Sunteți pe pagina 1din 67

METODOLOGIE DE EXECUTIE

GENERALITAtTI
I. TERASAMENTE
.


CAPITOLUL I- MATERIALE FOLOSITE

1.1 PAMANT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafetele ce urmeaza a fi insamintate sau plantate se foloseste
pamant vegetal ales din pamanturile vegetale locale cele mai propice vegetatiei.

1.2 PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE
1.2.1. Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243-88 care se
folosesc la executarea terasamentelor.

1.2.2. Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si
hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.

1.2.3. Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii
climaterice, hidrologice si la orice inaltime de terasament, in compactarea lor necesitand o
tehnologie adecvata.

1.2.4. Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul cand conditiile
hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor
STAS 1709/2-90 privind prevenirea degradarilor provocate din inghet-dezghet.

1.2.5. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, alcatuite din pamanturi
argiloase cu simbolul 4e, 4f si a caror calitate conform tabelului 1b este rea sau foarte rea (sau
a celor cu densitate in stare uscata mai mica de 1.5 g/cmc), vor fi inlocuite cu pamanturi
corespunzatoare, pe o grosime de min. 20 cm. in cazul pamanturilor rele si de min 50 cm in
cazul pamanturilor foarte rele. Inlocuirea lor se va face pe toata latimea platformei. Grosimea se
va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile locale concrete,
de catre Inginer.
Pentru pamanturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor
pe grosime de min 15 cm.

1.2.6. Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d
(anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate este rea, este necesar ca
alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate
cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice.

1.2.7. Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, miluri, namoluri, pamanturile
turboase si vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub
0,75%), precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor
introduce in umpluturi bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice in
putrefactive (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc).

1.2.8. Conditiile de utilizare a diferitelor pamanturi pot fi combinate la cererea Inginerului cu
masuri specifice destinate a aduce pamantul extras in stare compatibila cu modalitatile de
punere in opera si cu conditiile meteorologice.

1.3. APA DE COMPACTARE
1.3.1. Apa necesara compactarii rambleelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa
contina materii organice in suspensie.
1.3.2. Apa salcie va putea fi folosita in afara de terasamentele din spatele lucrarilor de arta.



1.4. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleelor erodabile
trebuie sa aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleelor, excluse fiind
nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni
mai mari de100 mm.


CAPITOLUL II- EXECUTAREA TERASAMENTELOR

`2.1. PICHETAJUL LUCRARILOR
2.1.1. Sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu
martori, iar virfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei
drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton,
amplasati in afara zonei drumului cel putin cate doi reperi pe km.

Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung
de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
2.1.2. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, se va
materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele:
- inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax;
- punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza);
- inclinarea taluzelor.
2.1.3. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si
aeriene, electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea
mutarii sau protejarii acestora conform documentatiilor tehnice pentru predarea terenului liber
Antreprenorului.


2.2. LUCRARI PREGATITOARE
2.2.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari
pregatitoare in limita zonei expropriate:
- defrisari;
- curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni;
- decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime;
- demolarea constructiilor existente.

2.2.2. Se executa in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si
arbustilor, sa scoata radacinile si buturugile.
Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la ramblee cu inaltime mai mica de 2
m precum si la deblee.

2.2.3. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe
intreaga suprafata a amprizei.

2.2.4. Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a
gropilor de imprumut.

2.2.5. Pamantul decapat si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in depozit
definitiv, avitand orice amestec sau impurificare a acestora. Pamantul vegetal va putea fi pus
intrun depozit provizoriu in vederea unei eventuale realizari.

2.2.6.In portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul
drumului,acestea trebuie abatute prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa
In afara amprizei drumului.

2.2.7. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1.00 m sub
nivelul platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija pentru a fi reutilizate conform
indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora vor fi evacuate in
groapa publica cea mai apropiata.

2.2.8. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si
radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura conform prevederilor art. 4 si
compactate metodic pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 4 punctul b.

2.3. MISCAREA PAMANTULUI
2.3.1. Miscarea pamantului se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi si
profile cu umplutura a proiectului.

2.3.2. Excedentul de sapatura ca si pamanturile din deblee care sunt improprii realizarii in
ramblee in sensul prevederilor din art. 4 precum si pamantul din patul drumului din zonele de
debleu care trabuie inlocuite in sensul art. 4 vor fi transportate in depozite definitive.

2.3.3. Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de
imprumut.
2.3.4. Recurgerea la deblee si ramblee in afara profilului din proiect sub forma de
supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii Inginerului.

2.3.5. Daca apare in cursul executiei lucrarilor ca natura pamanturilor provenind din deblee
si gropi de imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale
caietului de sarcini speciale relativ la calitate si conditiile de executie a rambleelor,
2.3.7. Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit Tabloul
miscarii pamantului care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarui volum izolat
de debleu sau din groapa de imprumut considerata in mod individual. El tine cont de Tabloul de
corespondenta a pamantului, daca aceasta exista, ca si de punctele de trecere
obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile caietului de sarcini speciale.

2.4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE
2.4.1. In lipsa unor precizari in caietul de sarcini special se va face alegerea gropilor de
imprumut sau
a depozitelor. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea
exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Cererea trebuie sa fie insotita, daca
Inginerul considera ca este necesar, de:
- o justificare a calitatii materialelor in spiritul prevederilor articolului 4 al prezentului caiet
de sarcini, in ce priveste gropilor de imprumut
- acordul pentru ocuparea terenurilor pentru depozite si pentru extragerea de pamant din
gropilor de imprumut dat de proprietarul terenului.

2.4.2. La exploatarea gropilor de imprumut se va respecta urmatoarele reguli:
- Crestele taluzelor gropilor de va fi la o departare mai mare de 10 cm de limitele zonei
drumului;
- Sapaturile in gropile de imprumut pot fi efectuate in continuare taluzelor de debleu cu
conditia ca fundul sapaturii sa fie la terminarea extragerii, nivelat de asa maniera ca
evacuarea apelor din prescriptii sa fie asigurata in bune conditii iar taluzele sa fie ingrijit
taluzate;
- Sapaturile in gropile de imprumut nu vor putea fi practicate sub nivelul proiectat al
drumului, in profilele in debleu sau sub cota santului de scurgere a apelor in zona de
rambleu;
- In albiile majore ale raurilor, gropilor de imprumut vor fi executate in avalul drumului
amenajand o bancheta de 4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de
imprumut;
- Fundul gorpilor de imprumut va avea o panta transversala de 1.3% spre exterior si o
panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evecuarea apelor;
- Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu
inclinarea de 1:1.5..1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de
imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va
fi de 1:3.

2.4.3. Surplusul de sapatura in zonele de debleu poate fi depozitat dupa cum urmeaza:
- fie in continuarea terasamentului in rambleu, fiind nivelate, compactate si taluzate
conform prescriptiilor aplicabile rambleelor drumului. Suprafata lor superioara va fi
nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului;
- fie la mai mult de 10 m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor in executie sau a
celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor.
In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se
respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor se va urmari ca prin executia lor sa nu provoace inzapezirea
drumului.

2.4.4. Se va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita
stabilitatea masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea lor de ape sau sa cauzeze, din diverse


2.5 .EXECUTIA DEBLEELOR

2.5.1. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza,
se realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzelor mentionate pe profilele transversale.

2.5.3. Nu se vor creea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar
asemenea situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie
Inginerul lucrarii .
2.5.4. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile
stabilite si nu este de portanta dorita, Inginerul va putea descrie realizarea unui strat de forma
pe cheltuiala clientului. Compactarea stratului de forma va trebui sa permita atingerea unui grad
de compactare de 100% Proctor normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al
debleurilor gradul de compactare la 97% Proctor normal.

2.5.5. Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de
prevederile proiectului se va dispune o modificare a inclinarii taluzelor si modificarea volumului
terasamentelor.

2.5.6. Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la deblee pentru adancimi
de maximum 12.00 m sunt date in tabelul 2 in functie de natura materialelor existente in debleu.

NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA TALUZELOR
Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau
prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase
1.0 : 1.5
Pamanturi mamoase 1.0 : 1.0 ... 1.0 : 0.5
Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) 1.0 : 0.1
Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de
alterabilitate si de adancimea debleelor
1.0 : 1.5 ... 1.0 : 1.0
Roci stancoase nealterabile 1.0 : 0.1
Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea
favorabila in ce priveste stabilitatea
de la 1.0 : 0.1 pana la pozitia verticala sau
chiar in consola

In deblee mai adanci de 12.00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone
umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili
printr-un calcul de stabilitate.
257 . Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect
aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.
2.5.8. Daca apare ca stabilitatea pamanturilor nu este asigurata, se va urgenta masuri de
consolidari si sa previna imediat "Inginerul".
25.9 Debleele in terenuri moi, ajunse la cota vor suporta o compactare de suprafata care va fi
executata de asa maniera incat sa se obtina pe o adancime de 30 cm un grad de compactare de
cel putin 100% Proctor normal conform prevederilor din tabelul 4.
2.5.10. In terenuri stancoase in care este necesar sa se recurga la exploziv, va trebui sa se
stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat sa obtina direct de la
explozii:

- degajarea la gabarit a taluzelor si platformei
- ea mai mare fractionare posibila a rocii evitand orice risc de degradare a lucrarilor
proiectului.
2.5.11. Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se viziteze, in mod frecvent si in
special dupa explozie taluzurile de deblee si terenurile de deasupra acestora in scopul de a se
inlatura partile de roca care ar putea sa fie dislocate de explozii sa din alte cauze.
Dupa executia lucrarilor, se va verifica in mod contractoriu ca adancimea necesara este
peste tot atinsa.
.
2.5.13. Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este
lasata la alegere. El are posibilitatea e a realiza o adancime suplimentara, apoi
de a completa, apoi de a complete cu un strat de pamant, pentru aducerea la
cote, care va trebui compactat cum este aratat in art. 14.

2.5.14. Daca proiectul comporta reutilizarea in ansamblu a debleelor sensibile de apa
Inginerul va prescrie:
- in perioada ploioasa: extragere verticala
- dupa perioada ploioasa: extragerea verticala
- dupa perioada ploioasa: extragerea in straturi pana la orizontul a carui continut in apa
va fi superior cu 10 puncte umiditatii optime Proctor normal.

2.5.15. In timpul executiei debleelo se vor conduce lucrarile de
asa maniera ca pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleelor sa nu fie
degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui in special sa se inceapa cu lucrarile de
debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung.
Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor se va
Mentine o panta suficienta la suprafata partii excavate si sa execute in timp util santuri, rigole,
lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.

2.6. PREGATIREA TERNULUI DE SUB RAMBLEE
In afara de lucrarile pregatitoare aratate la art. 8 lucari care sunt comune atat sectoarele de
debleu cat si celor de rambleu, pentru acestea din urma mai sunt necesare si alte lucrari,
pregatitoare dupa cum urmeaza:
2.6.1. Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20% se va executa
trepte de infratire avand o inaltime de 0.20 m si distantate la miximum 1.00 m terenuri obisnuite
si cu inclinare de 4% spre vale.
Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Inginer.

2.6.2. In completarea pregatirilor prevazute la art. 8, pe terenurile reanimate in cursul
acestor pregatiri sa pe terenuri de slaba portanta desemnate prin caietul de sarcini speciale se
va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime minimala de 30 cm,
pentru a obtine un grad de compactare Proctor normal .

2.7. EXECUTIA RAMBLEELOR
2.7.1. PRESCRIPTII GENERALE
2.7.1.1. Nu se va executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului
indicate in caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de
Inginer.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata in caietul de santier.
2.7.1.2. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
2.7.1.3. Executia rambleelor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale
definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de
intemperii.
Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de Inginer .

2.7.2. MODUL DE EXECUTIE A RAMBLEELOR
2.7.2.1. Rambleele se executa din straturi elementare suprapuse, pe cat posibil orizontal,
pe intreaga latime a platformei si in principiu pe intrega lungime a rambleului.
Daca dificultatile speciale, recunoscute de Inginer, o impun straturile elementare pot fi
executate pe latimi inferioare celei a rambleului. Acest rambleu va fi atunci executat din benzi
alaturate care impreuna acopera intreaga latime a profilului, decalarea in inaltime intre doua
benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea maxima impusa.
2.7.2.2. Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a
platformei in grosimea optima de compactare stabilita, urmand realizarea unui profil longitudinal
pe cat posibil paralele cu profilul definitiv.
Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui sa prezinte pante suficient de mari
pentru a asigura scurgerea rapida a apelor de ploaie. In lipsa unor precizari in caietul de sarcini
speciale aceste pante vor fi de minimum 5%.
2.7.2.3. La realizarea umpluturilor cu latimi mari, peste 3.00 m, se pot folosi la baza
acestora blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea sub 0.50 m cu conditia respectarii
urmatoarelor masuri:
- impanarea golurilor cu pamant
- asigurarea tasarilor in timp
- realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel putin
2.00 m grosime la partea superioara a rambleului.

2.7.2.4. La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru
aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile
in consecinta pentru punerea in opera respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand
pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea cat mai aproape
de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii
optime.

2.7.3. COMPACTAREA REMBLEELOR
2.7.3.1. Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare
Proctor normal prevazute in STAS 2914-84.





2.7.3.2.

Inainte de inceperea lucrarilor va realiza cate un tronson de incercare de
minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi
obtinuta se va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare dupa ce va aduce
modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie
sa fie metionate in registrul de santier.
In cazurile cand nu se va putea sa fie satisfacuta aceasta obligatie grosimea straturilor
succesive nu va putea depasi 20 cm dupa compactare.

2.7.3.3. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile de beton
de ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor
de verificare.

2.7.4. CONTROLUL COMPACTARII
Starea rambleului este controlata prin supravegherea pe masura executiei care va fi strat dupa
strat.

2.7.5. PROFILE SI TALUZE
2.7.5.1. Lucrarile vor fie executate de asa meniera incat dupa cilindrare profilele din
proiect sa fie realizate cu tolarantele admisibile.
Profilul taluzului va fie obtinut, in lipsa unor dispozitii contrare in caietul de sarcini
speciale prin metoda rembleului excedentar.
Taluzul nu trebuie sa se prezinte nici cu scobituri si nici cu excrescente, in afara celor
rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.
2.7.5.2. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta
corespunzatoare vor avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime pe verticala date in
tabelul6.
NATURA MATERIALULUI IN RAMBLEU H
(max m)
Argile prafoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrisuri sau balasturi 10

2.7.5.3. In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 6 dar pana la
12.00, inclinarea taluzurilor pe inaltimile din tabelul 2 socotite de la nivelul platformei drumului
in jos va fi de 1:1.5 iar pe restul inaltimii la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2.
2.7.5.4. In rambleele mai inalte de 12.00, precum si la cele situate in albiile majore ale
raurilor, vailor si in baltile unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine, inclinarea
taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de
1.31.5.

2.7.5.5. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta
redusa, vor avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime h max pe verticala date in tabelul 7,
in functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.

Panta terenului
de fundatie
Caracteristicile terenului de fundatie
a) Unghiul de frecare interna in grade
5
o
10
o
15
o

b) Coeziunea materialului KPa
30 60 10 30 60 10 30 60 80

naltimea maxima a rambleului, h max, in m
0 3.00 4.00 3.00 5.00 6.00 4.00 6.00 8.00 10.00
1:10 2.00 3.00 2.00 4.00 5.00 3.00 5.00 6.00 7.00
1:5 1.00 2.00 1.00 2.00 3.00 2.00 3.00 4.00 5.00

2.7.5.6. Tolerantele de executie pentru suprafatarea platformei si a taluzurilor sunt
urmatoarele:
- profil platforma fara strat de forma +/- 3 cm
- profil platforma cu strat de forma +/- 5 cm
- taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.
Tolerantele pentru ampriza rambleului realizat fata de proiect este de + 50 cm.

2.7.6. PRESCRIPTII APLICABILE PAMANTURILOR SENSIBILE LA APA
2.7.6.1. Cand la realizarea rambleelor sunt folosite pamanturi sensibile la apa si nu sunt
masuri speciale in caietul de sarcini se va face :
- Punerea in opera si compactarea imediata a debleelor sau a pamanturilor din gropi de
imprumut la locul de folosire cu un grad de umiditate convenabil.
- Asternerea in asteptarea compactarii si scarificarea in vederea reducerii umiditatii prin
evaporare;
- Tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii;
- Practicarea de drenuri deschise in vederea reducerii umiditatii a celor a caror continut
excesiv de apa nu ar fi permis obtinerea pe loc a unei densitati suficiente si realuarea
ulterioara a compactarii.
Pentru aceste pamanturi se va impune prescriptii speciale
in ce priveste evacuarea apelor.
.

2.7.7. PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEELOR DIN MATERIAL STINCOS
2.7.7.1. Descarcarea materialului derocat in rambleu si nivelarea lui va fi organizata de
maniere de a obtine un material omogen si pe cat posibil cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea o grosime care va fi determinata in functie de dimensiunea
materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea in nici un
caz sa depaseasca 0.80 m in corpul rambleului. In cei 0.30 m superiori, se vor elimina blocurile
a caror dimensiune cea mai mare va depasi 0.20 m.
Blocurile de stinca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi
fractionate.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleelor trebuie sa fie omogena.
Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stincoase, prezentand un
procentaj de goluri ridicat este interzisa.
2.7.7.2. Rambleele vor fi compactate cu cilindri vibratori de 8 to cel putin,sau cu utilaje cu
senile de 25 to cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa suficienta pentru
a facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde:
Q reprezinta volumul rembleului pus in opera intr-o zi masurat in mc dupa compactare
S - reprezinta suprafata maturata intr-o zi de utilajul de compactare deplasandu-se cu
viteza stabilita in timpul experimentarii.
Valoarea parametrilor va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin
incercari cu placa permitand sa obtina un modul al primei incercari cel putin egal cu 500 bari si
un raport E2/E1 inferior lui 0.15.

2.7.7.3. Platforma va fi nivelata admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleelor
inmaterial stincos art.12 tabel.3.
Toleranta nivelarii taluzelor neacoperite va fi astfel ca toate blocurile sa fie incastrate cel
putin pe jumatate din grosimea lor.

2.7.8. PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEELOR NISIPOASE
2.7.8.1. Rambleele din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea
taluzelor in scopul de a le proteja de eroziune.
Grosimea straturilor elementare va fi cea care permite obtinerea compactarii cerute.
2.7.8.2. Vor fi stropite pana la obtinerea unei umectari omogene a masei nisipoase pe
intreaga grosime a stratului elementar.
2.7.8.3. Platforma si taluzele vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate la art. 12
tab.4.Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzele
nisipoase.



2.7.9. PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEELOR LA LIMITA LUCRARILOR
DE ARTA.
2.7.9.1. In lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleele vor
ficonstituite din materiale identice cu cele adoptate pentru platforma cu exceptia
materialelorstancoase. Pe o latime min de 1 metru, plecand de la zidarie, vor fi inlaturate
pietrele a caror dimensiune depaseste 10 cm.
2.7.9.2. Ele vor fi compactate cu ajutorul utilajelor, respectand integritatea lucrarilor
permitand obtinerea gradului de compactare .

2.7.10. PROTECTIA IMPOTRIVA APELOR
Se va asigurea protectia rambleelor contra apelor pluviale si inundatiilor provocate de
ploi a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice inregistrate in cursul
ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai
apropiatastatie pluviometrica.
CAPITOLUL III - EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, repspectandu-se
sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sa ramana constant paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nuva fi
tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivului stincos. Parapetele santusau a
rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate.
La sfirsitul santierului si inainte de receptia finala santurile sau rigolele vor fi complet
degajate de bulgari si blocuri ebulate.


3. 1. FINISAREA PLATFORMEI
3.1.1. Stratul superior al platformei va fi ingrijit compactat, nivelat si complectat respectand
cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 4, respectiv in tabelul3.
In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:
- la latimea platformei:
- +/- 0.05 m, fata de ax
- +/- 0.10 m, la latimea intreaga
- la cotele proiectului:
- +/- 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.

3.1.2. Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat terasamentele, platforma va
fi nivelata transversal urmarind profilul acoperis, constituit din doi versanti plani, inclinati cu 4%
spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in planuri fara sa coboare sub o
panta transversala de 4%.

3. 2. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL
Cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in
trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste
trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal.
Terenul vegetal trabuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si
umectat inainte de raspindire.
Dupa raspindire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe
timp de ploaie.

3. 3. DRENAREA APELOR SUBTERANE
Drenarea apelor se va face decat in masura in care acestea pot fi evacuate prin
gravitatie.
Lucrari de drenarea apelor subterane care s-ar putea sa se dovedeasca necesare vor fi
definite prin dispozitii si reglementarea lor va interveni in lipsa unord ispozitii speciale ale
caietului de sarcini speciale conform prevederilor Clauzelor administrative generale.

3. 4. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE
In timpul termenului de garantie, se va executa in timp util si pe lucrarile necesare
pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor si a rambleelor si sa corijeze tasarile
rezultate dintr-o proasta executie a lucrarilor.
In afara de aceasta, se va executa in aceiasi perioada si la cererea scrisa a toate
lucrarile complementare care vor fi necesare ca urmare a degradarilor de care antrepriza nu va
fi responsabila
.

3. 5. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR
3.5.1. Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:
- verificarea trasarii axului si amprizei drumului

- verificarea pregatirii terenului de fundatie
- verificarea calitatii si starii pamantului utilizat
- controlul grosimii straturilor asternute
- controlul compactarii terasamentului
- controlul caracteristicilor platformei drumului
- controlul capacitatii portante.

3.5.3. Verificarea trasarii axului si amprizei drumului se va face inainte de inceperea
lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor
proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/- 0.10 m in raport cu reperii pichetajului general.
Verificarea pregatirii terenului de fundatie.

3.5.4. Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa cum s-a curatat terenul, s-a
indepartat stratul vegetal si s-a compactat pamantul, se determina gradul de compactare si
deformabilitatea terenului de fundatie.

3.5.5. Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii
lucrarilor ascunse specificandu-se si eventuale remedieri necesari.

3.5.6. Numarul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare este
de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.

3.5.7. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu pirghii
conform instructiunilor tehnice departamentale indicativ CD 31-94.

3.5.8. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profile transversale amplasate la
max. 25 m unul dupa altul in trei puncte (dreapta, ax, stinga) de pe ampriza variantelor de drum
nou. Pentru portiunile unde se executa banda a 3-a se va face o verificare din 25 in 25 m.

3.5.9. La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara
daca deformatia elastica corespunzatoare vehiculului etalon are valori mai mari decat cea
admisibila in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul
terenului de fundatie se stabilesc in functie de tipul pamantului de fundatie conform tabel.8.

3.5.10. Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundatii se va face in
corelatie cu masuratorile cu deflectometrul in punctele in care rezultatele acestora atesta valori
de capacitate portanta scazuta.
Verificarea calitatii si starii pamantului.

3.5.11. Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale
pamantului .
In cazul probelor extrase din gropile de imprumut se va determina si densitatea in stare
uscata.
Verificarea grosimii straturilor asternute.

3.5.12. Grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului va fi verificata,
ca trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de pamant
respectiv si utilajele folosite la compactare.
Verificarea gradului de compactare.

3.5.13. Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat
de pamant pus in opera.


In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si de la
baza stratului cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza
stratului cand grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezitive se va preleva
o singura proba din fiecare punct care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm

cap.7.
Verificarea gradului de compactare se face prin compactarea densitatii in stare uscata a
acestor probe cu densitate in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS
1913/1383.
Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face in minimum trei puncte
repartizate stinga, ax, dreapta, in sectiuni diferite pentru fiecare sector de 250 m lungime.

3.5.14. In cazul cand valorile obtinute nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul 4
se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.

3.5.15. Nu se va trece la executia stratului urmator atat timp cat rezultatele verificarilor
efectuate nu confirma realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a
stratului nefiind posibila.

3.5.16. Portiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometrul
sau cu deflectometrul cu pirghie.
Controlul caracteristicilor platformei drumului.

3.5.17. Controlul caracteristicilor platformei drumului se face dupa terminarea executiei
terasamentelor si consta in verificarea topografica a nivelmentului si determinarea
deformabilitatii cu ajutorul deflectometrului cu pirghie la nivelul platformei drumului.

3.5.18. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt +/- 0.05 m
fata de prevederile proiectului. In ce priveste suprafata platformei si nivelarea taluzelor
tolerantele sunt cele aratate in art. 12 si 14 in prezentul caiet de sarcini.
Controlul topografic al nivelmentului va fi facut pe profile din 20 in 20 m.

3.5.19. Deformabilitatea platformei drumului este stabilita prin masuratori cu deflectometrul
Cu pirghie.
La nivelul platformei (patului) se considera realizata capacitatea portanta necesara daca
deformatia elastica corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 91 KN are valori mai mari decat
cea admisa conform tabel 8.


Tipul de pamant conform STAS 1243-88
Valoarea admisibila a deformatiei elastice
1/100 mm
Nisip prafos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa
nisipoasa, argila
450
CAPITOLUL IV - RECEPTIA LUCRARII
Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze
de executie) unei receptii preliminare si unei receptii finale.

4.1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
4.1.1. In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrari
ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatii
si de prezentul caiet de sarcini.

4.1.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptia pe faze, in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.

4.1.3. Receptia pe faze se va executa, iar documentul ce se incheie ca urmare a receptiei sa
poarte amblele semnaturi.

4.1.4. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
- trasarea si sablonarea lucrarii
- decaparea stratului vegetal
- compactarea terenului de fundatie
- in cazul rambleelor pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea
umpluturii sub cota stratului de forma
- in cazul sapaturilor la cota finala a sapaturii

4.1.5. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de
control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.

4.2. RECEPTIA PRELIMINARA
4.2.1. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la
efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se:
- concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini
speciale si a proiectului de executie
- natura pamantului din corpul drumului
- concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini

4.2.2. Lucrarile nu se vor receptiona daca:
- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect
- nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in
parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze)
- lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare
- nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei
- se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor,
ravinari ale taluzelor, etc
- nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului.
Defectiunile se vor consemna si se va stabili modul si termenul de remediere
.
4.3. RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat si daca au fost
intretinute corespunzator.







2. CAIET DE SARCINI - FUNDATIE DE BALAST SI BALAST
II. FUNDAIE DE BALAST SI BALAST OPTIMAL


C A P I Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-
un singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect si variaza conform
prevederilor STAS 6400 - 84 intre 15 si 30 cm.T O L U L I - MATERIALE

1.1 AGREGATE NATURALE


COMPACTARE

CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se
stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.

Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:

du max. P.M. = greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm

Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.

2.2 CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

2.2.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe
prelevate din lucrare si anume:

du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc
W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
in vederea stabilirii gradului de comapctare gc.

d.u.ef.
gc. = ------------- x 100
du max.pM

2.22. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la
art.13.

C A P I T O L U L III -PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

3.1 MASURI PRELIMINARE

3.1.1. La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea
lucrarilor de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea
acestor lucrari.

3.1.3. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din
fundatii - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub
rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest
scop in proiect.

3.2 EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI

Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o
latime de cel putin 3,40 m (dublul latimii utilajului de compactare).

Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curente,
component atelierului de compactare si modul de actionare a acestuia pentru realizarea
gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de raspndire
pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta.


3.3 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

3.3.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal
intr-unul sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima
de compactare stabilita pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.

3.3.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se
stabileste de laboratorul de santier tinnd seama de umiditatea agregatului si se adauga prin
stropire.
Stropirea va fi uniforma evitndu-se supraumezirea locala.


3.3.3. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,
acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca
straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurndu-se si masurile de
evacuare a apelor .

3.3.4. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau ramn dupa
compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari
mai mari de 4 cm se complecteaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.

3.3.5. Este interzisa executia din balast inghetat.

3.3.6. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu
pojghita de gheata.

3.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI

3.4.1. In timpul executiei stratului de fundatie din balast optimal se vor face pentru verificarea
compactarii incercarile si determinarile conform STAS : 1913/13-83; 4606-80; 1913/15-75;
NORMATIV CD 31-94.


.

-CONDIII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICAR
4.1. ELEMENTE GEOMETRICE

4.1.1. Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast optimal este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul
la fiecare 200 m de strat executat.

4.1.2. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.

4.1.3. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast optimal este cea a imbracamintii
prevazuta in proiect.

4.1.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.

4.2. CONDITII DE COMPACTARE

Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pna la realizarea
gradului de compactare 95-98%. Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice IV si V si
98%...100%
Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I - III.
Pentru autostrazi se admite realizarea unui grad de compactare de 98% numai intr-un numar de
5% din punctele masurate.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca
valoarea inregistrata este mai mica dect valoarea admisibila care este 250 [1/100] mm.

4.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime
astfel:
- in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi
mai mari de +/- 9 mm

-
in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi
mai mari de +/- 9 mm
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari dect cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se
va face corectarea suprafetei fundatiei.



5.1. RECEPTIA PE FAZA

Receptia pe faza se efectueaza atunci cnd toate lucrarile prevazute in documentatii
sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu STAS cu vigoare.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul
executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie "Procesul verbal" de receptie.

5.2. RECEPTIA FINALA

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
prevederilor legale in vigoare HGR 273/94 precum si a prevederilor din prezentul caiet de
sarcini.
Receptia finala se prevede la drumurile la care stratul are caracter de imbracaminte
provizorie.





III. STRAT DE BAZA DIN ANROBATE BITUMINOASE SI
IMBRACAMINTI ASFALTICE CILINDRATE

GENERALITATI

C A P ITOLUL I- NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA
MATERIALELOR

MODUL DE PUNERE IN OPERA

1. LUCRARI PREGATITOARE

.1.1 Pregatirea stratului suport

Inainte de asternerea mixturii, stratul de suport de fundatie trebuie bine curatat.
In cazurile in care straturile suport au un profil transversal necorespunzator sau denivelari,
se vor lua masuri de rectificare a acestora.
Suprafata stratului suport, pe care se asterne stratul de baza trebuie sa fie uscata.

1.2 Amorsarea
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport
cu o emulsie de bitum cationic cu rupere rapida. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in
urmatoarele cazuri:
- strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa;
- strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai
mare de trei zile de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se asteapta
timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.
In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum
pur.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea
asternerii mixturii bituminoase.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase.
Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m.

2. ASTERNEREA

TRANSPORT

Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele
cu bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta
(motorina, pacura, etc.) este interzisa.

Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul
de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice de punere in opera de asa natura incat
sa nu avem intreruperi.
Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la
terminarea incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.


In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale, punerea in opera a
mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fara
sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate prin caietul de prescriptii
speciale.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform atat din punct de vedere al
grosimii, cat si cel al afanarii.
Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu este
posibil, Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor
longitudinale.
Grosimea maximala a materialelor raspandite printr-o singura trecere este fixata de caietul
de prescriptii speciale.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la
statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.
Un lucrator calificat va corija imediat dupa asternere si inainte de orice compactare
denivelarile flagrante cu ajutorul unui suport de material proaspat depus cu grija in fata lopetii.
In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru
a se evita o raspandire neuniforma a materialului.
o

3. TEMPERATURA DE ASTERNERE

Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10
C, in perioada martie-octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare.
De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.








Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului.
Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a
obtine compactitatea optima.
Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 12 vor fi
refuzate.
Aceste mixturi trebuie evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In
acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urmare
a unei pene.

4. GROSIMEA STRATULUI DE ASTERNERE
Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru :
- stratul de uzura intr-o singura asternere;
- stratul de legatura intr-o singura asternere;
- stratul de baza intr-o singura sau mai multe asterneri succesive in functie de grosimea
stratului si utilajelor folosite.

5. ROSTURI LONGITUDINALE SI TRANSVERSALE
Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.
Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului
longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de
legatura sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant
hidraulic.
Un decalaj minim de ordinul a 20 cm este necesar si totodata sa nu se gaseasca sub urma
rotilor.
Rosturile separand mixturile bituminoase de la o zi la alta trebiue sa fie realizate in asa fel
incat sa asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi.
Marginea vechii benzi va fi badijonata cu emulsie de bitum.
Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.
Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de
cca. 50 cm.
Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum exact inainte
de realizarea benzii noi.



3.7. COMPACTAREA



3.7.1. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se
obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare
(deflexiuni caracteristice)
Compactarea are loc in lungul drumului, de la margine spre ax pe sectoarele in panta sau
cu panta transversala unica, se efectueaza de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se putea evita valurirea
imbracamintii.
Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata,
se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.

3.7.2. La executia in mai multe straturi succesive, cum este cazul la straturile de baza,
asternerea si compactarea se vor efectua separat pentru fiecare strat in parte. Se va asigura o
perfecta legatura intre straturi, stratul superior se va aplica la cel mult 24 ore de la aplicarea
ultimului strat, a carui suprafata trebuie sa fie uscata si curata.

3.7.3. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie
niciodata sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.


3.8. TRATAREA SUPRAFETEI

Dupa executarea imbracamintilor se procedeaza la inchiderea porilor suprafetei prin
raspandire de 23 kg/mp nisip de 03,15 mm bitumat cu 23% bitum prin cilindrare, exceptie
facand betoanele asfaltice rugoase.
Se va da preferinta utilizarii nisipului de concasaj.
Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate inainte de aceasta data
in zone umbrite cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus se va realiza cu aprobarea
Inginerului pe baza constatarilor pe teren inchiderea suprafetei prin Badijonare.
Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida
cu 60% bitum diluata cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata
nealcalina) si raspandire de nisip 03,15 mm cu un continut cat mai redus de praf (sub 0,09
mm) in cantitatile aratate mai jos:
a. stropire cu bitum 0,5 kg/mp
- raspandire de nisip (de preferinta cu concasaj) 35 kg/mp
b. stropire cu emulsie catodica cu 60% bitum diluat cu apa 0,81 kg/mp
- raspandire nisip 35 kg/mp
Inchiderea se poate face si cu suspensie de bitum filerizat diluata pana la 15 % continut de
bitum cu aceeasi cantitate de nisip.
Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic cu
agregate mari, in prima luna de la circulatie, printr-un tratament bituminos executat la cald.


3.9. CONTROLUL PUNERII IN OPERA
3.9.1. Controlul compactarii

a. Autocontrolul compactarii
In cursul executiei compactarii se va veghea in permanenta la:
- cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercari;
- utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune
continua si regulata;
- elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers,
viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu
pneuri) sa fie respectate cu strictete.

b. Controlul ocazional de compactare
Pe parcursul executiei lucrarilor, Inginerul isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari
pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca
urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol.
In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de
referinta prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, Inginerul impune noi
incercari de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate.
Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt
hotarate.

3.9.2. Reglarea nivelmentului
Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu
repere independente soselei, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete
corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea
stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte
puncte fixate de Inginer.
Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt:
+/- 2,5% pentru stratul de baza;
+/- 1,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura.
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este
considerata convenabila.


3.9.3. Controlul denivelarilor

Controlul denivelarilor este efectuat aplicand pe suprafata fiecarui strat:
- in sens transversal, o rigla de 3 m lungime cand drumul este cu o panta plana;
- in sens longitudinal, o rigla de 3 m lungime.
Controlul longitudinal va fi efectuat prin trecerea riglei in ax a fiecarei benzi de asternere,
in dreptul fiecarei sectiuni transversale proiectate sau in oricare din locurile indicate de Inginer.
Controlul transversal de regula, va putea fi efectuat in orice profil transversal.
Denivelarea maxima masurata nu va trebui in nici un caz sa depaseasca valorile inidcate.


3.9.4. Rugozitatea stratului de uzura
Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin masuratori cu pendulul SRT si vor fi
respectate valorile minime prevazute in STAS 8849/87.




CONDITII TEHNICE
IMBAD 4.1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA

4.1.1. Grosimile straturilor vor fi cele prevazute in profilul transversal tip al proiectului.
Abaterile locale de la grosimile prevazute in proiect, pentru fiecare strat in parte este de
10%.
4.1.2 Latimile straturilor vor fi cele prevazute in proiect. Abaterile locale de la latimile
prevazute in proiect, sunt de 5 cm.
Abaterile permise pentru pante transversale fata de cele prevazute in proiect, sunt de
0.5%.
Abaterea limita locala admisa pentru cotele din profilul longitudinal va fi:
- pentru stratul suport si stratul de baza +/- 2.5 cm;
- pentru stratul de uzura, binder si de rezistenta (beton asfaltic) +/- 1.5 cm.
-
ATE
RECEPTIA LUCRARILOR
5.1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE
Receptia pe faze determinante stabilite in proiectul tehnic privind straturile : de baza, de
legatura si de uzura, se vor efectua conform HG 273/94 (Regulament de receptie a lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora).
5.2. RECEPTIE FINALA
Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie conform HG 273/94.





III. UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE ASFALTICE
METODE DE ASTERNERE
PREGATIREA SUPRAFETEI
Vor trebui luate masuri ca marginile drumului existent sa fie drepte si paralele cu axul
drumului.
Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. Neregularitatile
suprafetei longitudinale si transversale se masoara cu dreptarul standard de 3 m. Neregularitatile
mai mari de 10 mm si fisurile mai mari de 6 m vor fi corectate cu un amestec realizat din bitum si
nisip fin. Neregularitatile suprafetei mai mari de 10 mm atat pe directia transversala cat si pe directie
longitudinala, constatate in urma masuratorilor efectuate cu un dreptar standard cu lungimea de 3
m, ca si crapaturile cu o latime mai mare de 6mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec
realizat din bitum si nisip fin.
In cazul suprafetelor asfaltice pe care degradarile sunt raspandite, metoda (ce poate fi
indicata si in proiect) consta in asternerea unui strat asfaltic de egalizare de min. 20 mm, inaintea
geogrilei (sau sub geogrila).
O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor asfaltice pe care degradarile
sunt raspandite, sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect, consta in asternerea
unui strat asfaltic de egalizare, cu grosimea minima de 20 mm si care va fi asternut inainte de
amplasarea geogrilei.
Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata. Acest lucru se realizeaza prin
indepartarea materialelor straine, cum ar fi particolele de praf sau altele.
ASTERNEREA GEOGRILELOR
Pe suprafata pe care urmeaza sa se astearna geogrilele, se va pulveriza un strat de bitum
pur, incalzit la maximum 150
0
C, sau o emulsie bituminoasa cu concentratia de 0.8 - 1.2 l/m
2
,
incalzita tot la o temperatura maxima de 150
0
C.
Acest tratament al suprafetei se va aplica succesiv pe fasii cu o latime minima de 0.30 m, in
functie de tipul suprafetei respective.
Suprapunerea fasiilor de geogrile se va realiza pe minimum 0.20 m.
Asternerea georgrilelor se va face cu ajutorul unor tiranti de calitate corespunzatoare,
atasati la utilajele de transport. Tirantii se vor prinde pe una din laturile sulului de geogrile, in timp ce
latura opusa a materialului va fi ancorata cu cuie si placute de suprafata rutiera, astfel incat sa se
obtina o intindere perfecta, fara nici o cuta, a geogrilei pe suprafata suport.
Se va asterne apoi stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, reducand la
minimum accelerarile sau franarile, precum si schimbarile de directie in timpul deplasarii utilajelor pe
suprafata neprotejata a stratului de geogrile


















IV. UTILIZAREA UNEI COMBINATII DE GEOGRILE SI MATERIAL
GEOTEXTIL (MATERIALE GEOSINTETICE COMBINATE) LA

METODE DE ASTERNERE
PREGATIREA SUPRAFETEI
Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. Denivelarile
longitudinale sau transversale mai mari de 10 mm, constatate in urma masuratorii acestora cu un
dreptar standard de 3 m lungime sau crapaturile mai largi de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea
unui amestec realizat din bitum si nisip fin sau a altor materiale corespunzatoare.
O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor mari degradate, sau in cazul in
care aceasta metoda este indicata in proiect, consta din asternerea unui strat de asfalt de egalizare,
care trebuie sa aiba o grosime minima de 20 mm si care va fi turnat inainte de aplicarea materialului
geotextil combinat.
Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata in urma indepartarii
materialelor straine, cum ar fi particolele de praf sau altele.
ASTERNEREA MATERIALULUI GEOTEXTIL COMBINAT
Pe suprafata suport obtinuta asa cum s-a mentionat, se va pulveriza un strat de bitum pur,
incalzit la o temperatura de 150
0
C (sau o emulsie bituminoasa) cu o concentratie de 0.8 - 1.2 l/m
2
.
Tratamentul se aplica succesiv, pe cate o fasie cu o latime de 0.30 m, materialul geotextil fiind
asezat cu fata in jos.
Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum, iar daca apare o cantitate de bitum in exces,
aceasta va fi indepartata prin periere.
Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe minimum 0.20 m.
Stratul urmator de beton asfaltic, se va asterne reducand numarul de accelerari si franari ca
si numarul operatiilor de schimbare a directiei de deplasare a utilajelor care actioneaza direct pe
suprafata neprotejata de material geotextil.
Temperatura maxima de asternere va fi de 150
0
C. Stratul de asfalt de deasupra nu trebuie
sa acopere in intregime materialul geotextil pentru a permite derularea in continuare a sulurilor de
material si pentru a asigura suprafata minima de suprapunere a straturilor de material.









V. IMBRACAMINTI BITUMINOASE IN STRAT DE UZURA
LUCRARI PREGATITOARE
Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii, stratul suport se remediaza si se reprofileaza daca este cazul,
apoi se curata si se amorseaza .In acest scop se procedeaza in felul urmator:
se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie ;
se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat
de egalizare din mixtura asfaltica sau prin frezare ;
se remediaza defectiunile existente , conform reglementarilor in vigoare si se
rezolva problemele privind drenarea apelor ;
se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentelor cu lama
autogrederelor si prin maturarea mecanica a partii carosabile.
se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa
. Amorsarea
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport
cu emulsie bituminosa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se realizeaza
mecanizat cu autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea
uniformitatii si a dozajelor prescrise. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:
strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa;
strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la
interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura. Dupa
amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.
In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum
pur.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea
asternerii mixturii bituminoase.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase.
Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m, in film continuu.
Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixturi asfaltice trebuie sa fie uscata.
ASTERNEREA
Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor
capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate.
In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte
urmatoarele:
temperatura mixturii asfaltice la asternere ;
grosimea constanta a stratului asternut ;
parametrii geometrici ai stratului depus ( inaltime , latime ) trebuie
respectati conform documentatiei de executie
senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa
se faca inainte de inceperea lucrului
incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie , dar nu mod excesiv (
1530 min. inainte de inceperea turnarii).
trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material , deoarece
grinda nivelatoare se afunda in material afectand planeitatea suprafetei .
Temperatura de asternere
Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10
o
C, in perioada martie-octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare.
De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.
Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului.
Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a
obtine compactarea optima.
Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 12 vor fi
refuzate.
Aceste mixturi trebuie evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In
acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urmare a
unei pene.
Grosimea stratului de asternere
Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie
In cazul in care stratul support este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia
la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui strat de
egalizare din mixtura asfaltica , fie prin frezare.
Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea
volumului de mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii
asfaltice calculat conform cotelor din proiectul de executie .
Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru:
- stratul de uzura intr-o singura asternere;
- stratul de legatura intr-o singura asternere sau mai multe asterneri succesive functie de
grosimile de asternere, cu conditia realizarii gradului de compactare prescris prin caietul de sarcini;
Punerea in opera
Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilor din prezentul
caiet de sarcini, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare - finisoare prevazute cu palpator
si sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu, pe fiecare strat, pe toata lungimea
unei benzi programata a se executa in ziua respectiva.
Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare, atunci cand acest lucru nu este
posibil, se propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la
statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.
Un lucrator calificat corecteaza imediat dupa asternere si inainte de orice compactare
denivelarile flagrante cu ajutorul unui aport de material proaspat depus cu lopata, in fata esalonului
de asternere.
In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a
se evita o raspandire neuniforma a materialului.

Rosturi longitudinale si transversale
Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.
Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului
longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura
sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic.
Rosturile care separa mixturile bituminoase de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel
incat sa asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi.
Marginea vechii benzi va fi taiata cu ajutorul un taietor de rost si badijonata cu emulsie de
bitum.
Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.
Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de
cca. 50 cm.
Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum inainte de
realizarea benzii noi.
COMPACTAREA
Mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului
de goluri continut in masa materialului pus in opera.
La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii care sa asigure caracteristici
tehnice si gradul de compactare pentru fiecare mixtura in parte.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , se determina, la inceputul
lucrarilor, pe un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce
trebuiesc utilizate, in functie de performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea
stratului .
Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru
lucrarea respectiva, utilizand mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele
pentru productia curenta.
Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95% din
msurtorile efectuate un grad de compactare 100% ; cele 5% masuratori (restante) nu vor trebui
sa aibe o compactitate inferioara valorii de 95% .Numarul atelierelor de compactare se va stabili in
functie de numarul punctelor de asternere.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina
valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate si suprafatare (deflexiuni
caracteristice).
Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu
rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare.
Rosturile transversale se compacteaza inclinat sau, de preferat, perpendicular pe axul
drumului, la inceput prin suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspat doar cca 15-20 cm, continuand
progresiv, pas cu pas, pana la compactarea intregii zone calde cu toata latimea ruloului.
. Rosturile longitudinale se compacteaza in lungul lor, astfel incat la inceput ruloul sa calce
doar 15-20 cm pe asfaltul cald si continuand progresiv compactarea pana cand ruloul ajunge sa
calce cca 15-20 cm pe asfaltul vechi.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se putea evita valurirea
imbracamintii.Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe
suprafata, se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.
Conform reglementarilor tehnice in vigoare pentru imbracamintile bituminoase, atelierul de
compactare este alcatuit din :
compactor cu pneuri de 160 KN si compactor cu rulouri netedede 120 KN
compactor cu rulouri netede de 120 KN

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodata
sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.
TRATAREA SUPRAFETEI
Dupa executarea imbracamintilor daca este cazul se procedeaza la inchiderea porilor
suprafetei prin raspandire de 2.3 kg/mp nisip sort 0.3,15 mm bitumat cu 2.3% bitum prin cilindrare,
exceptie facand betoanele asfaltice rugoase.
Se va da preferinta utilizarii nisipului de concasaj.
Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate inainte de aceasta data,
in zone umbrite cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus, se va realiza cu aprobarea
Inginerului pe baza constatarilor pe teren,inchiderea suprafetei prin badijonare.
Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida
cu 60% bitum diluata cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si
raspandire de nisip sort 0.3 mm cu un continut cat mai redus de praf (sub 0,09 mm) in cantitatile
aratate mai jos:
a) stropire cu bitum 0,5 kg/mp
raspandire de nisip (de preferinta cu concasaj) 3.5 kg/mp
b) stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa 0,8.1 kg/mp
raspandire nisip 3.5 kg/mp
Inchiderea se poate face si cu suspensie de bitum filerizat diluata pana la 15 % continut de
bitum cu aceeasi cantitate de nisip.
Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic cu
agregate mari, in prima luna de la circulatie, printr-un tratament bituminos executat la cald.
CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS DUPA EXECUTIE
Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare se efectueaza prin metode
nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu gamadensimetrul sau
prin prelevarea de carote [o placa de min. (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru
fiecare 7000 m
2
de suprafata executata].
Carotele se prevaleaza in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului, la
aproximativ 1m de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal.
. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor se fac de comun acord cu delegatul
Beneficiarului, astfel incat ele sa reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului executat.
Imbracamintea bituminoasa strat de legatura, strat de uzura trebuie sa indeplineasca
conditiile din Tabelul 14.
Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de
beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune
speciala.
Incercarile se efectueaza conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2.

CONTROLUL PUNERII IN OPERA
. Controlul compactarii
Autocontrolul compactarii
In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:
cadenta executiei sa fie cea retinuta la tronsonul experimental.
utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in
functiune continua si regulata;
elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul
de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre
finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.
Controlul ocazional de compactare.
Pe parcursul executiei lucrarilor, Inginerul isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari
pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca
urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol.
In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de
referinta prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, Inginerul impune noi
incercari de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate.
Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt
hotarate.
Reglarea nivelmentului
Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu
repere independente soselei, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete
corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului)
ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate
de Inginer.
Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt:
+/- 2,5 cm pentru stratul de baza;
+/- 1,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura.
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata
convenabila.
Controlul denivelarilor
Controlul calitatii imbracmintei executata se refera la verificarea elementelor geometrice si a
regularitatii suprafetei imbracamintei prin:
verificarea cotelor profilului longitudinal ,
verificarea latimii imbracmintei drumului , aceasta facindu-se la distanta
de max.50m.
verificarea regularitatii suprafetei;
a) in lungul drumului se efectueaza cu dreptarul de 3 m si cu pana
b) in sensul transversal denivelarile se masoara in punctele indicate in proiect cu
sablonul avand profilul din proiect si lungimea egala cu latimea imbracamintei ;
Rugozitatea stratului de uzura
Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin masuratori cu pendulul SRT si vor fi
respectate valorile minime prevazute in STAS 8849/87.
RECEPTIA LUCRARILOR
6.1. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu HG
273/94 (Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora) in doua
etape :
la terminarea lucrarilor
finala , la expirarea perioadei de garantie
Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile
prezentului caiet de sarcini .
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile
tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre
organele de control (beneficiar, proiectant,diriginte)
In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie.
6. 2. RECEPTIE FINALA
Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie in conformitate cu prevederile legale in
vigoare HG 273/94.si prevederilor din prezentul caiet de sarcini.











- STRAT RUTIER DIN AGREGATE NATURALE
STABILIZATE CU CIMENT
. LUCRARI PREGATITOARE
Inainte de inceperea executiei stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment se va verifica
si receptiona stratul suport conform caietului de sarcini respectiv.
De asemenea, inainte de asternere se va proceda la umezirea stratului suport, in special daca
acesta este constituit din materiale drenante (orice baltire va fi eliminata).

TRANSPORTUL AMESTECULUI
. Amestecul din agregate naturale, ciment si apa se transporta la locul de punere in opera
cu autobasculantele .
Pe timp de arsita si ploaie, amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate pentru a se
evita modificarea umiditatii acestuia.
Durata de transport a amestecului nu va depasi 45 minute.
Capacitatea de transport trebuie sa fie adaptata santierului in asa fel incat sa asigure mersul
continuu al instalatiei de preparare si al atelierului de punere in opera

EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A AMESTECULUI
Inainte de inceperea lucrarilor se va executa un tronson experimental.
Experimentarea se va face pe un tronson de proba de cel putin 30 ml si pe minim latimea unei
benzi de circulatie. Ea are drept scop de a verifica pe santier, in conditii de executie curenta,
realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului pus in opera in conformitate cu prezentul caiet
de sarcini, reglarea utilajelor si dispozitivelor de punere in opera, stabilirea parametrilor compactarii
- grosimea de asternere a amestecului, conditiile de compactare si intensitatea de compactare
necesara.
.
Partea din tronsonul executat considerat ca fiind cel mai bine realizat va servi ca sector de
referinta pentru restul lucrarii.
. PUNEREA IN OPERA A AMESTECULUI
Asternerea si nivelarea
Asternerea si nivelarea amestecului trebuie sa fie realizata astfel incat sa se realizeze
urmatoarele obiective:
- respectarea pentru fiecare strat tolerantele de nivelment admise;
- asigurarea pentru fiecare strat, grosimea prevazuta in proiect in oricare punct al acestuia;
- obtinerea unei suprafatari corespunzatoare.
18.1.1. Asternerea si nivelarea agregatelor stabilizate cu ciment se face cu autogrederul sau cu
repartizatoare mecanice cu vibrare.
Amestecul se descarca in cordoane si apoi cu ajutorul autogrederului sau a repartizatoarelor
mecanice se repartizeaza pe jumatate sau pe intreaga cale cu latimea prevazuta in proiect, in
functie de tehnologia de executie adoptata .
18.1.2. Asternerea se face, de regula, intr-un singur strat.
In cazul fundatiilor, prevazute in proiect cu grosimi mai mari de 22 cm si proiectate a fi realizate
din doua sau mai multe straturi, asternerea se va face conform prevederilor proiectului.

18.1.4. O atentie deosebita se va acorda rosturilor longitudinale de lucru.
Asternerea celor doua straturi adiacente care se executa in aceeasi zi trebuie executate in
decurs de doua ore, pentru a asigura continuitatea structurii stratului de fundatie.
Marginea stratului asternut anterior trebuie sa fie verticala .
Taierea si indepartarea marginilor interioare( catre axul drumului si/acolo unde trebuie executate
straturi adiacente suplimentare) trebuie facute astfel incat sa se asigure o compactare omogena pe
toata latimea partii carosabile a drumului.
Rosturile logitudinale rezultate, trebuie protejate cu folii de polietilena sau cu un alt material similar
pentru evitarea patrunderii corpurilor straine in rost.
La executia rostutilor transversale de lucru, pentru a obtine o margine verticala a stratului,
materialul excedentar trebuie taiat si indepartat.
Asternerea si nivelarea se vor face cu respectarea cotelor de nivelment din proiect, in care scop
se va realiza un reperaj in afara suprafetei de lucru, in cazul nivelarii cu autogrederul sau se vor
pune la cota longrinele si ghidajele pentru finisoarele cu palpatori electronici.
18.2. Compactarea
18.2.1. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului,
efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de
un laborator de specialitate autorizat.
Echipamentul de compactare stabilit in cadrul testelor de proba efectuate, trebuie aprobat de
Inginer, inainte de compactare.
Cilindrul recomandat pentru compactarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment, trebuie sa aiba
urmatoarele caracteristici:
cilindrii tandem cu roti taburi metalice, lisi vibratori cu o greutate proprie minima de 10 to pe
fiecare tambur;
cilindru cu pneuri cu o greutate proprie minima de 18 to si cu o presiune minima in pneu de
5 bari;ateliere combinate (tambur metalic in fata si pneuri in spate ), pot fi folosite numai cu
aprobarea Inginerului.
Atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, va fi prevazut in procedura de executie
aprobata de inginer si aceasta va fi respectata pe toata durata executiei lucrarilor.
In cazul executiei straturilor stabilizate cu ciment in locuri inaccesibile compactoarelor (in
special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare, largiri de
drumuri, etc), compactarea se va efectua cu placi vibratoare.
Calitatea compactarii este apreciata prin gradele de compactare minime realizate, care
trebuie sa corespunda valorilor aratate la punctul 22.1.
In cazurile in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, se va realiza o noua
incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
- grosimea de asternere inainte de compactare astfel ca dupa compactare sa se realizeze
grosimea stratului si gradul de compactare cerut prin caietul de sarcini;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajului propus si a intensitatii de
compactare).
Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S unde "Q" este volumul pus in opera
intr-o anumita unitate de timp (ora, zi, schimb) exprimate in mc si "S" este suprafata cilindrata in
intervalul de timp dat, exprimata in mp.
Raportul Q/S este determinat experimental si se va respecta cu strictete pe tot parcursul
executiei, in care scop este indicat ca utilajul de compactare sa fie dotat cu un dispozitiv care sa
inregistreze datele pentru estimarea lui "S".
Obtinerea densitatii ridicate impune o compactare care sa fie terminata inainte de a incepe
priza. Aceasta conditie conduce la necesitatea incorporarii unui intarzietor de priza in special pe timp
calduros.
Marginile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment trebuie sa fie bine
compactate, odata cu intregul strat din agregate naturale stabilizate.
Compactarea se va face astfel:
- compactorul (fara vibratii) va circula initial cu circa 1/3 din latimea sa pe acostament si 2/3
pe stratul din aggregate naturale stabilizate ;
- apoi compactorul (tot fara vibratii) va trece numai pe stratul stabilizat asa fel incat sa-l
impinga sub acostament dupa care compactarea se continua normal.
Daca compactarea acostamentelor se face inainte de asternerea stratului stabilizat se va asigura
surgerea apelor.
Masuri pentru conditii meteorologice nefavorabileStraturile stabilizate cu ciment se vor executa
in mod exceptional la temperaturi sub +5
o
C dar numai peste 0
o
C si cu exercitarea unui control
permanent .
Este interzisa utilizarea agregatelor naturale inghetate.
Este interzisa asternerea materialului stabilizat pe stratul de suport pe care exista zapada
sau o pojghita de gheata.
Transportul se face cu mijloace rapide, izolate contra frigului, se evita distantele mari de
transport si stationarile pe traseu.
Dupa executia stratului stabilizat, suprafata acestuia se protejeaza imediat prin acoperire
cu prelate sau rogojini, astfel incat intre ele si stratul stabilizat sa ramana un strat de aer stationar
(neventilat de 3.5 cm) grosime cu temperatura la suparafata de minimum +5
o
C timp de 7 zile.
PROTEJAREA STRATURILOR RUTIERE DIN AGREGATE STABILIZATE CU CIMENT
Pentru evitarea evaporarii apei, suprafata stratului din agregate naturale stabilizate cu
ciment, va fi protejata cel putin 7 zile (timp in care nu se circula pe acest strat) cu nisip, cca. 1,5..3
cm grosime mentinut in stare umeda sau cu o pelicula de protectie, prin stropirea cu emulsii
cationice bituminoase.
Emulsia bituminoasa se va pulveriza imediat dupa terminarea compactarii, pe stratul proaspat si
umed.
Daca stratul de baza al structurii rutiere urmeaza sa se execute mai tarziu, dupa protejarea
stratului de fundatie realizat din agregate naturale stabilizate, conform prevederilor pct.19.1., pentru
a se asigura o legatura buna intre cele doua straturi se va asterne o cantitate de 7-8 kg/mp criblura
sortul 16-25, urmata de o compactare usoara cu un compactor cu pneuri (care asigura o incastrare
a criblurii in stratul de fundatie), operatiune care trebuie facuta inainte de inceperea prizei.
Executia stratului rutier superior se incepe dupa minim sapte zile de la executia stratului
stabilizat cu ciment, perioada in care nu se circula pe acest strat.
Stratul din balast stabilizat nu se va lasa neprotejat pe timp de iarna de iarna.
Peste stratul de balast stabilizat se va asterne cel putin primul strat al imbracamintii structurii rutiere
proiectate.
CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE
. ELEMENTE GEOMETRICE
21.1. Grosimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevazute in proiect.
Abaterile limita la grosime sunt: -10 mm; +20 mm
Verificarea grosimii stratului de fundatie se efectueaza prin masuratori directe la marginile
benzilor executate la fiecare 200 m.
Grosimea stratului este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector prezent receptiei.
21.2 Latimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele
prevazute in proiect.
Abaterile limita la latime vor fi : +/- 2 cm.
Verificarea latimii de executie se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
21.3. Panta transversala a stratului din material stabilizat este cea a imbracamintii prevazute in
proiect.
21.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limita fata de cotele din
proiect pot fi de +/- 10 mm.
CONDITII DE COMPACTARE
Gradul de compactare al straturilor de baza si de fundatie din agregate naturale stabilizate cu
ciment, in functie de clasa tehnica a drumului, trebuie sa fie de:
- min.100% in cel putin 95% din numarul punctelor de masurare si min 98% in cel mult 5% din
punctele masurate;
Caracteristicile de compactare (densitatea in stare uscata maxima si umiditatea optima de
compactare) ale straturilor de baza si de fundatie se determina prin
incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 si sunt corespunzatoare domeniului umed al
curbei Proctor.
CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DIN MATERIAL STABILIZAT
Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel:
in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie iar denivelarile nu pot
fi mai mari de +/- 10 mm.
RECEPTIA LUCRARILOR

ART.24. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA
Receptia pe faza determinanta stabilita prin proiect, se efectueaza conform Regulamentului
privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind
controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPTL si publicata in Buletinul
Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet
terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de
sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitate impuse de proiectant si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul
executiei de catre organele de control.
In urma acestor receptii se incheie "Proces verbal de receptie pe faza" in care sunt specificate
remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul
de tinere sub observatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevederile
prezentului caiet de sarcini.

ART. 25. RECEPTIA PRELIMINARA
Receptia preliminara a straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se face
odata cu receptia preliminara a intregii lucrari, conform normelor legale in vigoare.
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate,
fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmite in timpul
executiei lucrarilor.
ART.26. RECEPTIA FINALA
Receptia finala a straturilor de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment se face odata
cu receptia finala a intregii lucrari de drum, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii
acesteia.
Receptia finala se va face conform prescriptiilor legale in vigoare.




















DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE
SUPRAFATA

- MODUL DE EXECUTIE AL LUCRARILOR

PICHETAREA LUCRARILOR
Pichetarea lucrarilor consta n materializarea axel sl limitele fundaiilor sau a amprizelor
lucrarilor, in functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si de
implementarea unor repere de nivelment in imediata apropiere a lucrarilor.
Pichetarea se face de catre antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va
respecta intocmai si se aproba de catre "inginer" consemnandu-se in registrul de santier.
EXECUTAREA SAPATURILOR
Sapaturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi vizate
"Bun pentru executie". Ele vor fi duse pana la cota stabilita de "Inginer" in timplul executiei lucrarilor.
Sapaturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei, pantei si a
profilului din plansele cu detalii de executie (latimea fundului, inaltimea si inclinarea taluzelor)
precum si a amplasamentului acestora fata de axul drumului sau de muchia taluzelor in cazul
santurilor de garda.
Sapaturile pentru drenuri si canalizari vor fi executate cu respectarea stricta a latimii
traseului, a inclinarii taluzelor, a cotei si pantei precizate in plansele de executie.
Sapaturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat..
. Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul stabilit de "Inginer" la o
distanta , care nu va putea depasi 1 km decat in cazul unor prevederi in acest sens in caietul de
prescriptii speciale.
. In cazul canalizarilor, daca este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a
evita ebulmente si a asigura securitatea personalului realizand sustineri joantive sau cu interspatii,
in functie de natura terenurilor, care insa nu pot depasi dublul latimii medii a elementelor de
sustinere.
Pamantul pentru umplerea transeelor va fi curat de pietr a caror diemnsiune depaseste 15
cm.
Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecarui strat elementar nu va
depasi dupa tasare 20 cm. Densitatea uscata a rambleului va trebui sa atinga 95% din densitatea
PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
Betoanele curente sunt puse in opera prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor caietului
de sarcini speciale.
. Betonul trebuie pus in opera inainte de a incepe priza, "Inginerul" va fixa un interval maxim
de timp pentru punerea in opera a betonului dupa fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus in
opera in intervalul stabilit sau la care se va dovedi ca a inceput priza, va fi indepartat din santier.
. Betonul trebuie sa fie ferit de segregari in momentul punerii in opera. Daca in timpul
transportului nu a fost amestecat, el poate fi amestecat manual la locul de folosire inainte de
turnare.
Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sa fie puse in
opera prin vibrare si modul cum trebuie sa fie facuta aceasta operatiune.
La reluarea betonarii, suprafata betonului intarit este buceardata daca este cazul si bine
curatata. Suprafata este abundent udata astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte de a fi pus in
contact cu betonul proaspat.
Paramentele necofrate trebuie sa prezinte formele si pozitiile prevazute in desenele de
executie. Ele vor fi reglate si finisate in timpul turnarii fara aport de beton dupa inceperea prizei si
fara aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obtine corectia geometrica a suprafetei
va fi vibrat cu aceeasi mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesubt, daca aceasta din urma a
fost pusa in opera prin vibrare.
Prin caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia, "Inginerul", se va stabili tinand seama
de situatia lucrarilor, de grosimea lor si natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea
este interzisa sau nu este autorizata decat sub rezerva folosirii mijloacelor si procedeelor care
previn degradarile de inghet.
Aceste mijloace, fie ca sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie ca sunt convenite pe
santier cu acordul "Inginerului", trebuie sa mentina in toate punctele betonului o temperatura de cel
putin +10
o
timp de 72 de ore.
Cand este posibil sa se reia turnarea betonului intrerupta datorita frigului va trebui , in
prealabil, sa se demoleze betonul deteriorat si apoi sa se aplice masurile aratate la pct. 20.5.
Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru ca temperatura betonului in cursul
primelor ore sa nu depaseasca 35
0
C . Un numar orecare de precautiuni elementare vor fi luate in
acest scop, ca:
- temperatura cimentului nu trebuie sa depaseasca 40
0
C
- utilizarea apei reci
- evitarea incalzirii agregatelor la soare prin acoperire
- protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei
Daca aceste precautiuni nu permit sa se mentina temperatura betonului sub 35
0
, "Inginerul"
va intrerupe betonarea.
12.2.9. Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa.
"Inginerul" va stabili durata tratarii pentru fiecare parte a lucrarii in functie de calitatea betonului si
conditiile climatice.
12.3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETONULUI
12.3.1. In scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, 'Inginerul" poate, in orice
moment, sa ordone incercari de control.
12.3.2. Pentru controlul rezistentelor la lucrarile cu cantitati importante de betoane, va fi
prelevant, pentru fiecar parte din lucrarea in executie, la iesirea din betoniera sau din malaxor si de
fiecare data cand "Inginerul" o va considera necesara, un minim de 12 probe in vederea
urmatoarelor incercari:

La 7 zile La 28 zile
- compresiune 3 3
- intindere 3 3
12.3.3. Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor
corespunztoare acestei varste "Inginerul" va trebui sa opreasca lucrarile de betoane, convenindu-
se pentru ameliorarea calitatilor materialelor sau a conditiilor de fabricatie (sau unele si altele) si de
a proceda la o noua incercare de a relua lucrarile de betonare.
Ramane la latitudinea "Inginerului" de a decide daca, tanand seama de rezultatele obtinute,
de destinatia lucrarii si de conditiile sale ca si toate elementele de apreciere de care dispune,
lucrarea astfel executata poate sa fie acceptata, trebuie sa fie modificata sau consolidata. El poate
subordona acceptarii sale, lucrarea sau parti de lucrare in cauza, cu o refacere la un cost total care
poate sa atinga 20%.
12.3.4. Daca rezultatele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, "Inginerul" va
putea sa ordone demolarea lucrarii sau o parte din lucrarea in cauza pe cheltuiala Antreprenorului.
12.3.5. Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul lui Abrams. Ea va trebui as se
situeza intre 0,8-1,0 din din tasarea obtinuta cu betonul de proba corespunzator. In caz contrar
cantitatea de apa va fi modificata pentru a reveni la tasarea de referinta.
Incercarea va putea fi repatata ori de cata ori "Inginerul" o va considera necesar.
12.4. TOLERANTELE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON
12.4.1. Toleranta asupra oricarei dimensiuni masurata intre paramentele opuse sau intre
muchii sau intre intersectiile muchiilor este data in functie de aceasta dimensiune in tabelul nr. 29
DIMENSIUNI IN mm TOLERANTE IN cm
0.10 0.5
0.20 0.7
0.50 1
1.00 2
2.00 2
5.00 3
12.4.2 Deviere maxima a unui element cu directie apropiata de verticala este data in functie
de inaltimea si natura acestui element de tabelul 30.
Inaltimea in mm Tolerante in cm
a b C
1 1.5 1.8 2.3
2 2 2.3 2.9
3 2.2 2.7 3.3
5 2.6 3.2 4
10 3.3 4 5
12.4.3. Toleranta de neliniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau
riglete fiind sau nu cofrata este caracterizata de sageata maxima admisibila pe intregul segment de
lungime "l" a acestei muchii sau a acestei generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea mai
mare dintre valorile:
- 1/300
- un centimetru







CAPITOLUL XIII -ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI
13.1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI
13.1.1. In momentul folosirii, piatra bruta trebuie sa fie usor umezita fapt pentru care
gramezile de piatra bruta sunt in prealabil stropite cu apa, din abundenta.
13.1.2. Inainte de folosire, mortarul trebuie sa fie intodeauna depozitat in jgheaburi ori pe
platforme de lemn, metalice sau din materiale plastice adapostite de ploaie si de caldura. Este
interzis sa fie inmuiat prin adaugiri de apa.
13.1.3. Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mana pe un strat abundent de mortar si
potrivite prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la
suprafata prin toate rosturile. Rosturile si spatiile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu aschii de
piatra infipte si stranse astfel ca fiecare piatra bruta sau bolovan, precum si aschiile infipte sa fie
acoperite in intregime cu mortar. Rosturile de pa fata vazuta a zidariei de piatra sau de bolovani nu
vor fi garnisite cu aschii de piatra si se va cauta ca aceste rosturi sa aibe o grosime redusa care nu
trebuie sa depaseasca 3 cm in cazul pietri brute.
13.1.4. Fata vazuta a zidarieii va fi realizata din pietre brute sau bolovani bine alesi si bine
asezati.
13.1.5. La executia zidurilor, cu o grosime mai mica de 40 cm, se va cauta sa se foloseasca
pietre care sa cuprinda grosime a podului, in numar de cel putin doua bucati pe metru patrat.
13.1.6. Paramentul vazut al zidariei, daca Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui sa
fie rostuit.
Cand parametrul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi indepartat cu grija fara
bavuri si bine netezit cu mistria.
13.1.7. Cand parametrul unei zidarii noi trebuie sa fie rostuit se curata rosturile, inainte de a
face priza mortarul, pe 3 cm adancime. Inainte de a proceda la rostuire se va uda suprafata cu o
perie. Suprafatele rostuite sunt adancite fata de planul zidariei cu cca 1 cm.
13.1.8. Cand rostuirea este facuta pentru consolidarea unei zidarii vechi, curatarea rosturilor
se face pe o adancime de pana la 5 cm si curatate cu multa apa. Mortarul este pus in loc cu mistria
si netezit sau prin procedee mecanice.
13.1.9. Pe timp uscat, zidariile sunt umezite usor, dar frecvent pentru a preveni o uscare
rapida. Zidariile trebuie aparate prin toate mijloacele impotriva uscaciunii, ploii si inghetului.
13.1.10. Daca zidariile de constructii trebuie sa fie intrerupte ca urmare a intemperiilor,
Antreprenorul va lua masuri de acoperire la partea superioara cu rogojini, pamant sau nisip de 10
cm grosime cel putin. La reluarea lucrarilor orice zidarie avariata este demolata si reconstruita.
13.1.11. Cand se aplica o zidarie noua peste o zidarie veche, suprafetele de contact a
acestuia vor fi curatate, udate si la nevoie desfacute si refacute
- AMENAJAREA ANURILOR, RIGOLELOR SI CASIURILOR

13.1.12. 14.1 PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE
13.1.13. 14.1.1. Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare,
trapezoidale) sunt cele indicate in proiectul de executie, stabilitate de la caz la caz in functie de
relief, debit si viteza apei, natura terenului, mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru
evitarea accidentelor si ele trebuie respectate intocmai de catre Antreprenor.
13.1.14. 14.1.2. Extrem de important este sa se respecte cotele si pantele proiectate.
Panta longitudinala minima va fi :
13.1.15. 14.1.3. Protejarea anurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in
care panta lor depaseste panta maxima admisa pentru eviatarea eroziunii pamantului.
13.1.16. 14.1.4. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date
in tabelul 31.
DENUMIERA PRINCIPALELOR TIPURI DE PAMANTURI PANTA MAXIMA ADMISA %
Pamanturi coezive cu compresibilitate mare 0,5
Pamanturi coezive cu compresibilitate redusa:
- nisipuri prafoase si argiloase
- nisipuri argiloase nisipoase
- argile prafoase si nisipoase
1 2 3
Pamanturi necoezive grosiere:
- pietris (2-20 mm)
- bolovanis (20-200 mm)
- blocuri (peste 200 mm)
3
4
5
Pamanturi necoezive de granulatie mijlocie si fina
- nisip fainos si fin (0,05. 0,25 mm)
- nisip mijlociu mare (0,04.2,00 mm)
- nisip cu pietris
0,5 1 2
- la ramblee cu inaltimea 3. 5,00 m in cazul curbelor convertite si suprainaltate
- la ramblee peste 5,00 m
Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.
14.1.7. Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de panta.
14.1.8. Amplasarea santurilor de garda se va face de distanta minima de 5,00 m de muchia
taluzului debleului, iar cand este la piciorul rambeului la distanta minima de 1,50-2,00 m, banda de
teren dintre piciorul rambleului si santul de garda va avea pante de 2% spre sant.
14.1.9. Antreprenorul va executa lucrare in solutia in care este prevazuta in proiectul de
executie. Acolo insa unde se constata pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre
prevederile proiectului si realitatea dupa teren privind natura pamantului si panta de scurgere
situatia va fi semnalata "Inginerului" lucrarii care va decide o eventuala modificare a solutiei de
protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier.
14.2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE
14.2.1. Peste terenul bine nivelat sa asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime
de 5 cm dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne strat de nisip afanat, de aceeasi calitate, in care se
aseaza pietrele sau bolovanii. Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm.
Pietrele se implinta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa altele, batandu-se deasupra si
lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatra sa fie bine stransata pitrele vecine.
Pentru a se asigura pereului se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru
asezarea pietrelor.
Se asterne apoi un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime, pentru impanarea care se uda si se
impinge cu periile in golurile dintre pietre pana le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul pana la
refuz.
14.2.2.Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2 cm fata
de suprafata teoretica a taluzului, refacerea facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de
nisip de sub aceasta.
14.3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT
14.3.1. Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca la art. 31 cu exceptia ca
dupa prima pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip ci cu mortar de ciment, M100 dupa care
se piloneaza pana la refuz inainte de a incepe priza mortarului.
14.3.2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile.
14.4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT
14.4.1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime
de 5 cm dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 in
care se implanta pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o
tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile.
Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre si nivelarea
suprafetei prin pilonare dupa care este netezit cu mistria.
14.4.2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin
acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile.
14.4.3. Conditiile pentru suprafatare sunt cele de la pct. 31.2.
14.4.4. 14.5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON
14.5.1. Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in
proiectul de executie din beton de ciment B 100 si pana sa inceapa priza betonului se trece la
executia pereului din piatra bruta sau bolovani si colmotarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 in
conditiile aratate la pct. 31.3.
14.6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC
14.6.1. Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe pamant stratul de beton C 8/10 sau C
12/15 in grosimea prevazuta in proiect pe tronsoanele 1,50 ml cu rosturi de 2 cm.
Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii incepand din momentul cand incepe
priza prin acoperire si dupa ce priza este complet terminata prin stropire cu apa, atat cat este
nevoie, in functie de conditiile atmosferice.
14.7. PEREUL DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON
14.7.1. Elementele prefabricate din beton vor fi asezate pe un strat de nisip pilonat fie pe un
strat de beton C 6/7,5 conform prevederior din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de
executie.


PRESCRIPTII GENERALE
. Evacuarea apeii din substratul inferior al fundatiei se realizeaza in functie de
posibilitatile de scurgere prin:
- drenuri transversale de acostament
- strat drenat continuu
- dren longitudinal sub acostament
. Drenurile transversale de acostament au o inaltime de 25.30 cm si adancime de 30.50
cm situate la o distanta de 10.20 m in functie de panta longitudinala a drumului.
Panta longitudinala a acestor drenuri este de 3.5% si se executa normal pe axa drumului
cand declivitatea in profil longitudinal al drumului este mai mica de 2% si cu inclinarea de cca 60
grade in directia pantei cand declivitatea este mai mare de 2%.
Stratul drenat continuu are o grosime de 15 cm pana la taluzurile drumului, el se
recomanda in special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulatie.
Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenat continuu
prin taluzurile drumului, se face cu cel putin 15 cm deasupra fundului straturilor sau in cazul
rambleelor deasupra terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnate in zona.

Nu se prevad masuri de evacuare a apelor din corpul drumului in cazul rambleelor
executate din pamanturi necoezive sau permeabile.
Drenurile longitudinale sub acostament sau rigole se prevad in zonele de debleu sau la
nivelul terenului unde nu exista posibilitatea evacuarii apelor prin santuri.
In acest caz stratul inferior de fundatie va fi prelungit pana la dren, iar panta longitudinala
a drenului va fi de minimum 0,3%.
REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT
Dupa executarea stratului de fundatie si completarea acostamentelor cu pamant la nivelul
acesteia, inainte de cilindrare se vor realiza sapaturile in acostament la dimensiunile, inclinarea
fata de axe si distanta intre ele aratate la punctul 37.2.
Pamantul va fi evacuat in afara amprizei si in locul acestuia se va pune materialul drenat din
balast 0-71 realizandu-se continuitatea materialului granular si racordarea cu cota inferioara a
fundatiei.
Odata cu terminarea acestei operatii se trece la cilindrarea fundatiei cu acostamente si
drenuri executate carora sa li se asigure evacuarea la o cota superioara santului cu cel putin 15 cm.
REALIZAREA STRATULUI DRENAT CONTINUU
Acesta se realizeaza odata cu stratul inferior al fundatiei conform prevederilor.
REALIZAREA DRENULUI LONGITUDIBAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA
Sapatura pentru realizarea drenului se poate realiza manual sau mecanizat.
Daca se sapa manual betonarea acestuia va fi in functie de adancime si anume:
- pentru H = 1,00-1,50 latimea = 0,60 m
- pentru H = 1,50-2,00 latimea = 0,80 m
- pentru H = 2,00-4,00 latimea = 1,20 m
In cazul drenului sapat mecanizat latimea va fi in functie de latimea cupei, dar min 25 m.
In cazul sapaturii manuale drenurile se vor executa pe tronsoane de 4.6 m lungime
din aval catre amonte, sprijinite corespunzator, cu asigurarea permanenta a scurgerii apelor
colectate. Tronsonul urmator se ataca numai dupa ce tronsonul precedent a fost umplut, cel putin la
jumatatea adancimii lui, cu corpul drenat.
In cazul executarii drenului prin sapare mecanica este necesar sa se coordoneze saparea si
executatrea corpului drenului astefl incat sa nu se tina sapatura deschisa.
Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, fara sprijiniri pana la adancimi de:
- 1,00 m in pamanturi plastic virtoase si nisipuri in stare indesata;
- 1,50 m in pamanturi tari.
Cand adancimea sapaturilor depaseste aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se va
sapa taluze.
Este interzis sa se mentina sapaturile deschise. Corpul drenurilor se executa imediat ce
sapatura a ajuns la cota prevazuta.
. Materialul rezultat din sapatura se va indeparta de la locul sapaturii la o distanta mai mare
de 0,50 m.
In functie de solutia prevazuta in documentatia de executie se va realiza radierul rigid din
beton C 6/7,5 la cota prevazuta in documentatia de executie care poate avea o pnata longitudinala
de 0,2-10% sau radierul elastic prin compactarea terenului din talpa sau balast, care nu poate avea
o panta mai mare decat santurile si rigolele neprotejate.
Pe radierul pregatit se pozeaza tubul de drenaj perforat, cu talpa din PVC avand diametrul
de 80-150 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul 65-150 mm conform prevederilor din
proiectul de executie.
Umplerea drenului cu material drenat, balast, pietris se face prin mijloace mecanice sau
direct prin aruncare. Corpul drenat se realizeaza prin compactare in straturi de 30.40 cm grosime si
pe masura ce se executa acesta se deminteaza sprijinirile daca acestea exista.
Se interzice intreruperea lucrarilor in statii care pot periclita lucrarile executate, stabilitatea
terenului sau a constructiilor existente in vecinatatea lor.
In cazul sapaturilor mecanizate, lucrarile de sapare si umplere se succed astfel incat sa nu
ramana sapaturi deschise la sfarsitul zilei de lucru.
Capacul de inchidere se va realiza dintr-un pereu zidit din piatra bruta sau bolovani cu
mortar de ciment sau dintr-un pereu prefabricat de beton simplu turnat pe loc sau din dale
prefabricate.







-CANALIZAREA
16.1. DESCHIDEREA SAPATURILOR
16.1.1. Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, transeea avand latimea egala
cu diametrul exetrior al tubului, marit cu o supralargire de 0,25 m de o parte si de alta.
16.1.2. Fundul sapaturii este adus cu grij ala cotele pervazute in proiect si este compactat,
daca este cazul, da asa maniera incat densitatea uscata a solului sa atinga 95% din densitatea
optima Proctor normal.
16.1.3. Cand in transee se intalnesc bancuri stincoase, ele trebuie sa fie derocate si aduse
la o cota cu cel putin 10 cm sub fundul sapaturii si inlocuite pe aceasta grosime cu pamant fin, nisip
sau balast.

16.2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI CAMINELOR DE VIZITARE
16.2.1. Tuburile trebuie coborate cu grija in transee unele in prelungirea celorlalte, facilitand
alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucati de lemn. Calarea provizorie cu ajutorul
pietrlor este interzisa.
16.2.2. Tuburile sunt pozate incepand din aval, bine aliniate si cu o panta regulata
respectand prevederile proiectului de executie. Imbucarea, cand exista este intotdeauna dirijata spe
amonte.
16.2.3. Tuburile vo rfi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minima. Legatura intre
tuburile circulare cu imbucare pe jumatate de grosime este efectuata cu ajutorul unui inel de 5 cm
grosime minima ranforsat cu o armatura si turnat pe loc in interioarul unui tipar. El este executat cu
mortar in loc.
16.2.4. Umplerea transeelor nu se va face decat cu avizul "Inginerului". Aceasta umplere va
fi executata pana la 20 cm deasupra tubului cu pietris ciuruit si pilonat cu grija pe flancurile tuburilor.
Deasupra, umplerea va fi executata cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60 mm,
in straturi succesive de 0,20 m grosime, compactate cu grija ca sa ajunga la o densitate uscata de
95% din Proctor normal.
16.2.5. La executia gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare se va respecta pozitia
acestora indicata in proiect, cota radierului si cota de racordare.
16.2.6. La gura de scurgere betonul placii superioare va avea clasa C 8/10 si va fi slab
armat.
16.2.7. Gurile de scurgere vor fi asezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm din C
28/35 care va depasi cu cel putin 10 cm imprejur buza gurilor de scurgere.
16.2.8. Elemetele gurii de scurgere cu un singur gratar vor fi ansamblate cu mortar de
ciemnt M50.
16.2.9. La caminele de vizitare imbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar
de ciment M50.
16.2.10. Fundul caminului va fi tencuit si sclivisit cu mortar de ciment in grosime de 3 cm cu
M 50 si va pastra exact forma si panta canalului in continuare.
16.2.11. Gaurile pentru treptele scarilor vor fi executate pe toata grosimea peretelui, cu
ingrijire pentru a nu deteriora tubul.
Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100 bine indesat.
16.2.12. Pentru racordarea caminului la cota terenului se va turna pe loc beton C 6/7,5 . Pe
ultimii 20 cm se prevede o ingrosare pentru montarea capacului conform detaliilor de executie.
Turnarea se face cu ajutorul unui cofraj metalic de inventar care se monteaza pe tub.



CAPITOLUL XVII - BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE
17.1. MONTAREA BORDURILOR
17.1.1. Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului majorata cu 0,20 m.

17.1.2. Fundul sapaturii este adus dcu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat,
daca este nevoie, ca sa atinga 95% din densitatea optima Proctor normal.
In cazul unei sapaturi mai adanci fata de cota prescrisa, Antreprenorul trebuie sa
compenseze diferenta de cota prin cresterea grosimii fundatiei bordurii si rigolei. Cand lucrarile sunt
montate pe pat de nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat.
Caietul de sarcini speciale sau "Inginerul" stabileste conditiile de depozitare provizorii de
refolosire sau de evacuare a pamantului rezultat din sapaturi.
17.1.3. Bordurile si rigolele prefabricate sunt montate pe o fundatie de nisip sau beton de
minim 10 cm grosime.
Caietul de sarcini speciale sau planurile de executie stabilesc natura si dimensiunile
fundatiei, precum si un eventual element de sprijinire a bordurii sai a dispozitivului destinat sa
asigure scurgerea apelor infiltrate in corpul drumului.
17.1.4. Rosturile nu vor trebui sa aibe mai mult de 2 cm grosime si vor fi rostuite cu mortar
M50.
17.1.5. Bordurile si rigolele prefabricate sunt puse urmarind cotele , aliniamentele si
declivitatile stabilite prin detaliile de executie.
17.1.6. Tolerantele admise la montarea bordurilor si rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fata de
cotele precizate in profilele transversale corespunzatoare si in profilul in lung.

CAPITOLUL XVIII - INCARCARI SI CONTROALE
18.1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR
Independent de incercarile preliminare de informare si incercarilor de retea privind calitatea
materialelor elementare care intervin in constituirea lucrarilor si fac obiectul art. 16 al prezentului
fascicol se va proceda la:
INCERCARI PRELIMINARE DEINFORMARE
Aceste incercari care cuprind studii de compozitie a betoanelor precum si incercari de studii sunt
efectuate inaintea inceperii fabricarii betoanelor.
INCERCERI DE CONTROL DE CALITATE
Incercarile de control de calitate sunt efectuate in cursul lucrarilor in conditiile de frecventa
specificate in tabelul nr. 33 completat cu dispozitiile caietului de sarcini speciale.
INCERCARI DE CONTROL DE RECEPTIE
Incercerile de control de receptie sunt efectuate fie la sfarsitul executiei uneia din fazele lucrarii,
fie in momentul receptiei provizorii a lucrarii, in conditiile precizate in tabelul nr. 33, completate prin
dispozitiile caietului de sarcini speciale.
Denumirea lucrarii Natura incercarii Categoria de
control
Frecventa

A B C

Betoane > C 8/10 Studiul compozitiei *
*


Pentru betoane de clasa > C 8/10

Incercari la
compresiune
* *
* *

* *
Pe parti de lucrari

Incercari la intindere

Betoane < C 8/10 Incercare la
compresiune
Incercare de plasticitate

* *


Pe parti de lucrari la cererea
dirigintelui
Pe parti de lucrari la cererea
dirigintelui
Cofraje Controlul
dimensiunilor de
amplasare si soliditate

*


Inaintea betonarii fiecarui element
Armatura Controlul pozitiei
armaturilor

*


Inaintea betonarii fiecarui element
Lucrarile executate din
beton sau zidarie din
piatra bruta sau
bolovani
Controlul
dimensiunilor si
incadrarii in tolerante
Controlul corectarii
finisarii a fetei vazute

*
*
La fiecare lucrare La fiecare lucrare
Lucrari de protejare a
santurilor rigolelor
Amplasamentul
lucrarilor

*

*
La fiecare lucrare


Lucrarile privind scurgerea si evacurarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula unei
receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse, care necesita sa fie
controlate si receptionate, inainte de a se trece la faza urmatoare de lucru cum sunt lucrarile de
drenaj, canalizare, s.a. acestea vor fi supuse si receptiei pe faza de executie.
19.1. RECEPTIA PE FAZE
19.1.1. In cadrul receptiei de faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de
lucrare ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de
documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini.
19.1.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se
confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
19.1.3. Receptia pe faza se efectueaza de catre "Inginerul" lucrarii si Anrrtreprenor,
documentul se incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi.
19.1.4. Receptia pe faza se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
a) Pentru drenuri
- tasarea si amplasarea caminelor
- executarea sapaturii la cota
- realizarea radierului si pozarea tubului drenat
- la realizarea umpluturii
b) Pentru canalizare
- tasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si caminelor de vizitare
- executarea sapaturii, la canal si camine
- pozarea tuburilor si realizarea imbinarilor dintre acestea
- realizarea radierului din gurile de scurgere si camine de vizitare
- realizarea umpluturii compacte pe fiecare metru inaltime si la realizarea
umpluturii la cota finala
c) Pentru lucrari de beton si zidarii:

Santuri ramforsate, santuri zidite, camere de cadere, s.a.
- trasarea
- executia sapaturilor la cote
- executarea cofrajului
- montarea armaturii
d) Drenuri transversale de acostament
- la realizarea acestora
19.1.4. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor
de control, cat si comisiei de receptie preliminara, sau finala.
19.2. RECEPTIA PRELIMINARA
19.2.1. La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea
receptiei perliminare a lucrarilor verificandu-se
concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale si a proiectului de
executie.
- daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate
in totalitate
- daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora
- conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile
consemnate In cursul executiei de catre organele de control (Client, Inginer,
etc)
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se
consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandari
cu privire la modul de tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri fata de prevederile
prezentului caiet de sarcini.
19.3. RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile,
daca au functionat bine si daca au fost bine intretinute.









GENERALITATI
1.1. PREVEDERI GENERALE
Acest Caiet de Sarcini se refer la condiiile de realizare a marcajelor rutiere i conine
condiiile tehnice pe care acestea trebuie sa le ndeplineasc.
Antreprenorul va efectua, ntr-un laborator autorizat, toate ncercrile i determinrile
cerute de prezentul Caiet de Sarcini i orice alte ncercri i determinri cerute de Consultant.
n completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie s respecte
prevederile standardelor i normelor n vigoare.
Antreprenorul trebuie s se asigure c prin toate procedurile aplicate, ndeplinete cerinele
prevzute de prezentul Caiet de Sarcini.
Antreprenorul va nregistra zilnic date referitoare la execuia lucrrilor i la rezultatele
obinute n urma msurtorilor, testelor i sondajelor.
CAP.I. MATERIALE
1. 1. conditii tehnice privind marcajele
MARCAJE RUTIERE
Pentru marcajele rutiere pot fi utilizate urmtoarele materiale:
Vopsea de marcaj ecologic, alb, de tip masa plastica, monocomponent,
solubila in ap (fr solveni organici) cu uscare la aer, pentru marcaje in
pelicula continua sau in model structurat.
Aceast vopsea trebuie s asigure vizibilitatea n orice condiii, atat ziua cat si
noaptea. Vopseaua va fi aplicat peste o amors corespunztoare. Durata
minim de serviciu a marcajelor este de 18 luni. Se avea in vedere mentinerea
calitatii si/sau refacerea marcajelor rutiere pe toata durata garantiei.
Calitatea vopselei va fi stabilita in conformitate cu specificaiile tehnice din Anexa
1.
Calitatea amorsei va fi stabilita in conformitate cu Fisa tehnica" prezentata in
Anexa 2.
Pentru toate materialele supuse aprobrii Consultantului, Antreprenorul va prezenta
agrementul tehnic.
Pentru aprobarea lotului aprovizionat, Antreprenorul va prezenta Consultantului certificatele
de calitate eliberate de laboratoare autorizate [cel puin echivalent BAST (microbile) si LGA
(vopsea)].
1. 2. CONTROLUL CALITATII VOPSELEI PENTRU MARCAJE
Prelevarea probelor i efectuarea ncercrilor i determinrilor se vor face conform
prevederilor Instruciunilor Tehnice pentru Marcaje Rutiere AND - CESTRIN.
CAP.II. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE
2. 1 . MARCAJE LONGITUDINALE
Marcajele longitudinale sunt:
de separare a sensurilor de circulaie pe drumurile cu dou benzi;
de delimitare a benzilor;
de delimitare a prii carosabile.
Aceste marcaje sunt reprezentate prin :
linie simpl sau dubl continu;
linie simpl sau dubl discontinu;
linie dubl compus dintr-o linie continu i una discontinu.
Marcaje longitudinale de separare a sensurilor de circulaie pe drumurile cu doua benzi
Linie simpl discontinu; cu spaii ntre segmente n funcie de condiiile drumului;
Linie dubl compus dintr-o linie continu i una discontinu, care permite
depirea numai pentru sensul cu linie discontinu;
Linie dubl continu, care nu permite depirea.
Marcaje de delimitare a benzilor
Linie discontinu; cu spaii ntre segmente n funcie de condiiile drumului.
Marcaje de delimitare a prii carosabile
Linii simple continui pe autostrzi, drumuri naionale i pe partea exterioar a curbelor periculoase;
Linii simple discontinui pentru marcarea benzilor de accelerare, decelerare i
de viraj fa de benzile principale de circulaie.
Marcaje pentru supralrgirea n curbe
Pentru supralrgiri < 1m, toate supralrgirile vor fi marcate pe partea interioar a curbei;
Pentru supralrgiri > 1m, partea interioara a curbei va fi marcat cu 1m + 60% din
diferena peste 1m, iar banda de circulaie exterioar va fi marcat cu 40% din restul de peste 1
m.
2. 2 . MARCAJE TRANSVERSALE
Marcajul de oprire
Linie continu cu limea de 400 mm.
Marcajul Cedeaz trecerea"
Linie discontinu cu limea de 400 mm; poate fi precedat de un triunghi.
Marcaje pentru trecerile de pietoni
Linii cu limea de 400 mm la distanta de 1.0 m, aliniate paralel cu axul drumului:
linii cu lungimea de 3000 mm pentru viteza < 50 km/or;
linii cu lungimea de 4000 mm pentru viteza > 50 km/or.
Liniile de oprire cu limea de 400 mm transversale pe axul drumului, vor fi
marcate cu 600 mm naintea trecerii de pietoni pentru fiecare band de
circulaie.
Marcaje de traversare pentru biciclete
Dou linii discontinue.
carosabile.
2. 3 . ALTE MARCAJE
Marcaje de ghidare
Utilizate pentru indicarea direciei pe care vehiculele trebuie s o urmeze n
intersecie.
Marcaje pentru locuri interzise
Linii paralele nclinate, ncadrate de o linie de contur continu.
Marcaje pentru zone de parcare
la 90
o
pe linia de delimitare a marginii drumului;
nclinate pe linia de delimitare a marginii drumului;
paralele cu linia de delimitare a marginii drumului.
Marcaje pentru curbe periculoase dup aliniamente lungi
marcajele de reducere a vitezei cu limea de 400 mm.
Marcaje prin sgei i inscripii
Aceste marcaje dau indicaii privind destinaia benzilor direciilor de urcat, limitri
de vitez, etc. si au dimensiuni difereniate funcie de locul unde se aplic i
viteza de apropiere.
Culoarea utilizata la execuia marcajelor este alb.
Marcajele se execut mecanizat, cu maini i dispozitive adecvate. Marcajele
prin sgei, inscripii, figuri precum i alte marcaje cu suprafa redus, se pot
executa manual, cu ajutorul abloanelor corespunztoare.
CAP.III. APLICAREA MARCAJELOR
nainte de nceperea lucrrilor de marcaj, se va executa un sector de proba n lungime de
minim 200m. Trecerea la execuia propriu-zis a lucrrilor se va face doar dup aprobarea
Consultantului.
Marcajele rutiere, realizate din vopsea de marcaj alb, ecologic, monocomponent,
solubila in apa, trebuie sa garanteze vizibilitatea n orice condiii atat pe timp de zi cat si pe timp de
noapte.
Vopseaua va fi aplicata pe amorsa corespunztoare. Grosimea filmului marcajului va fi de
600|m.
La execuia marcajelor cu vopsea, suprafaa prii carosabile trebuie sa fie uscat iar
temperatura mediului ambiant s fie de min. +15
0
C.
Lucrri pregtitoare
Lucrarea poate s nceap la aprobarea Consultantului, dup obinerea tuturor autorizaiilor
legale.
Trasarea marcajelor
Trasarea punctelor va fi fcut pe partea carosabila folosind mijloacele de trasare
corespunztoare;
Suprafeele vor fi bine curate i uscate nainte de nceperea aplicrii marcajului;
Suprafeele marcate anterior vor fi curate mecanic;
Amorsa i vopseaua vor fi aplicate conform instruciunilor productorului.
Consultantul va verifica trasarea nainte de a se face marcajul final.
La execuia marcajului rutier, se va ine seama de urmtoarele:
Tipul mbrcminii rutiere i rugozitatea suprafeei;
Cartea marcajului (filmul marcajului);
Tehnologia de marcaj (pre-marcaj, pregtire utilaj, pregtire suprafa,
pregtire vopsea)
Dozaj de vopsea, dozaj de microbile
Execuia lucrrilor se face conform instruciunilor productorului, astfel:
pre-semnalizarea sectorului
marcarea
pozare conuri pentru protecia vopselei ude
protejarea vopselei ude mpotriva deteriorrii marcajului pn la uscare;
recuperarea conurilor.
Operaiunea de marcaj va fi semnalizat cu indicatoare i mijloace de avertizare luminoase.
Oprirea lucrrilor de marcaj trebuie s se fac n condiii care s nu pericliteze continuitatea
traficului rutier.
Fiecare categorie de marcaj se execut conform STAS 1848 / 7 - 85.
n timpul executrii marcajului rutier se fac verificri ale dozajului de vopsea i microbile.
Banda de marcaj trebuie sa aib un contur clar delimitat, cu microbile repartizate uniform pe
lungimea i limea benzii de vopsea.


Cu 14 zile nainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul va supune aprobrii
Consultantului, Procedura de Execuie a marcajului.
Procedura va conine, fr a se limita, urmtoarele:
msuri care s asigure amestecul uniform al vopselei;
verificarea periodic a grosimii peliculei de vopsea, a cantitii i distribuiei
microbilelor.
Controlul calitii vopselei i a microbilelor va fi efectuat de un laborator autorizat
desemnat de Beneficiar; costul testelor va fi suportat de Antreprenor.
Antreprenorul va respecta dozajele date de laborator, corectate n funcie de trafic, tipul
i caracteristicile suprafeei drumului, i condiiile de mediu.
Recepia lucrrilor de marcaj
n vederea recepiei lucrrilor de marcaj, se vor face urmtoarele verificri:

geometria benzii de marcaj, conform STAS 1848 / 7-85;
dozajele de vopsea i microbile si grosimile peliculei ude i dup uscarea acesteia.






SEMNALIZARI RUTIERE
Toate indicatoarele de circulaie vor fi n conformitate cu prevederile din STAS 1848/1, 2
i 3-86
CAP. I. TIPURI DE INDICATOARE, DIMENSIUNI
1.1. TIPURI DE INDICATOARE
INDICATOARE DE A VERTIZARE
Sunt:
triunghiuri echilaterale cu chenar rou, prezentnd o figur de culoare neagr
pe fond alb.
dreptunghi sau sgeat roie indicnd direcia curbei, pe fond alb.
INDICATOARE DE REGLEMENTARE
Indicatoare de prioritate:
Sgei albe cu chenar rou;
Triunghi echilateral alb cu chenar rou;
Octogon de culoare roie cu inscripia STOP de culoare alb;
Ptrat galben cu chenar alb pentru a indica drum cu prioritate;
Cerc cu chenar rou cu dou sgei, una roie i alta alb;
Ptrat pe fond albastru cu dou sgei, una roie i alta alb.
Indicatoare de interdicie sau restricie:
Cerc cu chenar rou, cu inscripii negre sau roii pe fond alb sau albastru.
Indicatoare de obligare
Cerc cu inscripii pe fond albastru.
Indicatoare de orientare i informare
Sunt panouri dreptunghiulare sau sgeat, cu nscris sau simboluri, pe fundal:
verde pentru autostrzi;
albastru pentru celelalte drumuri;
galben pentru devieri temporare.
Indicatoare de orientare:
De form dreptunghiular sau sgeat, cu nscrisuri (denumire localiti, etc.) de culoare
alb pe fond verde sau albastru.
Indicatoare de informare:
De form ptrat sau dreptunghiular, pe fond albastru, cu simboluri pentru utiliti:
trecere de pietoni, punct sanitar, autostrad, restaurant, telefon, service etc.
Pe indicatoarele care preced nodurile rutiere de pe autostrad, denumirile localitilor la care
se ajunge prin alte categorii de drumuri dect autostrzile, vor fi nscrise pe un cmp albastru cu
chenar alb, distinctiv de fondul verde al indicatorului.

Semne adiionale:
De form dreptunghiular sau ptrat, montate sub indicatoare, pentru atenionarea
conductorilor auto asupra unor particulariti ale tronsoanelor de drum.
1.2. DIMENSIUNILE INDICATOARELOR
Dimensiunile indicatoarelor vor fi conform STAS 1848/1-86 si STAS 1848/2-86.
Pe autostrada si la nodurile rutiere se vor folosi indicatoare de dimensiuni foarte mari iar
pe restul drumurilor se vor folosi indicatoare de dimensiuni mari.
CAP.II.CONFECTIONAREA INDICATOARELOR
Toate indicatoarele se vor confeciona din aluminiu, cu dimensiunile i formele descrise
n prezentul Caiet de Sarcini.
Indicatoarele de form triunghiular, rotund, dreptunghiular cu dimensiunea maxim
sub 1 m, precum i cele n form de sgeat, se vor executa din tabl de aluminiu cu grosimea
min. 2 mm, avnd conturul ranforsat prin dubla ndoire.
Panourile dreptunghiulare sau ptrate, cu dimensiunea cea mai mic de cel puin 1 m,
se execut din profile din aluminiu, mbinate pe vertical.
Cerinele pentru aluminiu sunt urmtoarele:
pentru tabl: 99,5 HD (conform standardelor romneti)
pentru profile: ALMGSI - 0,5 F 22 (conform DIN)
Prinderile se vor face prin uruburi. uruburile i piesele de fixare pe stlpi, vor fi
protejate anticoroziv.
Spatele indicatorului i rebordul se vopsesc n culoarea gri.
Marginile indicatoarelor vor fi dublu ambutisate.
Pregtirea suprafeei indicatoarelor n vederea aplicrii foliei retro-reflectorizante se face
conform recomandrilor productorului foliei.
Tipurile de folii retro-reflectorizante care se aplic pe indicatoarele rutiere:
Clasa 3 - diamant"- pentru autostrzi;
Clasa 2 - intensitate mare" - pentru drumuri europene;
Clasa 1 - engineering grade" - pentru alte drumuri.
n cazul folosirii foliei diamant", innd cont de rigiditatea foliei, se recomand:
Pentru indicatoarele cu inscripii, pentru fond se folosete un film colorat transparent n
care se decupeaz inscripionarea, iar folia diamant" se aplic pe panou sub filmul respectiv
Pentru indicatoarele curente (triunghi, cerc, romb, ptrat) inscripionarea se va face prin
serigrafie (Paragraf scos de GT din varianta engleza).

CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR
Cele trei clase de folii retro-reflectorizante folosite in Romnia sunt urmtoarele:
Clasa 1 Engineering grade", compus din microbile de sticl ncorporate
ntr-un material transparent pe baz de rin;
Folia are adeziv pe ambele fee i se aplic la cald sau la rece;
Clasa 2 Intensitate mare", la fel ca i Clasa 1, cu un strat de aer ntre
stratul de microbile i faa exterioar a foliei;
Clasa 3 Diamant", la fel ca i Clasa 2, dar sunt folosite prisme din sticl n
loc de microbile.
ncercrile constau n:
analiza fotometric;
ncercri mecanice
rezistena la medii agresive.
Pentru toate foliile supuse aprobrii Consultantului, Antreprenorul va prezenta
agrementul tehnic.
Prelucrarea i aplicarea foliilor retro-reflectorizante se vor face n conformitate
cu instruciunile productorului.
Probele de folii pentru ncercare vor fi montate pe plcue din aluminiu de 2
mm grosime, pstrate la temperatur de 23
o
C 2
o
C i umiditate relativa de
50% 5%, timp de 24 ore nainte de ncercare.
Rezultatele ncercrilor se exprim ca o medie a cel puin trei 3 determinri a
trei 3 mostre testate n condiii similare.
4.1. ANALIZA FOTOMETRICA
Determinarea coeficientului de retro-reflexie R
Coeficientul de retro-reflexie R permite determinarea nivelului vizibilitii pe timp de
noapte. Coeficientul de retro-reflexie R se exprim n Cd / Lux / m
2

Testele vor fi realizate pe probe de 150 mm x 150 mm, la unghiuri de inciden p a
sursei luminoase de 5
o
, 30
o
i 40
o
fa de normala la folie, i la unghiuri de recepie a de
0,2
o
, 0,33
o
, 1
o
, 2
o
fa de fasciculul incident.
Coeficientul de retro-reflexie R va fi msurat n conformitate cu Publicaia CIE nr.
54/1982 - Retro-reflexia pentru sursa de lumina A (temperatura culorii 2856 K va fi
exprimata in cd/lux/m
2
). Valoarea R va fi o medie a citirilor efectuate n diferite puncte de pe
suprafaa mostrei.





4.4. CONTROLUL EXECUTIEI PANOURILOR
Pentru tipurile de folie supuse aprobrii Consultantului, Antreprenorul va prezenta
acestuia certificatul de calitate i agrementul tehnic.
La fabricarea indicatoarelor de circulaie din folii retro-reflectorizante, acestea trebuie
aplicate pe suportul de aluminiu conform recomandrilor productorului. Dac se folosesc
suporturi vopsite, acestea se vor vopsi cu o vopsea cu mare rezisten la exterior.
Certificatul de calitate va reflecta rezultatele ncercrii de expunere timp de 5 ani n
condiii atmosferice.
Indicatoarele vor fi marcate durabil i clar, pe spate, cu urmtoarele date:
Date de identificare a productorului sau vnztorului;
Tipul de materiale retro-reflectorizante folosite;
Data asamblrii panoului.
4.5. RECEPTIA LUCRARILOR
Dup terminarea instalrii semnalizrii, aceasta va fi supusa aprobrii Consultantului. In
urma verificrii se ncheie un proces verbal de recepie.