deformatiei elastice (deflexiunea) caracteristica. Deflexiunea se va masura cu deflectometrele cu
sarcina dinamica, sau cu deflectometrele cu parghie de tip Benkelman, in conformitate cu normativele in
vigoare. Masuratorile de deformabilitate se utilizeaza pentru determinarea caPACitatii portante si se
efectueaza pe sectoare omogene de drum.
Sectoarele de masurare vor fi amplasate pe cat posibil cat mai uniform pe lungimea uni tronson
omogen de drum.
Stabilirea sectoarelor omogene de drum se efectueaza dupa inspectia de vizualizare a starii de
degradare a imbracamintii rutiere, conform normativului ind. AND 540-98. Numarul sectoarelor de
masurare pe un tronson omogen de drum trebuie sa nu fie mai mica de 1/10 din lungimea tronsonului de
drum. Pentru fiecare sector de masurare, masurarea deflexiunii cu deflectometrul cu parghie se efectueaza
in min. 10 profile transversale, pe firul de masurare situat la 1m de marginea partii carosabile, la distante de
max. 50m intre ele pe o singura banda de circulatie.. Pentru fiecare sector de masurare se calculeaza
deflexiunea caracteristica corespunzatoare temperaturii de referinta de 20˚C, conform instructiunilor CD
31-2002. Tronsonul omogen de drum este caracterizat prin valoarea medie a deflexiunilor caracteristice,
corespunzatoare temperaturii de referinta de 20˚C, masurata pe toate sectoarele de masurare. Deformatiile
elastice (deflexiunile) caracteristice sunt corespunzatoare perioadei in care complexul rutier lucreaza in
conditiile hidrologice cele mai defavorabile, utilizand coeficientii de corectie conform “Instructiei tehnice
privind determinarea starii tehnice a drumurilor moderne” ind.CD155-2001. La prelucrarea statistica a
rezultatelor masuratorilor de deformabilitate, se vor depista valorile singulare maxime (varfurile) care
indica anomali locale de drenaj, sau defectele localizate ale complexului rutier (in special grosimi reduse
ale structurii rutiere). Aparitia unor valori singulare maxime ale deformatiei elastice impune studii
30
suplimentare pentru stabilirea cauzelor aparitiei acestora, care urmeaza sa fie efectuate la intocmirea
documentatiei de ranforsare.
Determinarea starii de degradare

Starea de degradare a imbracamintii rutiere se va caracteriza prin indicele global de degradare (IG)
determinat conform normativului ind. AND 540-98, sau indicele de degradare (ID) determinat conform
metodologiei din instuctia AND547-99. Examinarea vizuala a suprafetei imbracamintii rutiere se
efectueaza pe banda laterala cea mai. Examinarea vizuala a suprafetei de rulare , se va efectua de catre o
echipa de doua persoane, care vor parcurge pe jos sectorul de masurat. Aprecierea cantitativa a degradarilor
se efectueaza prin luarea in considerare a tipurilor de degradari, gravitatea, ponderea si frecventa de aparitie
a acestora, diferentiat pentru degradarile structurale si de suprafata.
Principii de dimensionare
Dimensionarea straturilor de ranforsare se bazeaza pe indeplinirea concomitenta a urmatoarelor

criterii:
- deformatia specifica de intindere admisibila la baza straturilor bituminoase ( daca se asterne mixtura
asfaltica);
- deformatia specifica de compresiune admisibila la nivelul pamantului de fundare.
Prin dimesionarea va rezulta grosimea totala necesara a straturilor de ranforsare astfel incat, rata de
degradare prin oboseala a straturilor bituminoase sa fie subunitara.
Se impune cunoasterea unor date privind istoria tronsonului de drum ce urmeaza sa fie ranforsat:
- anul modernizarii drumului si alcatuirea sistemului rutier;
- anii de executie a unor ranforsari ulterioare si grosimile acestor straturi.
Este necesar sa se efectueze in prealabil studii de teren in vederea obtinerii urmatoarelor date :
- starea de degradare a drumului ;
- modul de alcatuire a straturilor rutiere si grosimile acestora ;
- caracteristicile geotehnice ale pamantului de fundare;
- regimul hidrologic al complexului rutier
Etapele pricipale de calcul sunt:

1. stabilirea traficului de calcul
2. analiza sistemului rutier ranforsat la solicitarea osiei standard
3. stabilirea comportarii sub trafic a sistemului rutier existent ranforsat
Stabilirea traficului de calcul

La dimensionarea straturilor de ranforsare se va lua in considerare traficul de calcul corespunzator
perioadei de perspectiva exprimat in osii standard de 115kN, echivalente vehiculelor care vor circula pe
drum. Osia standard de 115 kN(o.s.115) prezinta urmatoarele caracteristici:
- sarcina pe rotile duble : 57.5 kN
- presiunea de contact : 0.625 Mpa
- raza suprafetei circulare echivalente
- suprafetei de contact pneu drum : 0.171 m
Perioada de perspectiva va fi de 10 ani.
31
Traficul de calcul se stabileste pe baza rezultatelor ultimului recensamant general de ciculatie dupa una
din urmatoarele metode:
- pe baza structurii traficului mediu zilnic anual in posturile de recenzare aferente sectorului de drum ce
urmeaza sa fie ranforsat;
- pe baza structurii traficului mediu zilnic anual in osii standard in osii standard de 115kN,actual si de
perspectiva
- daca recensamantul de circulatie s-a efectuat pe fiecare banda atunci se vor considera rezultatele
recensamantului de pe banda ce mai solicitata
- in stabilirea traficului de calcul se va lua in considerare in cadrul studiilor de trafic si posibilitatea de
atragere, ca urmare a imbunatatirii conditiilor de circulatie, a unei parti din traficul de pe drumurile
existente in zona precum si de pe alte cai de comunicatie
Modificarea perioadei de perspectiva in vederea corelarii acesteia cu data darii in exploatare a
drumului ranforsat, implica restabilirea traficului de calcul si in consecinta, redimensionarea straturilor
bituminoase de ranforsare.
Analiza sistemului rutier ranforsat la solicitarea osiei standard

Sistemul rutier existent este caracterizat pentru fiecare sector omogen de drum, prin grosimea
fiecarui strat rutier si prin caracteristicile de deformabilitate ale materialelor din straturile rutiere si ale
pamantului de fundare. Modul de alcatuire al sistemului rutier existent se stabileste atat pe baza
documentatiilor existente si a istoriei lucrarilor de intretinere, cat si pe baza de sondaje. Numarul de
sondaje se stabileste functie de lungimea sectoarelor omogene de strada si trebuie consemnat intr-un
document intocmit la fata locului. In calcule se adopta grosimile medii ale straturilor rutiere pentru fiecare
sector omogen de drum.
Valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic pentru tipurile de pamant se stabilesc
functie de tipul climateric al zonei si de regimul hidrologic al complexului rutier. Valorile de calcul ale
modulilor de elasticitate dinamici ai materialelor din straturile rutiere sunt valori minime, corespunzatoare
unei probabilitati de 85%.
Analiza structurii rutiere ranforsate la solicitarea osiei standard comporta calculul cu programul
CALDEROM al urmatoarelor componente ale deformatiei:
- deformatia specifica orizontala de intindere la baza straturilor bituminoase in microdeformatii
- deformatia specifica verticala de compresiune la nivelul patului drumului in microdeformatii.
Programul CALDEROM pentru calculul deformatiilor specifice in sistemele rutiere

Acest program se va utiliza la calculul deformatiilor specifice in sistemul rutiere sub solicitarea
statica a semiosiei standard de 57.5 kN. Programul se bazeaza pe rezolvarea analitica cu ajutorul modelului
Burmister a starii de tensiune si de deformatie sub sarcina a sistemului rutier.
Sistemul rutier este solicitat de o sarcina circulara cu presiunea verticala uniforma, reprezentand greutatea
semiosiei standard cu roti gemene , transmisa pe o suprafata circulara echivalenta suprafetei de contact
pneu – drum .
Sistemul rutier va fi considerat un mediu multistrat (max. 5 straturi). Intre straturile rutiere exista
aderenta.
Punctele de calcul ale deformatiilor specifice sunt situate intr-un profil vertical in centrul sarcinii la
limita intre straturi.
Calculul deformatiilor specifice se va efectua in urmatoarele puncte:
- la partea inferioara a straturilor bituminoase ;
- la partea inferioara a structurii rutiere (la nivelul patului drumului).
32
Problema mecanica consta din verificarea echilibrului sub o sarcina exterioara a unui solid elastic liniar
izotrop.
Datele de intrare :
a) numarul straturilor ;
b) caracteristicile straturilor:
- grosimea totala (cm) ;
- modulul de elasticitate dinamic mediu ponderat (MPa);
- coeficientul lui Poisson.
c) caracteristicile fiecarui strat:
- grosimea (cm) ;
- modulul de elasticitate dinamic (cm);
d) Caracteristicile de deformabilitate ale terenului de fundare :
- modulul de elasticitate dinamic (MPa);
Studii geotehnice
Pentru stabilirea definitiva a solutiei de fundare se vor verifica la inceput studiile geotehnice elaborate la
faza anterioara.
Studiile geotehnice de teren si laborator au ca scop identificarea structurii sistemului rutier si
stabilirea structurii litologice precum şi a caracteristicilor fizice şi de stare ale terenului de fundare de pe
traseul drumului.
Investigaţiile de teren cuprind execuţia de sondaje deschise şi foraje cu prelevarea de probe tulburate şi
netulburate din teren. Se vor identifica zonele cu terenuri sensibile la inmuiere si zonele cu caPACitate
portanta redusa in prezenta apelor. In urma acestor identificari se vor stabilii lucrari de drenare si
dispozitive de scurgere in concordanta cu posibilitatile reale de colectare si evacuare a apelor de suprafata
sau subterane.
Toate investigaţiile, de teren sau laborator, se vor efectua în condiţiile stabilite de standardele sau
normativele româneşti în vigoare.
Pe baza datelor obţinute din prelucrarea informaţiilor obţinute prin studii şi cercetări de teren se vor
stabili următoarele elemente:
-Structura litologică a terenului de fundare şi caracterizarea fizico-mecanică şi a stării fiecărui tip de
pământ din alcătuirea acestuia;
-Incadrarea pe tipuri de pământ, conform normativelor şi reglementărilor tehnice specifice lucrărilor de
drumuri;
-Stabilirea condiţiilor hidrologice şi a posibilelor efecte ale nivelului apei subterane asupra sistemului rutier
şi a lucrărilor aferente acestuia. Se vor stabili soluţii de proiectare şi condiţii de execuţie pentru evitarea
efectelor defavorabile ale acţiunii apei, acolo unde va fi cazul.
-Incadrarea amplasamentelor drumului şi a lucrărilor de artă din punct de vedere climatic şi seismic în
conformitate cu standardele în vigoare;
Studiul geotehnic va cuprinde în principal trei faze principale:

a)Investigaţii de teren;
b) Determinări de laborator geotehnic;
33
c)Prelucrarea şi interpretarea datelor obţinute din primele două faze şi elaborarea raportului geotehnic final.
a)Investigatii de teren:
Se vor preleva probe in vederea determinarii materialului granular din drumul existent . Acestea se vor
preleva din aproximativ 300m in 300m.
- Terenul de fundare
Se vor executa sondaje deschise sau foraje cu adincimi variabile astfel incat sa se patrunda in terenul de
fundare cca. 2.0m. La fiecare metru se vor preleva probe de pământ tulburate şi netulburate. Dacă structura
litologică se schimbă pe adâncimea investigată se vor lua probe şi la schimbarea de strat.
Pentru estimarea gradului de îndesare şi a caPACităţii portante fiecare foraj sau sondaj va fi dublat de câte
un test de penetrare cu penetrometrul dinamic uşor.
Surse de materiale
Investigaţiile de teren vor cuprinde şi stabilirea zonelor potenţiale de exploatare cu materiale pentru ter-
asamente. In acestea se vor executa sondaje deschise pentru stabilirea adâncimii exploatabile a materialelor
cu prelevarea de probe, minim trei.
b) Determinari de laborator
Determinările de laborator vor fi efectuate conform următoarelor standarde:
compoziţia granulometrica STAS 1913/5-85
limite de plasticitate STAS 1913/4-86
umiditatea naturala STAS 1913/1-82
caracteristici de stare STAS 1913/2-76
(Dnat, Dd, e, n) STAS 1913/3-76
STAS 1913/1-82
Determinarea caracteristicilor de comPACtare. STAS 1913/13-83
Incercarea Proctor
Determinarea compresibilităţii pământurilor prin STAS 8942/1-89
încercarea în edometru
Determinarea rezistenţei pământurilor la forfecare prin STAS 8942/2-82
încercarea de forfecare directă
Pe probele tulburate prelevate se vor efectua urmatoarele determinari de laborator:

- granulozitate
- limite de plasticitate Atterberg
Pe probele netulburate prelevate se vor efectua urmatoarele determinari de laborator:
- greutate volumica
- umiditate naturala
- încercarea forfecare directa in caseta
- compresibilitate in edometru
c) Prelucrarea rezultatelor testelor de laborator si teren
34
Determinarile de granulozitate, limitelor de plasticitate si ale umiditatii au ca scop identificarea

tipului de pamant si a consistentei acestuia conform STAS 1243-88 “Clasificarea şi identificarea
pământurilor”.
Pentru terenul de fundare al drumului, pe baza acestora se vor stabili tipurile de pamant conform
normativ AND 550-99 – “Normativ pentru dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a structur-
ilor rutiere suple şi semirigide”.
Determinarile de greutate volumica stau la baza stabilirii porozitatii si starii de indesare a pamantu-
lui.
Din testele de penetrare dinamică cu con se vor stabili valori ale indicelui portant californian (CBR)
caracteristice terenului de fundare al drumului.
12.Lucrarile topografice
Trasare- pichetare
Se vor actualiza ridicarilor topografice si se vor depune impreun cu beneficiarul la OCPI.

Ridicarile topografice vor fi facute pe baza unei retele de sprijin (in afara partii carosabile) si a unei
drumuiri pe axul drumului existent (mijlocul partii carosabile) care vor fi materializate pe teren cu borne
din beton si cu tarusi metalici.
Punctele drumuirii (in axul drumului existent) vor fi la distanta de cca 50m pe aliniamente si mai dese in
curbe sau in zone accidentate.
In cazul curbelor succesive, pe aliniamentul dintre curbe, vor fi pichetate minimum 3 puncte; in
lipsa aliniamentului, cele 3 puncte vor fi pichetate in preajma originii de intrare - iesire a celor doua curbe.
In curbe vor fi pichetate obligatoriu bisectoarele (apreciate vizual).
Punctele drumuirii vor fi numerotate in ordinea desfasurarii kilometrajului drumului, sens in care se
vor face si ridicarile topografice. Reperarea pichetilor se va face fata de puncte fixe sau prin borne (cand
punctele fixe lipsesc) in final intocmindu-se un tabel special intitulat “Descrierea topografica a punctelor
retelei”.
Pichetii din axul drumului, pe care se vor executa profilul longitudinal si profilele transversale, vor fi
marcate prin cuie, tirfoane, holsuruburi mecanice scurte (cu cap patrat) sau vopsea, si se vor repera lateral
pe garduri sau cu tarusi martori din lemn.
Se vor picheta de asemenea intersectiile cu celelalte drumuri.

Ridicarile topografice vor incepe cu cel putin 50m inainte de inceperea proiectului si se vor sfarsi la
100m dupa sfarsitul proiectului (pentru a se putea realiza corect prin proiectare, legaturile tronsonului de
strada proiectat cu strazile existente existent, la ambele capete).
Planul de situatie va cuprinde reteaua de sprijin si drumuirea precum si toate detaliile planimetrice existente
pe teren si anume:
- Platforma, partea carosabila si toate detaliile planimetrice existente pe o fasie de teren cuprinsa intre
limitele proprietatilor adiacente strazii, in localitati
- Instalatii aeriene si subterane;
- Limitele proprietatilor, ridicate prin minimum 2 puncte;
35
- Constructiile de orice tip care se afla la o distanta mai mica de 4 m fata de ampriza strazii;
- santuri si rigole, parapete, etc.
- Intersectiile cu strazile clasificate ( cu denumirile lor);
- Limitele taluzurilor de rambleu si/sau debleu mai mari de 1,0 m;
Profilul in lung prin axul drumului va avea la baza nivelmentul goemetric care se va face prin toate
punctele materializate atat in axul drumului cat si prin punctele retelei de sprijin.
Profilele transversale
Pentru lucrarile de drumuri, profilele transversale vor fi facute din 25m in 25 in toti pichetii de pe
axul drumului si vor contine obligatoriu:
- minimum 7 puncte pe platforma drumului;
- la intersectiile cu alte strazi , profilul transversal va fi ridicat pe 25 m de fiecare parte in lungul strazii
laterale.
La colectivul de proiectare (sefului de proiect) se vor preda:
Piese scrise
Un tabel cu descrierea topografica a punctelor retelei pentru a se putea identifica in teren, cu usur-
inta, bornele pichetarii si bornele de nivelment. Descrierea respectiva va fi clara si cat mai detaliata si se
vor mentiona coordonatele x, y si z la fiecare borna a drumuirii.
De asemenea se vor prezenta tabele de coordonate si cotele de nivel in toti pichetii pe baza carora s-
au intocmit profilele longitudinale si transversale, cat si in alte puncte, cum ar fi statiile intermediare etc.
Pentru proiectarea pe calculator se va intocmi fisierul adecvat.
Piese desenate
Documentatia va cuprinde toate piesele desenate necesare intocmirii proiectului si anume:
- planuri de situatie pentru drumuri la scara 1:1000;
- planuri de situatie pentru intersectiile cu drumurile laterale principale indicate de seful de proiect pe
teren si/sau pentru intersectiile cu drumurile laterale pricipale indicate de seful de proiect pe teren la
scara 1:500;
- planuri de situatie pentru poduri si podete , scara 1:500;
- profile longitudinale prin axul drumului existent, la scarile 1:1000; 1:100;
- profile transversale la scara 1:100.
Precizia ridicarilor topografice
Pentru ridicarile topografice, sistemul de proiectie va fi STEREO 1970 si plan de referinta Marea
Neagra 1975 (pentru a respecta prevederile Legii nr. 7- Legea cadastrului- referitor la exproprieri).
Costul estimat al lucrarilor
Pentru fiecare categorie de lucrare se vor stabili:

- cantitatile respective de lucrari;
- liste centralizatoare pe obiecte;
- deviz general.
Elementele definitorii pentru estimari sunt:

36
Cantitati: Se stabilesc pe baza ridicarilor topografice impreuna cu desenele si solutiile tehnice propuse,
furnizate prin documentatia de proiectare.
Tarifele unitare: Vor fi stabilite pentru fiecare articol in parte, folosind tarife similare din contracte in curs
de desfasurare, finalizate sau din studii de piata, tinand cont de rata inflatiei din Romania.
Astfel , proiectantul va pune la dispozitia beneficiarului un raport confidential in care va fi trecut valoarea
totala a lucrarii si valoarea lucrarilor pe fiecare tronson in parte.
V. SOLUTII PRIVIND REZOLVAREA DE ANSAMBLU A CIRCULATIEI
In cadrul acestui proiect se va intocmi si un studiu de reglementare a circulatiei prin inlocuirea indic-
atoarelor deteriorate, mutarea celor amplasate gresit sau fara vizibilitate.
Totdata in cadrul proiectului de reglementare a circulatiei este necesar sa se asigure urmatoarele:
-fluenta circulatiei de vehicule,pietoni si bibiclisti cu consum minim de energie si timp, in conditii de sigur-
anta si confort
-rezervarea spatiilor necesare amplasarii retelelor tehnico-edilitare si a echipamentelor de semnalizare si
dirjare a circuatiei
-incadrarea ansamblului de lucrari aferente intersectiilor in specificul zonei rurale limitrofe
Etapele de lucru sunt:
- analiza documentatiilor conexe, precum si a celor elaborate anterior este un prim element la baza mod-
elãrii situatiei actuale si a estimãrilor viitoare. Se vor avea în vedere:
 studii anterioare privind zonele adiacente;
 rapoartele privind starea de viabilitate a zonei care face obiectul proiectului;
- starea de viabilitate a strazilor laterale din zona de influentã a proiectului
- elemente care caracterizeazã circulatia vehiculelor (semnalizãri rutiere de schimbare de prioritate, obstacole
adiacente drumurilor, modificãri locale ale elementelor geometrice ale drumului (nr de benzi, bandã pentru
vehicule grele);
- viteze medii de circulatie si timpi de parcurs pentru autoturisme si vehicule de transport mãrfuri
Proiectul de management de trafic pe timpul executiei lucrarilor va trebui sa consemneze obligatiile

si responsabilitatile care revin factorilor responsabili, respectiv antreprenorul general, subantreprenor,con-
sultanta pe intreaga perioada de executie a lucrarilor si cuprinde masurile destinate desfasurarii traficului
rutier in conditii de siguranta.Proiectul de management de trafic contine documentele scrise necesare obtin-
erii aprobarii inchiderii si/sau instruirii restrictiilor de circulatie, schemele de semnalizare rutiera temporara
pentru toate situatiile ce apar in decursul executiei lucrarilor si va trebui aprobat de toate autoritatile com-
ponente. De asemenea se vor prezenta urmatoarele:
-modul de organizare si supraveghere a circulatiei
-obligativitatea realizarii, montarii, intetinerii si completarii operative a mijloacelor de semnalizare rutiera
temporara, pe intreaga perioada de executie a lucrarilor
Ca metodologie de realizare a acestui studiu enumeram urmatoarele:
37
-respectarea coerentei: chiar daca semnalizarea rutiera temporara contrazice semnalizarea curenta, existenta
pe drum este necesar ca indicatoarele cu caracter permanent sa se demonteze sa se acopere fetele acetora cu
o masca
-semnalizarea rutiera temporara trebuie sa informeze participantii la trafic asupra situatiei exacte pe care o
vor intalni ( localizarea si amploarea lucrarilor de circulatie in zona) si trebuie aplicata de o asemenea
maniera incat sa fie credibila;
-pentru perceperea in timp util a semnificatiei semnalizarii rutiere temporare este necesar ca indicatoarele
sa fie realizate in conformitate cu prevederile standardelor in vigoare, sa fie judicios amplasate, sa fie
grupate in numar limitat, etc.
Din punct de vedere al amplasarii, semnalizarea rutiera temporara cuprinde:

-semnalizarea premergatoare lucrarilor
-semnalizarea
VI. SIGURANTA IN EXPLOATARE
Lucrarile pentru siguranta circulatiei rutiere au drept scop asigurarea desfasurarii traficului in conditii de
reducere la minimum a posibilitatilor de producere a accidentelor precum si orientarea cat mai buna a
utilizatorilor.
Semnalizarea rutiera
Semnalizarea rutiera constituie un sistem unitar de dirijare a utilizatorilor prin semnale sau dispozitive care
ii avertizeaza asupra eventualelor pericole cauzate de diversi factori, le interzice sau permite sa faca anu-
mite manevre, ii orienteaza, facilitand desfasurarea circulatiei.
Indiferent de forma in care se prezinta semnalizarea, ea trebuie sa furnizeze utilizatorilor indicatiile obligat-
orii necesare (avertizare, dirijare, orientare si informare) pentru a circula corect, sigur si rapid.
Semnalizarea rutiera utilizata cuprinde in general instalatii, dispozitive sau constructii care se impart in:
-semnalizare verticala (indicatoare de circulatie, semafoare, portale, stalpi de dirijare, parapete etc)
-semnalizarea orizontala (marcaje, insule etc)
Indicatoare pentru circulatia rutiera
Indicatoarele pentru circulatia rutiera au rolul de a avertiza utilizatorii asupra pericolelor pe care le
intalnesc si de a da toate informatiile necesare in vederea dirijarii lor spre locul de destinatie ales.
Felul indicatoarelor si locurile de instalare se vor stabili cu acordul organelor de politie.

Dupa functionalitate se deosebesc urmatoarele categorii de indicatoare:
-indicatoare de avertizare pentru locuri periculoase;
-indicatoare de reglementare pentru prioritate, interzicere, restrictie, sens obligatoriu, oprire si stationare;
-indicatoare de orientare si diverse cuprinzand pe cele de orientare si de identificarea drumurilor,
presemnalizare, localizare, confirmare etc.
Amplasarea si instalarea indicatoarelor pe drum
38
Indicatoarele se vor amplasa pe partea dreapta a drumului in sensul de mers, astfel incat sa se asigure o
buna vizibilitate a acestora. Cand se considera necesar, se pot repeta si pe partea stanga.
Indicatoarele nereflectorizante se vor instala astfel incat sa aiba o inclinare de 80% fata de axa drumului.
Indicatoarele cu folie reflectorizanta se vor instala cu respectarea urmatoarelor reguli:
-unghiul in plan format de indicatoare cu perpendiculara la axa drumului va fi de 5 o la indicatoarele de
avertizare si de 10o la cele de localitate si de presemnalizare;
-inclinarea in fata a indicatorului in raport cu verticala va fi de 2o , cu exceptia indicatoarelor duble de
orientare si a celor instalate la inaltime mica pe insulele de dirijare, care se vor monta in pozitie verticala.
Indicatoarele se vor instala fie pe stalpi proprii, fie pe console montate pe stalpi sau incastrate in constructii
existente, cu asigurarea vizibilitatii.
Montarea indicatoarelor se va face in felul urmator:
-pe un singur stalp se vor monta maximum 3 indicatoare, pentru a fi retinute mai usor de utilizatori
-in interiorul localitatilor, pe acelasi stalp, pot fi montate mai multe indicatoare simple de orientare;
-locul de instalare a indicatoarelor se va alege astfel ca acestea sa fie vizibile de la distanta de cel putin
50m.
-distanta de amplasare a indicatoarelor in profilul transversal al drumului, de la marginea platformei sau
bordura trotuarului, va fi de cel putin 0,50m si de cel mult 2,00m.
Semnalizarea punctelor de lucru
Pe perioada in care se executa lucrari in zona drumului, organele de administrare a drumurilor pe care se
executa aceste lucrari vor aproba instituirea restrictiilor de circulatie cu acordul organelor de politie. Aceste
restrictii se vor ridica in momentul terminarii executarii lucrarilor.
Introducerea acestor restrictii de circulatie se va face conform instructiunilor privind conditiile in care
organele de administrare a drumurilor publice pot institui restrictii sau inchide circulatia, elaborate de
serviciul Circulatie din cadrul IGP si de Ministerul Transporturilor.
Lampi cu lumina intermitenta
Lampile cu lumina intermitenta se vor utiliza pe sectoare de drum cu obstacole ce raman pe partea
carosabila in cursul noptii, precum si la iesirile din garaje, pentru a atrage atentia pietonilor si a
conducatorilor auto, sau la trecerile de pietoni in vederea avertizarii conducatorilor auto.
In curbe deosebit de periculoase, aceasta lampa se poate instala in mijlocul indicatorului de circulatie,
atragand si in acest fel atentia utilizatorilor asupra sectorului de drum periculos.
Stalpi de dirijare
Stalpii de dirijare sunt dispozitive care asigura ghidarea optica a utilizatorilor, in special in timpul noptii,
prin dispozitive reflectorizante, si iarna cand drumul este acoperit de zapada.
39
Stalpii de dirijare se vor amplasa in lungul strazii in pozitie verticala alternativ de o parte si de cealalta a
platformei, la 0,25m de marginea exterioara a platformei.
Distanta intre stalpii de dirijare, de pe aceeasi parte a platformei va fi in aliniamente de 100m, iar in curbe,
in functie de raza, distantele se micsoreaza pana la 10-15m.
Stalpii de dirijare se executa din materiale plastice si au forma cilindrica. Stalpii sunt de culoare alba, iar la
partea superioara au caPACe de culoare neagra.
Pe fiecare stalp de dirijare se va monta doua dispozitive reflectorizante (folie reflectorizanta sau placute tip
“ochi de pisica”) de forma dreptunghiulara. Dispozitivele din partea dreapta a sensului de mers vor avea
culoarea rosie iar cele din stanga culoarea galben deschis.
VII DURATA DE SERVICIU ESTIMATA
In conformitate cu prevederile HG nr. 766/1997 privind aprobarea clasificatiei si duratelor normate de

functionare a mijloacelor fixe, durata de serviciu estimata pentru drum va fi de minimum 15 ani .
Lucrarile de intretinere periodica vor fi propuse in conformitate cu Normativul privind intretinerea si
repararea drumurilor publice Ind. AND 554-2002.
Va fi propus un program de etapizare functie de urgenta masurilor ce trebuiesc luate pentru aducerea
drumului la parametrii normali din punct de vedere al sigurantei in exploatare si posibilitatile financiare ale
beneficiarului.
Acest program de etapizare va include informatii privind costurile de investitii necesare realizarii fiecarei
etape, permitand beneficiarului esalonarea fondurilor investitiei pe sectoarele acestui drum. La solutiile de
modernizare propuse vom face propuneri si pentru perioada de perspectiva .
Pentru indeplinirea acestor deziderate trebuie ca incepand cu faza de proiectare si continuand cu faza de
executie prin inspectorul de santier care o sa supervizeze lucrarile de constructii , sa e aiba in vedere
folosirea numai a materialelor de buna calitate si agrementate tehnic . Deasemenea va trebui urmarit
indeaproape procesul tehnologic cu respectarea intocmai a prevederilor caietelor de sarcini intocmite de
proiectant , precum si a recomandarilor producatorilor si a agrementelor tehnice in ceea ce priveste
utilizarea materialelor .
VIII REZISTENTA SI STABILITATEA LA SARCINI STATICE, DINAMICE SI SEISMICE
1. Factori de influenta specifici
Lucrarile proiectate trebuie sa aiba rezistenta si stabilitate la sarcinile statice, dinamice si seismice si sunt
influentate de situatia reala din teren si anume:
-tipurile de pamant din fundatie si caracteristicile fizico-mecanice ale acestora;
-nivelul apelor freatice fata de fundatia drumului;
-existenta sistemelor de drenare ale apelor freatice si eficienta acestor drenuri;
-sistemele existente de colectare si evacuare a apelor de suprafata;
-elementele geometrice proiectate in plan si profil longitudinal care definesc la randul lor amplasamentul
platformei proiectate in profil transversal.
Analizand aspectele prezentate mai inainte care sunt deosebit de importante pentru “sanatatea si viata” unui
drum, ajungem la analiza fiecarui element mentionat din teren, deoarece fiecare element constituie o
40
problema si contribuie in mod substantial la realizarea rezistentei si stabilitatii la sarcinile statice, dinamice
si seismice ale drumului.
IX. Metodologie si organizare specifica necesitatilor proiectului

MOBILIZAREA ECHIPEI DE PROIECTARE
Ulterior primirii Notei de Comanda, pentru intocmirea proiectului, ofertantul va mobiliza echipa de
proiectare.
Inainte de inceperea proiectului, personalului de baza al proiectantului i se va descrie scopul proiectului
impreuna cu responsabilitatile care revin fiecarui membru al echipei in parte.
Sarcinile Sefului de Proiect, imediat dupa mobilizare,vor fi:
- sa se intalneasca cu responsabilii beneficiarului;
- sa reexamineze cerintele proiectului si conditiile locale;
- sa dezvolte si sa finalizeze sistemele pentru administrarea proiectului si pentru transferul de tehnologie;
- sa confirme programul de lucru pentru implementarea proiectului;
- sa confirme programul de mobilizare a celorlalti membri ai echipei.
Echipa de studiu
Seful de proiect va avea un rol de conducere pe parcursul perioadei de elaborare a proiectului si acesta va fi
sustinut de catre echipa de proiectare formata din persoane cu experienta.
Selectarea echipei
Pentru desfasurarea cu succes a serviciilor solicitate prin Caierul de Sarcini, proiectantul a selectionat o
echipa de profesionisti care au calificarile necesare si experienta ceruta pentru rezolvarea diverselor prob-
leme care pot aparea pe parcursul elaborarii proiectului.
Echipa de profesionisti va fi selectionata astfel incat sa satisfaca cerintele specifice ale proiectului.
Fiecare membru al echipei a fost selectionat pe baza capacitatii cunoscute a acestuia, a calificarilor pe care
le detine, a experientei si posibilitatii dovedite de a-si desfasura activitatea la un standard inalt si in cadrul
unei echipe multidisciplinare care cuprinde persoane de formatii socio-culturale diferite.
Personalul Proiectantului
Fiecare membru al personalului nominalizat pentru Proiect detine calificarile necesare care au fost obtinute
de la Universitate sau Institutii profesionale, asigurandu-se satisfacerea exigentelor referitoare la pregatirea
si calificarile profesionale.
Birouri si echipament
In vederea executarii proiectului, echipa va fi dotata cu tot echipamentul si mobilierul necesar, computere
si programe software, instrumente de desen facilitati de comunicare facilitati de editare si multiplicare,
rechizite si alte consumabile. Pentru personalul care se deplaseaza pe teren se va sigura transportul si ech-
ipament pentru inspectiile pe santier, colectarea datelor necesare elaborarii studiului de trafic, a studiului
geotehnic, asistenta tehnica pe timpul implementarii solutiilor propuse, etc.
41
La elaborarea documentatiilor solicitate prin prezenta licitatie se va tine cont atat de respectarea le-
gislatiei romanesti cat si cea europene in vigoare.
De asemenea, in cadrul elaborarii documentatiei s-a tinut cont atat de obligatiile referitoare la con-
ditiile de munca si protectia muncii precum si de reglementarile privind protectia mediului.
Ofertant,
SC DRUMURIMOT CONSTRUT SRL
42
EXECUTIE:
1. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARII:

Primaria comunei Vidra doreste sa achizitioneze lucrari de Proiectare si executie lucrari de
asfaltare drum communal – Strada Institutului sat Vidra, Comuna Vidra, cod CPV 45233140-2.
2. Date generale:
2.1. Amplasament: raza comunei Vidra, judetul Ilfov si anume:

- Str. Institutului in lungime de 190 ml.
2.2. Partile implicate in derularea contractului:
Beneficiarul de investiţie:
COMUNA VIDRA, Strada Principala, nr. 80 – Vidra – Ilfov
Antreprenor General: S.C. DRUMURIMOT CONSTRUCT S.R.L., cu sediul in Extravilanul Com.

Chiscani, Tarlaua 105, parcela 657, judetul Braila, Cod de identificare fiscal RO30766132,Nr de
inregistrare la O.R.C. J09/611/2012, tel. 0756659479, e-mail: drumurimotconstruct@yahoo.ro.
3. Situatia existenta:
Amplasamentul terenului studiat face parte din domeniul public al comunei Vidra, judetul
Ilfov. În present, starea strazii Institutului este necorespunzatoare, facandu-l astfel impropriu asigurarii
in conditii optime a circulatiei rutiere.
4. Situatia propusa:
În cadrul proiectului se propune modernizarea Strazii Institutului din satul Vidra, in lungime de 190 ml,
si o latime de 4 ml.
Suprafata totala: 760 mp amenajata, in care propunem urmatoarele:
a) Sistem rutier:
- 4 cm BA16 – strat de uzura din beton asfaltic, conform AND605/2016;
- 5 cm BAD20 – strat de legatura din beton asfaltic deschis, conform AND605/2016;
- 25 cm piatra sparta;
- 25 cm balast amestec optimal;
- 10 cm balast nisipos.
b) Acostamentele se vor realiza din beton C30/37 in grosime de 10 cm, pe o latime de 0.5 m pe fiecare
parte a strazii.
c) Pentru scurgerea apelor pluviale se vor amenaja santuri din beton C25/30.
d) Semnalizarea rutiera se va realiza cu marcaje transversale (doua treceri de pietoni), marcaje longit-
udinal si indicatoare rutiere ( doua indicatoare cu treceri de pietoni si un indicator cu sens unic)
e) Acces la proprietati, in suprafata de 32 mp si propunem urmatoarea structura rutiera:
- 4 cm BA8 – strat de uzura beton asfaltic, conform AND 605/2016
- 15 cm beton C16/20 – strat de fundatie;
- 15 cm balast
f) Se vor ridica la cota 4 capace.
.
2. MODUL DE ORGANIZARE A LUCRARILOR - ORGANIZAREA DE SANTIER
1. Organizarea santierului - lucrari temporare:
43
1.1. Lucrari necesare pentru organizarea santierului:

Organizarea santierului are in vedere executarea urmatoarelor lucrari:
 Montare panou identificare investitie ( 60x90 cm ) - panoul va fi realizat si inscriptionat conform
legistatiei in vigoare;
 Racordarea la utilitati pentru organizarea santierului, respectiv apa potabila si alte utilitati necesare
pentru executarea lucrarilor;
 Semnalizare rutiera atat pentru circulatia pietonilor cat se pentru autovehicole pentru evitarea zonei
amenajata pentru organizarea santierului, cu placute inducatoare cu inscriptia: “ ATENTIE SANTIER! SE
LUCREAZA! VA ROG OCOLITI
 Amenajare pichete PSI = 1 buc;
La finalizarea lucrarilor aferente obiectivului de investitie de vor dezafecta toate lucrarilor provizorii
pentru organizarea santierului si se va adduce terenul la starea initiala.
Organizarea şantierului se va realiza ţinându-se cont de situatia din teren si de posibilitatile locale. Sunt
necesare măsuri speciale de protecţie a vecinătăţilor.
Se vor lua măsuri preventive cu scopul de a evita producerea accidentelor de lucru sau a incendiilor.
Pentru a preveni declanşarea unor incendii se va evita lucrul cu şi în preajma surselor de foc. Dacă se
folosesc utilaje cu acţionare electrică, se va avea în vedere respectarea măsurilor de protecţie în acest sens,
evitând mai ales utilizarea unor conductori cu izolaţie necorespunzătoare şi a unor împământări
necorespunzătoare.
1.2. Imprejmuirea santierului
1.2.1. Autoritatea Contractanta va asigura accesul si amenajarile din incinta .
1.2.2. Contractantul are obligatia de a imprejmui provizoriu, pe durata derularii contractului,teritoriul
santierului pentru a-l proteja de accesul publicului, de circulatia rutiera, sau de vagabondajul animalelor.Se
prefera imprejmuirea realizata cu panouri pline.
1.2.3. Imprejmuirea va avea de regula o singura poarta de acces in incinta, in scopul asigurarii unui
control eficient asupra circulatiei in santier.In cazuri bine justificate se admite si existenta unei alte intrari.
1.2.4. Contractantul este obligat sa amenajeze parapeti in jurul tuturor transeelor si excavatiilor deschise,
sa construiasca podete provizorii, acolo unde se iveste necesitatea, pentru a evita accidentele de munca si
pentru a permite personalului de lucru si al vehiculelor de fiecare parte a santurilor.
1.2.5. In cazul in care Contractantul are nevoie de spatiu suplimentar de lucru sau pentru depozitarea
materialelor, in scopul aducerii la indeplinire a contractului, va intreprinde demersuri proprii de comun
acord cu Autoritatea Contractanta.
1.3. Reteaua de utilitati publice
1.3.1. Contractantul are obligatia de a obtine toate informatiile, de la serviciile utilitatilor publice privind
pozitia retelelor si le va face imediat cunoscut Autoritatii Contractante si Responsabiluluide proiect.
1.3.2. Inainte de a se incepe executia lucrarilor vor fi chemati in teren, dupa caz, reprezentantii
proprietarilor de instalatii subterane (apa, canal, electrice, gaze, etc.). in conformitate cu avizele de
principiu primite de la acestia se vor chema reprezentantii lor, autorizati pentru asistenta tehnica pe
parcursul executiei, de cate ori este nevoie.
1.3.3. La predarea amplasamentului se va incheia un proces verbal de predare-primire intre
Responsabilul de proiect si Contractant, pe care vor semna toti detinatorii de instalatii subterane pe traseele
de drumuri judetene cu urmeaza a fi reparate ( lucrari reparatii si intretinere ) .Se va preciza, dupa caz,
pozitia (conducte, cable, camine, camere, etc.), adancimea de montaj si masurile necesare pentru protejarea
lor in timpul executiei.Contractantul va notifica cu 7 zile, inainte de inceperea lucrarilor, toate autorizatiile
publice locale, detinatorii de retele edilitare si alti proprietari.
44
1.4. Alimentarea cu apa si energie electrica

1.4.1. Contractantul are obligatia de a asigura alimentarea cu apa si energie electrica pentru executia
lucrarilor si va plati toate costurile si cheltuielile care decurg din folosirea apei si a energiei electrice.
1.5. Transportul lucratorilor
1.5.1. Contractantul se va ingriji sa asigure pe fiecare santier transportul lucratorilor nelocalnici si
transportul local pentru restul personalului de pe santier. Amplasamentul pentru baza de productie a
Contractantului trebuie aprobat de Responsabilul de proiect.
1.6. Postul sanitar de prim ajutor
1.6.1. Contractantul va organiza, furniza si intretine, in locuri usor accesibile, pe santier , posturi sanitare
de prim ajutor, pe toata durata contractului.
1.6.2. Dotarea si incadrarea cu personal sanitar a acestor posturi va fi conforma cu specificul lucrarilor si
cu prevederile normelor sanitare pentru santierele de constructii.
1.6.3. Toate persoanele angajate de Contractant vor fi testate (la angajare si trimestrial pe parcurs) ca nu
sunt purtatoare de agenti patogeni (febra tifoida, hepatita, etc.). Angajatii vor fi informati de pericolul de
contaminare pe care il prezinta lucrarile ce le au de executat.Contractantul va anunta imediat Responsabilul
de proiect pentru fiecare persoana care a fostcertificata de medic ca sufera de o boala asociata cu
deranjamente stomacale.Contractantul va trebui sa se informeze si sa respecte normele de protectie sanitara
pentru lucraride alimentare cu apa elaborate de Ministerul Sanatatii.
1.7. Cladirile provizorii de santier
Contractantul va supune Responsabilului de proiect spre verificare si respectiv spre aprobare Autoritatii
Contractante, detalii cu birourile, magaziile, dormitoarele, depozitele, etc., temporare,propuse, inainte de
atacarea construirii cladirii.Toate aceste constructii vor fi intretinute pe cheltuiala exclusiva a
Contractantului.
1.7.2. Alte cladiri si constructii
a) Santierul va organiza spatii pentru depozitarea materialelor, organizate pe antreprize de lucru.
1.8. Semnalizarea, iluminarea si paza
1.8.1. Contractantul va monta unul sau mai multe panouri care sa indice denumirea lucrarii,numele
Contractantului, perioada de executie. Locurile de montare se vor preciza de Responsabilul de proiect, care
va indica si dimensiunile panoului.
1.8.2. Santierul si lucrarile vor fi iluminate in intregime pana la 1/2 ora dupa rasaritul soarelui,sau ori de
cate ori de cate ori vizibilitatea este slaba, in scopul de a se evita accidentale de circulatie, ale personalului
de pe santier sau ale oamenilor care au acces in incinta.
1.8.3. Lampile vor fi amplasate astfel incat asezarea lor sa fie aprobata de organele de protective ale
muncii si vor fi mentinute tot timpul intr-o stare de curatenie corespunzatoare.
1.8.4. Obiectivele vor fi semnalizate cu pancarte, care vor arata denumirea caracteristicile geometrice si
functionale ale acestora.De asemenea, Contractantul mai este obligat sa planteze pancarte avertizoare cu
masuri deprevenire impotriva accidentelor de munca, la fiecare obiect in parte in functie de
caracteristicileconstructive ale acestuia.
1.8.4. Santierul va fi inzestrat cu paznici de noapte si la sfarsit de saptamana, numarul acestora fiind
stabilit de Contractant, in functie de marimea si configuratia teritoriului imprejmuit, incat santierul sa fie
asigurat impotriva furturilor sau al actelor negative.
1.9. Curatenia santierului
1.9.1. Pe toata durata santierului, incinta acestuia, constructiile de organizare, cat si cele care fac parte
din contract, vor fi tinute permanent in stare de curatenie.
1.9.2. Contractantul este obligat sa respecte toate reglementarile in vigoare ale organelor sanitare, ale
politiei si ale municipalitatii, etc. in scopul asigurarii unui climat de ordine in desfasurarea lucrarilor.
45
1.10. Materiale rezultate din excavatii si demolari

1.10.1. Contractantul nu are voie sa vanda nici un material rezultat din excavatii, demolari sau alte
lucrari asemenea, executate pe santier decat cu autorizatia scrisa a Autoritatii Contractante.
1.10.2. Refolosirea oricarui material arheologic in lucrarile contractate trebuie sa aiba aprobarea
prealabila a Responsabilului de proiect.
1.11. Taierea si demolarea lucrarilor existente
1.11.1. Acolo unde sunt lucrari existente care trebuie demolate partial sau total, Contractantul se va
asigura ca demolarea sau taierea este facuta astfel incat sa nu aduca nici o stricaciunestructurilor adiacente.
1.11.2. Inaintea inceperii demolarii, Contractantul va depune spre aprobare reprezentantului autorizat al
Responsabilului de proiect metoda pe care doreste sa o foloseasca.
1.11.3. Nici o lucrare nu va fi permisa in acest sens pana cand nu s-a obtinut aprobarea scrisa a
Responsabilului de proiect.
1.12. Structura de organizare a santierului
1.12.1. Contractantul este obligat sa asigure, o structura de organizare care cuprinde personal calificat,
cu experienta si bine dozat din punct de vedere numeric, pentru a asigura respectarea riguroasa a
programului de constructii si prevederilor contractului.
1.12.2. Contractantul, in organizarea de santier propusa, va arata structura personalului cu toate detaliile
profesionale ale fiecarui post, ca: varsta, calificare, experienta, specializare, etc.
1.12.3. Contractantul trebuie sa comunice Autoritatii Contractante numele RESPONSABILULUI
TEHNIC care trebuie sa fie atestat tehnico-profesional, si care verificalucrarile din partea Contractantului.
1.12.4. Responsabilul va fi un inginer cu experienta de cel putin 8 ani de activitate in realizarea de
proiecte similare.
1.12.5. Personalul care alcatuieste conducerea santierului, va fi numeric dimensionat in functie de
amplasarea si complexitatea lucrarii, avand experienta si cunostiintele necesare.
1.12.6. Intre indatoririle conducerii santierului vor fi incluse urmatoarele:
a) Pregatirea planificarii, a programelor de lucru si a relatiilor cu autoritatile publice;
b) Supravegherea continua a lucrarilor si anticiparea factorilor care sunt posibili sa efectueze derularea
in timp a contractului;
c) Elaborarea propunerilor pentru modificarea planificarii din cauze care s-au ivit pe parcurs;
d) Aprecierea continua a metodelor si rutinelor Contractantului relativ la viteza de executie si efectul lor
asupra eficientei indeplinirii contractului;
e) Planificarea anticipata pentru necesarul de resurse, luandu-se in considerare posibilele lipsuri si
intarzieri in ajungerea pe santier a materialelor si gasirea de solutii pentru a evita stagnarile cauzate din
aceste motive;
f) Culegerea si prelucrarea ultimelor informatii necesare la intalnirile de lucru cu Contractantul si
Responsabilul de proiect;
g) Pregatirea rapoartelor lunare ce trebuie sa fie inaintate Responsabilului de proiect de catre
Contractant.
1.13. Curatenia pe santier
1.13.1. Lucrarile vor fi mentinute curate in permanenta, eliberate de moloz sau de alte resturi de
materiale.
1.14. Curatarea finala a santierului
1.14.1. La terminarea lucrarilor Contractantul va evacua de pe santier toate utilajele de constructii,
surplusul de materiale, ambalajele, deseurile, molozul, etc..
46
1.14.2. Contractul nu va fi considerat terminat decat atunci cand procesul verbal de receptive finala este
semnat si de Responsabilul de proiect, care trebuie sa ateste ca lucrarile au fost executate conform
contractului, caietului de sarcini si dispozitiilor Responsabilului de proiect.
1.15. Protectia muncii
1.15.1. Contractantul va respecta toate normele de protectia muncii in vigoare privind siguranta
persoanelor, a santierului sau a altor persoane publice.
1.15.2. In special se va respecta ³Regulamentul privind igiena muncii in constructii´ aprobat de MLPTL
cu ordinul nr. 9/N/15.03.1993, publicat in Buletinul constructiilor nr. 5-8/ 1993, Normespecifice de
securitatea muncii pentru evacuarea apelor uzate si pentru alimentari cu apa a localitatilor, aprobate de
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale cu ordinul nr. 357/1995 publicatin Monitorul Oficial nr. 11/1996.
1.16 Lucrari specifice pentru organizarea santierului
Pentru executia lucrarilor propuse prin proiect este necesara realizarea lucrarilor pentru organizarea
santierului. Organizarea generala a santierului se va realiza in incinta obiectivului de investitie, pe un
amplasament stabilit de comun accord cu autoritatea contractanta.
Organizarea santierului va cuprinde:
 Organizarea spatiilor necesare depozitarii temporare a materialelor, masurile specifice in timpul
depozitarii;
 Spatii pentru parcarea utilajelor;
 Masuri specifice privind protectia si securitatea muncii, decurgand din natura operatiunilor si
tehnologiilor de constructive cuprinse in documentatia de executie a lucrarilor;
 Masuri de protectia vecinatatilor (transmitere a vibratiilor si socuri puternice, degajari mari de praf);
 Imprejmuirea provizorie a incintei;
 Montarea de WC - uri ecologice;
 Spatii de depozitare temporara a deseurilor rezultate in urma executarii ,lucrarilor.
 Dezafectarea constructiilor provizorii ( baraci, platforme, imprejmuire, WC ecologic ) si aducerea
terenului la starea initiala.
3. PLANUL DE REALIZARE A LUCRARILOR

Descrierea activitatilor si a metodologiei de executie a activitatilor
a) STRAT FUNDARE - BALAST:

1. Prevederi generale
Stratul de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se realizează în unul sau mai multe straturi,
funcţie de grosimea stabilită prin proiect şi variază, conform prevederilor STAS 6400, de regulă, între 15 şi
30 cm.
Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice corespunzătoare pentru
respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini. În acest sens, acesta va asigura prin laboratoarele
sale, şi/sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor
rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Pe de altă parte, antreprenorul este obligat sa efectueze
la cererea beneficiarului (prin dirigintele de şantier) verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului
caiet de sarcini.
În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune
întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea masurilor care se impun.
47
2. Materiale utilizate
a. Agregatul natural este un material de origine minerală care a fost obținut printr-o transformare
mecanică. Conform STAS 6400, pentru execuţia stratului de fundaţie de vor utiliza balast sau balast
amestec optimal, cu granulă maximă de 63 mm. Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la
aer, apă sau îngheţ, nu trebuie să conţină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi
vegetale) sau elemente alterate.
Caracteristicile fizico-mecanice pentru balastul 0-63 utilizat în straturi rutiere de fundaţie trebuie să
corespundă prevederilor din tabelul 1, cu zona de granulozitate evidenţiată în fig. 1.
Verificările se fac pe loturi de maximum 400 tone de materialul aprovizionat, dar nu mai mari decât
producţia medie zilnică a balastierei respective pentru fiecare sort de agregate.
Balastul optimal se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25 şi 25-63, fie direct din
balast dacă îndeplineşte condiţiile de granulozitate din fig. 1 sau tabelul 1.
Agregatul natural (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp în depozit pentru a se
asigura omogenizarea şi constanţa calităţii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în operă se va face
numai după ce încercările de laborator au demonstrat că este corespunzător şi dirigintele de şantier şi-a dat
acceptul pentru folosirea materialului respectiv.
Laboratorul antreprenorului sau laboratorul cu care antreprenorul are contract va ţine evidenţa calităţii
balastului sau balastului amestec optimal astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
- într-un registru (registrul pentru încercări pe agregate naturale) rezultatele determinărilor efectuate de
laborator.
Depozitarea agregatelor naturale se va efectua în depozite deschise, dimensionate în funcţie de
cantitatea necesară şi de eşalonarea lucrărilor, pe platforme care să împiedice contaminarea balastului şi
amestecarea acestuia cu ale materiale. În cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse,
aprovizionarea şi depozitarea se va realiza astfel încât să se evite amestecarea balasturilor.
În cazul în care la verificarea calităţii balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat,
granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din fig. 1 aceasta se corectează cu sorturile elementare
deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute.
3. Controlul calităţii balastului

Controlul calităţii balastului sau balastului amestec optimal se va realiza înainte de începerea
lucrărilor, pe fiecare lot aprovizionat, de către antreprenor prin laboratorul său sau de către un laborator
autorizat aflat sub contract cu constructorul, î n conformitate cu SR EN 13262 şi standardele europene sau
naționale menţionate la „Documente de referinţă”, în conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul 2.
Rapoartele de încercări proprii şi certificatele de calitate care însoţesc produsele vor fi făcute cunoscute
beneficiarului prin dirigintele de şantier al acestuia.
Antreprenorul nu trebuie să utilizeze produse fără certificate de conformitate a calităţii. La contractarea
produselor, furnizorul trebuie să prezinte certificarea de conformitate a calităţii produselor livrate. Fiecare
lot de livrare trebuie însoţit de documentul de certificare a calităţii şi de rapoartele de încercări.
Referitor la granulozitatea agregatelor utilizate SR EN 13262 prevede următoarele:
- toate agregatele trebuie notate în termeni de clasă de granulozitate, utilizând notarea d/D, cu diametrele
sitelor precizate în tabelul 3. Această identificare admite prezența unor particule care vor fi reținute pe sita
superioară și a unor particule care vor trece prin sita inferioară. Dacă diametrul sita cu dimensiunea cea mai
mică (d) este mai mică de 1,00 mm, se consideră d=0;
48
- clasele de granulozitate trebuie să fie stabilite prin utilizarea dimensiunilor sitelor din seria de bază, sau
seria de baza plus 1, sau seria de baza plus 2. Nu este admisă combinația dimensiunii sitelor din seria 1 și
din seria 2;
- raportul dintre cea mai mare dimensiune (D) și cea mai mică dimensiune (d) a claselor granulare nu
trebuie să fie mai mică de 1,4;
- se definește agregat fin materialul pentru care d=0 și D este cel mult egal cu 6,30 mm; agregatul grosier
are d cel puțin egal cu 1,00 m și D mai mare de 2,00 mm; agregatul amestec este un amestec de agregat fin
și agregat grosier, cu D > 6,30 mm; partea fină a agregatului este fracțiunea de granulozitate care trece prin
sita de 6,30 mm;
- agregatele provenite din diferite tipuri și dimensiuni trebuie omogenizate înaintea utilizării, iar când
agregate de densități diferite sunt omogenizate se va evita segregarea.
4. Determinarea caracteristicile de compactare şi a gradul de compactare
Caracteristicile de compactare pentru balast (balast amestec optimal) se determină într-un
laborator de specialitate (laboratorul antreprenorului sau într-un alt laborator pe bază de contract încheiat
de antreprenor) înainte de începerea lucrărilor de execuţie. Caracteristicile de compactare vor fi cele
determinate prin încercarea Proctor modificat, conf. STAS 1913/13. Se determină:
- dmax, care reprezintă densitatea în stare uscată maximă obţinută din curba Proctor, în kg/m3;
- wopt, care reprezintă umiditatea optimă de compactare (corespunzătoare lui dmax), în %.
Caracteristicile efective de compactare pe teren se determină de laboratorul şantierului sau de
către un alt laborator autorizat care are încheiat contract cu antreprenorul. Încercările care se pot realiza
prin mai multe metode (metoda volumetrului cu nisip, metoda densimetrului cu membrană etc.) urmăresc
determinarea următoarelor caracteristici:
- def, care reprezintă densitatea în stare uscată efectivă a stratului rutier realizat, determinată pe întreaga
grosime a acestuia, în kg/m3;
- wef, care reprezintă umiditatea efectivă a materialului din stratul rutier, în %.
La execuţia stratului de fundaţie din balast, gradului de compactare obţinut trebuie să respecte
următoarele condiţii:
- pentru drumurile publice de clasa tehnică IV şi V, gradul de compactare trebuie să fie de min. 98
% în cel puţin 93 % din punctele de măsurare şi de min. 95 % în toate punctele de măsurare;
- pentru drumurile publice de clasa tehnică I…III, gradul de compactare trebuie să fie de min. 100
% în cel puţin 95 % din punctele de măsurare şi de min. 98 % în toate punctele de măsurare.
Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast (balast amestec optimal) se va verifica prin
măsurători de deflectometrie cu pârghia Benkelman.
5. Evacuarea apelor de la nivelul patului drumului

Evacuarea apelor din stratul inferior de fundaţie se realizează conform STAS 10796/1, STAS
10796/2 şi STAS 10796/3, în funcţie de posibilităţile de scurgere, astfel:
- în cazul în care există posibilităţi de evacuare a apelor prin dispozitivele de colectare a apelor de
suprafaţă situate la marginea platformei din debleu sau pe taluzurile de rambleu, se prevede un strat drenant
continuu până la dispozitivul de scurgere respectiv taluz, sau drenuri transversale de acostament cu lăţimea
de 25…30 cm şi adâncimea 30…50 cm situate la distanţe de 10…20 m, în funcţie de panta longitudinală a
drumului.
Drenurile transversale de acostament se realizează cu panta de 4…5 % şi vor fi normale pe axa
drumului când declivitatea este mai mică de 2 %, respectiv înclinate cu cca 60 o în direcţia pantei când
declivitatea este mai mare de 2 %.
49
Evacuarea apelor de la nivelul patului drumului pe taluz sau în dispozitivul de scurgere prin stratul
drenant continuu sau prin drenurile de acostament se realizează la cel puţin 15 cm deasupra fundului
dispozitivului (şanţ sau rigolă) sau, în cazul rambleurilor, deasupra terenului natural sau nivelului maxim la
apelor stagnate în zonă;
- în cazul în care drumul este situat în debleu sau la nivelul terenului natural şi nu există
posibilitatea evacuării apelor de la nivelul patului drumului prin şanţuri, se proiectează drenuri
longitudinale sub acostamente sau sub rigole, cu panta de min. 0,3 %.
Pe sectoarele cu declivităţi mai mari de 4 % situate în debleu, se realizează şi drenuri transversale
de intercepţie amplasate sub patul drumului la distanţe între ele de 50…100 m, înclinate în sensul pantei cu
un unghi de cca 60 o faţă de axa drumului.
6. Măsuri preliminare
Realizarea stratului inferior de fundaţie din balast pe întreaga lăţime a părţii carosabile sau în casete
(lărgiri sau supralărgiri ale părţii carosabile, realizarea benzilor de încadrare etc.) se va începe numai după
definitivarea lucrărilor la patul drumului, în conformitate cu caietul de sarcini corespunzător şi după
recepţionarea acestuia (semnarea procesului verbal de lucrări ascunse).
Înainte de aşternerea balastului din stratul inferior de fundaţie se vor realiza şi recepţiona toate eventualele
lucrările de asanare a terenului de fundare (drenuri longitudinale, transversale, spice, forate etc.) prevăzute
în proiect.
Î nainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla toate utilajele şi dispozitivele necesare punerii
în operă a straturilor de fundaţie, pe baza realizării unui sector experimental.
Î n cazul în care există mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua măsuri de a nu se
amesteca agregatele naturale şi de a se delimita tronsoanele de drum în funcţie de sursa folosită, cu
consemnarea în registrul de laborator a fiecărui sector în parte.
7.Realizarea stratului de fundaţie din balast (balast amestec optimal)
Realizarea stratului rutier de fundaţie din balastpresupune urmărirea următoarelor operaţii:
- aşternerea şi nivelarea la şablon a balastului. Aşternerea şi nivelarea se realizează cu respectarea lăţimii şi
pantei prevăzute în proiect. În cazul unor grosimi mai mari de 15 cm înainte de compactare, trebuie
demonstrat prin rezultatele obţinute pe sectorul experimental că utilajul (utilajele) de compactare pot
realiza gradul de compactare proiectat;
adăugarea prin stropire uniformă (se va evita supraumezirea locală)a cantităţii de apă necesare pentru
atingerea umidităţii optime de compactare. Reglarea cantităţii de apă de adaos se va realiza zilnic prin
încercări de laborator efectuate pe şantier;
compactarea se realizează cu atelierul de compactare stabilit pe sectorul de încercare, respectându-se viteza
tehnologia şi intensitatea de compactare determinate anterior. Numărul de treceri ale atelierului de
compactare pentru fiecare operaţie este cel determinat pe sectorul experimental. Acostamentele se
completează şi se compactează obligatoriu odată cu stratul de fundaţie, astfel încât acesta să fie în
permanenţă încadrat de acostamente, cu respectarea măsurilor de evacuare a apelor.
Denivelările care se produc în timpul compactării stratului de fundaţie sau rămân după compactare
se corectează cu materiale de aport şi se recilindrează. Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se
completează, se renivelează şi apoi se compactează din nou.
Este interzisă utilizarea balastului îngheţat şi aşternerea balastului pe suprafeţe acoperite cu zăpadă
sau cu pojghiţă de gheaţă.
8. Controlul calităţii lucrărilor
Laboratorul antreprenorului va ţine următoarele evidenţe privind calitatea stratului executat:
50
- granulozitatea balastului utilizat;

- caracteristicile optime de compactare obţinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optimă, densitate
în stare uscată maximă);
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).
Referitor la capacitatea portantă,se recomandă ca după terminarea lucrărilor de realizare a
stratului de fundaţie să se verifice capacitatea portantă obţinută la acest nivel cu deflectometrul cu pârghie
Benkelman, în conformitate cu Normativul CD 31.
Controlul gradului de compactare se va realiza în conformitate cu prevederile prezentului caiet
de sarcini. Se va realiza cel puţin o verificare a gradului de compactare la o lungime de 250 m de bandă de
parte carosabilă (STAS 6400) sau frecvenţa verificărilor va fi cea prevăzută în tabelul 7. Stratul se
consideră corespunzător din punct de vedere al compactării dacă:
- pentru drumurile publice din clasele tehnice I, II şi III gradul de compactare este:
 100 %, în cel puţin 95 % din punctele de măsurare;
 98 %, în toate punctele de măsurare la drumurile de clasa tehnică II şi III;
- pentru drumurile publice din clasele tehnice IV şi V gradul de compactare este:
 98 %, în cel puţin 95 % din punctele de măsurare;
 95 %, în toate punctele de măsurare.
Celelalte verificări privind calitatea compactării stratului de fundaţie din balast se vor efectua în
conformitate cu datele arătate în tabelul 7.
Verificarea calităţii materialelor se va realiza de către laboratorul antreprenorului sau de către un
laborator autorizat aflat sub contract cu constructorul. Se vor efectua verificări referitoare la calitatea
materialelor puse în operă în conformitate cu cele precizate în tabelul 2 din prezentul caiet de sarcini.
9.Condiţii tehnice, reguli şi metode de verificare
Verificarea elementelor geometrice se va efectua pe baza următoarelorreguli şi metode de
verificare:
- grosimea stratului de fundaţie atât pe partea carosabilă, cât şi în casete este cea din proiect. Verificarea
grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se străpunge stratul la fiecare 200 m 2 de strat
executat. Grosimea stratului de fundaţie este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector de drum
prezentat recepţiei. Abaterea limită la grosime poate fi de max.  20 mm;
- lăţimea stratului de fundaţie este cea mai prevăzută în proiect. Verificarea lăţimii stratului de
fundaţie se realizează în profilurile transversale ale proiectului. Abaterile limită la lăţime pot fi  5 cm;
- panta transversală a stratului de fundaţie este cea a îmbrăcămintei prevăzută în proiect.
Denivelările admise sunt cu  0,5 cm diferite de cele admisibile pentru îmbrăcămintea proiectată şi se
măsoară la fiecare 25 m distanţă;
- declivităţile în profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limită la cotele stratului de
fundaţie, faţă de cotele din proiect, pot fi de  10 mm.
Verificarea denivelărilor suprafeţei stratului de fundaţie se efectuează cu lata de 3,00 m, acceptându-se
următoarele toleranţe:
- în profil longitudinal măsurătorile se efectuează în axa benzilor de circulaţie şi nu pot fi mai mari de  10
mm;
- în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilurilor transversale ale proiectului şi nu pot fi
mai mari de  5 mm.
În cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini se va face
corectarea suprafeţei stratului de fundaţie.
10. Recepţia lucrărilor
51
 Recepţia pe faza determinantă, stabilită în proiect, se efectuează conform Regulamentului privind

controlul de stat al calităţii în construcţii aprobat cu HG 273, atunci când toate lucrările prevăzute în
documentaţii sunt complet terminate şi toate verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile
caietului de sarcini.
Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi calitative impuse
de proiect şi caietul de sarcini precum şi constatările consemnate pe parcursul execuţiei de către organele
de control.În urma acestei recepţii se încheie Procesul-verbal de receptie a calitatii lucrarilor in faza
detrminanta, stabilita prin proiectul tehnic.
2. STRAT FUNDARE DIN PIATRA SPARTA

 Pentru executia fundatiei din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregatenaturale:
- piatra sparta amestec optimal sort 0-40 sau 0-63 mm, SR 667
 Agregatele trebuie sa fie insotite de certificate de conformitate a calitatii.
 Agregatele se vor aproviziona din timp in depozitul santierului pentru a se asiguraomogenitatea si
constanta calitatii acestora.
 Aprovizionarea agregatelor la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele delaborator
au aratat ca acestea au calitatea corespunzatoare.
 In timpul transportului de la furnizor la santier si a depozitarii, agregatele trebuie feritede
impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi sipastrate in conditii
care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare.
Elemente geometrice
 Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum
±20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cucare se strapunge
stratul, la fiecare 200 m de fundatie executata.
 Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect.
 Abaterile limita la latime pot fi ±5 c
 Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii sub care seexecuta, prevazuta in
proiect.
 Abaterea limita la panta este ±4%, in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m.
 Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale imbracamintilor sub carese executa.
Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi de max ±10 mm.
CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale amestecului optimal de piatra sparta sestabilesc de catre un
laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrarilor deexecutie.
CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului peprobe prelevate din
lucrare.
52
EXECUTIA LUCRARILOR
MASURI PRELIMINARE
La executia stratului de fundatie din piatra sparta se va trece numai dupareceptionarea lucrarilor
stratului de fundatie din balast in conformitate cu prevederileCaietelor de Sarcini pentru realizarea acestor
lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor pentru straturile de fundatie se vor verifica si regla toateutilajele si
dispozitivele necesare punerii in opera a acestora.
Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarilepentru drenarea apelor
din fundatie:
- drenuri transversale de acostament
- drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole
- racordarile stratului de fundatie la acestea, precum si alte lucrari prevazute in acestscop in proiect.
La executia stratului de fundatie pe intreaga latime a drumului, se va asigura inprealabil
posibilitatea evacuarii apei in afara suprafetei de lucru, in orice punct al traseului,la cel putin 15 cm
deasupra santului sau deasupra terenului in cazul rambleelor.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu piatra sparta se vor lua masuride a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de lucru functie de sursafolosita, acestea fiind
consemnate in registrul de santier.
EXECUTIA STRATULUI DE FUNDATIE
Piatra sparta se asterne numai dupa receptia stratului inferior de balast, care,prealabil asternerii, va fi
umezit.
Piatra sparta amestec optimal se asterne cu un repartizatot- finisor de asfalt, cu oeventuala completare a
cantitatii de apa, corespunzatoare umiditatii optime decompactare.Asternerea si compactarea se fac la
sablon cu respectarea latimilor sipantelor prevazute in proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare sestabileste de laboratorul de
santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adaugaprin stropire, evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit petronsonul experimental,
respectandu-se tehnologia stabilita.
La drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,acostamentele se
completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel caacesta sa fie permanent incadrat de
acostamente, asigurandu-se totodata si masurile deevacuare a apelor .
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se decapeaza dupa contururi regulate petoata grosimea stratului,
se completeaza cu acelasi material, se reniveleaza si secilindreaza.
Este interzisa executia stratului de fundatie cu piatra sparta inghetata.
Pana la astemerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din piatra sparta astfelexecutat, se acopera
cu material de protectie (nisip sau savura).
CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATULUI DE FUNDATIE
In timpul executiei stratului de fundatie din piatra sparta, se vor face verificarile sideterminarile mentionate
in cadrul proiectului, a caietelor de sarcini si a normativelor tehnice in vigoare.
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta sedetermina prin
masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Normativuluipentru determinarea prin deflectografie si
deflectometrie a capacitatii portante a drumurilorcu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD31 -
2002.
Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratuluiexecutat:
53
- compozitia granulometrica a agregatelor

- caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditateoptima, densitate
maxima in stare uscata)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).
REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII
VERIFICAREA MATERIALELOR SI A CALITATII LUCRARILOR EXECUTATE
 Verificarea materialelor
Verificarea calitatii materialelor se face in conformitate precizarile mentionate in cadrul proiectului, a
caietelor de sarcini si a normativelor tehnice in vigoare. Calitatea acestora trebuie sa fie in conformitate cu
conditiile de admisibilitateimpuse pentru fiecare tip si sort de material.
 Verificarea compactarii
Straturile de fundatie din piatra sparta trebuie compactate pana la realizareainclestarii maxime a
agregatelor, care se probeaza prin supunerea la strivire a unei pietrede aceeasi natura petrografica, ca si a
pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cudimensiunea de circa 40 mm,care aruncata in fata
utilajului cu care se executacompactarea nu trebuie sa se sparga.
Straturile de fundatie din piatra sparta trebuie compactate pana la realizareaurmatoarelor grade de
compactare minime din densitatea in stare uscata maximadeterminata prin incercarea Proctor modificata,
conform STAS 1913/13:
- pentru drumurile din clasele tehnice I, II, III:
• 100% in cel putin 95% din punctele de masurare;
• 98% in cel mult 5% din punctele de masurare pentru autostrazi si in toatepunctele de masurare la
drumurile de clasa tehnica II si III.
- pentru drumurile din clasele tehnice IV si V:
• 98 % in cel putin 93% din punctele de masurare
• 95% in toate punctele de masurare
 Verificarea capacitatii portante
Capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de fundatie se considerarealizata daca valorile
deformatiilor elastice masurate nu depasesc valoarea deformatieielastice admisibile mentionate in
Normativul CD 31 .
Verificarea caracteristicilor suprafetei stratului de fundatie.
Verificarea suprafetei fundatiei se efectueazi cu ajutorul dreptarului de 3,00 mlungime astfel:
- in profil longitudinal verificarea se efectueaza in axul benzii de circulatie;
denivelarile admise pot fi de maximum ± 2,0 cm, fata de cotele proiectate;
- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor indicate inproiect; denivelarile admise
pot fi de maximun ± 1,0 cm, fata de coteleproiectate.In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele
prevazute in proiect, se va proceda la corectarea suprafetei fundatiei.
RECEPTIA LUCRARILOR
RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA
Receptia pe faza determinanta, stabilita in proiect, se efectueaza conform Regulamentuluiprivind controlul
de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conformProcedurii privind controlul statului in
fazele de executie determinante, elaborata deMLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996,
atunci cand toate lucrarileprevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt
efectuate.
54
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie siconditiilor de

admisibilitate privind calitatea materialelor si lucrarilor impuse de proiecte side caietul de sarcini, precum
si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catreorganele de control.
In urma acestei receptii se incheie "Proces verbal" de receptie pe faza in registrul delucrari ascunse.
3. MIXTURI ASFALTICE:
1. Prepararea şi transportul mixturilor asfaltice
Mixturile asfaltice se prepară în instalaţii prevăzute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare şi

dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi filerului,
precum şi dispozitiv de malaxare forţată a agregatelor cu liantul bituminos. Verificarea funcţionării
instalaţiilor de producere a mixturii asfaltice se face în mod periodic de către personal de speciali tate
conform unui program de întreţinere specificat de producătorul echipamentelor şi programului de
verificare metrologic al dispozitivelor de măsura şi control.
Certificarea capabilităţii instalaţiei privind calitatea fabricaţiei şi condiţiile de securitate prevăzute
de Regulamentul UE 305/2011 se face cu respectarea tuturor standardelor şi reglementărilor naţionale şi
europene impuse. Se recomandă efectuarea inspecţiei tehnice a instalaţiei de producere a mixturii
asfaltice la cald de către un organism de inspecţie de terţă parte, organism acreditat conform normelor în
vigoare.
Controlul producţiei în fabrică se face conform SR 13108-21.
Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului şi ale mixturilor asfaltice la ieşirea din malaxor
se stabilesc în funcţie de tipul liantului, conform tabelului 24 (sau confom specificaţiilor producătorului),
cu observaţia că temperaturile din partea superioară a intervalului se utilizează la execuţia
îmbrăcăminţilor bituminoase în zone climatice reci.
Temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor trebuie reglată astfel încât în condiţiile
concrete de transport (distanţă şi mijloace de transport) şi condiţiile climatice să fie asigurate tempe -
raturile de aşternere şi compactare conform tabel 25.
Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste valorile specificate în tabelul 24, în
scopul evitării modificării caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic.
Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceleiaşi cantităţi de bitum de mai
multe ori. Dacă totuşi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitată reîncălzirea bitumului, atunci
este necesară determinarea penetraţiei acestuia. Dacă penetraţia bitumului nu este corespunzătoare se
renunţă la utilizarea lui.
Durata de amestecare, în funcţie de tipul instalaţiei, trebuie să fie suficientă pentru realizarea unei
anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu liantul bituminos.
Mixturile asfaltice executate la cald se transportă cu autobasculante adecvate, acoperite cu prelate
speciale, imediat după încărcare urmărindu-se ca pierderile de temperatură pe tot timpul transportului, să
fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate şi uscate.
Mixtura asfaltică preparată cu bitum modificat cu polimeri se transportă obligatoriu cu
autobasculante cu bena termoizolantă şi acoperită cu prelată.
2. Lucrări pregătitoare
Pregătirea stratului suport înainte de punerea în operă a mixturii asfaltice
55
Înainte de aşternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curăţat, iar dacă este cazul se remediază şi
se reprofilează. Materialele neaderente, praful şi orice poate afecta legătura între stratul suport şi stratul
nou executat trebuie îndepărtat.
În cazul stratului suport din macadam, acesta se curăţă şi se mătură.
Când stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea suprafeţei
acestuia cu impurităţi datorate traficului. În cazul în care acest strat nu se protejează sau nu se aco peră
imediat cu stratul următor se impune curăţarea prin periere mecanică şi spălare.
După curăţare se vor verifica cotele stratului suport, care trebuie să fie conform proiectului de
execuţie.
În cazul în care stratul suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice existente,
aducerea acestuia la cotele prevăzute în proiectul de execuţie se realizează, după caz, fie prin apli carea
unui strat de egalizare din mixtură asfaltică, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de
execuţie.
Stratul de egalizare va fi realizat din acelaşi tip de mixtură ca şi stratul superior. Grosimea acestora
va fi determinată funcţie de preluarea denivelărilor existente.
Suprafaţa stratului suport trebuie să fie uscată.
 Amorsarea suprafetelor decapate si curatate cu bitum taiat, emulsie cationica cu rupere rapida,
etc. amorsarea se va realiza cu dispozitive mecanice de pulverizare. Aplicarea amorsajului cu bitum taiat
sau emulsie cationica se poate realiza si pe suporafete umede, dar nu in conditii de ploaie, la o temperatura
ambianta de peste +5°C. Consumul de bitum taiat este de cca. 0,40 kg/m ( bitum care va contine 60%
bitum pentru drumuri D80/100 sau D 100/120 si 40% petrosin ) si de emulsie cationica de 0,8 ÷ 1,0 kg/mp
( emulsia se va dilua cu apa curate nealcalica in recipient curate in proportie de 1:1). Apa din emulsia
cationica se evapora in conditii atmosferice normale. In principiu acest strat nu se cilindreaza, dar pentru
anumite zone ( intersectii cu circulatie mare, viraje, etc ) se recomanda o cilindrare usoara prin trecerea de
cateva ori cu ruloul compactor ( cu rulouri netede ).
Dupa ruperea liantului cu care s-a facut amorsarea se poete trece la asternerea mixturii asfaltice pentru
polmbarea gropilor.
 Asternea mixturilor asfaltice in straturi uniforme in grosime maxima de 4 cm.
Pentru a pune în operă o mixtură asfaltică, trebuie ca în primul rând ea să fie lucrabilă, condiţie ce
se realizează dacă mixtura asfaltică este alcătuită din agregate bine proporţionate şi dintr-un liant corect
dozat, adus într-un anumit stadiu de fluiditate.
Imbracamintile bituminoase cilindrate sunt alcatuite in general din 2 straturi:
 Stratul inferior denumit strat de legatura. Acesta se va realiza ( conform antemasuratoare )
din binder de criblura executat la cald, strat care ofera rezistenta si durabilitatea necesara;
 Stratul superior denumit si strat de uzura. Acesta se va realiza ( conform antemasuratoare )
din beton asfaltic, strat care ofera rezistenta si durabilitatea necesara imbracamintii
drumului, precum si o suprafata de rulare cu caracteristici corespunzatoare care sa asigure
siguranta circulatiei si protectia mediului inconjurator.
Caracteristici mixturi asfaltice:
Lucrabilitatea este proprietatea mixturii asfaltice de a putea fi pusă în operă în condiţiile obţinerii
unor caracteristici fizico-mecanice ridicate ale îmbrăcămintei.
Lucrabilitatea unei mixturi asfaltice depinde de o serie de factori dintre care se amintesc:
− fluiditatea liantului;
− granulozitatea agregatului natural;
− natura şi forma agregatelor;
− dozajul de filer;
56
− conţinutul de liant.
Compactitatea trebuie să se realizeze la mixturi asfaltice printr-o judicioasă dozare
a liantului în funcţie de granulozitatea agregatelor naturale, forma granulelor, aplicarea unei tehnologii
de compactare corespunzătoare etc.
Standardele şi instrucţiunile în vigoare dau zone de granulozitate în funcţie de tipurile de mixturi
asfaltice în care trebuie să se înscrie agregatele naturale (tabelul 1.). Laboratoarele de specialitate,
încercând o serie de amestecuri de sorturi trebuie să realizeze un amestec mineral astfel încât volumul de
goluri ce urmează a fi umplut cu filer şi bitum să fie minim, întrucât acestea din urmă sunt materiale
scumpe şi deficitare.
Stabilitatea mecanică este strâns legată de dozajul de liant şi de vâscozitatea lui. Un exces de bitum
conduce sigur la văluriri ale îmbrăcămintei bituminoase. Un liant mai moale, cu un punct de înmuiere
scăzut generează de asemenea în exploatare deformaţii plastice ale îmbrăcămintei bituminoase. Liantul
în cantitate însuficientă generează suprafeţe poroase, care se pot degrada sub acţiunea traficului şi a
apei. Scheletul mineral are de asemenea un rol important în asigurarea unei stabilităţi
corespunzătoare pentru mixtura asfaltică. Un schelet mineral puternic asigură o stabilitate bună a
straturilor bituminoase din mixturi asfaltice.
Insensibilitatea la acţiunea apei este influenţată de următorii factori principali:
− adezivitatea liantului la agregate;
− prezenţa argilei în masa mixturii asfaltice, care produce umflări la contactul
cu apa.
Sensibilitatea la apă se studiază comparând rezistenţa la compresiune imediat după
prepararea epruvetelor, cu rezistenţa obţinută după un timp de imersare în apă.
Raportul dintre rezistenţa înainte şi după imersare indică sensibilitatea mixturii asfaltice la
acţiunea apei. Dacă se constată o scădere mare a rezistenţei după imersare, înseamnă că adezivitatea
este scăzută sau că există un procent prea mare de argilă în mixtura asfaltică. În ambele cazuri se
va căuta corectarea amestecului fie prin spălarea agregatelor sau, după caz, prin adăugarea unui aditiv
pentru mărirea adezivităţii sau printr- un adaos de var nestins.
 Compactarea mixturilor asfaltice
Compactarea este operaţia de îndesare a mixturii asfaltice din stratul rutier şi se realizează cu ajutorul
utilajelor adecvate cu scopul de a obţine valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice ale stratului
bituminos. Utilajele necesare pentru realizarea compactarii mixturilor asfaltice sunt: mai compactor sau
cu compactoare pe pneuri, compactoare cu rulori netede, tavalugi, rulouri adaptate la tractoare, placi vi-
bratoare, etc.
Printr-o compactare corespunzătoare se realizează:
− densitatea aparentă maximă,ceea ce echivalează cu obţinerea unui volum de goluri minim;
− rezistenţă la compresiune mare;
− deformabilitate minimă;
− stabilitate corespunzătoare la temperaturi ridicate;
− rezistenţă mai mare la oboseală, deci o durată de exploatare mai îndelungată;
− uniformitatea şi planeitatea suprafeţei compactate;
− impermeabilitatea stratului la acţiunea apei;
− textură uniformă şi o bună suprafaţă derulare.
Gradul de compactare se exprimă în procente şi reprezintă raportul dintre densitatea aparentă a mix-
turii asfaltice determinată pe probe intacte prelevate din stratul compactat şi densitatea aparentă determi-
nată în laborator,în condiţii standard pe epruvete cubice sau cilindrice din aceeaşi mixtură asfaltică
57
După efectuarea compatării,stratul din mixtură asfaltică trebuie să aibă un grad de compactare de mini-
mum 96%.
Factorii principali care influenţează compactarea mixturilor asfaltices unt:
− dozajul şi consistenţa liantului;
- granulozitatea agregatelor naturale;
− temperatura mixturii asfaltice,la punerea în operă şi în timpul compactării;
− lucrul mecanic de compactare;
− grosimea stratului compactat.
Controlul de calitate la aşternerea şi compactarea mixturilor asfaltice

Controlul execuţiei îmbrăcăminţilor bituminoase se va organiza astfel încât fazele mai importante să fie
urmărite şi verificate permanent cu cea mai mare atenţie.
Transportul mixturilor asfaltice trebuie făcut cu autobasculante corespunzătoare şi suficiente, astfel
încât ritmicitatea producţiei să fie asigurată. Se recomandă menţinerea în rezervă a 1-2 autobasculante care
să înlocuiască dacă este cazul pe cele defecte.
Existenţa buncărelor de depozitare a mixturilor asfaltice măreşte eficienţa transporturilor prin re-
ducerea timpului de încărcare. Se recomandă construirea de buncăre cu o mare capacitate şi posibilitate
de încălzire astfel încât mixtura asfaltică produsă în timpul nopţii, de exemplu,să poată fi depozitată în în-
tregime în buncăre şi pusă în operă a doua zi.
La aşternere se va urmări cu deosebită grijă ca mixturile asfaltice să aibă temperaturile indicate în pro-
cesul tehnologic.
Controlul temperaturii se face cu ajutorul termometrelor, care se introduc şi se menţin 5min. în masa
mixturii asfaltice descărcate la locul de aşternere.
Se reglează şi se controlează cu atenţie repartizatorul-finisor sau repartizatorul mecanic, pentru a se
asigura grosimea şi panta prescrisă a straturilor din mixturi asfaltice.
După aşternere se măsoară din nou temperatura stratului de mixtură asfaltică pentru a se putea trece
apoi la compactare.
Măsurarea se efectuează cu ajutorul termometrelor şi se notează temperaturile măsurate în evidenţele
ţinute la aşternere.
Compactarea trebuie să se realizeze în cel mai scurt interval după aşternere,ştiut fiind că după aproxima-
tiv 30min.de la aşternere,temperatura mixturilor asfaltice coboară foarte mult,iar compactarea devine ine-
ficientă.
În consecinţă,este necesar să se verifice temperatura la începutul şi sfârşitul compactării în vederea
luării unor măsuri corespunzătoare.
În continuare se controlează numărul de treceri ale utilajelor din atelierul de compactare în vederea real-
izării compactităţii prescrise.
Se recomandă ca utilajele de compactare să aibă dispozitive de înregistrare automată a numărului de
treceri sau a lucrului mecanic de compactare.
Verificarea compactării se efectuează pe probe prelevate din stratul bituminos compactat, comparând
densitatea aparentă a probei prelevate din stratul compactat cu densitatea aparentă obţinută în laborator
din aceeaşi mixtură asfaltică.
Controlul efectuat, urmat de măsuri corespunzătoare în timpul compactării areo mare importanţă în re-
alizarea une îmbrăcăminţi bituminoase cu caracteristic superioare.În cazul efectuării unei compactări insu-
ficiente se obţine un strat din mixtură asfaltică,cu un volum de golur imare,permeabil la acţiuneaapei.S-
traturile rutiere insuficient compactate iniţial vor fi îndesate prin circulaţie,însă în mod neuniform,întrucât
58
pe suprafeţele unde se circulă de obicei,grosimea stratului prin compactare se va reduce,formându-se fă-

gaşe pe care stagnează apa cu toate consecinţele ce derivă din aceasta.
Măsurarea uniformităţii suprafeţei de rulare se realizează cu ajutorul dreptarului de 3m,a viagrafului sau
a altor aparate de control (profilometru,APLetc).
Denivelările locale maxime admisibile în profil longitudinal măsurate sub dreptarul de 3m sunt ur-
mătoarele:
− 3mm pentru drumuri de clasa tehnică I şi străzi în categoriile I…III;
− 4mm pentru drumuri de clasa tehnică II şi străzi de categoria IV(alte zone decât rigolele);
− 5mm pentru drumuri de clasa tehnică III;
− 7mm pentru drumuri de clase tehnice IV şi V;
 covoare asfaltice de mici dimensiuni asternute manual sau mecanizat;

Aceasta operatiune cuprinde urmatoarele:
 delimitarea zonei de lucru si semnalizarea zonei;
 trasarea lucrarilor;
 pregatirea stratului suport prin executarea lucrarilor de frezari, reparatii locale, plombari, etc;
 curatirea suprafetei, amorsarea si asternerea stratului de moxtura asfaltica;
 verificarea acostamentelor adiacente zonei de lucru si completarea daca este cazul;
 efectuarea marcajului rutier – daca este cazul;
 Prepararea mixturilor asfaltice:

Mixturile asfaltice se prepară în instalaţii mecanice speciale numite fabrici de asfalt sau fabrici de
mixturi asfaltice,foarte diversificate ca tipuri şi capacitate de producţie, având dispozitive de predozare, us-
care (pentru tehnologie la cald), dozare a materialelor componente şi dispozitivul de malaxare forţată.De
asemenea,instalaţia poate fi completată cu buncăre de depozitare termoizolate pentru stocarea pe termen
limitat a mixturilor asfaltice produse, înainte de a fi livrate şantierelor.Productivitatea acestora se înscrie
într-o gamă foarte largă de valori,de la 7t/h până la 500t/h sau chiar mai mult (1000t/h).
Producerea mixturilor asfaltice se poate face prin tehnologii “la cald” sau “la rece”,în funcţie de
liantul utilizat în compoziţia acestora.
Procesul tehnologic de fabricare a mixturilor asfaltice la cald cuprinde următoarele faze: pre-
dozarea agregatelor, încălzirea lor, dozarea şi amestecarea la temperaturi ridicate a agregatelor cu bitu-
mul în malaxor.
Predozarea agregatelor asigură alimentarea continuă şi regulată a instalaţiei de producere a mixturii
asfaltice.În cazul utilizării mai multor sorturi de agregate diferite,care trebuie să fie amestecate în
anumite proporţii, predozatoarele asigură alimentarea în proporţiile necesare şi constante a instalaţiei cu
agregatele respective.
Uscarea, încălzirea şi desprăfuirea agregatelor sunt operaţii deosebit de importante,întrucât
pentru a realiza o bună anrobare cu bitum a acestora este necesar ca ele să aibă o temperatură corespun-
zătoare, astfel încât liantul cald la contactul cu agregatul să nu se răcească ci să rămână fluid pentru a an-
roba cât mai uniform toate granulele
Dozarea şi malaxarea se fac astfel încât să se poată realiza mixturi asfaltice cât mai omogene,respec-
tându-se dozajele date de laborator.
Sortatorul−dozatorare ca scop ciuruirea agregatelor calde, separându-se pe fracţiuni şi reconstituind
astfel un amestec perfect dozat.Acesta este format din mai multe ciururi,care permit sortarea fracţiunilor.
59
Agregatele calde cântă-rite de către sortatorul-dozator sunt introduse în malaxor. Se adaugă filerul
rece,căutând să se realizeze o cât mai bună omogenizare a agregatelor (cribluri, nisip) cu filerul. Apoi se
adaugă liantu1 l (bitumul) fierbinte la temperatura de150…170°C şi se continuă amestecarea.
Încălzirea agregatelor şi a bitumului la temperaturi foarte ridicate (peste200°C) trebuie evitată, la fel
ca şi încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceleiaşi cantităţi de bitum de mai multe ori,
deoarece în asemenea situaţii bitumul suferă transformări care îi schimbă caracteristicile, putându-se
ajunge la"arderea"bitumului,ceea ce echivalează cu pierderea adezivităţii şi îmbătrânirea lui premature.
 Transportul mixturilor asfaltice:
Transportul mixturilor asfaltice se realizează cu ajutorul autobasculantelor. Pe timp nefavorabil
se recomandă acoperirea benei autobasculantelor cu prelate,iar în cazurile când se lucrează la tempera-
turi mai scăzute sau distanţa de transport este mare se recomandă să se folosească bene termoizolate sau
prevăzute cu dispozitive de încălzire.
Este necesar să existe un număr suficient de maşini pentru transportul continuu al mixturilor la
aşternere.
Verificari pe parcursul executiei lucrarilor:
a) Verificarea conditiilor meteorologice:
 Verificarea in permanenta a conditiilor meteorologice. Intreruperea lucrarilor pe timp de ploaie sau
cand temperatura mediului ambient este sub +5°C.
 Verificarea temperaturii mixturilor asfaltice la asternere va fi de minim +130°C, iar a mixturilor
rugoase de minim +145°C.
b) Verificarea materialelor:
Trebuie să se facă la primirea lor pe şantier,în conformitate cu standardele în vigoare,de către labo-
ratorul de şantier.
Pentru criblurile aprovizionate (sorturile 3−8;8−16;16−25)se efectuează următoarele încercări:
− determinarea granulozităţii;
− determinarea formei granulelor;
− verificarea conţinutului de impurităţi.
Pentru nisip, pietriş şi balast,pe langă determinarea granulozităţii, se mai verifică în plus conţinutul de sub-
stanţe humice.
În cazul unor materiale livrate care nu corespund condiţiilor tehnice se va proceda conform legislaţiei
in vigoare,umărindu-se perseverent ca în nici un caz să nu fie introduse în procesul tehnologic, întrucât cu
materiale de proastă calitate nu se pot executa mixturi asfaltice corespunzătoare.
Filerul va fi controlat pe fiecare lot livrat determinându-se fineţea şi umiditatea,luându-se măsuri pentru a
fi depozitate în condiţii adecvate, în magazii acoperite, ferit de ploi şi alte intemperii.
Bitumul este deregulă controlat la rafinării, dar totuşi este necesar să fie verificat pe şantier fiecare lot de
bitum livrat,determinându-se penetraţia şi punctul de înmuiere.De asemenea, se efectuează verificarea
adezivităţii lui faţă de agregatele care au fost aprovizionate pe şantier.
Controlul materialelor aprovizionate trebuie efectuat cu deosebită exigenţă de către un personal califi-
cat şi conştiincios,sub directa supraveghere a şefului de şantier,care răspunde moral şi material de cali-
tatea lucrărilor executate.
Controlul functionării instalatiilor şi a utilajelor trebuie să fie organizat şi efectuat în cele mai
bune condiţii, întrucât chiar cu cele mai bune materiale nu se poate realiza o mixtură asfaltică de bună cal-
itate, decât cu condiţia funcţionării ireproşabile a instalaţiilor şi a utilajelor.
Controlu l vizează următoarele obiective mai importante:
− urmărirea funcţionării corecte a predozatoarelor pentru asigurarea
60
alimentării constante a instalaţiei cu agregatele necesare;

− reglarea injectorului astfel încât să se realizeze temperaturile prescrise în
uscător, concomitent cu arderea completă a combustibilului. O reglare incorectă a injectorului con-
duce la variaţii de temperatură mari în uscător,putându-se astfel obţine şarje de agregate cu temperaturi
foarte ridicate (peste 200°C) care pot duce la arderea bitumului în malaxor,sau şarje de agregate cu temper-
aturi scăzute (sub150°C),pe care nu se realizează peliculizarea corectă a bitumului şi anrobarea în
malaxor;
− controlul temperaturii agregatelor la ieşirea din uscător se face prin măsurarea directă cu ter-
mometrul a temperaturii agregatelor, sau cu ajutorullogometrelor,care permit citirea continuă a tem-
peraturilor realizate;
− controlul granulozităţii agregatelor la ieşirea din uscător se efectuează de către laboratorul de
şantier, verificându-se dacă predozatoarele funcţionează corect şi dacă se respectă dozajul recomandat de
laborator;
− temperatura bitumului se măsoară fie cu termometrul, fie cu ajutorul logometrelor. Se con-
trolează de asemenea etanşeitatea circuitului bitumului evitându-se orice pierderi de căldură pe conducte
sau eventuale scurgeri de bitum;
− controlul funcţionării cântarelor trebuie să asigure dozarea corectă aagregatelor, filerului şi bi-
tumului.Aceste verificări se fac zilnic,urmărindu-se astfel o
dozare cât mai corectă a tuturor componenţilor mixturii asfaltice. Se înţelege de la sine că o
funcţionare incorectă a dispozitivelor de cântărire conduce la erori mari în cea ce priveşte compoziţia fi-
nală a mixturii asfaltice produse de instalaţie;
− controlul funcţionării malaxorului se efectuează verificând vizual modul de anrobare a tuturor
granulelor care intră în compoziţia mixturii asfaltice. În general, timpul de malaxare este de 1,0…1,5min.
Se controlează de asemenea periodic starea malaxorului,paletele uzate urmând să fie înlocuite;
− controlul temperaturii mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor asigură livrarea unui material la
temperatura optimă,ceea ce permite aşternerea şi punerea lui în operă în condiţii de calitate corespună-
toare;
− se controlează funcţionarea corectă abuncărului de depozitare a mixturii asfaltice, care trebuie să
asigure descărcarea rapidă a acesteia în autobasculante. Se verifică dacă autobasculantele sunt curate,în
caz contrar acestea se curăţă şi se stropesc cu lapte de var pentru a evita lipirea mixturii asfaltice pe pereţii
autobasculantei.
Controlul calităţii mixturii asfaltic eproduse este efectuat de către laboratorul de şantier, care exe-
cută analiza mixturii asfaltice, determinând conţinutul de bitum şi granulozitatea agregatului.
c) Verificarea calitatii lucrarilor, in conformitate cu Legea 177/2015 care modifica si completeaza
Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, si cu normativele specifice lucrarilor de drumuri:
 Verificarea stratului suport inaintea aplicarii stratului de amorsare;
 Verificarea calitatii mixturilor asfaltice;
 Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a rugozitatii suprafetei;
 Verificarea cotelor de nivel;
 Verificarea uniformitatii suprefetei;
 Verificarea grosimii straturilor si a calitatii imbracamintilor bituminoase pe baza incercarilor
efectuate de un laborator atestat, de specialitate asupra carotelor prelevate din imbracaminte la minim 20
zile de la darea in circulatie. Se preleveaza 2 carote de 40x40 cm pentru fiecare 7000 mp si se determina
caracteristicile fizico-mecanice pe carota.
 Verificarea gradului de compactare.
61
 Receptia lucrarilor, se realizeaza cand toate etapele lucrarii si toate verificarile sunt efectuate, in
conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare.
CONTROLUL CALITÃŢII LA PUNEREA ÎN OPERÃ

Controlul compactãrii
Autocontrolul compactãrii. În cursul execuţiei compactãrii, antreprenorul trebuie sã vegheze în
permanenţã la :
•cadenţa execuţiei sã fie cea reţinutã la încercãri
•utilajele prescrise atelierului de compactare sã fie efectiv pe şantier şi în funcţiune continuã şi
regulatã
•elementele definite practic în timpul încercãrilor (sarcina fiecãrui utilaj, planul de mers, viteza,
presiunea în pneuri, distanţa maximã de depãrtare între finisor şi primul compactor cu pneuri) sã fie
respectate cui stricteţe.
Consultantul îşi rezervã dreptul, în cazul unui autocontrol insuficient, sã opreascã lucrãrile pe şantier,
pânã când antreprenorul va lua mãsurile necesare de remediere.
Controlul ocazional de compactare.

Pe parcursul execuţiei lucrãrilor, consultantul îşi rezervã dreptul de a efectua, fie inopinat, fie ca
urmare a constatãrilor fãcute în cadrul verificãrilor de autocontrol, încercãri pentru a se asigura cã nu existã
abateri semnificative ale rezultatleor obţinute. În cazul când un asemenea control ocazional va da rezultate
inferioare densitãţii de referinţã prescrisã, obţinutã în timpul studiului de alcãtuire a produsului,
consultantul impune noi încercãri de compactare anulând modalitãţile de compactare iniţial fixate. Dacã
aceste încercãri noi nu permit sã se atingã densitatea de referinţã, vor fi hotãrâte noi dispoziţii.
Controlul nivelmentului
Verificarea cotelor este fãcutã pe suprafeţe corespunzãtoare fiecãrei zile de lucru, în ax şi la margine
(între 0,2 şi 0,3 m de la marginea stratului) ca şi în fiecare dintre profilele transversale ale proiectului,
eventual şi în toate celelalte puncte fixate de consultant.Toleranţele în raport cu cotele prescrise sunt :±2,5
cm pentru stratul de bazã şi ±1,5 cm pentru stratul de uzurã.Dacã toleranţele sunt respectate în 95% din
punctele controlate, cotele realizate sunt considerate convenabile.
Controlul denivelãrilor
Controlul denivelãrilor este efectuat aplicând pe suprafaţa fiecãrui strat:
- în sens longitudinal o riglã de 3 m lungime
- în sens transversal o riglã de 3 m lungime când drumul este cu o pantã planã
Controlul longitudinal va fi efectuat prin trecerea riglei în axul fiecãrei benzi de aşternere, în dreptul
fiecãrei secţiuni transversale proiectate sau în oricare din locurile indicate de consultant.
Controlul transversal va putea fi efectuat în orice profil transversal proiectat sau în poziţiile indicate
de consultant. Denivelarea maximã mãsuratã nu va trebui în nici un caz sã depãşeascã valorile indicate în
tabelul de la punctul 5.3.2.e suprafaţarea. Consultantul va solicita evaluarea denivelãrilor dupã caz, cu
echipamente specifice (APL, BUMPINTEGRATOR, etc.)
62
Rugozitatea stratului de uzurã

Rugozitatea stratului de uzurã va fi determinatã prin mãsurãtori cu pendulul SRT şi vor fi respectate
valorile minime prevãzute în STAS 8849/83, sau prin metoda înãlţimii de nisip.Frecvenţa controalelor
Lucrãrile executate Categoria Frecvenţa controlului
lucrãrilor
Temperatura de aşternere B Permanent
Etalonarea atelierului de A La începutul execuţiei
compactare
Controlul ocazional de B,C O carotã la fiecare 250 ml drum
compactare prin carotare
Controlul profilelor
Reglajul de suprafaţã BC În fiecare zi şi la sfârşit de şantier
Controlul nivelmentului C În fiecare punct indicat
Controlul denivelãrilor C În fiecare punct indicat
A= încercãri preliminare de informare
B=controlul de calitate
C=controlul de recepţie
Materiale utilizate pentru executia covoarelor asfaltice:

- Emulsie cationica cu rupere rapida;
- Binder de criblura executat la cad;
- Beton asfaltic cu agregate marunte executat la cald.
 Achizitionare si montare indicatoare rutiere

Amplasarea indicatoarelor rutiere se va realiza in zona de siguranta a drumului, astfel incat sa fie
vizibile de toti participantii la traficul rutier. Se vor amplasa fata de marginea platformei drului la o distanta
de minim 0,50 m si maxim 2,0 m.
Indicatoarele rutiere sunt alcatuite din:
- Fundatie din beton cu dinmensiunile de 40x40x63 cm , betonul utilizat va fi de clasa C 6/7,5 ( B
100 )
- Stalpi sustinere din teava otel zincat Ø 48x3 mm cu H= 3.00 m;
- Tablele indicatoare
- Accesorii prindere: cleme si suruburi.
Confectionarea indicatoarelor rutiere se realizeaza de unitati specializate si cuprinde urmatoarele
operatiuni:
 Confectionarea elementelor metalice: stalpi, suporti, sisteme prindere;
 Realizarea panourilor suport din tabla de otel cu grosimea de minim 1.0 mm;
 Realizarea protectiei anticorozive penbtru stalpi si panori;
 Prelucrarea foliei reflectorizante. Folia reflectorizanta trebuie sa aibe durata de serviciu
garantata de 7 ani pentru cele din clasa 1 si de 10 ani pentru cele din clasa 2 si 3
 Pregatirea supretei pentru panouri consta in:
- Degresarea suprefetelor;
- Inlaturarea urmelor de praf, si stregerea cu o carpa uscata;
- Aplicarea foliei reflectorizante.
63
 Executarea fetei indicatoarelor: imprimarea foliei reflectorizante, realizarea inscrisurilor pe

aceasta;
 Aplicarea foliei refelectorizante la “ rece “ cand se utilizeaza adeziv activat prin presare sau la “
cald “ in instalatii speciale cand se utilizeaza folie cu adeziv activat la cald.
 Fixarea fetelor pe stalpi, protejarea fetelor indicatoarelor;
 Ambalarea indicatoarelor cate 2 bucati fata in fata separate printr-o foaie de hartie in pozitie
verticala;
 Etichetarea indicatoarelor: inscrierea numarului figurii ( SR 184/1-2011 ) si denumirea
inducatoarelor ambulate;
 depozitarea indicatoarelor in stelaje cu rafturi la inaltimea de maxim 1,50 m, in pozitie
verticala, fara a se sprijini unele de altele;
 livrarea indicatoarelor.
Tehnologia de executie este urmatoarea:
 Trasarea locului de montare;
 Verificarea distanteilor fata de marginea drumului;
 Spatura manuala pentru fundatie indicator;
 Montare indictator;
 Verificarea vizibilitatii din zona de trafic.
 Marcaje rutiere
Marcajele rutiere servesc la organizarea circulaţiei, la avertizarea sau la îndrumarea participantilor la

trafic si pot fi folosite de sine stătător sau în asociere cu alte mijloace de semnalizare rutieră, a caror
semnificaţie o completează, dublează sau precizează.
Marcajele rutiere se divizează în orizontale şi verticale (laterale).
Marcajele rutiere orizontale stabilesc anumite reglementări pentru circulaţie, sînt de culoare albă,
galbenă sau portocalie şi se aplică pe carosabil sau pe borduri.
Marcajele rutiere verticale, formate dintr-o asociere de benzi roșii și galbene (albe şi negre), se
aplică pe elementele de construcţie ale drumului (poduri, pasaje denivelate, pilonii viaductelor, parapete,
stîlpi, precum şi pe alte obiecte aflate pe platforma drumului şi care prezintă pericol pentru circulaţia
rutieră), prevenind impactul si facilitînd orientarea vizuală a conducătorilor.
CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSELE

Vopselele de marcaj de culoare alba, sunt formate într-un singur component realizând pelicula prin
uscare la aer. Nu se admite vopseaua lichida in amestec cu microbile.
Vopseaua de marcaj se aplica pe drum, urmat imediat de pulverizarea pe suprafata acesteia, a
microbilelor de sticl .
Pulverizarea cu microbile se execut pe suprafa a de vopsea proaspat aplicata , pentru a asigura o buna
fixare a microbilelor. Operatiile de pulverizare vopsea si microbile se executa practic concomitent, cu
aceeasi masina de marcaj.
CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE DE STICLA
Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaza un anumit tip de microbile de sticla , tratate la suprafata .
Tipul si dozajul de microbile, va fi recomandat de fabricantul de vopsea de marcaj, conform cerfificatului
de omologare al vopselei. Ambalarea microbilelor se face in saci etasi. Timpul de depozitare in ambalaj
este de minim 12 luni.
64
TIPURI DE MARCAJE
MARCAJE LONGITUDINALE Tipuri de marcaje:
− separarea sensurilor de circulatie
− delimitarea benzilor;
− delimitarea partii carosabile.
Toate aceste marcaje executate sunt reprezentate prin:
− linie simpla sau dubla;
− linie discontinua simpla sau dubla;
− linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua.
Marcajele longitudinale de separare a sensurilor de circulatie se executa de regula din linie discontinua
simpla iar in unele cazuri se folosesc linii continue sau linii formate dintr-o linie continua.
Marcaje longitudinale de delimitare se executa când latimea unei benzi de circulatie este de minimum
3,0 m prin linii discontinue simple având segmentele si intervalele aliniate in profil transversal pe
sectoarele din aliniament.
MARCAJE TRANSVERSALE
a. de oprire - linie continua având latimea de 0,40 m, astfel incât locul de oprire sa fie asigurata
vizibilitatea in intersectie
b. de cedare a trecerii - linie discontinua, latime de 40 cm
c. de traversare pentru pietoni se executa prin linii paralele cu axa caii, cu latimea de 40 cm iar
lungimea lor fiind de 3m
MARCAJE DIVERSE
a. de ghidare folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa le urmeze in traversarea
intersectiei;
b. pentru spatii interzise se executa prin linii paralele care pot fi sau nu incadrate de o linie continua
c. pentru interzicerea stationarii;
d. pentru locurile de parcare pe partea carosabila: paralela cu axa sau marginea caii.
APLICAREA MARCAJELOR Culoarea utilizata la execu ia marcajelor este alba. Marcajele se
executa în general mecanizat cu mas ini si dispozitive adecvate. Marcajele prin sageti, inscriptii, figuri
precum si alte marcaje de volum redus se pot executa manual cu ajutorul abloanelor corespunzatoare.
La executia marcajelor cu vopsea suprafata partii carosabile, trebuie sa fie perfect uscata iar
temperatura mediului ambiant sa fie de min. +15°C astfel încât sa se asigure functionarea dispozitivelor de
pulverizare fara adaos de diluant iar intensitatea vântului sa fie suficient de redus încât sa nu perturbe jetul
de vopsea. PREGATIREA SUPRAFETEI DE MARCAJ Se stabileste itinerariul de marcaj. Suprafetele de
marcaj murdare de grasime, se sterg cu toluen. Aplicarea marcajului se face cu vopsele de marcaj. La
începerea lucrului si pe parcurs de câte ori se considera necesar, se fac verificari ale dozajelor de vopsea
proaspat aplicat si microbile, corelat cu masuratori de grosime de film ud.
EXECUTIA PREMARCAJULUI Premarcajul va fi efectuat în conditiile urmatoare:
− pe un sector vizibil, adica la limita vizibilitatii
− Va trebui determinat axul drumului care sa fie marcat în raport cu marginile drumului, apoi se va
face un control vizual al axului determinat. În cazul aliniamentelor lungi, daca metoda vizuala nu este
satisfacatoare se vor folosi metode topografice.
VERIFICAREA CALITATII PREMARCAJULUI Premarcajul va fi efectuat de Antreprenor si va fi
verificat de Inspector de santier. În cazul respingerii premarcajului, Antreprenorul va trebui sa -l refaca pe
cheltuiala proprie. Executia marcajului va începe numai dupa acordul Dirigintelui de santier, privind
executia premarcajului.
EXECUTIA MARCAJULUI RUTIER
65
La executia marcajului rutier, se va tine seama de urmatoarele:

− tipul imbraca mintii rutiere si rugozitatea suprafetei
− cartea marcajului corectat cu ultimele situatii ale strazii
− grafic de executie
− tehnologia de marcaj (premarcaj, pregatire utilaj, pregatire suprafata, pregatire vopsea)
− dozaj ud si uscat de vopsea, dozaj de microbile
− executia lucrarilor se face cu ajutorul esalonului de lucru astfel
- presemnalizarea lucrarii cu echipaj auto al politiei asigurarea de spatii libere pe drum, pentru a se
asigura masinii de marcaj, viteza de lucru corespunzatoare
- pozare conuri pentru protectia vopselei ude
- autovehiculul de încheiere a esalonului protejeaza vopseaua aplicata , pâna la darea în circulatie si
apoi recupereaza conurile
- esalonul semnalizeaza cu indicatoare si mijloace de avertizare luminoase operatiunile de marcaj
- oprirea lucrarilor de marcaj trebuie s se fac în conditii care sa nu pericliteze continuitatea traficului
rutier
- fiecare categorie de marcaj se executa conform STAS 1848/7-85
- în timpul executarii marcajului rutier se executa verificari ale dozajului de vopsea si microbile
- banda de marcaj trebuie sa aibe un contur clar delimitat, cu microbile repartizate uniform pe
lungimea si latimea benzii de vopsea
- în timpul efectuarii marcajului pot aparea defecte de pelicule. Aceste defecte de pelicula obliga
personalul care executa marcajul, sa treac la remedierea imediata a cauzelor care le genereaz .
RECEPTIA LUCRARILOR DE MARCAJ
Receptia lucrarilor de marcaj pentru vopsele cu durata de viata de pâna la 2 ani, se face în 2 faze:
− Inspector de santier desemnat de Beneficiar va verifica reteta pentru vopsele, microbile si grosimea
stratului de vopsea executat .
− Se verific geometria benzii de marcaj, conform prevederilor STAS 1848/7-85. Se verific constatarile
privind dozajele de vopsea si microbile si grosimile peliculei ude, fara cute în timpul executiei
− Se determin Coeficientul de Retroreflexie, Factorul de luminanta , Coeficient SRT si grad de uzura,
care trebuie sa corespund cu CEN/TC 226 WG-2
− Deficientele de calitate de tipul: aspect, proprietati optice, dozaje de vopsea si microbile, se propun
pentru remediere
Inainte de punerea in opera a materilelor se vor verifica:
- corespondenta specificatiilor cu cerintele din proiect, caiete sarcini, planuri executie;
- existenta certificatelor de calitate si a declaratiilor de conformitate, calitatea materialelor
inainte de montare;
- existenta agrementelor tehnice ( unde este cazul ).
Toate lucrarile necesare a se realiza vor respecta prevederile proiectului de executie, a caietelor de
sarcini si a dispozitiilor de santier elaborate pe parcursul derularii lucrarilor ( daca este cazul ).
Toate materialele vor fi insotite de certificate de calitate, declaratii de conformitate, agremente
tehnice
( daca este cazul ) care sa ateste corespondenta cu prevederile proiectului.
66
Lucrarile prevazute a se proiecta si realiza vor fi in conformitate cu prevederile proiectului tehnic

elaborat si ale anexelor acestora.
Mentionam ca:
DURATA CONTRACTULUI DE EXECUTIE = 12 LUNI
DURATA GARANTIEI DE BUNA EXECUTIE = 12 LUNI
Calitatea materialelor ofertate, respecta prevederile listelor cu cantitati de lucrari , prevederile

DALI si anexelor acestuia.
Materialele aprovizionate vor respecta in totalitate specificatiile din proiectul tehnic, memorii si
anexale proiectului, si nu se vor pune in opera inainte de receptia calitativa si intocmirea de documente
( procese verbale ).
Contractant ( Ofertant ),
SC DRUMURIMOT CONSTRUCT SRL
67

Propunere Tehnica Completa

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Propunere Tehnica Completa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

OFERTANT: S.C. DRUMURIMOT CONSTRUCT S.R.L.

1. Factori implicate in realizarea proiectului:

Descrierea Obiectivului (Proiectului):

PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE PROIECTULUI TEHNIC

In capitolele si subcapitolele urmatoare sunt prezentate aceste considerente principale ale

II.Legislatia si norme de proiectare ce vor fi respectate pentru realizarea proiectului:

-Alte normative, reglementari, instructii tehnice in vigoare.

III. DESCRIEREA MODULUI DE ABORDARE A ETAPELOR PROIECTULUI

III.1. Pregatirea documentatiilor pentru avize/acorduri inclusiv

2. Elaborarea documentatiilor tehnice pentru obtinerea avizelor;

Descrierea lucrărilor care fac obiectul autorizării, făcându-se referiri la:

Resurse umane Resurse materiale

Sef de proiect Calculatoare cu sistem de operare,

Intrarile si rezultatele acestei activitati sunt prezentate in tabelul urmator:

Tema de proiectare finala Avize obtinute pe baza documentatiilor

Eliberarea avizelor in termenele legale 1. Eliberarea cu intarziere a avizelor

postura de autoritate publica

Responsabilitatile beneficiarului si ale proiectantului

Responsabilitatile beneficiarului Responsabilitatile proiectantului

Sa achite taxele la avizatori. Realizarea documentatiilor

Responsabilitatile beneficiarului si ale proiectantului

III.2 Obtinerea Autorizatiei de Construire

Echipa OFERTANTULUI va intreprinde toate demersurile necesare in vederea obtinerii Autorizatiei de

Resursele necesare in derularea acestei activitati sunt prezentate mai jos:

Resurse umane Resurse materiale

Sef de proiect Calculatoare cu sistem de operare,

Intrarile si rezultatele acestei activitati sunt prezentate in tabelul urmator:

DTAC (memorii tehnice, caiete de sarcini, Autorizatie de constructie obtinuta

Autorizatia de constructie va fi obtinuta. Risc de intarziere datorita

Responsabilitatile beneficiarului si ale proiectantului:

Responsabilitatile beneficiarului Responsabilitatile proiectantului

Sa depuna documentatia si sa achite taxele Refacerea/completarea PAC daca este cazul.

III.3 Pregatirea proiectului tehnic

Proiectul tehnic va fi intocmit in conformitate cu prevederile Hotărârea nr. 907/2016 privind

Continutul-cadru al proiectului tehnic va fi urmatorul:

CONŢINUTUL-CADRU AL PROIECTULUI TEHNIC DE EXECUTIE

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii

În funcţie de complexitatea proiectului şi de natura lucrărilor de intervenţii, precum şi în cazul obiectivelor

2. Colectarea datelor suplimentare necesare din teren si vizionarea

Resursele necesare in derularea acestei activitati sunt prezentate mai jos:

Resurse umane Resurse materiale

Sef de proiect Calculatoare cu sistem de operare,

Intrarile si rezultatele acestei activitati sunt prezentate in tabelul urmator:

Tema de proiectare finala aprobata Proiect tehnic elaborat conform solutiilor

Schimbarea amplasamentelor pe care vor fi Costuri suplimentare cu realizarea

Responsabilitatile beneficiarului si ale proiectantului:

Responsabilitatile beneficiarului Responsabilitatile proiectantului

Sa aprobe PT-ul Realizarea PT draft.

III.4 Asistenta tehnica din partea proiectantului pe parcursul

Resursele necesare in derularea acestei activitati sunt prezentate mai jos:

Resurse umane Resurse materiale

Conducator de proiect 2x sisteme PC cu MS Office, Autocad

Intrarile si rezultatele acestei activitati sunt prezentate in tabelul urmator:

Proiect Tehnic - PVLA (Proces Verbal de Lucrari

Cooperarea cu Constructorul, 1. Intarzieri datorita slabei comunicari

mai multe din posibilele neintelegeri si

Responsabilitatile beneficiarului si ale proiectantului:

Responsabilitatile beneficiarului Responsabilitatile proiectantului

Urbanism; solutionarea neconformitatilor si

IV. DIMENSIONAREA SISTEMULUI RUTIER

Determinarea caPACitatii portante a complexului rutier

Determinarea starii de degradare

Dimensionarea straturilor de ranforsare se bazeaza pe indeplinirea concomitenta a urmatoarelor