C S

RUT CONSTRUCT GRUP
Str. Basmului, nr. 2-4, sector 6, Bucureti, cod postai 061164

CAIETE DE SARCINI Pagina 1 din 29
1. CAIET DE SARCINI - TERASAMENTE

GENERALITATI
1. 1 DOMENIU DE APLICARE
1. 2 PREVEDERI GENERALE
CAP. I . MATERIALE FOLOSITE
1. 1 PAMANT VEGETAL
1. 2 PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE
1. 3 APA DE COMPACTARE
1. 4 PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
1. 5 VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR

2.7.1. Prescripii generale
2.7.2. Modul de execuie a rambleelor
2.7.3. Compactarea rambleelor
2.7.4. Controlul compactarii
2.7.5. Profile si taluze
2.7.6. Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa
2.7.7. Prescriptii aplicabile rambleelor din material stincos
2.7.8. Prescriptii aplicabile rambleelor nisipoase
2.7.9. Prescriptii aplicabile rambleelor din spatele zidariilor
2.7.10. Protectia impotriva apei EXECUTIA SANTURILOR
SI RIGOLELOR
FINISAREA PLATFORMEI
ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL
DRENAREA APELOR SUBTERANE
INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE
CONTROLUL EXECUTIEI LOCRARILOR

CAP. IV. RECEPTIA
LUCRARILOR 4. 1 RECEPTIA PE

CAP. II. EXECUTAREA TERASAMENTELOR
2. 1 PICHETAJUL LUCRARILOR
2. 2 LUCRARI PREGATITOARE
2. 3 MISCAREA PAMANTULUI
2. 4 GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE
2. 5 EXECUTAREA DEBLEELOR
2. 6 PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEE
2. 7 EXECUTIA RAMBLEELOR

CAP.
3
.
3
.
3
.
3. 4
3. 5

RUT CONSTRUCT GRUP
FAZE 4. 2 RECEPTIA PRELIMINARA
4. 3 RECEPTIA FINALA

RUT CONSTRUCT GRUP
GENERALITATI
1.1 DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia si
reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la
executarea debleelor, rambleelor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul
calitatii si conditiile de receptie.
1.2 PREVEDERI GENERALE
1.2.1. La executarea terasamentelor se respecta prevederile si standardele si normativele in vigoare,
in msura in care completeaza si nu contravin prezentul caiet de sarcini.
1.2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din
aplicarea prezentului caiet de sarcini.
1.2.3. Antreprenorul este obligat sa efectueze, suplimentare, fat
de prevederile prezentului caiet de sarcini.
1.2.4. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea
masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la repspectarea stricta a prevederilor prezentului caiet
de sarcini.
1.2.5. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executare a terasamentelor,
cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor.
1.2.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini "Inginerul" va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
CAPITOLUL I- MATERIALE FOLOSITE
1.1 PAMANT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafetele ce urmeaza a fi insamintate sau plantate se foloseste pamant vegetal
ales din pamanturile vegetale locale cele mai propice vegetatiei.
la cererea beneficiarului verificari

RUT CONSTRUCT GRUP
1.2 PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE
1.2.1. Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243-88 care se folosesc la
executarea terasamentelor.
1.2.2. Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la
orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale.
1.2.3. Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice,
hidrologice si la orice inaltime de terasament, in compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata.
1.2.4. Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre in cazul cand conditiile hidrologice
locale sunt mediocre si nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/2-90 privind
prevenirea degradarilor provocate din inghet-dezghet.
1.2.5. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, alcatuite din pamanturi argiloase cu
simbolul 4e, 4f si a caror calitate conform tabelului 1b este rea sau foarte rea (sau a celor cu densitate in stare
uscata mai mica de 1.5 g/cmc), vor fi inlocuite cu pamanturi corespunzatoare, pe o grosime de min. 20 cm. in
cazul pamanturilor rele si de min 50 cm in cazul pamanturilor foarte rele. Inlocuirea lor se va face pe toata
latimea platformei. Grosimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile
locale concrete, de catre Inginer.
Pentru pamanturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor pe grosime
de min 15 cm.
1.2.6. Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice) si
4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate este rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere in opera
si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente
tehnico-economice.
1.2.7. Nu se vor utiliza in ramblee pamanturile organice, miluri, namoluri, pamanturile turboase si
vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si
pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi bulgari de
pamant inghetat sau cu continut de materii organice in putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc).
1.2.8. Conditiile de utilizare a diferitelor pamanturi pot fi combinate la cererea Inginerului cu masuri
specifice destinate a aduce pamantul extras in stare compatibila cu modalitatile de punere in opera si cu
conditiile meteorologice. Aceste masuri care cad in sarcina Antreprenorului privesc modalitatile de extragere si
de corectii a continutului in apa fara aport de liant sau reactiv.
1.3. APA DE COMPACTARE
1.3.1. Apa necesara compactarii rambleelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii
organice in suspensie.
1.3.2. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul "Inginerului" in afara de terasamentele din spatele
lucrarilor de arta.
1.3.3. Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu
aprobarea clientului in care se vor preciza si modalitatile de utilizare.
1.4. PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE
Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleelor erodabile trebuie sa
aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleelor, excluse fiind nisipurile si pietrisurile
aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.
1.5. VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR
1.5.1. Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia
prevazute in tabelul 1.

RUT CONSTRUCT GRUP

CAPITOLUL II- EXECUTAREA TERASAMENTELOR
2.1. PICHETAJUL LUCRARILOR
2.1.1. De regula pichetajul axei traseul este efectuat prin grija clientului. Sunt materializate pe teren
toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar virfurile de unghi prin borne de beton legati
de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment
stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului cel putin cate doi reperi pe km.
2.1.2. In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice traseul drumului proiectat
nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor de executie pe baza
planului de situatie, a listei cu coordonate pentru virfurile de unghi si a reperilor de pe teren.
2.1.3. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul trece la restabilirea si
completarea pichetajului in cazul situatiei aratate la pct. 8.1 sau la executarea pichetajului complet nou in
cazul situatiei de pct. 8.2.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung de aceiasi
reperi ca si pichetii din pichetajul initial.
2.1.4. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin
tarusi si sabloane urmatoarele:
- inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax;
- punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza);
- inclinarea taluzelor.
2.1.5. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de a le
restabili sau de a le reamplasa daca este necesar.
2.1.6. In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lurcrailor este efectuata de catre Antreprenor,
pe cheltuiala si raspunderea sa.
Aceasta operatie nu poate fi efectuata decat dupa ce obtine aprobarea "Inginerului" in scris, cu cel putin
24 ore in devans.
2.1.7. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene,
electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii
acestora conform documentaiilor tehnice pentru predarea terenului liber Antreprenorului.
2.2. LUCRARI PREGATITOARE
2.2.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in
limita zonei expropriate:
- defrisari;
- curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni;
- decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime;
Nr.crt.
Caracteristici care se verifica
Frecvente minime Metode de
determinare
conform STAS
1 Granulozitate
In functie de heterogenitatea
pamantului utilizat insa nu va fi mai
mica decat
O incercare la 5.000 mc
1913/5-86
2 Limita de plasticitate 1913/4-86
3 Coeficient de neuniformitate 1243-88
4 Caracteristicile de compactare Ptr. pamanturile folosite in
rambleele din spatele zidurilor si
pam.folosite La protectia
rambleelor O incercare la 1.000 mc
1913/13-83
5 Umflare libera 1913/12-88
6 Sensibilitate la inghet-dezghet 1709/5-90
7 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82
1.5.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator.

RUT CONSTRUCT GRUP
- demolarea constructiilor existente.
2.2.2. Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor,
sa scoata radacinile si buturugile.
Doborarea arborilor si a pomilor precum si transportul materialului lemnos rezultat se face pe cheltuiala
Antreprenorului dupa indeplinirea formelor legale.
Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la ramblee cu inaltime mai mica de 2 m precum
si la deblee.
2.2.3. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga
suprafata a amprizei.
2.2.4. Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a gropilor de
imprumut.
2.2.5. Pamantul decapat si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in depozit definitiv, avitand
orice amestec sau impurificare a acestora. Pamantul vegetal va putea fi pus intr- un depozit provizoriu in
vederea unei eventuale realizari.
2.2.6. In portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului,
acestea trebuie abatute prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului.
2.2.7. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1.00 m sub nivelul
platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija pentru a fi reutilizate conform indicatiilor
precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora vor fi evacuate in groapa publica cea mai
apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului.
2.2.8. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc.
vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura conform prevederilor art. 4 si compactate metodic pentru a
obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 4 punctul b.
2.2.9. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca "Inginerul" sa constate si sa
accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul articol.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.
2.3. MISCAREA PAMANTULUI
2.3.1. Miscarea pamantului se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi si profile cu
umplutura a proiectului.
2.3.2. Excedentul de sapatura ca si pamanturile din deblee care sunt improprii realizarii in ramblee in
sensul prevederilor din art. 4 precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trabuie inlocuite
in sensul art. 4 vor fi transportate in depozite definitive.
2.3.3. Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de imprumut.
2.3.4. Recurgerea la deblee si ramblee in afara profilului din proiect sub forma de supralargire, trebuie
sa fie supusa aprobarii "Inginerului".
2.3.5. Daca apare in cursul executiei lucrarilor ca natura pamanturilor provenind din deblee si gropi de
imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale relativ
la calitate si conditiile de executie a rambleelor, Antreprenorul trebuie sa informeze "Inginerul" si sa-i spuna
spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura.
2.3.6. La lucrarile importante clientul daca considera necesar de a preciza, completa sau modifica
prevederile art. 4 al prezentului caiet de sarcini poate intocmi in cadrul caietului de sarcini speciale "Tabloul de
corespondenta a pamantului" prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din deblee
sau gropi de impurmut.
2.3.7. Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor "Tabloul miscarii
pamantului" care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarui volum izolat de debleu sau din
groapa de imprumut considerata in mod individual. El tine cont de "Tabloul de corespondenta a pamantului"
stabilit de Client, daca aceasta exista, ca si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si
prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus apobarii "Inginerului" in termen de 30 de zile de
la notificarea ordinului de incepere a lucrarilor.

RUT CONSTRUCT GRUP
2.4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE
2.4.1. In lipsa unor precizari in caietul de sarcini speciale alegerea gropilor de imprumut sau a
depozitelor este lasata la latitudinea Antreprenorului, sub rezerva aprobarii "Inginerului". Acest acord va trebui
sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor.
Cererea trebuie sa fie insotita, daca "Inginerul" considera ca este necesar, de:
- o justificare a calitatii materialelor in spiritul prevederilor articolului 4 al prezentului caiet de sarcini,
in ce priveste gropilor de imprumut. Cheltuielile pentru sondaje si analize fiind in sarcina antreprizei;
- acordul pentru ocuparea terenurilor pentru depozite si pentru extragerea de pamant din gropilor de
imprumut dat de proprietarul terenului.
2.4.2. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
- Crestele taluzelor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a "Inginerului", sa fie
la o departare mai mare de 10 cm de limitele zonei drumului;
- Sapaturile in gropile de imprumut pot fi efectuate in continuare taluzelor de debleu cu conditia ca
fundul sapaturii sa fie la terminarea extragerii, nivelat de asa maniera ca evacuarea apelor din
prescriptii sa fie asigurata in bune conditii iar taluzele sa fie ingrijit taluzate;
- Sapaturile in gropile de imprumut nu vor putea fi practicate sub nivelul proiectat al drumului, in
profilele in debleu sau sub cota santului de scurgere a apelor in zona de rambleu;
- In albiile majore ale raurilor, gropilor de imprumut vor fi executate in avalul drumului amenajand o
bancheta de 4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut;
- Fundul gorpilor de imprumut va avea o panta transversala de 1....3% spre exterior si o panta
longitudinala care sa asigure scurgerea si evecuarea apelor;
- Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu
inclinarea de 1:1.5 ....... 1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de
imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.
2.4.3. Surplusul de sapatura in zonele de debleu poate fi depozitat dupa cum urmeaza:
- fie in continuarea terasamentului in rambleu, fiind nivelate, compactate si taluzate conform
prescriptiilor aplicabile rambleelor drumului. Suprafata lor superioara va fi nivelata la o cota cel mult
egala cu cota muchiei platformei rambleului;
- fie la mai mult de 10 m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor
existente si in afara firelor de scurgerea apelor.
In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte
conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor se va urmari ca prin executia lor sa nu provoace inzapezirea drumului.
2.4.4. Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea
masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea lor de ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau
prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime
raspunzator de aceste pagube.
2.4.5. "Inginerul" se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile de a
inrautati aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea
fonduri suplimentare sau despagubiri.
2.4.6. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de pamanturi
si a celor necesare gropilor de imprumut raman in sarcina Antreprenorului.
2.5 .EXECUTIA DEBLEELOR
2.5.1. Antreprenorul na va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregtire a amprizelor de
debleu precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini sa fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator
si recunoscut ca satisfacator de catre "Inginerul" lucrarii.
Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.
2.5.2. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se
realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzelor mentionate pe profilele transversale.
2.5.3. Nu se vor creea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea
situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie "Inginerul" lucrarii si pe
cheltuiala Antreprenorului.
2.5.4. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu
este de portanta dorita, "Inginerul" va putea descrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala clientului.
Compactarea stratului de forma va trebui sa permita atingerea unui grad de compactare de 100% Proctor
normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor gradul de compactare la 97% Proctor
normal.

RUT CONSTRUCT GRUP
2.5.5. Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de prevederile
proiectului Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta "Inginerului" care va putea eventual dispune o
modificare a inclinarii taluzelor si modificarea volumului terasamentelor.
2.5.6. Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la deblee pentru adancimi de
maximum 12.00 m sunt date in tabelul 2 in functie de natura materialelor existente in debleu.

In deblee mai adanci de 12.00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone umede,
infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de
stabilitate.
2.5.7. Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect
aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.
2.5.8. Daca apare ca stabilitatea pamanturilor nu este asigurata, Antreprenorul trebui sa ia de
urgenta masuri de consolidari si sa previna imediat "Inginerul".
2.5.9. Debleele in terenuri moi, ajunse la cota vor suporta o compactare de suprafata care va fi
executata de asa maniera incat sa se obtina pe o adancime de 30 cm un grad de compactare de cel putin
100% Proctor normal conform prevederilor din tabelul 4.
2.5.10. In terenuri stancoase in care este necesar sa se recurga la exploziv, Antreprenorul va trebui sa
stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat sa obtina direct de la explozii:
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA TALUZELOR
Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau
prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase
1.0 : 1.5
Pamanturi mamoase 1.0 : 1.0 ... 1.0 : 0.5
Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) 1.0 : 0.1
Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de
alterabilitate si de adancimea debleelor
1.0 : 1.5 ... 1.0 : 1.0
Roci stancoase nealterabile 1.0 : 0.1
Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea
favorabila in ce priveste stabilitatea
de la 1.0 : 0.1 pana la pozitia verticala sau
chiar in consola

Str. Basmului, nr. 2-4, sector 6, Bucuresti, cod postal 0 61164
Str. Basmului, nr. 2-4, sector 6, Bucuresti, cod postal 061164
- degajarea la gabarit a taluzelor si platformei
- ea mai mare fractionare posibila a rocii evitand orice risc de degradare a lucrarilor proiectului.
2.5.11. Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se viziteze, in mod frecvent si in special dupa
explozie taluzurile de deblee si terenurile de deasupra acestora in scopul de a se inlatura partile de roca care
ar putea sa fie dislocate de explozii sa din alte cauze.
Dupa executia lucrarilor, se va verifica in mod contractoriu ca adancimea necesara este peste tot
atinsa. In cazul unde acestea nu sunt atinse Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara care
este necesara.

2.5.13. Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la
alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea e a realiza o adancime suplimentara, apoi de a completa, apoi
de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat cum
este aratat in art. 14.
2.5.14. Daca proiectul comporta reutilizarea in ansamblu a debleelor sensibile de apa "Inginerul" va
prescrie:
- in perioada ploioasa: extragere verticala
- dupa perioada ploioasa: extragerea verticala
- dupa perioada ploioasa: extragerea in straturi pana la orizontul a carui continut in apa va fi
superior cu 10 puncte umiditatii optime Proctor normal.
2.5.15. In timpul executiei debleelor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile de asa maniera
ca pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleelor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele
de ploaie. Va trebui in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in
lung.
Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor Antreprenorul va trebui sa
mentina o panta suficienta la suprafata partii excavate si sa execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii
necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.
2.6. PREGATIREA TERNULUI DE SUB RAMBLEE ________________________________________
In afara de lucrarile pregatitoare aratate la art. 8 lucari care sunt comune atat sectoarele de debleu cat
si celor de rambleu, pentru acestea din urma mai sunt necesare si alte lucrari, pregatitoare dupa cum
urmeaza:
2.6.1. Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20% Antreprenorul va trebui sa
execute trepte de infratire avand o inaltime de 0.20 m si distantate la miximum 1.00 m pe terenuri obisnuite si
cu inclinare de 4% spre vale.
Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de "Inginer".
2.6.2. In completarea pregatirilor prevazute la art. 8, pe terenurile reanimate in cursul acestor pregatiri
sa pe terenuri de slaba portanta desemnate prin caietul de sarcini speciale se va executa o compactare a
terenului de la baza rambleului pe o adancime minimala de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare
Proctor normal conform tabelului 4.
2.7. EXECUTIA RAMBLEELOR
2.7.1. PRESCRIPTII GENERALE
2.7.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in caietul
de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de "Inginer". Aceasta acceptare trebuie sa
fie in mod obligatoriu consemnata in caietul de santier.
2.5.12. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3m sunt date in
tabelul 3.
PROFILUL TOLERANT rE ADMISE
ROCI NECOMPACTE ROCI COMPACTE
Platforma cu strat de forma +/- 3 cm +/- 5 cm
Platforma fara strat de forma +/- 5 cm +/- 10 cm
Taluzului de debleu neacoperit +/- 10 cm Variabil in fuctie de natura rocii

RUT CONSTRUCT GRUP
2.7.1.2. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
2.7.1.3. Executia rambleelor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin
prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de "Inginer" sau reprezentantul sau la propunerea
Antreprenorului.
2.7.2. MODUL DE EXECUTIE A RAMBLEELOR
2.7.2.1. Rambleele se executa din straturi elementare suprapuse, pe cat posibil orizontal, pe intreaga
latime a platformei si in principiu pe intrega lungime a rambleului.
Daca dificultatile speciale, recunoscute de "Inginer", o impun straturile elementare pot fi executate pe
latimi inferioare celei a rambleului. Acest rambleu va fi atunci executat din benzi alaturate care impreuna
acopera intreaga latime a profilului, decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca
grosimea maxima impusa.
2.7.2.2. Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei in
grosimea optima de compactare stabilita, urmand realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralele cu
profilul definitiv.
Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui sa prezinte pante suficient de mari pentru a
asigura scurgerea rapida a apelor de ploaie. In lipsa unor precizari in caietul de sarcini speciale aceste pante
vor fi de minimum 5%.
2.7.2.3. La realizarea umpluturilor cu latimi mari, peste 3.00 m, se pot folosi la baza acestora blocuri
de piatra sau din beton cu dimensiunea sub 0.50 m cu conditia respectarii urmatoarelor masuri:
- impanarea golurilor cu pamant
- asigurarea tasarilor in timp
- realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel putin 2.00 m
grosime la partea superioara a rambleului.
2.7.2.4. La punerea in opera se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta,
laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta pentru
punerea in opera respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se
trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului
asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime.
2.7.3. COMPACTAREA REMBLEELOR
2.7.3.1. Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor normal
prevazute in STAS 2914-84 conform tabelului 4.

2.7.3.2. Antreprenorul va trebui sa supuna acordul "Inginerului" cu cel putin opt zile inainte de
inceperea lucrarilor grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant pentru a obtine
dupa compactare gradele de compactare aratate in tabelul 4 cu utilajele folosite pe santier.
In acest scop inainte de inceperea lucrarilor va realiza cate un tronson de incercare de minimum 30 m
lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta Antreprenorul va trebui
sa realizeze o noua plansa de incercare dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului
folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie metionate in registrul de santier.
In cazurile cand nu se va putea sa fie satisfacuta aceasta obligatie grosimea straturilor succesive nu
va putea depasi 20 cm dupa compactare.
ZONELE DIN TERASAMENTE LA CARE SE
PERSCRIE GRADUL DE COMPACTARE
PAMA NTURI
NECOEZIVE CO EZIVE
Imbracaminti Imbracaminti Imbracaminti Imbracaminti
permanente semipermanente permanente semipermanente
a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un

100 95 97 93
rambleu cu inaltimea h < 2.00 m 95 92 92 90
h > 2.00 m

b. In corpul rambleelor la adancimea (h) sub

patul drumului: h < 0.50 m 100 100 100 100
0.5 < h < 2.00 m 100 97 97 94
h > 2.00 m 95 92 92 90
c. In deblee pe adancimea de 30 cm sub patul
drumului
100 100 100 100

RUT CONSTRUCT GRUP
2.7.3.3. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile de beton de ciment si
de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare.
2.7.4. CONTROLUL COMPACTARII
Starea rambleului este controlata prin supravegherea "Inginerului" pe masura executiei in
urmatoarele conditii:
a. controlul va fi strat dupa strat;
b. se va proceda pentru fiecare strat laurmatoarele incercari cu frecventa teoretica din tabelul 5 care
vor putea eventual sa fie modificate prin caietul de sarcini speciale.

Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind
incercarea Proctor determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe straturi si sectoare.
Antreprenorul nu va putea cere receptia unui strat decat daca toate gradele de compactare
corespunzatoare sunt superioare minimului prescris. Aceasta receptie va trabui in mod obligatoriu mentionata
in registrul de santier.
2.7.5. PROFILE SI TALUZE
2.7.5.1. Lucrarile trebuie sa fie executate de asa meniera incat dupa cilindrare profilele din proiect sa
fie realizate cu tolarantele admisibile.
Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut, in lipsa unor dispozitii contrare in caietul de sarcini speciale prin
metoda rembleului excedentar.
Taluzul nu trebuie sa se prezinte nici cu scobituri si nici cu excrescente, in afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.
2.7.5.2. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta
corespunzatoare vor avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime pe verticala - date in tabelul6.

2.7.5.3. In cazul rambleelor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 6 dar pana la 12.00,
inclinarea taluzurilor pe inaltimile din tabelul 2 socotite de la nivelul platformei drumului in jos va fi de 1:1.5 iar
pe restul inaltimii la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2.
2.7.5.4. In rambleele mai inalte de 12.00, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor, vailor
si in baltile unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine, inclinarea taluzurilor se va determina pe
baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1.3...1.5.
2.7.5.5. Taluzurile rambleelor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor
avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime h max pe verticala date in tabelul 7, in functie de
caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie.
DENUMIREA INCERCARII FRECVENTA MINIMALA A
INCERCARILOR
OBSERVATII
Incercarea Proctor 1 la 5.000 mc pentru fiecare tip de pamant
Determinarea continutului de 1 la 250 ml de platforma pe strat
apa

Determinarea capacitatii 3 la 250 ml de platforma pe strat
NATURA MATERIALULUI IN RAMBLEU H
(max m)
Argile prafoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrisuri sau balasturi 10

RUT CONSTRUCT GRUP

2.7.5.6. Tolerantele de executie pentru suprafatarea platformei si a taluzurilor sunt urmatoarele:
- profil platforma fara strat de forma +/- 3 cm
- profil platforma cu strat de forma +/- 5 cm
- taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.
Tolerantele pentru ampriza rambleului realizat fata de proiect este de + 50 cm.
2.7.6. PRESCRIPTII APLICABILE PAMANTURILOR SENSIBILE LA APA
2.7.6.1. Cand la realizarea rambleelor sunt folosite pamanturi sensibile la apa si nu sunt masuri
speciale in caietul de sarcini speciale, "Inginerul" lucrarii va putea prescrie Antreprenorului:
- Punerea in opera si compactarea imediata a debleelor sau a pamanturilor din gropi de imprumut
la locul de folosire cu un grad de umiditate convenabil.
- Asternerea in asteptarea compactarii si scarificarea in vederea reducerii umiditatii prin evaporare;
- Tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii;
- Practicarea de drenuri deschise in vederea reducerii umiditatii a celor a caror continut excesiv de
apa nu ar fi permis obtinerea pe loc a unei densitati suficiente si realuarea ulterioara a
compactarii.
Pentru aceste pamanturi "Inginerul" va putea impune Antreprenorului prescriptii speciale in ce priveste
evacuarea apelor.
2.7.7. PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEELOR DIN MATERIAL STINCOS
2.7.7.1. Descarcarea materialului derocat in rambleu si nivelarea lui va fi organizata de maniere de a
obtine un material omogen si pe cat posibil cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea o grosime care va fi determinata in functie de dimensiunea materialului
si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea in nici un caz sa depaseasca 0.80 m
in corpul rambleului. In cei 0.30 m superiori, se vor elimina blocurile a caror dimensiune cea mai mare va
depasi 0.20 m.
Blocurile de stinca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate.
"Inginerul" va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleelor trebuie sa fie omogena. Intercalarea
straturilor de materiale fine si straturi din materiale stincoase, prezentand un procentaj de goluri ridicat este
interzisa.
2.7.7.2. Rambleele vor fi compactate cu cilindri vibratori de 8 to cel putin,sau cu utilaje cu senile de 25
to cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa suficienta pentru a facilita aranjarea
blocurilor.
Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S unde:
Q - reprezinta volumul rembleului pus in opera intr-o zi masurat in mc dupa compactare
S - reprezinta suprafata maturata intr-o zi de utilajul de compactare deplasandu-se cu viteza
stabilita in timpul experimentarii.
Valoarea parametrilor va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin incercari cu
placa permitand sa obtina un modul al primei incercari cel putin egal cu 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui
0.15.
Incercarile se vor face de Antreprenor iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de santier.
2.7.7.3. Platforma va fi nivelata admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleelor in material
stincos art.12 tabel.3.
Toleranta nivelarii taluzelor neacoperite va fi astfel ca toate blocurile sa fie incastrate cel putin pe
jumatate din grosimea lor.
Panta terenului
de fundatie
Caracteristicile terenului de fundatie
a) Unghiul de frecare interna in grade
5
o
10
o
15
o

b) Coeziunea materialului KPa
30 60 10 30 60 10 30 60 80

naltimea maxima a rambleului, h max, in m
0 3.00 4.00 3.00 5.00 6.00 4.00 6.00 8.00 10.00
1:10 2.00 3.00 2.00 4.00 5.00 3.00 5.00 6.00 7.00
1:5 1.00 2.00 1.00 2.00 3.00 2.00 3.00 4.00 5.00
1:3 - - - 1.00 2.00 1.00 2.00 3.00 4.00

RUT CONSTRUCT GRUP
2.7.8. PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEELOR NISIPOASE
2.7.8.1. Rambleele din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzelor in
scopul de a le proteja de eroziune.
Grosimea straturilor elementare va fi cea care permite obtinerea compactarii cerute.
2.7.8.2. Vor fi stropite pana la obtinerea unei umectari omogene a masei nisipoase pe intreaga
grosime a stratului elementar.
2.7.8.3. Platforma si taluzele vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate la art. 12 tab.4. Aceste
tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzele nisipoase.
2.7.9. PRESCRIPTII APLICABILE RAMBLEELOR LA LIMITA LUCRARILOR DE ARTA.
2.7.9.1. In lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleele vor fi constituite din
materiale identice cu cele adoptate pentru platforma cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime min de 1
metru, plecand de la zidarie, vor fi inlaturate pietrele a caror dimensiune depaseste 10 cm.
2.7.9.2. Ele vor fi compactate cu ajutorul utilajelor, respectand integritatea lucrarilor permitand
obtinerea gradului de compactare conform prevederilor tab.4.
Aceste utilaje vor fi supuse aprobarii "Inginerului" sau reprezentantului acestuia care vor preciza pentru
fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de utilizare.
2.7.10. PROTECTIA IMPOTRIVA APELOR
Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleelor contra apelor pluviale si inundatiilor
provocate de ploi a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursul
ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie
pluviometrica.
CAPITOLUL I I I - EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR
Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, repspectandu-se sectiunea, cota
fundului si distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sa ramana constant paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca
acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivului stincos. Parapetele santului sau a rigolei vor trebui sa fie
plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate.
La sfirsitul santierului si inainte de receptia finala santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari
si blocuri ebulate.

mssamm
3. 1. FINISAREA PLATFORMEI _______________________________________________________
3.1.1. Stratul superior al platformei va fi ingrijit compactat, nivelat si complectat respectand cotele in
profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 4, respectiv in tabelul3. In ce
priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt:
- la latimea platformei:
- +/- 0.05 m, fata de ax
- +/- 0.10 m, la latimea intreaga
- la cotele proiectului:
- +/- 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului.
3.1.2. Daca constructia sistemului rutier nu urmeaza imediat terasamentele, platforma va
fi nivelata transversal urmarind profilul acoperis, constituit din doi versanti plani, inclinati cu 4% spre marginea
acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in planuri fara sa coboare sub o panta transversala de 4%.
3. 2. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL _____________________________________________
Cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau intarit cu
caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi
umplute cu pamant vegetal.
Terenul vegetal trabuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte
de raspindire.
Dupa raspindire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp de ploaie.
3. 3. DRENAREA APELOR SUBTERANE _______________________________________________
Antreprenorul nu este obligat sa asigure drenarea apelor decat in masura in care acestea pot fi
evacuate prin gravitatie.
Lucrari de drenarea apelor subterane care s-ar putea sa se dovedeasca necesare vor fi definite prin
dispozitii de santier de catre "Inginer" si reglementarea lor va interveni in lipsa unor dispozitii speciale ale
caietului de sarcini speciale conform prevederilor Clauzelor administrative generale.
3. 4. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE______________________________
In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa
lucrarile necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor si a rambleelor si sa corijeze tasarile
rezultate dintr-o proasta executie a lucrarilor.
In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceiasi perioada si la cererea scrisa a
"Inginerului" toate lucrarile complementare care vor fi necesare ca urmare a degradarilor de care antrepriza nu
va fi responsabila.
3. 5. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR ____________________________________
3.5.1. Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in: -
verificarea trasarii axului si amprizei drumului
- verificarea pregatirii terenului de fundatie
- verificarea calitatii si starii pamantului utilizat
- controlul grosimii straturilor asternute
- controlul compactarii terasamentului
- controlul caracteristicilor platformei drumului
- controlul capacitatii portante.
3.5.2. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica in registrul de laborator a verificarilor efectuate
asupra calitatii si starii (umiditatii) pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor
efectuate privind calitatea lucrarilor executate.

RUT CONSTRUCT GRUP
3.5.3. Verificarea trasarii axului si amprizei drumului se va face inainte de inceperea lucrarilor de
executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila
fiind de +/- 0.10 m in raport cu reperii pichetajului general.
Verificarea pregatirii terenului de fundatie.
3.5.4. Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa cum s-a curatat terenul, s-a indepartat stratul
vegetal si s-a compactat pamantul, se determina gradul de compactare si deformabilitatea terenului de
fundatie.
3.5.5. Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor
ascunse specificandu-se si eventuale remedieri necesari.
3.5.6. Numarul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare este de 3
incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate.
3.5.7. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu pirghii conform
instructiunilor tehnice departamentale - indicativ CD 31-94.
3.5.8. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profile transversale amplasate la max. 25 m
unul dupa altul in trei puncte (dreapta, ax, stinga) de pe ampriza variantelor de drum nou. Pentru portiunile unde
se executa banda a 3-a se va face o verificare din 25 in 25 m.
3.5.9. La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca
deformatia elastica corespunzatoare vehiculului etalon are valori mai mari decat cea admisibila in cel mult 10%
din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie se stabilesc in functie
de tipul pamantului de fundatie conform tabel.8.
3.5.10. Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundatii se va face in corelatie cu
masuratorile cu deflectometrul in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta
scazuta.
Verificarea calitatii si starii pamantului.
3.5.11. Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale pamantului
conform tabel 1.
In cazul probelor extrase din gropile de imprumut se va determina si densitatea in stare
uscata.
Verificarea grosimii straturilor asternute.
3.5.12. Grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului va fi verificata, ca trebuie
sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de pamant respectiv si utilajele folosite la
compactare.
Verificarea gradului de compactare.
3.5.13. Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamant
pus in opera.
In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si de la baza
stratului cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cand grosimea
este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezitive se va preleva o singura proba din fiecare punct care
trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm
3
conform STAS 2914-84 cap.7.
Verificarea gradului de compactare se face prin compactarea densitatii in stare uscata a acestor probe
cu densitate in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS 1913/1383.
Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stinga,
ax, dreapta, in sectiuni diferite pentru fiecare sector de 250 m lungime.
3.5.14. In cazul cand valorile obtinute nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul 4 se va
dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.
3.5.15. Nu se va trece la executia stratului urmator atat timp cat rezultatele verificarilor efectuate nu
confirma realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila.
3.5.16. Portiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometrul sau cu
deflectometrul cu pirghie.
Controlul caracteristicilor platformei drumului.
3.5.17. Controlul caracteristicilor platformei drumului se face dupa terminarea executiei
terasamentelor si consta in verificarea topografica a nivelmentului si determinarea deformabilitatii cu ajutorul
deflectometrului cu pirghie la nivelul platformei drumului.

RUT CONSTRUCT GRUP
3.5.18. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt +/- 0.05 m fata de
prevederile proiectului. In ce priveste suprafata platformei si nivelarea taluzelor tolerantele sunt cele aratate in
art. 12 si 14 in prezentul caiet de sarcini.
Controlul topografic al nivelmentului va fi facut pe profile din 20 in 20 m.
3.5.19. Deformabilitatea platformei drumului este stabilita prin masuratori cu deflectometrul cu
pirghie.
La nivelul platformei (patului) se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia
elastica corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 91 KN are valori mai mari decat cea admisa conform
tabel 8.

CAPITOLUL IV - RECEPTIA LUCRARII
Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de
executie) unei receptii preliminare si unei receptii finale.
4.1. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
4.1.1. In cadrul receptiei pe faze (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrari ce se
receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatii si de prezentul caiet
de sarcini.
4.1.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptia pe faze, in care se confirma posibilitatea
trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
4.1.3. Receptia pe faze se executa de catre "Inginer" si Antreprenor, iar documentul ce se incheie ca
urmare a receptiei sa poarte amblele semnaturi.
4.1.4. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
- trasarea si sablonarea lucrarii
- decaparea stratului vegetal
- compactarea terenului de fundatie
- in cazul rambleelor pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea umpluturii sub
cota stratului de forma
- in cazul sapaturilor la cota finala a sapaturii
4.1.5. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat
si a comisiei de receptie preliminara sau finala.
4.2. RECEPTIA PRELIMINARA
4.2.1. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea
receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se:
- concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini speciale si a
proiectului de executie
- natura pamantului din corpul drumului
- concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini
4.2.2. Lucrarile nu se vor receptiona daca:
- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect
- nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in parte
(atestate de procesele verbale de receptie pe faze)
- lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare
- nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei
- se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale
taluzelor, etc
Tipul de pamant conform STAS 1243-88
Valoarea admisibila a deformatiei elastice
1/100 mm
Nisip prafos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa
nisipoasa, argila
450

RUT CONSTRUCT GRUP
- nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului. Defectiunile se vor
consemna si se va stabili modul si termenul de remediere.
4.3. RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat si daca au fost intretinute
corespunzator.
INTOCMIT Ing. Iulian
Gheorghe Popescu

RUT CONSTRUCT GRUP
2. CAIET DE SARCINI - FUNDAIE DE BALAST SI BALAST
OPTIMAL
GENERALITATI
1.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1.2. PREVEDERI GENERALE
CAP.I. MATERIALE
1.1. AGREGATE NATURALE
1.2. APA
1.3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL
CAP.II. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
2.1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
2.2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
CAP.III. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
3.1. MASURI PRELIMINARE
3.2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI
3.3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
3.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI
CAP.IV. CONDITII TEHNICE REGULI SI METODE DE VERIFICARE
4.1. ELEMENTE GEOMETRICE
4.2. CONDITII DE COMPACTARE
4.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDARE
CAP.V. RECEPTIA LUCRARILOR
G E N E R A L I T A T I
1.1.1. Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si recepia straturilor de fundatie din balast
optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice, strazilor si autostrazilor.
El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul de fundatie realizat.
1.1.2. Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale si forestiere cu
acordul patronului acestor drumuri.
1.2.1. Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime
este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400 - 84 intre 15 si 30 cm.
1.2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare
pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
1.2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un laborator autorizat,
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
1.2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "inginerului" verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
1.2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "inginerul" va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

RUT CONSTRUCT GRUP
1.2.6. Constructorul nu va incepe asternerea unui strat rutier pna cnd stratul inferior nu a fost finisat
si receptionat. Constructorul va efectua pe cheltuiala proprie lucrarile de intretinere ale straturilor receptionate
pna cnd acestea vor fi acoperite cu stratul superior
C A P I T O L U L I - MATERIALE
1.1 AGREGATE NATURALE
1.1.1. Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast amestec optimal, cu granula maxima de
71 mm.
1.1.2. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa
contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamnt, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

1.1.4. Balastul optimal se poate obine fie prin amestecarea sorturilor 0-7, 7-16, 16-31 (40), 31
(40)-71, fie direct din balast daca indeplineste condiiile din tabelul 1.
1.1.3. Balastul si balastul optimal pentru a fi folosite in stratul de fundaie trebuie sa indeplineasca
caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.
Tabel 1
CARACTERISTICI CONDIII DE ADMISIBILITATE
METODE DE VERIFICARE
CONFORM STAS
BALAST
BALAST OPTIMAL
Sort 0-71 0-71

Continut de fractiuni %
maxim: sub 0,02 mm
sub 0,2 mm 0....7,1 mm
31,5..71 mm
3
15-70 >
30
3
4....10 30...45 25...40
191 3/5-85 4606 -
80
Granulozitate continua sa se inscrie intre
limitele din tabelul 2
4606-80
Coeficient de neuniformitate (Un),
min
15

730-89
Echivalent de nisip (EN) min
30 30 730-89
Uzura cu masina tip Los
Angeles
(LA) % max.
30 30 730-89
Tabel 2
Domeniu de Limita Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile de diametre de
granulozitate

0,02 0,2 7,1 31,5 71,0
0-71 Inferioara 0 4 30 60 100

Superioara 3 10 45 75 100

o

1.1.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului optimal sunt artate in tabelul 2.
1.1.6. Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura
omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa
ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator.
1.1.7. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului optimal
astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de
laborator.
1.1.8. Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate in functie de cantitatea
necesara si de ealonarea lucrrilor.
1.1.9. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora
se va face astfel inct sa se evite amestecarea balasturilor.
1.1.10. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat,
granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile
granulo-metrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.
1.2 APA
Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in
acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.
1.3 CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA
STRATULUI DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile cuprinse in
tabelul 3.

Tabel 3

Actiunea,procedeul de verificare sau
caracteristici ce se verifica
Frecventa minima Metoda de
determinare
conform STAS
La
aprovizionare
La locul de
punere in opera
1 Examinarea datelor inscrise in
certificatul de calitate sau certificatul de
garantie
La fiecare lot
aprovizionat
- -
2 Determinarea granulometrica O proba la fiecare lot
aprovizionat pentru
fiecare sursa (daca
este cazul pentru
fiecare sort)
- 4606-80
3 Umiditate - O proba pe schimb
(si sort) si ori de cite
ori se observa o
schimbare cauzata
de conditii
meteorologice
4606-80
4 Rezistente la uzura cu masina tip Los
Angeles (LA)
O proba la fiecare lot
aprov. pentru fiecare
sursa (sort)
- 730-89

RUT CONSTRUCT GRUP
C A P I T O L U L II -STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
2.1 CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc de catre un
laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:
du max. P.M. = greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm
3
Wopt P.M. = umiditate optima
de compactare, exprimata in %.
2.2 CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
2.2.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe
prelevate din lucrare si anume:
du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc W ef = umiditatea efectiva de
compactare, exprimata in % in vederea stabilirii gradului de comapctare gc.
d.u.ef.
gc. = ------------- x 100
du max.pM
2.22. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la
art.13.
C A P I T O L U L I I I -PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
3.1 MASURI PRELIMINARE
3.1.1. La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de
terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
3.1.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in
opera a balastului sau balastului optimal.
3.1.3. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii -
drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului
de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.
3.1.4. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este cazul la
autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu se va
asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului la cel putin 15 cm deasupra santului
sau in cazul rambleelor deasupra terenului.
3.1.5. In cazul cnd sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor fi
consemnate in registrul de laborator.
3.2 EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI
3.2.1. Inainte de inceperea lucrarilor antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta experimentare.
Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3,40 m
(dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curente, componenta atelierului de
compactare si modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de
sarcini precum si reglarea utilajelor de raspndire pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta.

RUT CONSTRUCT GRUP
3.2.2. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta "inginerului", efectund
controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de
specialitate.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, antreprenorul va trebui sa realizeze o noua
incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. Aceste incercari au drept
scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
- grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare
a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q = volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc S = suprafata calcata
la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp. In cazul cnd se foloseste tandem de utilaje de acelasi
tip suprafetele calcate de fiecare utilaj se cumuleaza.
3.2.3. Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta pentru
restul lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor.
3.3 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
3.3.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal intr-unul
sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare stabilita pe
tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.
3.3.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de
laboratorul de santier tinnd seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitndu-se supraumezirea locala.
3.3.3. Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental respectndu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si
intensitatea Q/S de compactare.
3.3.4. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,
acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca straturile de
fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurndu-se si masurile de evacuare a apelor conform
pct.7.3.
3.3.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau ramn dupa
compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4
cm se complecteaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.
3.3.6. Este interzisa executia din balast inghetat.
3.3.7. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de
gheata.
3.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI

C A P I T O L U L IV -CONDIII TEHNICE, REGULI SI METODE DE
VERIFICARE
4.1.1. Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast optimal este cea din proiect. Abaterea
limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare 200 m
de strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei.
4.1.2. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta in proiect. Abaterile
limita la latime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
4.1.3. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast optimal este cea a imbracamintii prevazuta
in proiect.
4.1.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.
3.4.1. In timpul executiei stratului de fundatie din balast optimal se vor face pentru verificarea compactarii
incercarile si determinarile aratate in tabelul 4 cu frecventa mentionata in acelasi tabel.
Tabel 4

Determinarea, procedeul de verificare sau
caracteristica care se verifica
Frecvente minime la locul de punere in
opera
Metode de verificare
conform STAS
1 ncercare Proctor modificata - 1913/13-83
2 Determinarea umiditatii de compactare minim 3 probe la o suprafata de 2.000
mp de strat
4606-80
3 Determinarea grosimii stratului compact minim 3 probe la o suprafata de 2.000
mp de strat

4 Verificarea realizarii intensitatii de compactare
Q/S
zilnic
-

5 Determinarea gradului de compactare prin
determinarea greutatii volumice in stare uscata
minim 3 puncte pentru suprafete < 2.000
mp si minim 5 puncte pentru suprafete >
2.000 mp de strat
1913/15-75
6 Determinarea capacitatii portante la nivelul
superior al stratului de fundatie
In cite doua puncte situate in profiluri
transversale la distante de 10 cm unul de
altul pentru fiecare banda cu latime de
7,5m
Normativ CD 31-94

RUT CONSTRUCT GRUP
4.2. CONDIII DE COMPACTARE
Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pna la realizarea gradului de compactare
95-98%. Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice IV si V si 98%... 100% Proctor modificat pentru
drumurile din clasele tehnice I - III.
Pentru autostrazi se admite realizarea unui grad de compactare de 98% numai intr-un numar de 5% din
punctele masurate.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarea
inregistrata este mai mica dect valoarea admisibila care este 250 [1/100] mm.
4.3. CARACTERISTICILE SUPRAFEEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel:
- in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de
+/- 9 mm
- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de
+/- 9 mm
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari dect cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea
suprafetei fundatiei.
C A P I T O L U L V -RECEPTIA LUCRARILOR
5.1. RECEPTIA PE FAZA
Receptia pe faza se efectueaza atunci cnd toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si
toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile ART.5, 11, 12, 13, si 14.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de
proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de
control.
In urma acestei receptii se incheie "Procesul verbal" de receptie.
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile prevederilor legale in
vigoare HGR 273/94 precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini. Receptia finala se prevede la
drumurile la care stratul are caracter de imbracaminte provizorie.
Gheorghe Popescu

o

GENERALITATI
1.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI
CAP.I. NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR
1.1. AGREGATE
1.2. FILER
1.3. LIANTI
1.4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE
PREPARARE
CAP.II. MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR
2.1. COMPOZITIA MIXTURILOR
2.2. CARACTERISTICI FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR
ASFALTICE
2.3. ACCEPTAREA UTILAJULUI
2.4. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
2.5. STOCAREA SI INCALZIREA LIANTULUI
2.6. STOCAREA SI DOZAREA FILERULUI DE APORT
2.7. DOZAREA AGREGATELOR
2.8. INCALZIREA SI USCAREA AGREGATELOR
2.9. DOZAREA LIANTULUI
2.10. STOCAREA AGREGATELOR
2.11. MALAXAREA
2.12. STOCAREA SI INCALZIREA MIXTURILOR
2.13. FABRICAREA
2.14. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR
ASFALTICE
2.15. CONTROLUL FABRICARII
CAP.III. MODUL DE PUNERE IN OPERA
3.1. TRANSPORT
3.3. ASTERNERE
3.4. TEMPERATURA DE ASTERNERE
3.5. GROSIMEA STRATULUI DE ASTERNERE
3.6. ROSTURI LONGITUDINALE SI TRANSVERSALE
3.7. COMPACTAREA
3.8. TRATAREA SUPRAFETEI
3.9. CONTROLUL PUNERII IN OPERA
CAP.IV. CONDITII TEHNICE
4.1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA


RUT CONSTRUCT GRUP
5.1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE
ANEXE LA CAIETUL DE SARCINI

RUT CONSTRUCT GRUP
1.1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1.1 Prezentul caiet de sarcini privete straturile de baza si imbracamintile bituminoase cilindrate, executate la
cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos.
1.2 Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica imbracamintilor si straturilor de baza executate din
mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.
1.2 DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI
1.2.1.Straturile de baza din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi bituminoase cu
agregate naturale neprelucrate si prelucrate preparate la cald in centrale si puse in opera mecanizat.
1.2.2.Imbracamintile bituminoase sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald fiind
alcatuite, in general, din doua straturi:
- stratul superior, de uzura BA8, BA16, BA16R si BA25 - conform SR 174/1-97;
- stratul inferior, de legatura BAD25, BADPC31 si BADPS31- conform SR 174/1-97.
C A P ITOLUL I- NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR
1.1. AGREGATE
1.1.1 Agregate pentru straturi de baza
1.1.1.1 Agregatele naturale care se pot utiliza la prepararea mixturilor asfaltice pentru stratul de baza sunt
urmatoarele:
-Agregate naturale de cariera, conform SR 667-2001, dupa cum urmeaza:
criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25;
nisip de concasare sort 0-4
savura sort 0-8
-Agregate naturale de balastiera, prelucrate prin spalare si sortare sau prin spalare, concasare si sortare,
conform STAS 662-89-89, tabel 6, tabel 11 si respectiv tabel 12, dupa cum urmeaza:
nisip natural sort 0-3, 3-7 sau 0-7
pietris sort 7-31 sau sortat pe sorturile 7-16 si 16-31
pietris concasat sort 7-16 si 16-31.
Nota:
1. Se pot utiliza si alte sorturi de criblura, cu respectarea reglementarilor tehnice in vigoare.
2. In cazul in care se asigura uniformitatea loturilor livrate se pot utiliza si produse de balastiera sau cariera
nesortate (balast, amestecuri de criblura sau savura) care trebuie sa se incadreze
in limitele de granulozitate din tabelul 4 si figurile 1 si 2, cu sau fara adaosuri complementare de corectie. In
cazul utilizarii balastului conform STAS 662-89, pe langa conditiile de mai sus, acesta trebuie sa corespunda
urmatoarelor prescriptii:
-sort 0-31
-granulozitate continua
-echivalent de nisip (pe fractiunea 0-3) min. 80%
1.1.2 Agregate pentru imbracaminti bituminoase
1.1.2.1 Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate neprelucrate si
prelucrate care trebuie sa satisfaca conditiile STAS 662-89-89 (pentru nisip natural sort 0-3 sau 0-7 si pietris sort
7-31) si SR 667-2001 (pentru nisip concasaj sort 0-3 si cribluri sort 38; 8-16 si 16-25).

RUT CONSTRUCT GRUP
Pentru realizarea imbracamintilor din beton asfaltic rugos BA 16 r, trebuie sa se utilizeze cribluri din roci
eruptive cu uzura Los Angeles de maximum 20.
Filerul care se utilizeaza este de calcar sau de creta conform STAS 539-79.
1.1.2.2 Limitele procentelor de agregate naturale din agregatul total sunt date in tabelul 2a.
Tabel 2a

1.1.2.3 Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica, in
limitele date in tabelul 2b.
Tabel 2b

Nota: 1.La betoanele BA8, BA16, BA25, BAD25, BADPC31, BADPS31, se folosesc amestecuri de nisip de
concasaj si nisip natural; procentul de nisip natural in amestec sa fie max:
- 25% pentru BA8 si BA16;
- 30% pentru BA25;
- 50% pentru BAD25, BADPC31 si BADPS31.
2.Compozitia agregatelor naturale pentru betonul BAD31, pentru stratul de legatura este realizat din amestec
de sorturi 3-7 si 7-31.
3.La betoanele pentru stratul de legatura BAD25 si BAD31, se recomanda adaugarea a 2% filer.
In cazul cand antreprenorul are posibilitatea de a utiliza truse de site si ciururi conform normelor internationale
AASHTO, EN, etc. acestea vor fi utilizate cu aprobarea Inginerului.
Agregate naturale % din
agregatul total
Tipul mixturii asfaltice
BA8, BA16 BA16r BA25 BAD25 BADPC31 BADPS31
Filer si fractiuni din nisipuri
sub 0,09 mm
8.12 8.10 5.12 1.6 1.6 1.6
Filer si nisip 0,09 ... 3,15 mm Rest pana
la 100
Rest pana
la 100
Rest pana
la 100
Rest pana
la 100
Rest pana
la 100
Rest pana la
100
Cribluri peste 3,15 mm 45.70 58.70 50.70 65.80 - -
Pietris concasat peste 3,15
mm
- - - - 65.80 -
Pietris sortat peste 7,1 mm - - - - - 47.68
Marimea ochiului
ciurului sau sitei mm
Treceri prin ciur sau sita in % pentru mixturi asfaltice
BA8 BA16 BA16r BA25 BAD25 BAD31
31.5 - - - - - 90-100
25 - - - 90-100 90-100 80-95
16 - 90-100 90-100 65-90 60-80 60-80
8 90-100 55-78 50-65 50-75 35-55 35-55
3.15 30-55 30-55 30-42 30-50 20-35 20-35
0.63 18-35 18-35 18-25 15-35 10-30 10-30
0.2 11-25 11-25 11-15 8-25 5-20 5-20
0.09 8-12 8-12 8-10 5-12 1-6 1-6
Zona de granulozitate a
amestecului de agregat
natural
Fig 4 Fig 5 Fig 6 Fig 7 Fig 8 Fig 9

RUT CONSTRUCT GRUP
1.2. FILER
Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- finetea (continutul in parti fine 0,09 mm) min 80%
- umiditatea max 2%
Observatie: In conditii justificative tehnice si economice se poate inlocui partial filerul de calcar prin filer de
var stins, care se poate folosi numai impreuna cu filerul calcar; continutul de filer din var stins poate fi max 2%.
1.3. LIANTI
Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice si straturilor de baza din mixturi asfaltice se folosesc urmatoarele tipuri
de bitum:
- bitum tip D 60/80;
- 80/100 si 100/120 conform AND 537/97;
Conditiile care trebuie sa le indeplineasca bitumul sunt aratate in tabelul 4.
Tabel 4

1.4. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE
Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru stratul de baza si imbracamintile
bituminoase se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate la pct.
3.1. si 3.2. din prezentul caiet de sarcini.
Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele:
a. Bitum
-penetratia la 25
o
C STAS 42-68 si punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 6069;
b. Criblura
-natura mineralogica (examinare vizuala);
-granulozitatea STAS 4606-80; -forma
granulelor STAS 4606-80;
-determinarea continutului de parti fine sub 0,09 mm, STAS 730-89;
c. Pietris
-natura mineralogica (examinare vizuala); -granulozitatea
4606-80; -forma granulelor STAS 4606-80; -parte levigabila
STAS 4606-80;
d. Nisip natural
-natura petrografica si mineralogica STAS 4606-80;
Caracteristici Conditii de admisibilitate Mod de verificare
conform STAS
D 60/80 D 80/100 D
100/120
Penetratie la 25
0
C mm 60... 80 800-100 100-120 42-68
Punct de inmuiere
0
C 49... 55 44-43 43-46 60-69
Ductibilitate cm min - la 5
0
C - la
25
0
C
>4 >5 >6 SR 61-88
>100 >100 - -
In functie de calitatea bitumu
utilitatea aditivarii bitumului.
ui si natura agregatelor in cadrul studiilor preliminare se va stabili

RUT CONSTRUCT GRUP
-granulozitatea STAS 4606-80; -parte
levigabila STAS 4606-80; -continut de
impuritati - corpuri straine;
-humus STAS 4606-80; -mica
libera; -echivalent de nisip STAS 730-89; Nisip de concasaj
-natura petrografica si mineralogica:
STAS 6200/4-81 (pentru roca);
STAS 9110-87 (pentru produse);
-granulozitatea:
STAS 730-89; STAS 4606-80;
-continut de granule: care raman pe ciurul superior (3,15 mm) STAS 4606-80 -continut de
impuritati - corpuri straine - STAS 4606-80; -coeficient de activitate STAS 730-89;
e. Filer
-continut de carbonat de calciu STAS 4605/9-72 -umiditate
STAS 539-79; -granulozitate STAS 539-79; -coeficient de
hidrofolie STAS 539-79;
-densitatea aparenta dupa sedimentare in benzen sau toluen STAS 539-79; -coeficient de
goluri in stare compacta STAS 539-79;
C A P I T O L U L I I -MODUL DE FABRICARE A STRATURILOR
2.1 COMPOZITIA MIXTURILOR
2.1.1.Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de baza, stratul de legatura sau stratul de
uzura se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice
precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini.
Studiul il face antreprenorul in cadrul laboratorului sau central, sau il comanda la un laborator autorizat.
2.1.2. Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile
efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii "Inginerului".
Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari:
- incercarea Marshall (stabilitatea la 60
o
C ; indicele de curgere-fluaj - la 60
o
C, densitatea aparenta,
absorbtia de apa) pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant
retinut; La confectionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1-84, numarul de lovituri vor fi de 75
pentru straturile de imbracaminte la drumuri de clasa tehnica I, II, III (respectiv strazi de categori I, II, III) si
50 lovituri pentru straturile de imbracaminte pentru celelalte clase si categorii si pentru straturile de baza;
- determinarea cu prese de 10 tone a caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice pe epruvete
cubice (rezistente la compresiune la 22
o
C si 50
o
C, reducerea rezistentei la compresiune dupa 28 de zile,
imersiune in apa pentru aceleasi continuturi de lianti).
Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, "Inginerul", daca nu are
obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta formula propusa de Antreprenor.
2.1.3.Toate dozajele privind agregatele, filerul, liantul sau unele adaosuri sunt stabilite in functie de
greutatea totala a materialului granular in stare uscata , inclusiv partile fine. 2.1.4. Limitele procentelor a sorturilor
componente din agregatul total sunt date in tabelul 1 si tabelul 2.

RUT CONSTRUCT GRUP
2.1.5. Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura
asfaltica in limite date in tabelele 1 si 3.
2.1.6. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform
STAS 1338/1-84 si STAS 1338/2-87 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul 6 pentru pentru
imbracaminti.

BA8,
Tabel 6
Tipul mixturii asfaltice Clasa tehnica a drumului
I; II III IV, V
Categoria tehnica a strazii
I; IP II; IIP III;IV
Continutul de iant; %din masa mixturii asfaltice
BA 8 6,0...7,0 6,3.7,3 6,5.7,5
BA 16 6,0...7,0 6,3.7,3 6,5.7,5
BA 16r 5,7.6,2 5,7.6,2 -
BA 25 - 5,5.6,7 5,5.7,0
BAD 25 BADPC 31
4,0.5,0 4,0.5,0 4,0.5,0
BADPS 31 - - 4,0.5,0
Nota: *) Pentru drumuri situate in zona climatica rece, continutul de liant pentru mixturile BA16, BA16r, se va majora
cu max. 0,3% fata de continutul de liant prevazut in tabelul 6.
Nr Caracteristici Clasa
tehnica a
drumului
Categoria
tehnica a strazii
Bitum tip Mixtura tip
crt AB 1 AB 2
1 Incercari pe epruvete Marshall

Stabilitatea (S) la 60
0
C, I-III I-III D 60/80 5.0 5.5
1.1 IV-V IV 4.5 5.0
kN, min I-III I-III D 80/100 4.5 5.0

IV-V IV 4.0 4.5

I-III I-II D 60/80 1.5-4.0 1.5-3.5
1.2 Indice de curgere IV-V IV 1.5-4.5 1.5-4.0
I-III I-II D 80/100 1.5-4.5 1.5-4.0

IV-V IV 1.5-4.5 1.5-4.5
1.3 Densitatea aparenta, I-V I-IV D 60/80 2200 2200
kg/m
3
, min. D 80/100
1.4 Absorbtie de apa, % vol. I-V I-IV - 2.8 2.8
2 Incercari pe epruvete cubice:
2.1 Rezistenta la I-V I-IV D 60/80 2.5 2.5

RUT CONSTRUCT GRUP

2.2. CARACTERISTICILE FIZICO - MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE
2.2.1. In lipsa unor dispoziii contrare ale caietului de sarcini speciale caracteristicile fizico- mecanice ale
mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie
conditiile aratate in tabelul 7 pentru mixturile din stratul de baza si in tabelele 8 si 9 pentru mixturile din
imbracaminte.
Tabel 8

compresiune la 22
0
C,
N/mm
2
, min

D 80/100

2.2 Reducerea rezistentei
la compresiune la
22
0
C, dupa 28 zile de
pastrare in apa, % max
I-V I-IV D 60/80 30 30
D 80/100
2.3 Densitate aparenta,
kg/m
3
, min
I-V I-IV D 60/80 2150 2150
D 80/100
2.4 Absorbtie de apa, %
vol.
I-V I-IV D 60/80 2.10 2.10
D 80/100
Caracteristici pe
cilindrii Marshall
Clasa tehnica a
drumului
Bitum tip Tipul mixturii
BA8, BA16,
BA25
BAR 16 BAD25,
BADPC31
BADPS 31
Stabilitate (S) la 60
o

C, KN
I, II D 60/80 9,0 9,5 7,0
D 80/100 8,0 8,5 6,0
III D 60/80 7,5 8,0 5,5
D 80/100 6,0 6,5 4,5
IV, V D 60/80 6,0 - -
D 80/100 5,5 - 3,5
D 100/120 5,5 - 3,5
Indice de curgere (I)
fluaj, mm
I, II D 60/80 1,5..3,5 1,5..3,0 1,5..4,5
D 80/100 1,5..4,0 1,5..3,5 1,5..4,5
III D 60/80 1,5..4,0 1,5..3,0 1,5..4,5
D 80/100 1,5..4,0 1,5..3,5 1,5..4,5
IV, V D 60/80 1,5..4,5 - -
D 80/100 1,5..4,5 - 1,5..4,5
D 100/120 1,5..4,5 - 1,5..4,5
Raport S/I, KN/mm I, II D 60/80 2,5..5,0 2,5..5,0 2,0.4,0

RUT CONSTRUCT GRUP

Tabel 9

D 80/100 2,5..4,0 2,5..4,0 2,0..4,0
III D 60/80 2,0..4,0 2,0..4,0 1,5..3,0
D 80/100 2,0..4,0 2,0..4,0 1,5..3,0
IV, V D 60/80 1,5..4,0 - -
D 80/100 1,5..4,0 - 1,0..3,0
D 100/120 1,5..4,0 - 1,0..3,0
Densitatea aparenta,
kg/m
3
, min
-
D 60/80 D
80/100 D
100/120
2300 2300 2250
Absorbtia de apa, %
vol
-
D 60/80 D
80/100 D
100/120
2...5 3.5 3.6

Tipul mixturii
Caracteristici pe cuburi Bitum tip BA8,
BA16,
BA25
BAR16 BAD25,
BADPC31
BADPS 31
Rezistenta la compresiune la 22
o
D 60/80 3,5 3,5 -
C,N/mm
2

D 80/100 D
100/120
3,0 3,0 -
Rezistenta la compresiune la 50
o
D 60/80 0,7 0,7 -
C,N/mm
2

D 80/100 D
100/120
0,7 0,7 -
Reducerea rezistentei la compresiune *)

la 22
o
C la 28 zile de pastrare in apa , D 60/80 25 25 -
% max D 80/100

**)
D 60/80 D
80/100
30 30 -

D 100/120

Densitatea aparenta, kg/m
3
, min D 60/80

D 80/100 2250 2250 2200

D 100/120

Absorbtia de apa % vol D 60/80

D 80/100 2.6 4.7 3.8

D 100/120

*) pentru drumuri de clasa tehnica I si II si strazi de categoria tehnica I.

RUT CONSIRUCT GRUP
Str. Basmului, nr. 2-4, sector 6, Bucuresti, cod postal 061164 *) pentru drumuri si strazi din
celelalte clase tehnice, respectiv categorii.
2.3 ACCEPTAREA UTILAJULUI
Antreprenorul supune acceptarii "Inginerului" lucrarii utilajul pe care-l va utiliza la realizarea lucrarilor.
Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii reale de intretinere si aptitudinile de a realiza
performantele cerute prin documentatia contractuala.
2.4 STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR
Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea
performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini speciale.
Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de control a dozarii componentelor si de
blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.
2.5 STOCAREA SI INCALZIREA LIANTULUI
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror capacitate este
cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune fiecare de o joja in prealabil etalonata si un dispozitiv capabil
de a incalzi liantul pana la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire cat de mica.
2.6 STOCAREA SI DOZAREA FILERULUI DE APORT
Filerul trebuie sa fie stocat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu dispozitive de
alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita de a doza filerul conform tolerantelor indicate in art.
10.3.
2.7 DOZAREA AGREGATELOR
Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca agregatele potrivit
proportiilor fixate in functie de caracteristicile de scurgere.
Abaterile admise pentru agregatul total stabilit prin retea, exprimate in procente din masa in valoare
absoluta, conform STAS 7970-76 si SR 174-97 sunt:
Strat de baza:
8 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiunea peste 3,15 mm
+ 8 %; -2 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de filer si praf cu dimensiunile sub 0,09
mm
20 % fata de procentul de agregate concasate stabilit Strat de legatura si strat de uzura
5 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiunea peste 0,63 mm
4 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse intre
0,2...0,63 mm
3 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse intre
0,09.0,2 mm
2 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de filer si praf cu dimensiuni sub 0,09 mm

2.8 INCALZIREA SI USCAREA AGREGATELOR
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice corespunzatoare pentru
introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii constante.
Se vor lua masuri ca sa se evite incalzirea agregatelor la o temperatura care sa antreneze arderea liantului.
2.9 DOZAREA LIANTULUI
Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si dozare a liantului fie
in greutate, fie volumetric.
Abaterile pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin retea exprimate prin procente de masa in
valoare absoluta sunt:
Strat de baza : 0,4 %;
Strat de legatura si strat de uzura: 0,3 %.
2.10 STOCAREA AGREGATELOR
Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele destinate santierului.
Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti
despartitori pentru evitarea impurificarii lor.
2.11 MALAXAREA
Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi
asfaltice omogene. Daca cuva malaxorului nu este inchisa ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a
impiedica pierderea prafului prin dispersie.
Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata timp cat durata
de malaxare nu a fost atinsa.
Duratata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul
operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.
2.12 STOCAREA SI INCARCAREA MIXTURILOR
La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate precautiuni utile in scopul limitarii la maximum a
segregarii mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.
Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui in mod imperios incalzit.
2.13 FABRICAREA
Fabricarea mixturilor asfaltice pentru straturile de baza si imbracamintile bituminoase va trebui realizata
numai in statii automate de asfalt.
O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari prin
observatii vizuale ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod convenabil.
2.13.1Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice, la iesirea din statie, trebui sa fie cuprinse intre
urmatoarele valori:
-160
o
C la 180
o
C pentru mixturi cu bitum 60/80;
-155
o
C la 170
o
-150
o
C la 160
o
C pentru mixturi cu bitum 100/120.
Valoarea acesteia va fi stabilita in asa fel ca sa se obtina temperatura ceruta la asternerea mixturii, tinand
seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor.
2.14 REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
2.14.1. Dupa acceptarea utilajului de catre client prin "Inginerul" lucrarii, Antreprenorul trece la operatiuni de
reglare si etalonare:
- a debitului dozatoarelor pentru agregate;
- a debitului pompelor pentru liant;
- a debitului privind filerul, precum si la determinarea caracteristicilor a unei bune functionari a malaxorului.
2.14.2. Autorizatia de punere in exploatare va fi data de "Inginer" dupa ce va constata ca debitele fiecarui
constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise.
2.14.3. Daca, urmare a reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase, antreprenorul
va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueza din nou reglajul, dupa care sa supuna aprobarii "Inginerului".
2.14.4. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau si a personalului
care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare, cu atat
mai mult in caz de refuz.
2. 15. CONTROLUL FABRICATIEI
Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse incercarilor
preliminare de informare, controlului de calitate si receptie a caror frecventa, in cazul lipsei de dispozitiuni
contrare a caietului de prescriptii speciale este cea indicata in tabelul nr. 11.
*) A - Incercari preliminare de informare
B - Controlul de calitate
C - Controlul de receptie
Prevederile indicate in tabelul nr. 11 nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de fabricatie cu
dispozitive de control de blocare.

RUT CONSTRUCT GRUP

CAPITOLUL III -MODUL DE PUNERE IN OPERA
3.1. TRANSPORT
3.1.1. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu bene
metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.) este
interzisa.
3.1.2. Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de functionare a
statiei de prepararea mixturii asfaltice de punere in opera de asa natura incat sa nu avem intreruperi.
3.1.3. Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea
incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.
3.2.1 Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii, stratul de suport de fundatie trebuie bine curatat.
In cazurile in care straturile suport au un profil transversal necorespunzator sau denivelari, se vor lua masuri
de rectificare a acestora.
Suprafata stratului suport, pe care se asterne stratul de baza trebuie sa fie uscata.
3.2.2 Amorsarea
Tabel 11
Faza de
executie
Natura controlului sau a
incercarii
Categoria
x)
controlului
Frecventa
controlului
A B C sau a incercarii

Studiul compozitiei x

Pentru fiecare tip de
produs

Controlul reglajului statiei de
asfalt inclusiv stabilirea duratei
de malaxare
x

Inaintea inceperii
fabricatiei fiecarui tip de
produs

Determinarea continutului de
bitum si filer

x

Zilnic
Studiu Granulometria amestecului

x

Zilnic

Temperatura agregatelor
minerale, a bitumului si a
mixturii la iesirea din malaxor

x

Permanent

Stabilitatea la 60
0
C

x Unul la fiecare 400 to

Indicele de curgere. Fluaj


Densitatea aparenta


Absorbtia de apa

x) A - Incercari preliminare de informare B - Controlul de calitate C - Controlul de receptie
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu o emulsie de
bitum cationic cu rupere rapida. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:
- strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa;
- strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile
de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea
emulsiei cationice.
In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum
pur.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii
bituminoase.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase.
Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m.
3.3. ASTERNEREA

RUT CONSIRUCT GRUP
In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale, punerea in opera a mixturilor asfaltice
va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor,
respectand profilele si grosimile fixate prin caietul de prescriptii speciale.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform atat din punct de vedere al grosimii, cat si
cel al afanarii.
Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu este posibil,
Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale.
Grosimea maximala a materialelor raspandite printr-o singura trecere este fixata de caietul de
prescriptii speciale sau de Inginer la propunerea Antreprenorului.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la statie si cat
se poate de constanta ca sa se evite total opririle.
Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corija imediat dupa asternere si
inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui suport de material proaspat depus cu grija in
fata lopetii.
In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se evita
o raspandire neuniforma a materialului.
3.4 TEMPERATURA DE ASTERNERE
Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10
o
C, in
perioada martie-octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare.
De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactere, in functie de tipul liantului, temperaturile
conform tabelului nr. 12.
Tabel 12

Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului.
Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a obtine
compactitatea optima.
Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 12 vor fi refuzate.
Aceste mixturi trebuie evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In acelasi fel se
va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene.
3.5. GROSIMEA STRATULUI DE ASTERNERE
Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru : CAIETE DE SARCINI Pagina 16 din 29
Tipul
liantului
Temperatura mixturii
asfaltice la asternere,
o
C
Temperaturile minime la compactare in
o
C
Inceput Sfarsit
D60/80 145 140 110
D80/100 140 135 100
D100/120 135 130 100
- stratul de uzura intr-o singura asternere;
- stratul de legatura intr-o singura asternere;
- stratul de baza intr-o singura sau mai multe asterneri succesive in functie de grosimea stratului si
utilajelor folosite.
3.6. ROSTURI LONGITUDINALE SI TRANSVERSALE___________________________________
Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.
Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului longitudinal al
stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura sau in stratul de baza, realizat
din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic.
Un decalaj minim de ordinul a 20 cm este necesar si totodata sa nu se gaseasca sub urma
rotilor.
Rosturile separand mixturile bituminoase de la o zi la alta trebiue sa fie realizate in asa fel incat sa asigure o
tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi.
Marginea vechii benzi va fi badijonata cu emulsie de bitum.
Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.
Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de cca. 50 cm.
Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum exact inainte de realizarea
benzii noi.
3.7. COMPACTAREA
3.7.1. In lipsa unor dispozitiuni contrare caietului de prescriptii speciale, atelierul de compactare va fi
propus de Antreprenor si aprobat de Inginerul lucrarii dupa incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii
in opera. Aceste incercari de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului, Inginerul putand cere
interventia unui laborator agreat, care sa efectueze in acest scop, pe cheltuiala Antreprenorului, incercarile de
compactitate pe loc pe care le va considera necesare.
Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului:
- sarcina fiecarui utilaj;
- planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant, in fiecare
punct al stratului;
- viteza de mers a fiecarui utilaj;
- presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;
- temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in articolul precedent.
3.7.2. Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95% din masuratorile
efectuate 100% a densitatii aparente obtinute in timpul studiului privind compozitia mixturii; cele 5% masuratori
(restante) nu vor trebui sa aibe o compactitate inferioara lui 95% din densitatea aparenta.
Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul punctelor de asternere.

o

3.7.3. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina valori
optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare (deflexiuni caracteristice)
Compactarea are loc in lungul drumului, de la margine spre ax pe sectoarele in panta sau cu panta
transversala unica, se efectueaza de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se putea evita valurirea imbracamintii.
Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata, se corecteaza
dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.
3.7.4. La executia in mai multe straturi succesive, cum este cazul la straturile de baza,
asternerea si compactarea se vor efectua separat pentru fiecare strat in parte. Se va asigura o perfecta legatura
intre straturi, stratul superior se va aplica la cel mult 24 ore de la aplicarea ultimului strat, a carui suprafata trebuie sa
fie uscata si curata.
3.7.5. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodata sa se
indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.
Dupa executarea imbracamintilor se procedeaza la inchiderea porilor suprafetei prin raspandire de 2.3
kg/mp nisip de 0.3,15 mm bitumat cu 2.3% bitum prin cilindrare, exceptie facand betoanele asfaltice rugoase.
Se va da preferinta utilizarii nisipului de concasaj.
Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate inainte de aceasta data in zone umbrite
cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus se va realiza cu aprobarea Inginerului pe baza constatarilor pe teren
inchiderea suprafetei prin Badijonare.
Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida cu 60% bitum
diluata cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspandire de nisip 0.3,15 mm
cu un continut cat mai redus de praf (sub 0,09 mm) in cantitatile aratate mai jos:
a. - stropire cu bitum - raspandire de nisip (de preferinta cu concasaj)
b. - stropire cu emulsie catodica cu 60% bitum diluat cu apa 0,8.1 kg/mp
- raspandire nisip
Inchiderea se poate face si cu suspensie de bitum filerizat diluata pana la 15 % continut de
bitum cu aceeasi cantitate de nisip.
Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic cu
agregate mari, in prima luna de la circulatie, printr-un tratament bituminos executat la cald.

0,5 kg/mp
3.5 kg/mp
3.5 kg/mp

a. Autocontrolul compactarii In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa
vegheze in permanenta la:
-cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercari;
-utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si
regulata;
-elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza,
presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate
cu strictete.
Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca lucrarile pe
santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.
b. Controlul ocazional de compactare
Pe parcursul executiei lucrarilor, Inginerul isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru a se
asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatarilor
facute in cadrul verificarilor de autocontrol.
In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta
prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, Inginerul impune noi incercari de compactare
anuland modalitatile de compactare initial fixate.
Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt
hotarate.
3.9.2. Reglarea nivelmentului
Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere
independente soselei, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei
zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele
transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de Inginer.
Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt:
+/- 2,5% pentru stratul de baza;
+/- 1,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura.
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata
convenabila.
3.9.3. Controlul denivelarilor
Controlul denivelarilor este efectuat aplicand pe suprafata fiecarui strat:
-in sens transversal, o rigla de 3 m lungime cand drumul este cu o panta plana; -in sens
longitudinal, o rigla de 3 m lungime.
Controlul longitudinal va fi efectuat prin trecerea riglei in ax a fiecarei benzi de asternere, in dreptul
fiecarei sectiuni transversale proiectate sau in oricare din locurile indicate de Inginer.
Controlul transversal de regula, va putea fi efectuat in orice profil transversal. CAIETE DE SARCINI
Pagina 19 din 29

RUT CONSTRUCT GRUP
Denivelarea maxima masurata nu va trebui in nici un caz sa depaseasca valorile inidcate.
Inginerul va solicata evaluarea denivelarilor dupa caz cu echipamente specifice (APL, Bumpintegrator
etc.)
3.9.4. Rugozitatea stratului de uzura
Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin masuratori cu pendulul SRT si vor fi respectate
valorile minime prevazute in STAS 8849/87.
3.9.5. Frecventa controalelor
In lipsa unor dispozitii contrare ale caietului de sarcini speciale, frecventa controalelor de executie vor fi
cele indicate in tabelul nr. 14.

CAPITOLUL IV -CONDITII TEHNICE
4.1. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
4.1.1. Grosimile straturilor vor fi cele prevazute in profilul transversal tip al proiectului. Abaterile locale de la
grosimile prevazute in proiect, pentru fiecare strat in parte este de -
10%.
4.1.2 Latimile straturilor vor fi cele prevazute in proiect. Abaterile locale de la latimile prevazute in proiect,
sunt de 5 cm.
Abaterile permise pentru pante transversale fata de cele prevazute in proiect, sunt de
0.5%.
Abaterea limita locala admisa pentru cotele din profilul longitudinal va fi:
- pentru stratul suport si stratul de baza +/- 2.5 cm;
- pentru stratul de uzura, binder si de rezistenta (beton asfaltic) +/- 1.5 cm.
CAPITOLUL V - RECEPTIA LUCRARILOR
5.1. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE
Receptia pe faze determinante stabilite in proiectul tehnic privind straturile : de baza, de legatura si de
uzura, se vor efectua conform HG 273/94 (Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora).
Tabel 14
Faza de executie Natura controlului sau a incercarii Categoria de control Frecventa controlului
A B C
Executarea lucrarilor Temperatura de asternere X Permanent
Etalonarea atelierului de compactare X La inceputul executiei lucrarilor apoi un
control ocazional de comp. Neconforma
Controlul ocazional de compactare prin
carotare
X X O carota la fiecare 250 ml drum
Controlul profilelor
Reglajul de suprafata : Controlul cantitatii
medii asternute
X X In fiecare zi la sfarsit de santier
Reglarea nivelmentului X In fiecare punct indicat de Inginer
Controlul denivelarilor x In fiecare punct indicat de Inginer
A - incercari preliminare de informare; B - controlul calitatii; C - controlul de receptie.

RUT CONSTRUCT GRUP
5.2. RECEPTIE FINALA
Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie conform HG 273/94.
ANEXA 1 LA CAIETELE SAU CAIETUL DE SARCINI
CAIETE DE SARCINI SPECIALE PENTRU UTILIZAREA GEOGRILELOR LA
IMBRACAMINTILE ASFALTICE
DATE GENERALE
Inainte de asternerea geogrilelor, trebuie luate masuri speciale de pregatire a suprafetelor pe care urmeaza
sa se aplice geogrile.
Nu va fi permisa circulatia nici unui tip de vehicule direct pe suprafata geogrilelor. In cazul in care acest lucru
nu poate fi evitat, pe suprafata geogilei se va asterne un strat protector de bitum cu grosimea de 10-20 mm.
Turnarea stratului de bitum (sau a emulsiei bituminoase) se va face prin pulverizarea bitumului la o temperatura de
maximum 150
0
C, dupa care stratul de bitum va fi acoperit cu un strat de nisip fin.
METODE DE ASTERNERE
PREGATIREA SUPRAFETEI
Vor trebui luate masuri ca marginile drumului existent sa fie drepte si paralele cu axul drumului.
Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. Neregularitatile suprafetei
longitudinale si transversale se masoara cu dreptarul standard de 3 m. Neregularitatile mai mari de 10 mm si fisurile
mai mari de 6 m vor fi corectate cu un amestec realizat din bitum si nisip fin. Neregularitatile suprafetei mai mari de
10 mm atat pe directia transversala cat si pe directie longitudinala, constatate in urma masuratorilor efectuate cu un
dreptar standard cu lungimea de 3 m, ca si crapaturile cu o latime mai mare de 6mm, vor fi corectate prin aplicarea
unui amestec realizat din bitum si nisip fin.
In cazul suprafetelor asfaltice pe care degradarile sunt raspandite, metoda (ce poate fi indicata si in proiect)
consta in asternerea unui strat asfaltic de egalizare de min. 20 mm, inaintea geogrilei (sau sub geogrila).
O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor asfaltice pe care degradarile sunt raspandite,
sau in cazul in care aceasta metoda este indicata in proiect, consta in asternerea unui strat asfaltic de egalizare, cu
grosimea minima de 20 mm si care va fi asternut inainte de amplasarea geogrilei.
Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata. Acest lucru se realizeaza prin indepartarea
materialelor straine, cum ar fi particolele de praf sau altele.
ASTERNEREA GEOGRILELOR
Pe suprafata pe care urmeaza sa se astearna geogrilele, se va pulveriza un strat de bitum pur, incalzit la
maximum 150
0
C, sau o emulsie bituminoasa cu concentratia de 0.8 - 1.2 l/m
2
, incalzita tot la o temperatura maxima
de 150
0
C.
Acest tratament al suprafetei se va aplica succesiv pe fasii cu o latime minima de 0.30 m, in functie de tipul
suprafetei respective.
Suprapunerea fasiilor de geogrile se va realiza pe minimum 0.20 m.

RUT CONSTRUCT GRUP
Asternerea georgrilelor se va face cu ajutorul unor tiranti de calitate corespunzatoare, atasati la utilajele de
transport. Tirantii se vor prinde pe una din laturile sulului de geogrile, in timp ce latura opusa a materialului va fi
ancorata cu cuie si placute de suprafata rutiera, astfel incat sa se obtina o intindere perfecta, fara nici o cuta, a
geogrilei pe suprafata suport.
Se va asterne apoi stratul urmator de binder asfaltic, sau stratul de baza, reducand la minimum accelerarile
sau franarile, precum si schimbarile de directie in timpul deplasarii utilajelor pe suprafata neprotejata a stratului de
geogrile.
CARACTERISTICILE MATERIALULUI
Materialul din care se executa geogrilele va fi 100% polipropilena.
Reazistenta maxima la tractiune va fi de minimum 30 KN/m, masurata atat pe directie longitudinala cat si pe
directie transversala.
Greutatea minima a materialului pe unitate de suprafata va fi de 0.400 kg/m
2
.
Alungirea maxima la curgerea a materialului va fi de 11%.
Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare si vor avea aceeasi grosime ca si a texturii materialului (grosime
nominala de 3.5 mm), masurata in ambele directii.
APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT
Antreprenorul va aduce la cunostinta Inginerului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile. In acest
scop, Antreprenorul va supune aprobarii Inginerului rezultatele probelor efectuate pe materialul respectiv precum si
caracteristicile tehnice ale materialului propus si va solicita de la Inginer aprobarea in scris a materialului inainte de
procurarea si aducerea acestuia pe amplasament.
In cazul in care crede de cuviinta, Inginerul poate solicita efectuarea unor incercari suplimentare realizate
intr-un laborator specializat, aprobat de Beneficiar.
Costul aferent acestor incercari va fi suportat de Antreprenor.
Antreprenorul raspunde de inaintarea in termen a propunerilor sale privind materialul utilizat, astfel incat sa
nu apara intarzieri in legatura cu turnarea suprafetei imbracamintii rutiere.
CAIET DE SARCINI - UTILIZAREA UNEI COMBINATII DE GEOGRILE SI
MATERIAL GEOTEXTIL (MATERIALE GEOSINTETICE COMBINATE) LA
IMBRACAMINTILE ASFALTICE
DATE GENERALE
Inainte de asternerea materialului geosintetic combinat pentru ranforsarea zonelor cu fisuri sau rosturi vor
trebui luate masuri speciale de pregatire a suprafetei suport.
Numai utilajele prevazute cu pneuri vor fi admise pe suprafata neprotejata a materialului geotextil combinat.
In consecinta, este permisa asternerea stratului urmator de beton asfaltic fara a mai fi nevoie de nici un alt strat
protector.

RUT CONSTRUCT GRUP
METODE DE ASTERNERE
PREGATIREA SUPRAFETEI
Suprafata drumului nu trebuie sa prezinte crapaturi sau neregularitati. Denivelarile longitudinale sau
transversale mai mari de 10 mm, constatate in urma masuratorii acestora cu un dreptar standard de 3 m lungime
sau crapaturile mai largi de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din bitum si nisip fin sau a
altor materiale corespunzatoare.
O alta metoda, care se aplica in special in cazul suprafetelor mari degradate, sau in cazul in care aceasta
metoda este indicata in proiect, consta din asternerea unui strat de asfalt de egalizare, care trebuie sa aiba o
grosime minima de 20 mm si care va fi turnat inainte de aplicarea materialului geotextil combinat.
Suprafata suport astfel obtinuta va trebui sa fie perfect curata in urma indepartarii materialelor straine, cum
ar fi particolele de praf sau altele.
ASTERNEREA MATERIALULUI GEOTEXTIL COMBINAT
Pe suprafata suport obtinuta asa cum s-a mentionat, se va pulveriza un strat de bitum pur, incalzit la o
temperatura de 150
0
C (sau o emulsie bituminoasa) cu o concentratie de 0.8 - 1.2 l/m
2
. Tratamentul se aplica
succesiv, pe cate o fasie cu o latime de 0.30 m, materialul geotextil fiind asezat cu fata in jos.
Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum, iar daca apare o cantitate de bitum in exces, aceasta va fi
indepartata prin periere.
Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe minimum 0.20 m.
Stratul urmator de beton asfaltic, se va asterne reducand numarul de accelerari si franari ca si numarul
operatiilor de schimbare a directiei de deplasare a utilajelor care actioneaza direct pe suprafata neprotejata de
material geotextil.
Temperatura maxima de asternere va fi de 150
0
C. Stratul de asfalt de deasupra nu trebuie sa acopere in
intregime materialul geotextil pentru a permite derularea in continuare a sulurilor de material si pentru a asigura
suprafata minima de suprapunere a straturilor de material.
CARACTERISTICILE MATERIALULUI GEOTEXTIL
Geogrilele sau materialul geotextil vor fi realizate din polipropilena. In cazul geogrilelor, trebuie indeplinite
urmatoarele caracteristici tehnice:
- Rezistenta maxima la tractiune a geogrilei pe directia longitudinala si transversala va fi de minimum
30KN/m.
- Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0.400 kg/m
2

- Alungirea maxima la curgere a materialului va fi de 11%
- Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare si vor avea aceeasi grosime ca si materialul pe ambele directii
(grosime nominala de 3.5 mm)
In cazul materialului geotextil, trebuie indeplinite urmatoarele caracteristici tehnice:
- Materialul realizat din polipropilena va avea o structura netesuta si perforata
- Greutatea minima pe unitate de suprafata va fi de 0.140 kg/m
2
iar greutatea minima de 0.160 kg/m
2

- Rezistenta la rupere va fi de minimum 7 KN/m
APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT
Antreprenorul va duce la cunostinta Inginerului intentia sa de a utiliza un anumit tip de geogrile si va supune
aprobarii Inginerului rezultatele incercarilor si caracteristicile tehnice ale materialului propus, solicitand aprobarea in
scris a Inginerului inainte de procurarea materialului respectiv, in vederea utilizarii acestuia pe amplasament.

RUT CONSTRUCT GRUP
Inginerul poate solicita in cazul in care crede ca este necesar, efectuarea unor incercari suplimentare in
laboratoare specializate, aprobate de Beneficiar.
Costul aferent acestor incercari suplimentare va fi suportat de Antreprenor.
Antreprenorul raspunde de inaintarea foarte la timp a propunerilor sale, astfel incat sa nu apara intarzieri in legatura
cu operatiile de turnare a suprafetei imbracamintii rutiere.
ANEXA 2 LA CAIETELE DE SARCINI GENERALE PARTEA II
CAIETE DE SARCINI SPECIALE PENTRU UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA
STRATUL DE UZURA DIN BETON ASFALTIC
DATE GENERALE
Cerintele suplimentare din aceasta anexa se refera numai la acele materiale (adaosuri) care sunt
incorporate in compozitia bitumului si la orice alte conditii pe care trebuie sa le indeplineasca agentul modificat sau
amestecul care contine bitum modificat.
Alte cerinte privind asternerea materialului, etc. se regasesc in paragrafele respective din Partea nr. 11 a
Caietelor de sarcini generale. Vor fi analizate urmatoarele doua metode de modificare a compozitiei bitumului.
(i) agentul modificator este adus pe amplasament si apoi in statia de asfalt si anume in malaxor. Aditivul va fi
introdus in ordine dupa agregatele concasate si inainte de bitum precum si in cantitatea indicata de
fabricatnt, dar supusa mai intai aprobarii Beneficiarului.
(ii) bitum gata modificat in fabrica si transportat apoi pe amplasament.
In ambele cazuri, Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare in legatura cu agentul modificator propus
a fi utilizat, cu metodologia de baza aplicata in vederea verificarii procesului de amestecare a aditivului de bitum si
cu tehnologia de preparare, depozitare si transport a produsului final obtinut, adica a bitumului modificat.
In programul sau de executie a lucrarilor, Antreprenorul va specifica termenele la care urmeaza sa se faca
toate incercarile pe probe de bitum, bitum modificat si mixtura asfaltica, precum si perioada de timp necesara
considerata rezonabila pentru aprobarea produsului de catre Beneficiar.
CARACTERISTICILE MATERIALELOR
Aditivul utilizat se va obtine dintr-un agent modificator corespunzator, realizat pe baza de polimori, astfel
incat dupa modificare, bitum modificat rezultat sa respecte cerintele mentionate in tabelul de mai jos.

RUT CONSTRUCT GRUP

Atat tipul de agent modificator, cat si procentul necesar, exprimat in greutate, vor fi propuse de Antreprenor
si apoi aprobate de Inginer care va supraveghea efectuarea probelor de laborator necesare.
Aprobarea finala intra in sarcina Beneficiarului, care-si rezerva dreptul de a executa si alte incercari pe
care le considera necesare, utilizand propriile sale echipamente, in vederea obtinerii unor rezultate cat mai exacte
in ceea ce priveste calitatea bitumului modificat propus.
Stratul de uzura din beton asfaltic in care a fost introdus bitumul modificat va trebui sa respecte cerintele
tehnice din tabelul de mai jos:
Crt. Caracteristici tehnice Limite admisibile Metoda de testare
1. Penetratia la 25
o
C (0.1 mm) 50-65 STAS 42-68
2.
Punctul de inmuiere Incercare cu inel si
bila (
o
C)
55-65 STAS 60-69
3.
Ductilitatea la 13
o
C (cm)
la 25
o
C (cm)
min. 70 min. 100
STAS 61-88
4. Punctul de rupere Fraas (
o
C) max 25 STAS 113-74

Normele germane
5. Revenirea elastica (%) min 80
TL-PmB.Cap.1 Art. 3.2.1
6. Stabilitatea la incalzire determinata prin
metoda introducerii in cuptor a unei
pelicule subtiri de material:
- pierderea greutatii
(%)
- penetratia remanenta
(%)
- incercare cu inel si bila (C)
- ductilitatea la 13
o
C (cm)
- revenirea elastica
(%)
max 1 min 50 max 0 min
50 min 80
Instructiuni tehnice
emise de AND 152093
STAS 6069, STAS 61-81
Normele germane
TL-PmB.Cap.1 Art. 3.2.1
7. Incercarea la aderenta (realizata pe
agregate de 5.8mm luate din cariera) (%)
min 90
STAS 10969/3-83
(Metoda cantitativa)
8. Omogenitatea (incercare realizata prin
observari la microscop cu
fascicol de lumina fluorescenta)
(%)
Dispersia particolelor
foarte fine mai mici
de 5 u, min 80
Metodele INCERP sau
RGRA nr.711/1993
9. Stabilitatea in timpul depozitarii la o
temperatura de 180
o
C (se va masura
diferenta dintre punctele de inmuiere a
bitumului extras de la
max 2 nu se admite
segregarea
Normele germane
TL-PmB.Cap.1/1991 Art.
3.2.1 sau

partea inferioara a acesteia

normele RGRA nr.

(
o
C)

711/1993

RUT CONSTRUCT GRUP

- Epruvetele de laborator necesare incercarilor vor fi realizate in conformitate cu cerinele din STAS
1338/1.2-84, cu exceptia cerintelor privind temperatura amestecului si temperatura formelor de turnare,
care trebuie sa fie intre 170
o
C si 180
o
C.
- Incercarile se vor executa in conformitate cu cerintele din STAS 1338-84.
- Benefeciarul isi rezerva dreptul de a executa cu propriile sale echipamente si alte incercari in vederea
stabilirii efectelor utilizarii materialului pe termen lung. Totusi, rezultatele incercarilor efectuate de
Beneficiar, nu vor fi utilizate in scopul luarii deciziei de acceptare sau nu a materialelor si a calitatii
executiei lucrarilor, conform conditiilor contractului, dar pot sa contribuie la adoptarea unor modificari
fata de solutiile mentionate in Caietele de Sarcini, modificari ce pot fi aplicate ulterior (prin emiterea unor
Ordine de modificare). Incercarile ce pot fi executate de Beneficiar sunt urmatoarele:

Costul tuturor incercarilor, efectuate atat in Romania, cat si in laboratoarele aflate in strainatate, va fi suportat de
Antreprenor.
Nr.
Crt
Caracteristici tehnice Limite
admisibile
Metoda de testare

a) Caracteristici stabilite pe cilindrii Marshall
1 Densitatea aparenta (kg/cm
3
) min. 2. 350 STAS 1338-84
2 Absorbtia de apa (% in volum) 2 - 5

3 Stabilitatea la 60
o
C (KN) min. 10

4 Indicele de curgere Marshall la 60
o
C (mm) 2. 7.5

b) Caracteristici stabilite pe cuburi
3
) min. 2. 300 STAS 1338-89
2 Absorbtia de apa (% in volum) 2.5

3 Rezistenta la compresiune la 22
o
C (N/mm
2
) min. 3.5

4 Rezistenta maxima la compresiune la 22
o
C (N/mm
2
) max. 5.2

5 Reducerea rezistentei la compresiune 22
o
C
dupa 28 de zile de pastrare in apa
(%)
max. 20

c) Caracteristici stabilite pe placi de mici dimensiuni luate din imbracamintea rutiera
3
) min. 2. 350 STAS 1338-84
2 Absorbtia de apa (% in volum) 2.5

3 Gradul de compactare min. 96

NOTA:
Nr.
Crt
Caracteristici tehnice Limite admisibile Metoda de testare
1 Incercarea "ORNIERAGE" (privind rezistenta la
formarea fagaselor) la 60
o
C, la 30000 cicluri (%)
max. 8 Proiect de norme
frantuzesti
NF 98 141
2 Rezistenta la oboseala la 10
o
C, 25 Hz, E6 (10
-6
) min. 100 Metoda LPcPC

RUT CONSTRUCT GRUP
OPERATIUNILE DE TRANSPORT, DEPOZITARE SI AMESTECARE
Operatiunile de transport si depozitare se refera la bitumul modificat produs in fabrica.
Transportul: La inceputul perioadei de transport, temperatura va fi de min.160
o
C
Bitumul modificat va fi transportat in conditii corespunzatoare de la fabrica pana pe
amplasament. Mijloacele de transport vor fi containere izolate termice.
Depozitarea: Bitumul modificat pe baza de polimeri va fi depozitat in containere speciale,
asezate pe verticala si care se rotesc cu o viteza adecvata, pentru a impiedica aparitia
separarii materialelor componente.
Temperatura de depozitare va fi de 140
o
C. Temperatura va fi urmarita permanent, prin
intermediul unor dispozitive speciale care pot fi verificate in orice moment de personalul
angajat de Inginer. Cantitatea de bitum modificat depozitat trebuie sa fie egala cel putin cu
cantitatea medie prevazuta a fi consumata zilnic.
CONTROLUL CALITATII OPERATIUNILOR DE OBTINERE A BITUMULUI MODIFICAT PE
AMPLASAMENT
In timpul perioadei de preparare a bitumului modificat pe amplasament, vor fi verificate urmatoarele:

o

i) Temperatura de amestecare
ii) Dozajul aditivului pe baza de polimeri
iii) Omogenitatea bitumului modificat obtinut
Calitatea bitumului modificat astfel realizat, va fi atestata prin eliberarea unui certificat de calitate. Acesta
va fi eliberat dupa efectuarea analizelor si incercarilor de catre un laborator aprobat.
Gheorghe Popescu


RUT CONSTRUCT GRUP
4. CAIET DE SARCINI - IMBRACAMINTI BITUMINOASE IN STRAT DE
UZURA SI STRAT DE LEGATURA
GENERALITATI
CAP. I.
1. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE 1. 2.
DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI 1. 3.
PREVEDERI GENERALE
CAP. II. DESCRIEREA MATERIALELOR
2. 1. AGREGATE 2. 2.
FILER
2. 3. LIANTI
CAP. III. CONDITII TEHNICE
3. 1. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE 3. 2.
ELEMENTE GEOMETRICE
3. 3. COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE 3. 4. CARACTERISTICILE
FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE
3. 5. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE
GATA EXECUTATE
CAP.IV. EXECUTIA LUCRARILOR
4. 1. ACCEPTAREA UTILAJULUI
4. 2. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE 4. 3.
FABRICAREA
4. 4. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
4. 6. MODUL DE PUNERE IN OPERA
4. 7. LUCRARI PREGATITOARE
4. 8. ASTERNEREA
4. 9. COMPACTAREA
CAP.V. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII
5. 1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE 5. 2.
CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS DUPA EXECUTIE 5. 3. CONTROLUL
PUNERII IN OPERA

RUT CONSTRUCT GRUP
CAP.VI. RECEPTIA LUCRARILOR
6. 1. RECEPTIA LA TERMEN A LUCRARILOR 6. 2.
RECEPTIA FINALA
CAPITOLUL I - GENERALITATI
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare a imbracamintilor bituminoase cilindrate,
executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice si la
constructia drumurilor drumuriolr de exploatare si nu se aplica imbracamintilor si straturilor de baza executate din
mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.
1.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI
1.2.1.Imbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald sunt alcatuite,in general, din doua
straturi:
stratul superior( de uzura sau de rulare) ;
stratul inferior(de legatura) ;
In situatiile in care imbracamintile bituminoase sunt alcatuite dintr-un singur stratacesta poarta denumirea de covor
asfaltic, care va trebui sa indeplineasca conditiile stratului de uzura.
1.2.2. Straturile bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi
bituminoase cu agregate naturale neprelucrate si prelucrate preparate la cald in centrale si puse in opera
mecanizat.
1.3.1. Antreprenorul este obligat sa respecte cu strictete prevederile prezentului caiet de
sarcini.
1.3.2. Antreprenorul va trebui sa aigure prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare respectarii prevederilor prezentului caiet de sarcini si va
pastra evidenta zilnica a conditiilor de executie a imbracamintilor bituminoase, a incercarilor efectuate si a
rezultatelor obtinute

RUT CONSIRUCT GRUP
CAPITOLUL II - DESCRIEREA MATERIALELOR
2. 1. AGREGATE
2.1.1. Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate
neprelucrate si prelucrate care trebuie sa satisfaca conditiile STAS 662 si SR 667.
Agregatele naturale care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice destinate imbracamintilor rutiere (st.
legatura si uzura) sunt urmatoarele :
agregate naturale de cariera, dupa cum urmeaza:
- nisip de concasare sort 0 - 4
agregate naturale de balastiera , prelucrate prin spalare si sortare :
- nisip natural sort 0-4, conf SR 662
- nisip si pietris concasat sort 0-8, 8-16,si 16-(25)31 conform STAS 667
2.1.2. Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa tehnica
a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667.
2.1.3. Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu
platforme betonate avind pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si
impurificarii agregatelor.
2.1.4. Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt conform
tabelului nr. 1.

Tabel nr. 1
STRAT de UZURA STRAT de LEGATURA
TIPUL MIXTURII ASFALTICE
B BA BA
A R1 D2 B
Fractiu 1 6 5
A
Nr. ni de
agregat
e
B A
6 B
B A 2 BA R1 M A BA D2 BAD D P S2 5
crt. natural 8 A 1 6 m
B A 1 6 a
5 6m MA BA 5m PC25
e din amstec ul
total
B A 1 6 B A 2 5 a BA R1 6a S F 8 SF 16 PC 16 BA D2 5a BAD PC25 a B
A
D
P
S2
5a
Filer si
fractiuni 9
1 3
9
1 3
6
1 3
1
1 din
nisipuri sub
0,1mm, %
9... 11 1
1 4
10 .1 4 9. 13 2. 7 2.7
2 7
2
Filer si fractiun Diferenta pana la 100%
ea

RUT CONSIRUCT GRUP

2.1.5. Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica
(strat de legatura si strat de uzura) este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul nr.2. :
Tabelul nr. 2
(0,1...4) mm,%
3 Cribluri cu
dimensi unea
peste 4mm,%
2 2
4
5
3
4
5
8
3 9
6 0
47 .6 1 4
5
6
0
63 .7 5 - 55 .7 2 - -
4 Pietris
concas
at cu
dimensi
unea
peste
8mm,%
- - - - - - - 18 .3 4- 39. 58 -
5 Pietris
sortat
cu
dimensi unea
peste 8 mm,%
- - - - - - - - - 39 .5 8
TIPUL MIXTURII ASFALTICE
BA BA BA25 BA BAD25,BAD25m,
8 16 BA25 R16 BAD25a
Marimea ochiului BA 16 BA 16 m
BA 16 a
a BA
R16
m
BA
R16
a
MAS F8 MA SF1 BAPC 16 BADPC25,
BADPC25a
sitei (mm) 6 BADPS25,
BADPS25a
Treceri prin site cu ochiuri patrate-SR EN 933-2
25 mm - - 90. 100 - - - - 90.100
16 mm - - 72. 90 90 .1 00 - 90 .1 00 95.1 00 73.90
8 mm 6
90 .1 00 6
8 5
54. 80 61 .7 4 95. 100 44 .5 9 66.8 2 42.61
4 mm 4
56 .7 8 2
6 6
40. 61 39 .5 3 40. 55 25 .3 7 42.6 6 28.45
2 mm 3
30 .5 5 0
5 5
30. 50 30 .4 2 19. 28 20 .2 5 30.. 5 5 20.35
1 mm 22 .4 2 2 2
4
20. 40 21 .3 1 16. 22 16
.2 2
21.4 2 14.32

RUT CONSTRUCT GRUP

Nota:
La betoanele asfaltice BA8, BA16, BA25, BAD25, BADPC31, BADPS31, se folosesc amestecuri
de nisip de concasaj si nisip natural; procentul de nisip natural in amestec sa fie max:
- 25% pentru BA8 si BA16;
- 30% pentru BA25;
- 50% pentru BAD25, BADPC25 si BADPS25;
- pentru BAR16 se foloseste doar nisip de concasaj.
2.1.6. La betoanele asfaltice pentru stratul de legatura BAD25 si BADPC25, se recomanda adaugarea a
2% filer.
2. 2. FILER
2.2.1. Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiile prevazute in
STAS 539-79:
finetea (continutul in parti fine 0,09 mm) min 80%
umiditatea max 2%
coeficient de hidrofilie max. 1%
2.2.2. Nu se admite folosirea altor materiale cainlocuitor de filer sau a fractiunii fine recuperate de la
exhaustorul statiei de asfalt.
2.2.3. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539
si conditiei suplimentare ca minimul de particule sub 0.02mm sa fie 20 %.
2.2.4. Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare
pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
2. 3. LIANTI
mmmaim
2.3.1. Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice se folosesc urmatoarele tipuri de bitum in functie de
zona climatica:
bitum tip D 60/80;- zona climatica calda
bitum tip D80/100 zona climatica rece conform AND 537/97
2.3.2. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bitumul sunt aratate in tabelul nr.3.
2
0.63 mm 1
18 ...3 5 8
3 5
15. 35 18 .2 5 13. 20 13 .2 0 18.3 5 10.30
0.20 mm 1
11
.2 5
1
2 5
8.2 5 11 .1 5 12. 16 11 .1 5 11.2 5 5.20
0.10 mm 9 10 .1 4
9. 13 .1 3 6.1 3 9. 11 11. 14 9.13 2.7

Tabelul 3
Caracteristici Condiii de admisibilitate Mod de verificare
conform STAS
D 60/80 D 80/100

Penetratie la 25
0
C mm 60.80 80-100 42-68
Punct de inmuiere
0
C 49.55 44-49 60-69
Ductibilitate cm min:- la 5
0
C - la
25
0
C
>4 >5 SR 61-97
>100 >100 -
Punctul de rupere Fraas, C < -13 < -15 STAS 113-74
Punctul de inflamare Marcusson,
C
> 250 >250 STAS 5489-80
Solubilitare in solenti organici, % > 99 > 99 STAS 115-80
Continutul de parafina, % < 2 < 2 STAS 8099-74
Densitatea la 15C, gr/cm
3
> 0,995 > 0,992 STAS 35-81
Indexul de instabilitate coloidala < 0,5 0,5 Instructiuni tehnice
N. 521/R elaborate
de AND
Aderenta la agregate > 80 > 80 STAS 10969/3-83
TFOT

N. 535 elaborate de
AND
Pierderi de masa, % < 0,80 < 0,80

Penetrare reziduala, % > 50 > 47

Cresterea punctului de inmuiere,
C
< 10 < 9

Ductibilitate reziduala la 25C, cm > 50 > 75

RTFOT

N. 536 elaborate de
AND
Pierderi de masa, C < 0,90 < 0,90

Penetrare reziduala, % > 50 > 47

Cresterea punctului de inmuiere,
C
< 10 < 9

Ductibilitate reziduala la 25C, cm > 50 > 75

RUTCONSTRUCIGRUP 1
2.3.3. In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor in cadrul studiilor preliminare se va stabili
necesitatea aditivarii bitumului. In cazul in care se va stabili acest lucru, se va adauga cu acordul
,,Inginerului'',aditivul corespunzator pentru imbunatatirea adezivitatii bitumului.
2.3.4. Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la obtinerea mixturii asfaltice (strat de uzura,
strat de legatura) trebuie sa fie de:min. 80%
CAPITOLUL I I I - CONDIII TEHNICE
3.1. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE
3.1.1. Mixturile asfaltice utilizate in straturile imbracamintii rutiere (strat de uzura, strat de legatura) si
materialele utilizate la realizarea lor sunt prezentate in tabelul nr. 4

Tabelul 4
Nr. crt. TIPUL MIXTURII ASFALTICE AGREGATE NATURALE UTILIZATE
1
Mixturi asfaltice stabilizate cu fibra
Criblura : sort 4-8, 8-16 Nisip de concasare sort 0-4; Filer
2
Beton asfaltic rugos
Criblura : sort 4-8, 8-16 Nisip de concasare sort 0-4; Filer
3
Betoane asfaltice bogate in criblura
Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-25; Nisip de concasare sort 0-4; Nisip natural
sort 0-4; Filer
4
Beton asfaltic cu pietris concasat
Pietris concasat: sort 4-8, 8-16, 16-25;
Nisip natural sort 0-4;
Filer
RUT CONSTRUCT GRUP

3.2. 1. Grosimea imbracamintii se stabileste prin calculul de dimensionare conform STAS 1339, tinand cont
si de prevederile SR 174-1
3.2.2. Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca conditiile
din tabelul 5.

5
Beton asfaltic deschis cu criblura
Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-25; Nisip de concasare sort 0-4; Nisip natural
sort 0-4; Filer
6
Beton asfaltic deschis cu pietris concasat
Pietris concasat : sort 4-8, 8-16, 16-25; Nisip de concasare sort 0-4; Nisip
natural sort 0-4; Filer
7
Beton asfaltic deschis cu pietris sortat
Pietris : sort 4-8, 8-16, 16-25; Nisip de concasare sort 0-4; Nisip natural
sort 0-4; Filer
Tabelul 5
Nr

Conditii de
admisibilitate
Abateri limita locale
cr t. Elemente geometrice admise la elementele
geometrice

Grosimea minima a stratului

compactat, cm, min:

Strat de uzura din mixtura asfaltica

stabilizata cu fibre:

- MASF8 3,0

- MASF16 3,5 - max. 10% in minus fata
1. Strat de uzura cu bitum modificat, bitum
aditivat, bitum
4,0 de grosimea prevazuta in
proiect, pentru fiecare

Strat de legatura:
- cu criblura
- cu pietris
4,0
5,0
strat
- abaterile in plus nu
constituie motiv de

concasat sau

respingere a lucrarii

pietris sortat

2. Latimea partii carosabile Conform STAS 2900 50 mm

Profil transversal:

Drumuri sub forma de

- In aliniament acoperis 5,0 mm, fata de cotele
3. - In curbe si zone
aferente
- Cazuri speciale
Strazi
conform STAS 863
panta unica
conform STAS
profilului adoptat
RUT CONSTRUCT GRUP

3.3. COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE
3.3.1. Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de uzura si stratul de legatura se stabileste
pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in
prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini.
Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau central, sau il comanda la un laborator autorizat.
3.3.2. Reteta, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate
impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii "Inginerului".
Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari:
o stabilirea proportiior de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice
a fiecarui material component o proiectarea a 3 retete de mixtura asfaltica cu 3 continuturi de
bitum corespunzator
tipului de mixtura asfaltica studiat o determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe
epruvete cilindrice Marshall
conform STAS o alegerea amesteculului cu dozajul optim
de bitum
3.3. 3. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, "Inginerul", daca nu are
obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta reteta propusa de Antreprenor.
3.3.4. Limitele procentelor a sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul nr. 1
3.3.5. Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica in limite date
in tabelul nr 2
3.3.6. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1 si
STAS 1338/2 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul nr 6 pentru imbracaminti bituminoase (strat
de legatura si strat de baza.

10144/3 2,5 mm/m

Profil longitudinal:

Declivitate, %, max

Drumuri

- Mixtura asfaltica 6,0

stabilizata cu

fibre de celuloza

5,0 mm fata de cotele
A
4.
- Beton asfaltic 9,0 profilului proiectat, cu

rugos 6,0 conditia respectarii

- Betoane asfaltice

pasului de proiectare

bogate in criblura 6,0 adoptat

- Beton asfaltic cu

pietris concasat

Strazi Conform STAS 10144/3
RUT CONSTRUCT GRUP

3.3.7. Raportul filer : liant recomandat pentru Imbracamintile bituminoase strat de legatura si strat de uzura
este conform tabel 7.

3.4.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul studiului de
laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate in tabelele nr. 8 si nr. 9.
Tabel 6
Nr. crt
Tipul
stratului
Tipul mixturii
asfaltice
Continutul de liant din
masa
mixturii asfaltice
%
Clasa tehnica a
drumului
1 Strat de
uzura
MASF 8
MASF16
6.7 7.5 6.5 7.5 I....V I
_ IV
BAR16m,
BAR16a
BAR16
5.7 6.2 5.7 6.2
I. ...III
II. ...III
BA16m
6.0 7.0 6.3 7.3 I....II III
BA16, BA 16a
6.0 7.0 6.3 7.3 6.5 7.5 II
III
I V . . V
BA8,BA8a 6.5 7.5 IV. .V
BA25,BA25a 5.5 7.0 IV. .V
BAPC16,
BAPC16a
6.0 7.5 IV. .V
2 Strat de
legatura
BAD25m 4.0 5.0 I..III
BAD25,BAD22 5a 4.0 5.0 I..V
BADPC25,BAD
PC25a
4.0 5.0 III _ V
BADPS25,BAD
PS25a
4.0 5.0 IV. .V
Tabelul 7
Nr. Crt Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice
Raport filer :liant (
recomandat)
1 Strat de uzura Betoane asfaltice rugoase 1.6 _ 1.8
Betoane asfaltice bogate in criblura : -cu
dim.max.granula de 16mm -cu
dim.max.granula de25mm
1.3 __ 1.8
1.1 1.8

Beton asfaltic cu pietris concasat 1.6 _ 1.8
2 Strat de
legatura
Betoane asfaltice deschise BAD25,
BADPC31, BADPS31
0.5....1.4
3.4. CARACTERISTICILE FIZICO- MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE
RUT CONSTRUCT GRUP

Tabelul 8
Nr
Cr t.
Tipul
mixturii
asfaltice
Tipul
Bitumului
Clasa
tehnica a
drumul ui
Caracteristicile
p<
M
e epruvete cilindrice tip
arshall
Stabilitat
ea
(S)la60
0
C,
Indice de
curgere
(I),
mm
Raport
S/I,
KN/mm
Densita
te
aparent
a,
min.,kg
/m
3

Absorb
tie de apa
,% vol.
1 BA8 BA25
BA8a BA25a
D 60/80 D
60/80a
IV...V 6.0 1.5...4.5 1.3...4. 0 2300 2...5
D80/100
D80/100a
IV...V 5.5 1.5...4.5 1.2...3. 6
2 BA16 BA16a D 60/80 D
60/80a
II 8.5 1.5...3.5 2.4...5. 6 2300 2...5
III 7.5 1.5...4.0 1.8...5. 0
IV...V 6.5 1.5...4.5 1.4...4. 3
D80/100
D80/100a
II 8.0 1.5...4.0 2.0...5. 3
III 7.0 1.5...4.0 1.7...4. 6
IV...V 6.0 1.5...4.5 1.3...4. 0
3 BAR16
BAR16a
D 60/80 D
60/80a
I 9.0 1.5...3.0 3.0...6. 0 2300 3...5
II 8.5 1.5...3.0 2.8...5. 6
III 8.0 1.5...3.0 2.6...5. 3
D80/100
D80/100a
I...II 8.5 1.5...4.0 2.1...5. 6
III 7.5 1.5...4.0 1.8...5. 0
4 BAPC 16
BAPC16a
D 60/80 D
60/80a
IV. V 6,0 1.5.4.5 1.3.4. 0 2300 2.5
D80/100
D80/100a
IV. V 5.5 1.5.4.5 1.1.3. 3
5 BAD 25 BAD
25a
D 60/80 D
60/80a
I...V 5.0 1.5.4.5 1.1.3. 3 2250 2.5
D80/100
D80/100a
I...V 4.5 1.5.4.5 1.0.3. 0
6 BADPC 25
BADPC 25 a
D 60/80 D
60/80a
III...V 4.5 1.5.4.5 1.0.3. 0 2250 2.5
D80/100
D80/100a
III...V 4.0 1.5.4.5 0.9.2. 6
7 BADPS25
BADPS25a
D 60/80 D
60/80a
IV...V 4.5 1.5.4.5 1.0.3. 0 2250 2.5
D80/100
D80/100a
IV...V 4.0 1.5.4.5 0.9.2. 6
RUT CONSTRUCT GRUP

3.4.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe epruvete tip Marshall din
mixturi asfaltice preparate in laborator (elaborate din dozaje optime, din probe recoltate de la malaxor sau de la
asternere sau carote, dupa executie).
3.4.3. Dozajele materialelor componente pentru tipurile de mixturi asfaltice se determina prin studii
preliminare de laborator conform prezentului caiet de sarcini, cu incadrarea lor in limitele SR 174-1 si Normelor
tehnice specifice in vigoare.
3.4.4. Continutul optim de liant stabilit prin studii de laborator trebuie sa se incadreze in limitele de 0.3%
Exemplu:
continutul optim de bitum = 5%;
limita inferioara = 5% - 0,3% = 4,7 %;
limita superioara = 5% + 0,3% = 5,3%.
3.5. CARACTERISTICILE IMBRACAMINTII BITUMINOASE GATA DE EXECUTATE
3.5.1. Imbracamintile bituminoase trebuie sa ateste caracteristicile corespunzatoare prezentului caiet de
sarcini si anume:
gradul de compactare
uniformitatea suprafetei
rugozitatea suprafetei
3.5.2. Compactarea straturilor imbracamintii bituminoase se determina prin analize de laborator pe carote
sau prin masuratori in situ conform SR 174-2.
Determinarea densitatii aparente, absorbtiei de apa si a gradului de compactare se face in cadrul
determinarilor de laborator conform STAS 1338/1si STAS 1338-2 Densitatea aparenta si gradul de compactare pot
fi determinate si prin masuratori in situ.
Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul nr. 10.
Tabelul 9

Tipul mixturii asfaltice

BAR 16, BAR16a, BAD25, BAD25A,
Nr
.crt
Caracteristica BA16,BA16a,BA8,
BA8a, BA25,Ba25A
BADPC25,
BADPC25A, BADPS
25,BADPS25A
1 Caracteristici pe cilindri confectionati la

presa de compactare giratorie: - Volum de goluri
la 80 de giratii, %,max.
5.0

- Volum de goluri la 120 de giratii, %,max. - 9.5
2 Rezistenta la deformatii permanente: Fluaj
dinamic la 40C si 1800 pulsuri, 10
-4
mm,max.
7600

3 Modulul de elasticitate la 15C, Mpa,min:

-zona climaterica calda 4200 3600

-zona climaterica rece 3600 3000
4 Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri

4x10
-5

pana la fisurare la 15C,min.

RUT CONSTRUCT GRUP

3.5.3. Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica cu dreptarul si pana conform SR
174-2 sau cu alte dispozitive adecvate.
Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul de 3m sunt urmatoarele:
max. 3 mm pentru drumuri clasa tehnica I
max. 4 mm pentru drumuri clasa tehnica II
max. 5 mm pentru drumuri clasa tehnica III
3.5.4. Rugozitatatea suprafetei
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca rugozitatea suprafetei imbracamintilor bituminoase masurata
cu aparatul SRT sau prin metoda Inaltimii de nisip sunt conform cu prevederile SR 174-1-2002.
CAPITOLUL IV - EXECUTIA LUCRARILOR
Tabel nr.10
Tipul mixturii
asfaltice
Densitatea aparenta
kg/mc
Absorbtie de apa % Gradul de compactare
min%
BA8
BA16
BA25
2250 2... .6 96
BAR 16 2250 4.... 7 96
BAD25
BADPC31
BADPS31
2200 3..8 96
o

4.1. ACCEPTAREA UTILAJULUI
Antreprenorul supune acceptarii "Inginerului" lucrarii utilajul pe care-l va utiliza la realizarea lucrarilor.
Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii reale de intretinere si aptitudinile de a realiza
performantele cerute prin documentatia contractuala.
4. 2. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR
Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita
obtinerea performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini.
Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de control a dozarii componentelor si de
blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.
Dozatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
Precizia de dozare masica pentru fiecare component
Curgerea continua si uniforma a materialului fara aport de masa la sfirsit de cursa
Aderenta materialelor pe utilajul de lucru sa nu depaseasca 1% din masa de material
vehiculat intr-un interval de 24h.
4.2.1. Stocarea si incalzirea liantului
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror capacitate este
cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune fiecare de o joja in prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de
a incalzi liantul pana la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire cat de mica.
4.2.2. Stocarea si dozarea filerului de aport
Filerul trebuie sa fie stocat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu dispozitive de
alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita posibilitatea de a doza filerul conform tolerantelor
indicate in prezentul caiet de sarcini.
4.2.3. Dozarea agregatelor
Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca agregatele potrivit
proportiilor fixate in functie de caracteristicile de scurgere.
Abaterile admise pentru agregatul total stabilit prin reteta, exprimate in procente din masa in valoare
absoluta, conform STAS 7970 si SR 174-2 sunt:
5 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiunea peste
0,63 mm
4 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse
intre 0,2.0,63 mm
3 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse
intre 0,09.0,2 mm

2 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de filer si praf cu dimensiuni sub
0,09 mm)
4.2.4. Incalzirea si uscarea agregatelor
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice corespunzatoare pentru
introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii constante.


o
Se vor lua masuri ca sa se evite incalzirea agregatelor la o temperatura care sa antreneze arderea liantului.
Injectoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
sa realizeze arderea uniforma prin asigurarea unor puncte izoterme in interiorul uscatorului ;
temperaturile maxime dezvoltate in uscator trebuie sa fie 190
0
C pentru agregate si 170
0
C
pentru liant.
Uscatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
sa asigure turatia de lucru corespunzatoare celei din documentatia de tehnica
sa asigure deplasarea corespunzatoare a materialului cu ajutorul sistemului de dirijare si
conditionare higrotermica
valoarea temperaturilor agregatelor la iesirea din uscator trebuie sa fie cuprinsa in intervalul
165 - 190
0
C
continutul de apa al agregatelor din usctor trebuie sa fie < 0.5% Desprafuitoarele trebuie sa
indeplineasca urmatoarele cerinte:
sa efectueze desprafuirea agregatelor in proportie de 90%
sa nu produca poluarea mediului ambiant in conformitate cu normele specifice de mediu.
4.2.5. Dozarea liantului
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si dozare a liantului
fie in greutate, fie volumetric.
Abaterile pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta exprimate prin procente de masa in
valoare absoluta sunt: 0,3 %.
4.2.6. Stocarea agregatelor
Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele destinate santierului.
Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti
despartitori pentru evitarea impurificarii lor.
4.2.7. Malaxarea
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi
asfaltice omogene. Daca ,cuva malaxorului nu este inchisa ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a
impiedica pierderea prafului prin dispersie

Malaxorul trebuie deasemenea sa indeplineasca urmatoarele cerinte :
-buna functionare a dispozitivelor de securitate si alarma
-viteza unghiulara si periferica a paletelor
-unghiul de inclinare al paletelor ;
-raza de dispunere a paletelor
-gradul de uzura al paletelor
-sincronizarea arborilor
-capacitatea nominala a malaxorului
-starea cuvei
Trebuie sa asigure temperatura mixturii asfaltice la iesirea din el in conformitate cu normele in
vigoare
Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata timp cat
durata de malaxare nu a fost atinsa.
Duratata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in
cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.
4.2.8. Stocarea si incarcarea mixturilor

o
La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate precautiuni utile in scopul limitarii la maximum
a segregarii mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.
Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui in mod imperios incalzit.
4.3. FABRICAREA _____________________________________________________________________
Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase va trebui realizata numai in statii
automate de asfalt (care pot fi instalatii pentru producerea discontinua a mixturilor asfaltice sau pentru producerea
continua a m.a.).
O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari
vizual ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod convenabil.
Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice, la iesirea din statie, trebui sa fie cuprinse intre
urmatoarele valori:
-160
o
C la 180
o
-155
o
C la 170
o
-150
o
C la 160
o
C pentru mixturi cu bitum 100/120.
Valoarea acesteia va fi stabilita in asa fel ca sa se obtina temperatura ceruta la asternerea mixturii, tinand
seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor.
4. 4. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
4.4.1. Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin "Inginerul" lucrarii, Antreprenorul trece la
operatiuni de reglare si etalonare:
a debitului dozatoarelor pentru agregate;
RUT CONSTRUCT GRUP
a debitului pompelor pentru liant;
a debitului privind filerul, precum si la determinarea caracteristicilor a unei bune functionari a
malaxorului.
Autorizatia de punere in exploatare va fi data de "Inginer" dupa ce va constata ca debitele fiecarui
constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise.
Daca, urmare a reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase, antreprenorul va
trebui sa le inlocuiasca, sa efectueza din nou reglajul, dupa care sa supuna aprobarii "Inginerului".
Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau si a personalului
care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare, cu
atat mai mult in caz de refuz.
4.5.1. Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse incercarilor
preliminare de informare, controlului de calitate si receptie a caror frecventa, in cazul lipsei de dispozitiuni contrare
a caietului de prescriptii speciale este cea indicata in tabelul nr. 11.
4.5.2. Prevederile indicate in tabelul nr. 11 nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de fabricatie cu
dispozitive de control de blocare.

x) A - Incercari preliminare de informare B -
Controlul de calitate C - Controlul de receptie
Tabelul 11
Faza de
executie
Natura controlului
sau a incercarii
Categoria
x)
controlului
Frecventa
controlului
A B C sau a incercarii
Studiu Studiul compozitiei x

Pentru fiecare tip de
produs

Controlul reglajului
statiei de asfalt inclusiv
stabilirea duratei de
malaxare
x

Inaintea inceperii
fabricatiei fiecarui tip de
produs

Determinarea
continutului de bitum si
filer

x

Zilnic

Granulometria
amestecului

x

Zilnic

Temperatura
agregatelor minerale, a
bitumului si a mixturii la
iesirea din malaxor

x

Permanent

Stabilitatea la 60
0
C


Indicele de curgere.
Fluaj

Densitatea aparenta

x Unul la fiecare 400
to
Absorbtia de apa

x Unul la fiecare 400
to
RUT CONSTRUCT GRUP
4.6. MODUL DE PUNERE IN OPERA
4.6.1. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu bene
metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.
4.6.2. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina,
pacura, etc.) este interzisa.
4.6.3. Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de functionare
a statiei de prepararea mixturii asfaltice, iar numarul lor este de asa natura incat sa nu avem intreruperi.
4.6.4. Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea
incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.
4. 7. LUCRARI PREGATITOARE
4.7.1. Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii, stratul suport se remediaza si se reprofileaza daca este cazul, apoi se curata
si se amorseaza .In acest scop se procedeaza in felul urmator:
se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie ;
se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de egalizare din
mixtura asfaltica sau prin frezare ;
se remediaza defectiunile existente , conform reglementarilor in vigoare si se rezolva
problemele privind drenarea apelor ;
se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentelor cu lama autogrederelor si
prin maturarea mecanica a partii carosabile.
se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa
4.7.2. Amorsarea
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu emulsie
bituminosa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu
o

autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor prescrise.
Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:
strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa;
strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare
de trei zile de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se asteapta timpul
necesar pentru ruperea emulsiei cationice.
In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum pur.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii
bituminoase.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase.
Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m, in film continuu.
Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixturi asfaltice trebuie sa fie uscata.
4. 8. ASTERNEREA
Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de a le
repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate.
In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte urmatoarele:
temperatura mixturii asfaltice la asternere ;
grosimea constanta a stratului asternut ;
parametrii geometrici ai stratului depus ( inaltime , latime ) trebuie respectati conform
documentatiei de executie
senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa se faca inainte
de inceperea lucrului
incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie , dar nu mod excesiv ( 1530 min. inainte
de inceperea turnarii).
trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material , deoarece grinda
nivelatoare se afunda in material afectand planeitatea suprafetei .
4.8.1. Temperatura de asternere
Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10
o
C, in perioada
martie-octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare.
De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile
conform tabelului nr. 12
Tabel 12

Temperatura
mixturii asfaltice la
asternere,
o
C
Temperaturile minime la compactare in
C
Inceput

D60/80


o
Tipul
liantul
ui
Sfarsit

145 1 40 110
RUT CONSTRUCT GRUP

Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului.
Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a obtine
compactarea optima.
Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 12 vor fi refuzate.
Aceste mixturi trebuie evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In acelasi fel se va
proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene.
4.8.2. Grosimea stratului de asternere
Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie
In cazul in care stratul support este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia la cotele
prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura
asfaltica , fie prin frezare.
Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea volumului de
mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii asfaltice calculat conform
cotelor din proiectul de executie .
Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru:
- stratul de uzura intr-o singura asternere;
- stratul de legatura intr-o singura asternere sau mai multe asterneri succesive functie de grosimile de
asternere, cu conditia realizarii gradului de compactare prescris prin caietul de sarcini;
4.8.3. Punerea in opera
Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilor din prezentul caiet de
sarcini, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare - finisoare prevazute cu palpator si sistem de
nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu, pe fiecare strat, pe toata lungimea unei benzi
programata a se executa in ziua respectiva.
Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare, atunci cand acest lucru nu este posibil,
Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la statie si cat
se poate de constanta ca sa se evite total opririle.
Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corecta imediat dupa asternere si
inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui aport de material proaspat depus cu lopata,
in fata esalonului de asternere.
In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se evita o
raspandire neuniforma a materialului.
4.8.4. Rosturi longitudinale si transversale
Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.
Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului longitudinal al
stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura sau in stratul de baza,
realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic.
Rosturile care separa mixturile bituminoase de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel incat sa
asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi.
D80/10 0 140 135 100
D100/1 20 135 130 100
RUT CONSTRUCT GRUP
Marginea vechii benzi va fi taiata cu ajutorul un taietor de rost si badijonata cu emulsie de
bitum.
Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.
Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de cca.
50 cm.
Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum inainte de realizarea
benzii noi.
4. 9. COMPACTAREA
4.9.1. Mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului de goluri
continut in masa materialului pus in opera.
4.9.2. La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii care sa asigure caracteristici tehnice si
gradul de compactare pentru fiecare mixtura in parte.
Atelierul de compactare va fi propus de Antreprenor si aprobat de Inginerul lucrarii dupa incercarile de
etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera.
Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului spre aprobare:
sarcina fiecarui utilaj;
planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil
constant, in fiecare punct al stratului;
viteza de mers a fiecarui utilaj;
presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;
temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in articolul
precedent.
4.9.3. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , se determina, la inceputul lucrarilor, pe un
sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuiesc utilizate, in functie de
performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului .
4.9.4. Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea
respectiva, utilizand mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia curenta.
4.9.5. Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95% din
msurtorile efectuate un grad de compactare 100% ; cele 5% masuratori (restante) nu vor trebui sa aibe o
compactitate inferioara valorii de 95% .Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul
punctelor de asternere.
4.9.6. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina valori
optime pentru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate si suprafatare (deflexiuni caracteristice).
4.9.7. Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri
netede, prevazute cu dispozitive de vibrare.
RUT CONSTRUCT GRUP
4.9.8. Rosturile transversale se compacteaza inclinat sau, de preferat, perpendicular pe axul drumului,
la inceput prin suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspat doar cca 15-20 cm, continuand progresiv, pas cu
pas, pana la compactarea intregii zone calde cu toata latimea ruloului.
4.9.9. Rosturile longitudinale se compacteaza in lungul lor, astfel incat la inceput ruloul sa calce doar
15-20 cm pe asfaltul cald si continuand progresiv compactarea pana cand ruloul ajunge sa calce cca 15-20 cm
pe asfaltul vechi.
4.9.10. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se putea evita valurirea
imbracamintii.Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata, se
corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.
4.9.11. Conform reglementarilor tehnice in vigoare pentru imbracamintile bituminoase, atelierul de
compactare este alcatuit din :
compactor cu pneuri de 160 KN si compactor cu rulouri netedede 120 KN
compactor cu rulouri netede de 120 KN
In tabelul nr. 13 este prezentat numarul minim de treceri pentru a obtine gradul de compactare minim
necesar.

4.9.12. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodata sa
se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.
Dupa executarea imbracamintilor daca este cazul se procedeaza la inchiderea porilor suprafetei prin
raspandire de 2.3 kg/mp nisip sort 0.3,15 mm bitumat cu 2.3% bitum prin cilindrare, exceptie facand betoanele
asfaltice rugoase.
Se va da preferinta utilizarii nisipului de concasaj.
Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate inainte de aceasta data, in zone
umbrite cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus, se va realiza cu aprobarea Inginerului pe baza
constatarilor pe teren,inchiderea suprafetei prin badijonare.
Tabel nr. 13
TIPUL STRATULUI
ATELIER
COMPACTARE
A B
COMPACTOR CU
PNEURI 160 KN
COMPACTOR CU
RULOURI NETEDE
120KN
COMPACTOR CU
RULOURI NETEDE
120KN
NR. TRECERI
STRAT DE UZURA 10 4 12
STRAT DE 12 4 14
LEGATURA

RUT CONSTRUCT GRUP
Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida cu 60%
bitum diluata cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspandire de nisip
sort 0.3 mm cu un continut cat mai redus de praf (sub 0,09 mm) in cantitatile aratate mai jos:
a) stropire cu bitum 0,5 kg/mp
raspandire de nisip (de preferinta cu concasaj) 3.5 kg/mp
b) stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa 0,8.1 kg/mp
raspandire nisip 3.5 kg/mp
Inchiderea se poate face si cu suspensie de bitum filerizat diluata pana la 15 % continut de bitum cu
aceeasi cantitate de nisip.
Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic cu agregate mari, in
prima luna de la circulatie, printr-un tratament bituminos executat la cald.
CAPITOLUL V - REGULUI SI METODE DE VINDECARE A CALITATII
5.1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE
5.1.1. Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase se verifica
in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate in prezentul caiet de sarcini.
5.1.2. Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in
urmatoarele:
Bitum
penetratia la 25
o
C STAS 42-68
RUT CONSTRUCT GRUP
punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 60-69;
ductilitatea la 25C, SR 61, AR 754( ptr. drumuri cls. th. I si II )
natura mineralogica (examinare vizuala);
granulozitatea STAS 730, SR 667
forma granulelor STAS 4606-80;
determinarea continutului de parti fine sub 0,09 mm, STAS 730-89;SR 667
Pietris
natura mineralogica (examinare vizuala);
granulozitatea STAS 730, SR 662
forma granulelor STAS 730, SR 662
parte levigabila STAS 4606-80;
Nisip natural
natura petrografica si mineralogica STAS 4606-80;
granulozitatea STAS 4606-80;STAS 730; SR 662:
parte levigabila STAS 4606-80;
continut de impuritati - corpuri straine;
humus STAS 4606-80;
mica libera;
echivalent de nisip STAS 730-89;
Nisip de concasaj
natura petrografica si mineralogica:
STAS 6200/4-81 (pentru roca);
STAS 9110-87 (pentru produse);
granulozitatea:
STAS 730-89;
STAS
4606-80;
continut de granule: care raman pe ciurul superior (3,15 mm) STAS 4606-80
continut de impuritati - corpuri straine - STAS 4606-80;
coeficient de activitate STAS 730-89;
Filer
continut de carbonat de calciu STAS 4605/9-72
umiditate STAS 539-79;
granulozitate STAS 539-79;
coeficient de hidrofolie STAS 539-79;
5.1.3. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale mixturilor asfaltice pe probe cubice
inclusiv a rezistentelor la compresiune la 22C si 50C, reducerea rezistentei la compresiune in apa dupa 28
de zile pentru fiecare continut de bitum, densitatea aparenta si absortia apei.
Criblura
o

5.1.4. Certificatele de Conformitate ale materialelor din reteta de fabricatie (agregate, bitum, filer,
amestecuri etc.).
5.1.5. Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are
obiectii sau posibile propuneri de modificari, isi va da accordul cu privire la executia unui tronson experimental
folosind formula reteta propusa de Antreprenor.
5.1.6. Constructorul va indica in mod clar limitele retetei de mixtura si va supune aceste studii
preliminare spre aprobarea Inginerului.
Daca este necesar, retetele de mixtura vor fi revizuite cu acordul Inginerului.
5.2. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS DUPA EXECUTIE
5.2.1. Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare se efectueaza prin metode
nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu gamadensimetrul sau prin
prelevarea de carote [o placa de min. (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m
2
de
suprafata executata].
5.2.2. Carotele se prevaleaza in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului, la aproximativ
1m de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal.
5.2.3. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor se fac de comun acord cu delegatul
Beneficiarului, astfel incat ele sa reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului executat.
5.2.4. Imbracamintea bituminoasa strat de legatura, strat de uzura trebuie sa indeplineasca conditiile
din Tabelul 14.
5.2.5. Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de
beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune speciala.
5.2.6. Incercarile se efectueaza conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 de catre laboratorul
antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in:
masurarea grosimii stratului;
determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de
compactare;
determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice continute (compozitie, caracteristici
fizico-mecanice, IB pe bitum extras) specificate in caietul de sarcini ale lucrarii.
5.2.7.Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei se face conform SR
174-2.

RUT CONSTRUCT GRUP
Caracteristicile suprafetei imbracamintei bituminoase

Nota: *Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin
masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m.
Tabelul 14
Nr. crt. Caracteristica Conditii de
admisibilitate
Metoda de
incercare
1. Planeitatea in profil
longitudinal*
Indice de planeitate, IRI, m/km:
- drumuri de clasa tehnica I-II
- drumuri de clasa tehnica
III
IV
V
< 2,5
< 3,5
< 4,5
< 5,5
Reglementari
tehnice in vigoare
privind
masuratori cu
analizorul de profil
longitudinal (APL)
2. Uniformitatea in profil
longitudinal.*
Denivelari admisibile masurate
sub
Dreptarul de 3 m, mm
I si
strazi de categoria tehnica I...III
II si
strazi de categoria tehnica IV
III-V
< 3,0
< 4,0
< 5,0
SR 174-2/97
3. Rugozitatea
- Rugozitatea cu pendulul SRT,
unitati SRT:
drumuri de clasa tehnica I-II
drumuri de clasa tehnica III
drumuri de clasa tehnica IV-V
> 80
> 70
> 60
STAS 8849
- Rugozitatea geometrica, HS,
mm:
drumuri de clasa tehnica III
drumuri de clasa tehnica IV-V
> 0,7
> 0,6 > 0,55
STAS 8849

- Coeficientul de frecare (|JGT):
drumuri de clasa tehnica III-V
> 0,95
> 0,7
Reglementari tehnice in
vigoare cu aparatul de
masura
Grip Tester
4. Omogeneitate. Aspectul
suprafetei
Aspect fara
degradari sub
forma de exces
de bitum, fisuri,
zone poroase,
deschise, slefuite.
Vizual
RUT CONSTRUCT GRUP
Autocontrolul compactarii
In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:
cadenta executiei sa fie cea retinuta la tronsonul experimental.
utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune
continua si regulata;
elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers,
viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul
compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.
Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca lucrarile pe
santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.
Controlul ocazional de compactare.
Pe parcursul executiei lucrarilor, Inginerul isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru a se
asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatarilor
facute in cadrul verificarilor de autocontrol.
In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta
prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, Inginerul impune noi incercari de compactare
anuland modalitatile de compactare initial fixate.
Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt hotarate.
5.3.2. Reglarea nivelmentului
Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere
independente soselei, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a
fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre
profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de Inginer.
Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt:
+/- 2,5 cm pentru stratul de baza;
+/- 1,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura.
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata
convenabila.
5.3.3. Controlul denivelarilor
Controlul calitatii imbracmintei executata se refera la verificarea elementelor geometrice si a
regularitatii suprafetei imbracamintei prin:
verificarea cotelor profilului longitudinal ,
verificarea latimii imbracmintei drumului , aceasta facindu-se la distanta de
max.50m.
verificarea regularitatii suprafetei;
a) in lungul drumului se efectueaza cu dreptarul de 3 m si cu pana
b) in sensul transversal denivelarile se masoara in punctele indicate in proiect cu sablonul
avand profilul din proiect si lungimea egala cu latimea imbracamintei ;
5.3.4. Rugozitatea stratului de uzura
Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin masuratori cu pendulul SRT si vor fi respectate
valorile minime prevazute in STAS 8849/87.
5.3.5. Frecventa controalelor
Frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate in tabelul nr. 15. Tabelul 15
RUT CONSTRUCT GRUP

CAPITOLUL VI - RECEPTIA LUCRARILOR
6.1. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu HG 273/94
(Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora) in doua etape :
la terminarea lucrarilor
finala , la expirarea perioadei de garantie
Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii
sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de
sarcini .
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si
de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de control
(beneficiar, proiectant,diriginte)
In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie.
6. 2. RECEPTIE FINALA
Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie in conformitate cu prevederile legale
in vigoare HG 273/94.si prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
Faza de
executie
Natura controlului sau a
incercarii
Categoria de control Frecventa controlului
A B C
Executarea
lucrarilor
Temperatura de asternere

X

Permanent
Etalonarea atelierului de
compactare
X

La inceputul executiei
lucrarilor apoi un control
ocazional de comp.
Neconforma
Controlul ocazional de
compactare prin carotare

X X O carota la fiecare 250 ml
drum
Controlul
profilelor
Reglajul de suprafata :
Controlul cantitatii medii
asternute

X X In fiecare zi la sfarsit de
santier
Reglarea nivelmentului

X In fiecare punct
indicat de Inginer

Controlul

x In fiecare punct

denivelarilor

indicat de Inginer
A - incercari preliminare de informare; B - controlul calitatii; C - controlul de receptie.
RUT CONSTRUCT GRUP
Gheorghe Popescu
RUT CONSTRUCT GRUP
5. CAIET DE SARCINI - STRAT RUTIER DIN AGREGATE
NATURALE STABILIZATE CU CIMENT
GENERALITATI
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE ART.2. PREVEDERI GENERALE
CAP.I. NATURA, CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
ART.3. CIMENTURI
ART.4. AGREGATE
ART.5. APA
ART.6. ADITIVI
ART.7. MATERIALE DE PROTECTIE
ART.8. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE REPARAREA AMESTECULUI
STABILIZAT
CAP.II. STABILIREA COMPOZITIEI AMESTECULUI
ART.9. INCERCARI PRELIMINARE
ART.10. COMPOZITIA AMESTECULUI
ART.11. STATIA DE PREPARARE
ART.12. EXPERIMENTAREA PREPARARII AMESTECULUI
ART.13. PREPARAREA PROPRIU-ZISA A AMESTECULUI
ART.14. CONTROLUL CALITATII AMESTECULUI PREPARAT
CAP.III. PUNEREA IN OPERA A AMESTECULUI ART.15. TRANSPORTUL AMESTECULUI ART.16.
LUCRARI PREGATITOARE
ART.17. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A AMESTECULUI ART.18. PUNEREA IN OPERA A
AMESTECULUI
18.1. Asternerea si nivelarea
18.2. Compactarea
18.3. Masuri pentru condiii meteorologice nefavorabile ART.19.
PROTEJAREA STRATURILOR RUTIERE DIN AGREGATE STABILIZATE CU CIMENT
ART.20. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR STABILIZATE CU CIMENT PUSE IN OPERA
CAP.IV. CONDITII TEHNICE
ART.21 ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA ART.22. CONDITII DE COMPACTARE
ART.23. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI DIN MATERIAL STABILIZAT CAP.V. RECEPTIA
LUCRARILOR
RUT CONSTRUCT GRUP
ART.24 RECEPTIA PE FAZA ART.25 RECEPTIA PRELIMINARA ART.26
RECEPTIA FINALA
G E N E R A L
Art. 1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu
ciment si cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite la prepararea, transportul, punerea in
opera si controlul calitatii materialelor si a straturilor din proiect.
1.2. Agregatele naturale stabilizate cu ciment se folosesc la:
- executia straturilor de fundatii pe drumurile de clasa tehnica I si II cu imbracaminti bituminoase sau
din beton de ciment;
- executia straturilor de baza pe drumurile de clasa tehnica I-V cu imbracaminti bituminoase;
- largirea fundatiilor existente;
- amenajarea platformelor si a locurilor de parcare;
- amenajarea benzilor de stationare si de incadrare;
- executarea consolidarii acostamentelor.
ART. 2. PREVEDERI GENERALE
2.1. La executarea lucrarii se vor respecta prevederile din standardele si normativele in vigoare in masura in
care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru
respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul va asigura, prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat,
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prevederilor prezentului caiet de
sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "inginerului" verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini "Inginerul" va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.
CAPITOLUL I - NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
ART. 3. CIMENTURI
3.1. La stabilizarea agregatelor naturale se va utiliza unul din tipurile de ciment, conform SR EN 197-1 si
care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate,din tabel nr. 1:
3.2. Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura fabrica de ciment.
RUT CONSTRUCT GRUP
3.3. Daca Antreprenorul propune utilizarea a mai mult de un singur tip de ciment este necesar a se
obtine aprobarea "Inginerului" in acest scop.
3.4. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimenturilor trebuie sa corespunda prevederilor
standardelor respective.
3.5. In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar) a manipularii sau
depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri straine.
3.6. Depozitarea cimentului se va face in celule de tip siloz atat pentru depozitele de rezerva cat si
pentru cele de consum, corespunzatoare din punct de vedere al protectiei impotriva conditiilor
meteorologice.
Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a se asigura recunoasterea si controlul
acestuia.
3.7. In cursul executiei, cand apare necesara schimbarea sortimentului de ciment depozitat in silozuri,
acestea se vor goli complet si curata prin instalatia pneumatica si se vor marca corespunzator noului
sortiment de ciment ce urmeaza a se depozita.
3.8. Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data expedierii de catre producator.
3.9. Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa verificarea
starii de conservare si a rezistentelor mecanice de 2(7) zile.

Cimenturile vor trebui sa aiba timp de priza > 75 min si stabilitate < 10 mm.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective, vor fi
declasate si utilizate numai corespunzator noii marci.
Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea balastului
stabilizat.
3.10. Controlul calitatii cimenturilor pe santier se face in conformitate cu prevederile tabelului nr. 5.
3.11. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii cimentului, astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare;
- intr-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinarilor efectuate in laborator.
ART. 4. AGREGATE
4.1. Pentru executia straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se utilizeaza sorturile de
agregate specificate in tabelul 2.
Tabel 2
Tabel nr. 1
Clasa de
rezistenta
Rezistenta la compresiune MPa Timp initial de
priza min
Stabilitate
(expansiune)
Rezistenta
initiala
Rezistenta
standard
2 zile 7 zile 28 zile
32.5N - > 16 >32.5 <52.5 >75 <10
32.5 R > 10 -
42.5N > 10 - >42.5 <62.5 >60
42.5 R > 20 -

52.5N > 20 - >52.5 - >45
52.5 R > 30 -
RUT CONSTRUCT GRUP

4.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile in contact cu aerul, apa sau la inghet,
se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
4.3. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra liantului folosit la
executia stratului rutier stabilizat cu ciment.
4.4. Agregatele naturale folosite la executia straturilor rutiere stabilizate cu ciment trebuie sa indeplineasca
caracteristicile de calitate indicate in tabelele 3 si 4.
4.5. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta
calitatii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai dupa ce
analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.
4.6. In timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si in timpul depozitarii, agregatele trebuie ferite
de impuritati.
La statia de betoane, agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separat pe sorturi si pastrate in
conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecuri cu alte sortimente.
4.7. Controlul calitatii agregatelor de catre executant se face in conformitate cu prevederile tabelului nr. 5.
4.8. Laboratorul executantului va tine evidenta agregatelor, astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
- intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
Caracteristici de calitate
Nisip sort 0-4 pentru fundatii din ballast stabilizat cu ciment
Tabel 3
Caracteristica Domeniul de utilizare
Straturi de fundatie pentru structuri rutiere nerigide si
rigide, platforme, locuri de parcare, benzi de incadrare,
acostamente
Conditii de admisibilitate
Sort 0 - 25
Continut de fractiuni 0...8 mm 50 - 80
Granulozitate Continua
Coeficient de neuniformitate (U
n
), min 8
Echivalent de nisip (EN), 5min (pe
fractiunea 0-4mm)
30
Uzura cu masina tip Los Angeles, (LA),
%,max
35
RUT CONSTRUCT GRUP
Caracteristica Clasa tehnica
I-III
Sort 0 - 4
Granulozitete Continua
Coeficient de neuniformitate (U
n
) % min 8
Echivalentul de nisip (EN)min 50

MmMMim
Balast pentru straturi rutiere stabilizate cu ciment
Caracteristici de calitate
Tabel 4

5.1. Apa utilizata la prepararea amestecului de agregate naturale si ciment poate sa provina din
reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in
STAS 790-84.
Indiferent de sursa se va face verificarea apei de catre un laborator de specialitate la inceputul
lucrarilor.
5.2. In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice,
uleiuri, argile, etc.

Domeniu de utilizare
Caracteristica Straturi de fundatii pentru sisteme rutiere nerigide si
rigide, platforme, locuri de parcare, benzi de incadrare,
acostamente

Sort 0 - 25
Continut de fractiuni 0.8 mm 50.80
Granulozitate continua
Coeficient de neuniformitate (Un), min. 8
Echivalent de nisip (EN),% min (pe
fractiunea 0-4)
30
Uzura cu masina tip Los Angeles, (LA), %
max
35
4.9. Granulozitatea in toate cazurile trebuie sa fie continua, ea se inscrie in limitele aratate in figura nr. 2
din STAS 662.
ART. 5. APA
tal 0 61164
RUT CONSTRUCT GRUP
ART. 6. ADITIVI
La prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se impune adesea folosirea
unui intarzietor de priza. Acesta poate fi intarzietorul de priza folosit obisnuit la prepararea betoanelor
de ciment.
ART. 7. MATERIALE DE PROTECTIE
Emulsie bituminoasa cationica, conform STAS 8877;
Nisip sort 0-4 mm, conform SR 662.
ART. 8 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE PREPARAREA
AMESTECULUI STABILIZAT
Materialele destinate prepararii straturilor de baza si de fundatii din agregate naturale stabilizate cu
ciment sunt supuse la incercari preliminare de informare si la incercari pentru stabilirea retetei a caror
natura si frecventa sunt date in tabelul nr. 5.
Tabel 5
Materialul Actiunea, procesul de
verificare sau caracteristicile
ce se verifica
Frecventa minima Metode de
determinar
e conform
STAS
La aprovizionarea
materialelor in depozit de
reperi
Inainte de utilizarea
materialului
0 1 2 3 4
Ciment
Examinarea datelor inscrise in
certificatul de calitate sau certificatul
de garantie
La fiecare lot aprovizionat - -
Stabilitatea
O determinare la fiecare lot
aprovizionat, dar nu mai putin de o
determinare la 100 t, pe o proba
medie
- SR EN196/3
Timpul de priza - SR EN 196/3
Rezistente mecanice la 2 zile
O proba la 100 t sau la fiecare siloz
in care s-a depozitat lotul
aprovizionat
- SR EN196/1
Rezistent mecanice la 28 zile - SR EN 196/1
Prelevarea de contra-probe care se
pastreaza minim 45 zile (pastrate in
cutii metalice sau pungi de polietilena
sigilate)
La fiecare lot aprovizionat probele
se iau imperuna cu delegatul
beneficiarului
- -
Starea de conservare numai daca s-a
depasit termenul de depozitare sau au
intervenit factori de alterare
O determinare la fiecare lot
aprovizionat sau la fiecare siloz in
care s-a depozitat lotul
aprovizionat (pe o proba medie)
Doua determinari pe siloz
(sus si jos)
SR EN196/1
Agregate
certificatul de calitate sau cartificatul
de garantie
Granulozitatea sorturilor
O proba la fiecare lot aprovizionat
- 4606
Echivalentul de nisip
pentru fiecare sort si sursa
- 4606
Coeficient de neuniformitate
- 730
RUT CONSTRUCT GRUP

CAPITOLUL II - STABILIREA COMPOZITIEI AMESTECULUI
ART. 9. INCERCARI PRELIMINARE
Studiul compozitiei amestecului de agregate naturale, ciment si apa se va face de catre un laborator de
specialitate prin efectuarea unor incercari preliminare, avand ca scop de a determina:
- curba granulometrica a agregatelor stabilizate;
- dozaje de liant si aditiv- dupa caz;
- continutul de apa de referinta;
- densitatea in stare uscata de referinta, respectiv caracteristicile de compactare.
De asemenea, din studiul preliminar trebuie sa rezulte variatiile admisibile ale compozitiei, care sa
permita adaptarea ei, in conditiile santierului, pastrand caracteristicile amestecului preparat in ceea ce
priveste lucrabilitatea, omogenitatea si caracteristicile cerute la punctul 10.2.
ART. 10. COMPOZITIA AMESTECULUI
10.1. Stabilirea compozitiei amestecului se va face:
- la intrarea in functie a statiei de preparare;
- la schimbarea tipului de ciment sau agregat;
- ori de cite ori se apreciaza ca este necesara reexaminarea compozitiei utilizate.
10.2. Compozitia amestecului de ciment, apa si agregate naturale se va stabili in functie de
respectarea conditiilor aratate in tabelul 6.
10.3. In tabelul 7 se indica orientativ dozajele de ciment.
10.4. Curba granulometrica a amestecului trebuie sa fie situata in limitele aratate in figura 2 STAS 662.
Curba granulometrica retinuta este cea care conduce la un grad
Umiditatea -
O proba pe schimb si sort si
ori de cate ori se observa o
schimbare cauzata de
conditii meteo

Rezistenta la uzura cu masina tip Los
Angeles
- 730
Aditivi
certificatul de calitate
Apa Compozitia chimica -
O proba la incercarea
lucrarii pentru fiecare
sursa
-
Emulsie
bituminoasa
La fiecare lot aprovizionat -
-
RUT CONSTRUCT GRUP
de compactare admisibil in conditiile compactarii standard (incercarea Proctor modificat).
10.5. In ceea ce privete continutul de apa, acesta trebuie sa se situeze la nivelul umiditatii optime de
compactare.
10.6. Caracteristicile de compactare respectiv densitatea in stare uscata maxima du
max
, si umiditatea
optima W
opt
ale stratului din material granular stabilizat cu ciment se vor determina de catre un laborator de
specialitate prin metoda Proctor modificata, conform STAS 1913/13 si corespund domeniului umed al curbei
Proctor.
10.7. O importanta deosebita in cazul agregatelor naturale stabilizate o are durata de punere in opera. Este
o durata in care priza este nula sau foarte slaba si permite punerea in opera a amestecului si compactarea lui
fara sa prejudicieze viitoarele caracteristici mecanice ale acestuia.
Durata de punere in opera care se cere in cazul materialelor granulate stabilizate, variaza intre 2 si 6 ore in
functie de conditiile de executie. Marirea ei peste doua ore se poate obtine prin utilizarea unui intarzietor de
priza.
Cantitatea de intarzietor de priza depinde de temperatura ambianta si ea va fi stabilita de laborator in cadrul
studiilor preliminare, cunoscand ca la 10
o
C durata de punere in opera este estimata la dublul celei obtinute
la 20
o
C, iar aceasta la randul ei este de doua ori mai mare decat cea pentru 40
o
C
ncercarea se face pentru diferite temperaturi, se traseaza apoi curba care indica durata de punere in opera,
in functie de temperatura.
Tabel 6

Tabel 7
Denimirea stratului agregatul
Dozaj ciment, in
% din cantitatea
Caracteristica Denumirea stratului si al lucrarii
Strat de fundatie pentru sisteme rutiere
rigide, nerigide, consolidarea benzilor de
stationare, a benzilor de incadrare si a
acostamentelor
Rezistent la compresiune N/mm
2
Rc 7 zile Rc
28 zile
1,2...1,8 1,8.3,0
Stabilitatea la apa % max.
- scaderea rezistentei la compresiune Rci
- umflarea volumica UI
- absorbtie de apa Ai
25 5 10
Pierderea de masa % max.
- saturare-uscare Psu
- inghet-dezghet Pid
10 10
RUT CONSTRUCT GRUP

Dozajul de ciment va fi stabilit prin incercari preliminare astfel incat sa se asigure rezistentele
(caracteristicile) prevazute in tabelul nr. 6
CAPITOLUL NI - PREPARAREA AMESTECULUI
ART. 11. STATIA DE PREPARARE
11.1. Prepararea amestecului din agregate naturale ciment si apa se poate efectua in centrale de tip
continuu de dozare si malaxare sau in centrale de beton, folosite la prepararea betoanelor pentru
imbracaminti rutiere.
11.2. Distanta minima intre statia de preparare si punctul de lucru va corespunde unui timp de transport al
amestecului de agregate naturale, ciment si apa de maxim 45 minute.
11.3. Statia de preparare trebuie sa dispuna de:
a. depozite de agregate cu dotari corespunzatoare pentru evacuarea apelor provenite din precipitatii;
b. silozuri cu ciment marcate corespunzator, avand capacitatea corelata cu capacitatea de productie
a statiei;
c. instalatie de preparare, rezervoare si dozatoare in buna stare de functionare;
d. buncare pentru descarcarea amestecului preparat din utilajele de preparare;
e. laborator amenajat si dotat corespunzator;
f. dotari care sa asigure spalarea malaxorului, buncarelor si mijloacelor de transport;
g. dotari privind protectia muncii si PSI.
11.4 Centralele de preparare trebuie sa respecte urmatoarele caracteristici privind precizia de cantarire si
dozare: - agregate +/- 3%;
- ciment si apa +/- 2%;
- aditivi +/- 5%.
11.5. Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare numita pentru verificarea indeplinirii conditiilor
prevazute la pct. 10.4. lista reglajelor de efectuat, comisia controland daca s-au facut aceste reglari in
special:
- etalonarea cantarelor;
- verificarea dozatoarelor volumetrice;
- functionarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidere- inchidere) la introducerea
agregatelor, a cimentului si a apei in malaxorul instalatiei de preparare;

natura granulozitat e de agregate naturale
Strat de fundatie, consolidarea
benzilor de stationare, a benzilor
de incadrare si a acostamentelor
Nisip 0-4 6.10
Balast 0-25 4.6
RUT CONSTRUCT GRUP
- uzura paletilor malaxoarelor.
Toate aceste verificari se vor face inainte de prepararea amestecului.
ART. 12. EXPERIMENTAREA PREPARARII AMESTECULUI
12.1. Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa faca aceasta experimentare pentru a
verifica, folosind mijloacele santierului, ca reteta amestecului stabilita in laborator permite atingerea
caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini.
Incercarile trebuie repetate pana la obtinerea rezultatelor satisfacatoare privind:
- umiditatea;
- omogenitatea amestecului;
- rezistenta la compresiune;
- timp optim de punere in opera.
Cu ocazia acestor verificari se va stabili si durata minima de malaxare care sa asigure o buna omogenitate a
amestecului preparat.
12.2. Probele pentru verificari se vor recolta din amestecul preparat in timpul testarii, in vederea verificarii
obtinerii caracteristicilor cerute, aratate la cap. II, art. 10.
ART. 13. PREPARAREA PROPRIU-ZISA A AMESTECULUI
13.1. Este interzisa prepararea amestecului in instalatiile care nu asigura respectarea abaterilor prevazute
la pct. 11.4 sau la care dispozitivele de dozare cu care sunt echipate sunt defecte.
Antreprenorul raspunde permanent de buna functioanre a mijloacelor de dozare, verificandu-le ori de cate ori
este necesar, dar cel putin o data pe saptamana.
13.2. Cantitatea de apa necesara amestecului se va corecta in functie de umiditatea naturala a agregatelor,
astfel incat la punerea in opera sa fie asigurata umiditatea optima de compactare stabilita in laborator,
tinandu-se seama si de pierderile de apa in timpul transportului de la statia de preparare la locul de punere in
opera.
13.3. Cantitatea de ciment ce se introduce in amestec este corespunzatoare dozajului de ciment in functie
de tipul cimentului aprovizionat stabilit prin retea.
13.4. Amestecarea materialelor componente se va face in malaxorul instalatiei de preparare pana la
omogenizarea amestecului.
13.5. Amestecul de agregate naturale, ciment si apa se introduce in buncarul de stocare a materialului din
care se descarca in autobasculanta, astfel incat sa se evite segregarea.
ART. 14. CONTROLUL CALITATII AMESTECULUI PREPARAT
14.1. Controlul calitatii amestecului preparat precum si confectionarea epruvetelor pentru determinarea
caracteristicilor fizico-mecanice ale amestecului (grad de compactare si rezistenta la compresiune) se vor
face in conformitate cu tabelul nr. 6.
14.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea amestecului:
- compozitia amestecului preparat;
- caracteristicile de compactare - Proctor modificat;
- caracteristici ale amestecului preparat:
*umiditati - la statia de preparare;
- la locul de punere in opera; *densitatea
stratului compactat;
RUT CONSTRUCT GRUP
- confectionarea epruvetelor de amestec pentru determinarea rezistentelor mecanice.
tal 0 61164
RUT CONSTRUCT GRUP
Tabel 8

CAPITOLUL IV - PUNEREA IN OPERA A AMESTECULUI
ART.15. TRANSPORTUL AMESTECULUI
15.1. Amestecul din agregate naturale, ciment si apa se transporta la locul de punere in opera cu
autobasculantele .
Pe timp de arsita si ploaie, amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate pentru a se evita
modificarea umiditatii acestuia.
15.2. Durata de transport a amestecului nu va depasi 45 minute.
15.3. Capacitatea de transport trebuie sa fie adaptata santierului in asa fel incat sa asigure mersul continuu
al instalatiei de preparare si al atelierului de punere in opera.
Nr
crt
Actiunea, procesul de
ce se verifica
Frecventa minima Metode de
determinar e
conform
STAS
La statia de betoane La locul de punere in
lucru
0 1 2 3 4
1 Examinarea documentului de
transport
- La fiecare transport -
2 Incercarea Proctor modificata Pentru fiecare sursa - 1913/13
3 Temperatura (la temperaturi ale
aerului in intervalul 0C - 5C si >
30C
La fiecare 2 ore pentru
fiecare instalatie
La fiecare 2 ore -
4 Compozitia granulometrica a
amestecului
1 determinare pe schimb,
dar cel putin 1 determinare
la 500 mc
- 4606
5 Umiditatea amestecului in
vederea stabilirii cantitatii de apa
necesara asigurarii umiditatii
optime de compactare
Cel putin o data pe schimb si
la schimbari meteo care pot
modifica umiditatea
- 1913/1
6 Verificarea caracteristicilor de
compactare:
a. umiditate de compactare
b. densitatea stratului, gradul de
compactare
c. Q/S
- doua probe la 1500mp doua
probe la 1500mp zilnic
1913/1 1913/15
7 Confectionarea de epruvete
pentru determinarea rezistentei la
compresiune La 7 zile La 28 zile
2 serii a 3 epruvete cilindrice
la 1500 mp
- 10473/2
RUT CONSTRUCT GRUP
ART. 16. LUCRARI PREGATITOARE
Inainte de inceperea executiei stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment se va verifica si receptiona
stratul suport conform caietului de sarcini respectiv.
De asemenea, inainte de asternere se va proceda la umezirea stratului suport, in special daca acesta este
constituit din materiale drenante (orice baltire va fi eliminata).
ART. 17. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A AMESTECULUI
17.1. Inainte de inceperea lucrarilor Antreprenorul este obligat sa execute un tronson experimental.
Experimentarea se va face pe un tronson de proba de cel putin 30 ml si pe minim latimea unei benzi de
circulatie. Ea are drept scop de a verifica pe santier, in conditii de executie curenta, realizarea
caracteristicilor calitative ale amestecului pus in opera in conformitate cu prezentul caiet de sarcini, reglarea
utilajelor si dispozitivelor de punere in opera, stabilirea parametrilor compactarii - grosimea de asternere a
amestecului, conditiile de compactare si intensitatea de compactare necesara.
Toate datele vor fi suspuse aprobarii inginerului.
17.2. Partea din tronsonul executat considerat ca fiind cel mai bine realizat va servi ca sector de referinta
pentru restul lucrarii.
ART. 18. PUNEREA IN OPERA A AMESTECULUI
18.1. Asternerea si nivelarea
18.1.1. Asternerea si nivelarea amestecului trebuie sa fie realizata astfel incat sa se realizeze urmatoarele
obiective:
- respectarea pentru fiecare strat tolerantele de nivelment admise;
- asigurarea pentru fiecare strat, grosimea prevazuta in proiect in oricare punct al acestuia;
- obtinerea unei suprafatari corespunzatoare.
18.1.2. Asternerea si nivelarea agregatelor stabilizate cu ciment se face cu autogrederul sau cu
repartizatoare mecanice cu vibrare.
Amestecul se descarca in cordoane si apoi cu ajutorul autogrederului sau a repartizatoarelor mecanice se
repartizeaza pe jumatate sau pe intreaga cale cu latimea prevazuta in proiect, in functie de tehnologia de
executie adoptata .
18.1.3. Asternerea se face, de regula, intr-un singur strat.
In cazul fundatiilor, prevazute in proiect cu grosimi mai mari de 22 cm si proiectate a fi realizate din doua sau
mai multe straturi, asternerea se va face conform prevederilor proiectului.
Grosimea maxima de asternere se stabileste de catre Antreprenor pe sectorul experimental in cadrul testelor
de compactare.
18.1.4. O atentie deosebita se va acorda rosturilor longitudinale de lucru.
Asternerea celor doua straturi adiacente care se executa in aceeasi zi trebuie executate in decurs de doua
ore, pentru a asigura continuitatea structurii stratului de fundatie.
Marginea stratului asternut anterior trebuie sa fie verticala .
Taierea si indepartarea marginilor interioare( catre axul drumului si/acolo unde trebuie executate straturi
adiacente suplimentare) trebuie facute astfel incat sa se asigure o compactare omogena pe toata latimea
partii carosabile a drumului.
Rosturile logitudinale rezultate, trebuie protejate cu folii de polietilena sau cu un alt material similar pentru
evitarea patrunderii corpurilor straine in rost.
RUT CONSTRUCT GRUP
La executia rostutilor transversale de lucru, pentru a obtine o margine verticala a stratului, materialul
excedentar trebuie taiat si indepartat.
Asternerea si nivelarea se vor face cu respectarea cotelor de nivelment din proiect, in care scop se va realiza
un reperaj in afara suprafetei de lucru, in cazul nivelarii cu autogrederul sau se vor pune la cota longrinele si
ghidajele pentru finisoarele cu palpatori electronici.
18.2. Compactarea
18.2.1. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului, efectuand
controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de
specialitate autorizat.
Echipamentul de compactare stabilit in cadrul testelor de proba efectuate, trebuie aprobat de Inginer, inainte
de compactare.
Cilindrul recomandat pentru compactarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment, trebuie sa aiba
urmatoarele caracteristici:
cilindrii tandem cu roti taburi metalice, lisi vibratori cu o greutate proprie minima de 10 to pe fiecare
tambur;
cilindru cu pneuri cu o greutate proprie minima de 18 to si cu o presiune minima in pneu de 5
bari;ateliere combinate (tambur metalic in fata si pneuri in spate ), pot fi folosite numai cu aprobarea
Inginerului.
Atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, va fi prevazut in procedura de executie aprobata
de inginer si aceasta va fi respectata pe toata durata executiei lucrarilor.
In cazul executiei straturilor stabilizate cu ciment in locuri inaccesibile compactoarelor (in special in lungul
bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare, largiri de drumuri, etc), compactarea se
va efectua cu placi vibratoare.
18.2.2. Calitatea compactarii este apreciata prin gradele de compactare minime realizate, care trebuie sa
corespunda valorilor aratate la punctul 22.1.
18.2.3. In cazurile in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa
realizare o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
- grosimea de asternere inainte de compactare astfel ca dupa compactare sa se realizeze grosimea
stratului si gradul de compactare cerut prin caietul de sarcini;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajului propus si a intensitatii de compactare).
Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S unde "Q" este volumul pus in opera intr-o
anumita unitate de timp (ora, zi, schimb) exprimate in mc si "S" este suprafata cilindrata in intervalul de timp
dat, exprimata in mp.
Raportul Q/S este determinat experimental si se va respecta cu strictete pe tot parcursul executiei, in care
scop este indicat ca utilajul de compactare sa fie dotat cu un dispozitiv care sa inregistreze datele pentru
estimarea lui "S".
18.2.4. Obtinerea densitatii ridicate impune o compactare care sa fie terminata inainte de a incepe priza.
Aceasta conditie conduce la necesitatea incorporarii unui intarzietor de priza in special pe timp calduros.
18.2.5. Marginile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment trebuie sa fie bine compactate,
odata cu intregul strat din agregate naturale stabilizate.
Compactarea se va face astfel:
- compactorul (fara vibratii) va circula initial cu circa 1/3 din latimea sa pe acostament si 2/3 pe
stratul din aggregate naturale stabilizate ;
- apoi compactorul (tot fara vibratii) va trece numai pe stratul stabilizat asa fel incat sa-l impinga sub
acostament dupa care compactarea se continua normal.
Daca compactarea acostamentelor se face inainte de asternerea stratului stabilizat se va asigura surgerea
apelor.
RUT CONSTRUCT GRUP
18.3. Masuri pentru conditii meteorologice nefavorabile
18.3.1. Straturile stabilizate cu ciment se vor executa in mod exceptional la temperaturi sub +5
o
C dar
numai peste 0
o
C si cu exercitarea unui control permanent si deosebit de exigent din partea Antreprenorului si
a "Inginerului".
18.3.2. Este interzisa utilizarea agregatelor naturale inghetate.
18.3.3. Este interzisa asternerea materialului stabilizat pe stratul de suport pe care exista zapada sau o
pojghita de gheata.
18.3.4. Transportul se face cu mijloace rapide, izolate contra frigului, se evita distantele mari de transport si
stationarile pe traseu.
18.3.5. Dupa executia stratului stabilizat, suprafata acestuia se protejeaza imediat prin acoperire cu prelate
sau rogojini, astfel incat intre ele si stratul stabilizat sa ramana un strat de aer stationar (neventilat de 3.5 cm)
grosime cu temperatura la suparafata de minimum +5
o
C timp de 7 zile.
ART.19. PROTEJAREA STRATURILOR RUTIERE DIN AGREGATE STABILIZATE CU CIMENT
19.1. Pentru evitarea evaporarii apei, suprafata stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment, va fi
protejata cel putin 7 zile (timp in care nu se circula pe acest strat) cu nisip, cca. 1,5..3 cm grosime mentinut
in stare umeda sau cu o pelicula de protectie, prin stropirea cu emulsii cationice bituminoase.
Emulsia bituminoasa se va pulveriza imediat dupa terminarea compactarii, pe stratul proaspat si umed.
19.2. Daca stratul de baza al structurii rutiere urmeaza sa se execute mai tarziu, dupa protejarea stratului
de fundatie realizat din agregate naturale stabilizate, conform prevederilor pct.19.1., pentru a se asigura o
legatura buna intre cele doua straturi se va asterne o cantitate de 7-8 kg/mp criblura sortul 16-25, urmata de
o compactare usoara cu un compactor cu pneuri (care asigura o incastrare a criblurii in stratul de fundatie),
operatiune care trebuie facuta inainte de inceperea prizei.
19.3. Executia stratului rutier superior se incepe dupa minim sapte zile de la executia stratului stabilizat cu
ciment, perioada in care nu se circula pe acest strat.
19.4. Stratul din balast stabilizat nu se va lasa neprotejat pe timp de iarna de iarna.
Peste stratul de balast stabilizat se va asterne cel putin primul strat al imbracamintii structurii rutiere
proiectate.
ART. 20. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR STABILIZATE CU CIMENT SI PUSE IN OPERA
Controlul calitatii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment si apa puse in opera se va face in
conformitate cu prevederile tabelului 9.
Tabel 9

Nr.
Crt
Verificare, procedeul de
ce se verifica
Frecventa minima Metoda de
determinare
conform STAS
1 Determinarea rezistentei la
compresiune pe epruvete
cilindrice La 7 zile La 28 zile
3 epruvete cilindrice la 1.500 mp 3
epruvete cilindrice la 1.500 mp
10473/2
RUT CONSTRUCT GRUP

CAPITOLUL V - CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE
ART. 21. ELEMENTE GEOMETRICE
21.1. Grosimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele prevazute in proiect.
Abaterile limita la grosime sunt: -10 mm; +20 mm
Verificarea grosimii stratului de fundatie se efectueaza prin masuratori directe la marginile benzilor executate
la fiecare 200 m.
Grosimea stratului este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector prezent receptiei.
21.2 Latimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele
prevazute in proiect.
Abaterile limita la latime vor fi : +/- 2 cm.
Verificarea latimii de executie se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
21.3. Panta transversala a stratului din material stabilizat este cea a imbracamintii prevazute in proiect.
21.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limita fata de cotele din proiect pot
fi de +/- 10 mm.
ART.22. CONDITII DE COMPACTARE
22.1. Gradul de compactare al straturilor de baza si de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment,
in functie de clasa tehnica a drumului, trebuie sa fie de:
- min.100% in cel putin 95% din numarul punctelor de masurare si min 98% in cel mult 5% din punctele
masurate;
22.2. Caracteristicile de compactare (densitatea in stare uscata maxima si umiditatea optima de
compactare) ale straturilor de baza si de fundatie se determina prin
incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 si sunt corespunzatoare domeniului umed al curbei
Proctor.
ART.23. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DIN MATERIAL STABILIZAT
23.1. Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel:
a) in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie iar denivelarile nu
pot fi mai mari de +/- 10 mm.
2 Prelevare de carote pentru
determinarea rezistentei la
compresiune
1 carota la 2.500 mp de strat (la
cererea comisiei de receptie sau a
beneficiarului)
Normativ C 54
3 Determinarea grosimii stratului - la 200 m in timpul executiei
- pe carote extrase
-
4 Densitatea stratului rutier pentru
calculul gradului de compactare
Minim doua puncte la 1.500 mp 10473/2
RUT CONSTRUCT GRUP
b) in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si denivelarile nu
pot fi mai mari de +/- 9 mm.
CAPITOLUL VI - RECEPTIA LUCRARILOR
ART.24. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA
Receptia pe faza determinanta stabilita prin proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind controlul
de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele
de executie determinante, elaborata de MLPTL si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci
cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in
conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitate impuse de
proiectant si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele
de control.
In urma acestor receptii se incheie "Proces verbal de receptie pe faza" in care sunt specificate remedierile
care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub
observatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevederile prezentului caiet de
sarcini.
ART. 25. RECEPTIA PRELIMINARA
Receptia preliminara a straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se face odata cu receptia
preliminara a intregii lucrari, conform normelor legale in vigoare.
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata de
documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmite in timpul executiei lucrarilor.
ART.26. RECEPTIA FINALA
Receptia finala a straturilor de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment se face odata cu receptia
finala a intregii lucrari de drum, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia.
Receptia finala se va face conform prescriptiilor legale in vigoare.
Gheorghe Popescu
6. CAIET DE SARCINI - DISPOZITIVE DE SCURGERE SI
EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATA
GENERALITATI
1.1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
RUT CONSTRUCT GRUP
1.2 PREVEDERI GENERALE
PARTEA I - NATURA, CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
CAP.II. MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE
2.1. CIMENTURI
2.2. AGREGATE
2.3. APA
2.4. OTEL BETON
CAP.III. MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARIE DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI
3.1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE
3.2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII
3.3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII
CAP.IV. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI
4.1. MATERIAL PENTRU FILTRE
4.2. TUBURI PENTRU DRENURI
4.3. GEOTEXTIL TERASIN
CAP. V. MATERIALE PENTRU CANALIZARI
5.1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU PENTRU CANALE, GURI DE
SCURGERE SI CAMINE DE VIZITARE
CAP.VI. BORDURI DE TROTUARE, PREFABRICATE PENTRU RIGOLE SANTURI SI CASIURI
6.1. BORDURI DE TROTUARE SI REFUGII
6.2. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR,
SANTURILOR SI CASIURILOR DE TALUZ
CAP.VII. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
7.1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
PARTEA II - MODUL DE EXECUTIE AL LUCRARII
CAP.VIII. PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR 8.1. PICHETAREA LUCRARILOR
8.2. EXECUTIA SPTURILOR
CAP.IX. COMPOZIIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR
9.1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR
9.2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT
9.3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR
9.4. COMPOZITIA BETOANELOR
CAP. X. COFRAJE
10.1 COFRAJE
CAP.XI. OTEL DE ARMATURA
11.1 FASONAREA SI MONTAREA ARMATURII
CAP.XII. BETON
12.1. PREPARARE ABETONULUI
12.2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
12.3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR
12.4. TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON
RUT CONSTRUCT GRUP
CAP.XIII. ZIDARII DEIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 13.1 ZIDARII DIN PIATRA
BRUTA SAU BOLOVANI
CAP.XIV. AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURILOR
14.1. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE
14.2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE
14.3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT
14.4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT
14.5. PEREU DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DIN BETON
14.6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC
14.7. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON
CAP.XV. DRENURI SI DISPOZITIVE DE COLECTARE SI EVALUAREA A APELOR DIN
CORPUL DRUMULUI
15.1. PRESCRIPTII GENERALE
15.2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT
15.3. REALIZAREA STRATULUI DRENAT CONTINUU
15.4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA
CAP.XVI. CANALIZAREA
16.1. DESCHIDEREA SAPATURILOR
16.2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI A CAMINELOR DE
VIZITARE
CAP.XVII. BORDURI DE TROTUAR SI RIGOLE PREFABRICATE 17.1. MONTAREA
BORDURILOR
CAP.XVIII. INCERCARI SI CONTROALE
18.1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR
CAP.XIX. RECEPTIA LUCRARILOR
19.1. RECEPTIA PE FAZE
1.1. OBIECT SI DOMENIUL DE APLICARE
1.1.1 Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuarea apelor de
suprafata si anume
-santuri la marginea platformei
-santuri de garda
-rigole la marginea platformei
-rigole la bordura trotuarului
-rigole de acostament
-casiuri
-lucrari de canalizare
-canale de evacuare
-puturi absorbante
El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor dispozitive si controlul
calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor proiectelor de executie
RUT CONSTRUCT GRUP
1.1.2 In prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind: -podurile si podetele
-lucrari de amenajare si corectare a torentilor -lucrari de canalizare pentru ape pluviale si de
suprafata
1.2.1. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si
tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
1.2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un
laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor din aplicare.
1.2.3.In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini inginerul va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.
P A R T E A I - NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
C A P I T O L U L II- MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE
2.1. CIMENTURI
2.1.1.Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescripiilor standardelor in vigoare in
Romania
2.1.2.La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment,
care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate:
- ciment fara adaos tip I conform SREN 388-96
- ciment cu adaos tip II/A; II/B; III/A; IIIB conform SR 1500-96
- ciment cu zgura tip H I, H II conform SR 3011-96
2.1.3. Domeniul de aplicare al acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghet-dezghet in stare
saturata cu apa cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata este aratat in tabelul
nr. 1 conform NE 012-99 pentru mortare de ciment.

NOTA: R-ciment utilizat a se utiliza
U-ciment utilizat in locul celui indicat

Tabel 1
Nr.
crt
Conditiile de executie sau
caracteristicile elementelor
Clasa
betonului
Tipul de
beton
Tipul de ciment
P40 Pa3
5
M3
0
Hz3
5
1 Elemente sau constructii cu gropi
mai mici de 1.5m
BC 15
BC20-BC30
Oricare
Oricare
I
U
R R U I I I
2 Elemente sau constr.masive avind
gros. egala sau mai mare de 1.5m
BC 15
BC20-BC30
Oricare
Oricare
I
U
R U U I U R
3 Elemente de constructii din
betoane superioare
BC 35 >
BC30
Armat Armat U U I I I I I I
RUT CONSTRUCT GRUP
I-ciment a carui utilizare nu este recomandabila din considerente tehnice sau
economice
Tabel 2

2.1.4. Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca condiiile aratate in tabelul nr. 3.
2.1.5. Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape marine se
vor utiliza cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de sarcini
speciale in functie de lucrare.

2.1.7.In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar) a
manipularii sau depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri straine.
Nr.
crt.
Tipul de mortar Tipul de ciment
Indicat a se utiliza Utilizabil in lipsa celui indicat
1 Mortar de zidarie sau tencuiala de marca 50 F25 M30
2 Idem de marca 100 M30 Pa35
3 Mortare de completarea rosturilor dintre
elementele prefabricate
Pa35 M30
Tabel 3
CARACTERISTICI CONDITII DE ADMISIBILITATE
P40 Pa35 M30 Hz35
Inceputul prizei 1h 1h 1h 1h30'
Sfarsitul prizei <10h <10h <10h <10h30'
CONSTANTE DE VOLUME PE TURE SA NU PREZINTE INCOVOIE RI SAU

CRAPATURI

Rezistenta la intindere din incovoiere minim

N/mmp 3.0
-

-

-

- la 2 zile

4.0
- la 7 zile

- la 28 zile 5.0 - - 5.5
CONSTANTE DE VOLUM LE CHATELIER MARIMEA VOLUMULUI < 10mm
Rezistenta la compresiune minim N/mmp

- la 2 zile 17 10
-

-

- la 7 zile
- la 28 zile
- - 15 20

40 35 30 35
2.1.6.Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a e cimentului trebuie sa corespunda
prevederilor standardelor respective.
RUT CONSTRUCT GRUP
2.1.8.Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de
calitate.
2.1.9.Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data livrarii de catre
producator.
o

2.1.10. Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat timp mai indelungat
decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective,
vor fi declasate si utilizate corespunzator .
Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea
betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.
2.1.11.Controlul calitatii cimenturilor de catre Executant se face in conformitate cu prevederile
tabelului nr. 23.
2.2. AGREGATE
2.2.1. Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc:
- agregate naturale - nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7
- balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm
- agregate concasate - nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8
- piatra sparta 8-25 sau 8-40 mm
2.2.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile in contact cu aerul, apa sau
la inghet, se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase
2.2.3. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului
folosit la prepararea betonului sau mortarului.
2.2.4. Nisipul tebuie sa fie aspru la pipait
2.2.5. Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriprii speciale.
2.2.6. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa
indeplineasca conditiile din tabelul 4.
Tabel 4
Caracteristici Conditii minime de admisibilitate

Observatii
Forma granulelor
b/a
0,66
Agregatele care nu indeplinesc aceste
conditii vor putea fi folosite numai dupa o
incercare prealabila a
RUT CONSTRUCT GRUP
2.2.7. Din punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile
din tabel 5.

Observatii: In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip si pietris
verificandu-se incadrarea in conditiile tehnice din tabel.
2.2.8. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor sa indeplineasca conditiile de admisibilitate
indicate in tabelul 6.

c/a 0,33 betonului
Tabel 5
Denumirea impuritatii Conditii de admisibilitate

Nisip natural sau de
concasaj
Pietris sau piatra sparta
Corpuri straine - resturi animale sau vegetale, pacura,
uleiuri
Nu se admit Nu se admit
Pelicula de argila sau alt material aderent pe
granulele agregatelor
Nu se admit Nu se admit
Mica, % max 1% -
Carbune, % max 0,5 -
Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu Galbena Galbena
Argila in bucati %, max 1% 0,25
Parti levigabile %, max 2% 1
Sulfati sau sulfuri Nu se admit Nu se admit
Tabel 6
Caracteristici fizicco-mecanice Conditii de admisibilitate
Densitatea aparenta, kg/mc, min 1.800
Densitate in gramada in stare afanata si uscata kg/mc, min 1.200
Porozitate totala pentru piatra sparta %, max 2
Porozitate aparenta pentru pietris sau piatra sparta max 2
Volum de goluri in stare afanata pentru:

- nisip, % max 40
- pietris, % max 45
- piatra sparta, % max 55
Rezistent la strivire %

- in stare saturata, min 60
- in stare uscata, max 15
Coeficient de inmuiere dupa saturare, min 0,80
Rezistanta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, 90
RUT CONSTRUCT GRUP

2.2.9. Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul de
granule care trec, respectiv raman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa depaseasca
10%, dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie sa depaseasca 1,5 d max.
2.2.10. Granulozitatea nisipului este data in tabelul 7.
2.2.11. In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca
conditiile din tabelul 8.

2.2.12. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de laborator au
aratat ca acestea sunt corespunzatoare.
2.2.13. Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pastrate in conditii care
sa le fereasca de impurificare.
2.2.14. Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se face in conformitate cu prevederile
tabelului nr. 19.
2.2.15. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor
intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
sau cilindri in stare saturata N/mmp, min

Rezistenta la inghet-dezghet exprimata prin pierderea procentuala
fata de masa initiala, % max
10
Tabel 7
Sortul de nisip Treceri, in % , prin sita sau ciur de:

0,2 0,5 1 2 3,15 7,0
0-3 min 5 - 35 - 90 -
max 30 - 75 - 100 -
Tabel 8
Balastul pentru betoane Treceri, in % , prin sita sau ciur de:
3,15 5 16 20 D max
0-31 min 20 -

55 - 80
max 50 -

85 - 100
0-71 min 10 -

35 - 80
max 30 -

65 - 100
RUT CONSTRUCT GRUP
2.3 APA
2.3.1. Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau
din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul 9
conform STAS 790-84.
Modelele de determinare sunt reglementate prin STAS 790-84. Verificarea se va face de catre un
laborator de specialitate la inceperea lucrarilor.
2.3.2. In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice,
uleiuri vegetale, argile, etc.

2.4. OTEL BETON
2.4.1.Armaturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton armat
realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel beton cu profil periodic PC
52 conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in
STAS 438/1-89.
2.4.2.La livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator.
2.4.3.Otelurile vor fi stocate in locuri speciale clasate pe categorii si diametre.
2.4.4.Suprafetele de stocare trebuie sa fie curate. Barele nu vor fi in contact cu solul, cu materiale
sau cu subiecte susceptibile de a antrena umiditatea.
2.4.5.Armaturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate in asa fel incat nici un
element sa nu sufere deformatii permanente in timpul transportului sau manipularii.
2.4.6.Controlul calitatii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.
CAPITOLUL III - MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARIIPE PIATRA
BRUTA SI BOLOVANI
Tabel 9
Caracteristici chimice si fizice Conditii de administrare
Continutul total de saruri gr/l max 4
Sulfati gr. SO4
2
/ litru max 2
Substante organice max 0,5
Cloruri gr. CL/litru max 0,5
Azotati gr. NO
3
/dm
3
max 0,5
Magneziu gr. Mg2/dm
3
max 0,5
Materii in suspensie gr max 3
RUT CONSTRUCT GRUP
3.1. NISIP PENTRU PEREURI USCATE
3.1.1. Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie sa
aiba continut de fractiuni sub 0,09 mm de max 12 %.
3.1.2. Pentru impanarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau savura.
3.2. PIATRA BRUTA PENTRU PEREURI SI ZIDARII
3.2.1. Piatra bruta folosita la pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de
degradare fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogena in ce priveste culoarea si compozitia
mineralogica, sa aibe o structura compacta.
3.2.2. Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul
10.

3.2.3. Forma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este aratata in tabelul 11
Dimensiunile bazei, mm - lungime
- latime
Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, % max
Egala sau mai mare ca inaltimea
80.150 15

3.2.4. Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera avand
dimensiunea minima de cel putin 100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg.
3.2.5. Pentru zidarie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata care are doua fete
aproximativ paralele.
3.2.6. Pentru zidaria de piatra bruta opus incertum pietrele trebuie sa aibe o fata vazuta destul de mare,
cu muchiile de cel putin 15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult de 1 % dimensiunea celei
mai mari.
Tabel 10
Caracteristici Conditii de admisibilitate
Rezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata, N/mmp 80
min

Rezistenta la inghet-dezghet:

-coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatra sparta % max 0,3
-coeficient de inmuiere pe epruvete % max 25
Tabel 11
Caracteristici Conditii de admisibilitate
Forma
Inaltimea, mm
Neregulata, apropiata de un trunchi de piatra sau o pana 140.180

RUT CONSTRUCT GRUP
3.3. BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII
3.3.1. Bolovanii de rau trebuie sa provina din roci nealterate, negelative si omogene ca structura si
compozitie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau fete de clivaj.
3.3.2. Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum urmeaza:
- rezistenta la sfaramare prin compresiune min. 60%
- rezistenta la uzura cu masina Deval min. 11
3.3.3. Dimensiunile bolovanilor folositi la pereuri trebuie sa varieze in limitele aratate in tabelul 12

CAPITOLUL IV - MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI
4.1. MATERIALE PENTRU FILTRE
4.1.1. Ca material drenant se foloseste balastul 0-71 mm care trebuie sa aibe un echivalent de nisip (En)
superior lui 40.
4.1.2. Balastul trebuie sa fie curat, sa nu contina elemente vegetale, humus, resturi organice. Trebuie sa
aibe o granulometrie continua pentru a preintampina contaminarea lui de catre terenul natural prin antrenarea
acestuia printre granulele corpului drumului.trebuie sa se supuna regulei filtrelor lui TERZAGHI.
D 15 > 40 85
Unde:
D 15 - dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 15% din materialul filtrat D 85 - dimensiunea ciurului care lasa sa
treaca 85% sin materialele filtrelor
4.1.3. Pietris ciuruit 7-40 mm conform STAS 662-89 asezat in zona tubului perforat al drenului de
adancime.
4.1.4. Ca filtru invers se foloseste geotextil.
Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor "Normelor tehnice privind utilizarea
geotextilelor" aprobat de ICCPDC indicativ C 227-88.
4.2. TUBURI PENTRU DRENURI
4.2.1. Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosi:
- tuburi rigide de policlorura de vinil (PVC) STAS 6675/2-92.
- tuburi de polietilena (PE) STAS 10617/2-84
- tuburi ondulate riflate perforate din PE N.I. 8500-80 tip IPMP Buzau
4.2.2. Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt aratate in tabelul nr 13
Tabel 12
Dimensiuni Conditii de admisibilitate
Lungime, latime a fetei , mm 80.140
Inaltime 120.160
Piatra necorespunzatoare dimensiunilor % din masa max 15
3.3.4. Bolovanii folositi la zidarii au dimensiunile in medie cuprinse in limitele 80.200 mm.
RUT CONSTRUCT GRUP

4.2.3. Tuburile riflate din PVC (NI 8500-80 tip Buzau) de 80.5 mm se folosesc la drenuri sapate si la
drenuri tubate, invelite in geotextil.
4.2.4. Tuburile rigide perforate PVC sau PE de 75 mm se folosesc la drenuri foarte netubate.
4.2.5. Tuburi neperforate din PE sau PVC de 110 mm folosesc la
- intrari si iesiri din caminele drenurilor
- la cap de dren
- la cap de aerisire
- intre chesoane pentru evacuarea apelor
4.2.6. Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8,0 mm trebuie sa fie intr-un
numar care sa realizeze o suprafata activa (de intrare a apei in tuburi) de 24-45 cmp pe ml de tub.
4.2.7. Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din beton cu sectiuni
circulare cu cep si buza, fara talpa D = 200 mm si lungime de 1,00 m conform STAS 816-80 tabel 15.
4.3. GEOTEXTIL
4.3.1. Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor din "Normele tehnice privind
utilizarea geotextilelor aprobate de ICCPDC indicativ C 227-88.
4.3.2. Se va accepta materialul care prezinta defecte de cal mult 10% din suprafata. Zonele cu defecte se
vor inlatura la punerea in opera.
CAPITOLUL V - MATERIALE PENTRU CANALIZARI
5.1. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU
5.1.1. Pentru canalizarea cu scurgere libera se vor folosi tuburi prefabricate din beton simplu cu
sectiune circulata cu cep si buza cu mufa, cu talpa sau fara talpa, cu diverse diametre conform STAS 816-80
aratate in tabelele 14 si 15.
5.1.2. Folosirea tiplui de tub cu cep si buza sau cu mufa, pentru imbinari umede sau uscate, cu talpa
sau fara talpa se va face in functie de prevederile proiectului de executie si ale caietului de sarcini speciale.
Tabel 13
Dimensiuni STAS 6675/2-86 STAS 10617/2-84 NI 8500-80 IPMP
Buzau
Tub PVC rigid Tub PR rigid Tub PVC
Diametrul ext mm 75 110.0 75 110.0 65.0 80.5
Grosimea nominala mm 3.6 5.3 4.3 6.3 0.6 0.7
Lungimea ml 6.0 6.0 5-12 5-12 140 170
Greutatea kg/ml 1.1220 2.610 0.972 2.080 0.220 0.325
Suprafata activa cmp/ml 24-45 neperforat 24:45 neperfo
r at
24:45 24:45
RUT CONSTRUCT GRUP

5.1.3. Pentru amenajarea gurilor de scurgere se vor folosi tuburi circulare conform STAS 816-80 cu
diametrul de 500 mm si 250 mm specificate in tabelul 16
Tabel 14
Tuburi circulare fara talpa cu mufa pentru imbinari
umede si uscate
Tuburi circulare cu talpa cu mufa pentru imbinari
umede si uscate
Diametru D Abatere la lungi grosim Diametru D Abatere Lungim grosim
nominal Abate
re
limita
perpendic a
suprafetei
frontale pe
axe
mea ea nomi
n al
Abate
re
limita
la
perpen dic
a suprafe
tei frontale
pe axe
ea ea
200 3 3 1000 26 - - -

-
300 4 4 1250 36 300 4 4 1000 45
400 4 4 1500 42 400 4 4 2500 50
500 5 5
2000
2500
50 500 5 5 58
600 6 6 58 - - -

-
Tabel 15
Tuburi circulare fara talpa cu cep si buza Tuburi circulare cu talpa cu cep si buza
Diametru D Abatere la
perpendi
c a
suprafete
i frontale
pe axe
lungi
mea
grosi
mea
Diametru D Abatere la
perpendic a
suprafetei
frontale pe
axe
Lungi
mea

nominal Abatere
limita
nomi
n al
Abat
ere
limit a

200 3 3

26 200 3 3

22 6 11 60
300 4 4
1000
36 300 4 4
1000
336 224 0
400 4 4 42 400 4 4 442 332 0
500 5 5 50 500 5 5 550 440 0
600 6 6 58 450
Tabel 16
Specificatia tubului Diametrul
interior
lungimea Grosimea STAS 816-80
Tub interior la care se racordeaza
canalul
500 1085 60 Fig. 19
Tub superior 500
700 900 1000
60 Fig. 20
Tub racord 200 - 62 Fig. 21
Cot cu mufa 200 315 62 Fig. 12-14
RUT CONSTRUCT GRUP

Toate dimensiunile sunt in mm
5.1.4. Pentru caminele de vizitare se vor folosi tuburi prefabricate cu diametrul de 1000 si 800 mm
conform STAS 816-80 precizate in tabelul 17.

5.1.5. Pentru caminele de vizitare si gurile de scurgere se vor folosi capace carosabile sau necarosabile
si gratare de scurgere din tipurile prevazute in STAS 2308-81, respectiv 3272-80, conform precizariloe din caietul
de sarcini speciale.
5.1.6. Tuburile si piesele de canalizare trebuie sa aiba suprafata interioara cu aspect de beton neclivisit.
Suprafata interioara trebuie sa fie neteda si sa nu aibe defecte.
Pe suprafata exteriaora se admit mici fisuri de contractie, distribuite neegal, daca nu au influenta asupra
calitatii, astfel ca la lovirea cu ciocanul de max 200 g sa obtinem un sunet clar, nedogit.
5.1.7. Tuburile trebuie sa fie impermeabile indeplinind conditiile prevazute in tabelul nr.17 privind
valoarea medie a pierderilor de apa determinata sub presiune. Rezultatele individuale nu trebuie sa difere de
medii cu mai mult de 30%.

5.1.8. Absorbtia totala de apa determinata pe cioburi de tub conf STAS 816-80, va fi de max. 6%.
5.1.9. Rezistenta la compresiune pe generatoare pe tuburide proba, avand o vechime de 28 zile,
incercate conform prevederilor STAS 816-80 trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 19.
5.1.10. In cazul in care prefabricarea tuburilor se va face pe santier se va folosi cimentul cu marca
minimum 30, agregatele vor trebui sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 1667-76, iar betonul trebuie sa
aibe cel putin clasa C 16/20.
Tabel 17
Specificatia tubului Diametrul lungimea Grosimea STAS 816-80
Tubul la partea superioara 1000 1000 140 Fig. 22
Tubul de la partea superioara 1000 1000 120 Fig. 23
Tub racord
800 1000
500 120 Fig. 24
Toate dimensiunile sunt in mm.
Tabel 18
Diametrul
nominal
D mm
Pierderea de apa la presiunea de 5 m (H2O)
CMC/M lungimea (la tuburi intregi)
max
CMC/DM2 suprafata de incercare
200 120 1.9
300 160 1.7
400 210 1.6
500 270 1.5
600 300 1.5
RUT CONSTRUCT GRUP

socuri.
5.1.12. Se interzice cu desavarsire: descarcarea tuburilor prin cadere libera, manipularea tuburilor
agatate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu carlige la capetele tubului, ciocnirea tuburilor intre ele
sau de alte obiecte.
5.1.13. Depozitarea tuburilor se face orizontal cu intercalarea capatului cu mufa (in cazul tuburilor cu
mufa), direct tub pe tub sau prin intermediul unor reazame de lemn.
Depozitarea se face si pe verticala, cu conditia asigurarii planeitatii terenului de depozitare.
5.1.14. La transport tuburile se aseaza pe suporti de lemn, in cazul ambalarii pe mai multe randuri,
suportii trebuind sa se gaseasca pe aceeasi verticala. Se pot folosi la transport si alte dispozitive precum si alte
materiale care sa asigure tuburile impotriva deteriorarii.
5.1.15. Tuburile cu diametrul 500 mm se pot transporta si in pozitie verticala.
5.1.16. Fiecare lot de livrare va fi insotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit conform
dispozitiilor legale in vigoare.
5.1.17. Tuburile se vor transporta dupa 28 zile de la data cand au fost fabricate, iar in cazul cand au fost
supuse la tratamente speciale de intarire, la termenele cand se realizeaza rezistentele betonului la 28 zile.
CAPITOLUL VI - BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE,
SANTURI SI CASIURI
6.1. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII
6.1.1. Bordurile de refugii si bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor din
STAS nr. 1139-87 a caror dimensiuni trebuie sa corespunda datelor din tabelul 20.

Tabel 19
Diametre nominale Dmm Incarcarea minima P, N/m
200 27000
300 30000
400 32000
500 35000
600 38000
5.1.11. Manipularea si depozitarea tuburilor se va face cu atentie, ferindu-le de lovituri si
Tabel 20
Tip marimea Latimea Inaltimea Lungimea Observatii

6o+/-2 4+/-5 1+/-5

A A2 200 300 1000;330 Utilizat la trotuare
B B3 100 170 750;500 Utilizat la drenarile spatiilor verzi

incadramente laterale, etc
I I 300 300 600 Utilizate la intrari
P P 600 300 400 Carosabile
Toate dimensiunile sun in mm
RUT CONSTRUCT GRUP
6.1.2. Caracteristicile mecanice pe car trebuie sa le indeplineasca bordurile sunt aratate in tabelul 21

6.2 ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR, SANTURILOR SI
CASIURILOR DE TALUZ
6.2.1. La amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor de taluz din elemente prefabricate se vor folosi
elemente prevazute in proiectul de executie care pot fi cele indicate in STAS 10796/2-79 sau alte tipuri.
Elementele prefabricate vor fi realizate pe santier din beton clasa C12/15 reprezentand intocmai
elementele geometrice date in detaliile de executie si conditiile impuse in caietul de carcini speciale.
6.2.2. In lipsa unor detalii ale proiectului de executie, amenajarea santurilor poate fi facuta cu elemente
prefabricate din beton de tip agregat de "inginer", fie din beton turnat pe loc a caror caracteristici trebuie precizate
in caietul de sarcini speciale.
CAPITOLUL VII-CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
7.1 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
7.1.1. Materialele propuse de antreprenor sunt supuse incercarilor preliminare de informare a incercarilor
de reteta definitiva conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrarilor rutiere.
Tabel 21
CARACTERISTICI MECANICE CONDITII DE ADMISIBILITATE
Rezistenta la rupere medie la incovoiere pentru tipurile
A si B N/mm
2

4
Rezistenta la rupere la incovoiere a unei singure
epruvete de proba pentru lungimile de 1000, 750 si 500
mm N/mm
2

3
Rezistenta la uzura mm max 1,3
Rezistenta la inghet - dezghet La 20 cicluri inghet-dezghet fara sa apara fisuri
sub stirbituri
6.1.3. Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate in tabelul 22
Tabel 22
DENUMIREA DEFECTULUI CONDITII DE ADMISIBILITATE
Sageata fetelor vazute, 0/00 max 3
Deformari pe fetele vazute mai mari de 2
mm
Nu se admit
Devieri de la unghiul de 90, % max 3
Stirbiri, mm max Nu se admit in muchiile rotunjite, la celelalte se admit la 25
% din proba cu lungime de max 3 mm si adancime de max
2 mm
Crapaturi Nu se admit
RUT CONSTRUCT GRUP
7.1.2. Incercarilor preliminare de informare sunt executate pe esantioane de materiale provenind din
fiecare balastiera, cariera sau uzina propusa de Antreprenor. Natura lor si frecventa cu care sunt efectuate sunt
aratate in tabelul 23 completat cu dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Rezultatele acestor incercari va trebui sa fie conform specificatiilor prevazute in prezentul caiet de
sarcini, eventual completat prin dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
7.1.3. Valorile incercarilor de reteta si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material in parte in tabelul
23 completat eventual de dispozitiile din caietul de sarcini speciale.
Nici o alta toleranta decat cele care sunt precizate in prezentul caiet de sarcini, completate eventual de
cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admisa.
Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate si puse in depozit in afara santierului
prin grija"Inginerului".
INCERACARI PRELIMINARE SI INAINTE DE UTILIZAREA MATERIALELOR
RUT CONSTRUCT GRUP

Tabel 23
Materialul INCERCARI SAU
CARACTERISTICI CARE SE
VERIFICA
Metode
conform
STAS
FRECVENTA INCERCARILOR
Incercare de
informare
Incercare
inainte de
utilizare
0 1 2 3 4
C
i
m
e
n
t

Examinarea datelor din certificatul
de calitate
- La fiecare lot -
Stabilitatea SR
196/1-96
O determinare la fiecare
lot
aprovizionat, dar nu mai
putin de 100t pe o proba
medie
-
Tipul de priza SR
196/1-96

SR
196/1-96
O proba la 100t sau la
fiecare siloz la care sa
depozitat lotul
aprovizionat

Starea de conservare numai daca
s-a depasit termenul de depozitare
sau au intarziat factorii de alterare
SR
196/1-96
- Doua
determinar i
pe siloz sus
si jos
A
g
r
e
g
a
t
e

de calitate
- La fiecare lot
aprovizionat
-
Parte levigabila 4606-80

O
determianr e
pe lot de 100
mc
Humus 4606-80 La schimbarea sursei -
Corpuri straine, argila in bucati,
argila, aderenti, continut de
carburanti, mica
4606-80

O
determianr e
pe lot de 100
mc
Granulozitatea sorturilor 4606-80

O
determianr e
pe lot de 100
mc
Echivalentul de nisip 730-89 Odeterminare pentru
fiecare sursa
O
determianr e
pe lot de 100
mc
Rezistenta la uzura cu masina tip
Los Angeles
730-89 O determinare la max
300 mc pentru fiecare
sort si sursa

-i-j -i-j . ro ^
ix 2 .Q CO t
de calitate
- La fiecare lot
aprovizionat
-
RUT CONSTRUCT GRUP

Rezistenta la compresiune a rocii
pe epruvete in stare uscata
6200/391

O
determianr e
pe lot de 100
mc
Rezistenta la inghet-dezghet 6200/1386 O
determianr e
pe lot de 100
mc
B
o
l
o
v
a
n
i

p
e
n
t
r
u

p
e
r
e
r

s
i
z
i
d
a
r
i
i

Examinarea abaterilor din
- La fiecare lot
aprovizionat
-
Rezistenta la sfaramare prin
compresiune
730-89

O
determianr e
pe lot de 100
mc
Rezistenta la uzura cu masina
Deval
730-89

O
determianr e
pe lot de 100
mc
Apa Analiza 790-84 Pentru apa potabila nu
este cazul
Pentru apa care nu
provine din reteaua
publica de apa potabila o
analiza pentru fiecare
sursa
De cate ori
se schimba
sursa sau
cand apar
conditii de
poluare
Otel beton Examinarea datelor din certifciatul
de calitate
- La fiecare cantitate
aprovizionata
-
M
a
t
e
r
i
a
l

d
r
e
e
n
a
n
t

Examinarea datelor din certifciatul
de calitate
- La fiecare lot
aprovizionat
-
Echivalentul de nisip 730-89 O determinare pentru
fiecare sursa
O
determianr e
pe lot de 100
mc
Granulometrie 4606-80 O proba pentru fiecare
sursa
O
determianr e
pe lot de 100
mc
T
u
b
u
r
i

P
V
C

s
a
u

P
E

p
e
n
t
r
u

d
r
e
n
u
r
i

de calitate
- La fiecare lot
aprovizionat
-
Suprafata activa

Trei determinari la
fiecare lot aprovizionat

T
u
b
u
r
i

d
i
n

b
e
t
o
n

p
e
n
t
r
u

c
a
n
a
l
i
z
a
r
e

de calitate
- La fiecare lot
aprovizionat
-
Dimensiuni (diam si grosimi)
ecarturi
816-80 Determinari obligatorii
daca cantitatea este mai
mare de 100 ml si pentru
fiecare sursa
O
determianr e
pe lot de 100
mc
RUT CONSTRUCT GRUP

PARTEA II - MODUL DE EXECUTIE AL LUCRARILOR
CAPITOLUL VIII - PICHETAREA SI EXECUTIA LUCRARILOR
8.1. PICHETAREA LUCRARILOR
8.1.1. Pichetarea lucrarilor consta n materializarea axel sl limitele fundaiilor sau a amprizelor lucrarilor,
in functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si de implementarea unor repere de
nivelment in imediata apropiere a lucrarilor.
8.1.2. Pichetarea se face de catre antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va respecta
intocmai si se aproba de catre "inginer" consemnandu-se in registrul de santier.
8.2. EXECUTAREA SAPATURILOR
8.2.1. Sapaturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi vizate "Bun
pentru executie". Ele vor fi duse pana la cota stabilita de "Inginer" in timplul executiei lucrarilor.
8.2.2. Sapaturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei, pantei si a profilului
din plansele cu detalii de executie (latimea fundului, inaltimea si inclinarea taluzelor) precum si a
amplasamentului acestora fata de axul drumului sau de muchia taluzelor in cazul santurilor de garda.
8.2.3. Sapaturile pentru drenuri si canalizari vor fi executate cu respectarea stricta a latimii traseului, a
inclinarii taluzelor, a cotei si pantei precizate in plansele de executie.
8.2.4. Sapaturile vor fi executate pe cat posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente acestea cad in
sarcina Antreprenorului in limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
8.2.5. Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul stabilit de "Inginer" la o distanta ,
care nu va putea depasi 1 km decat in cazul unor prevederi in acest sens in caietul de prescriptii speciale.

Examinarea vizuala a suprafetelor
interioare
816-80 La fiecare lot
aprovizionat
-
B
o
r
d
u
r
i

d
i
n

b
e
t
o
n

p
e
n
t
r
u

t
r
o
t
u
a
r
e

de calitate
- La fiecare lot
aprovizionat
-
Dimensiuni 1139-87 Determinari obligatorii
fiecare sursa
O
incercare pe
fiecare lot de
500 mc
Rezistenta la incovoiere 1139-87 Determinari obligatorii
fiecare sursa
O
incercare pe
fiecare lot de
500 mc
RUT CONSTRUCT GRUP
8.2.6. In cazul canalizarilor, daca este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a evita
ebulmente si a asigura securitatea personalului realizand sustineri joantive sau cu interspatii, in functie de natura
terenurilor, care insa nu pot depasi dublul latimii medii a elementelor de sustinere.
8.2.7. Pamantul pentru umplerea transeelor va fi curat de pietr a caror diemnsiune depaseste 15 cm.
Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecarui strat elementar nu va depasi dupa
tasare 20 cm. Densitatea uscata a rambleului va trebui sa atinga 95% din densitatea optima uscata, Proctor
Normal.
CAPITOLUL IX - COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR
9.1. COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR
9.1.1. Mortarele vor avea urmatoarea compozitie si intrebuintare:
- mortar M50 - destinat zidariilor si pereurilor din piatra bruta sau bolovani avand compozitia
conform C 17-78
- mortar M100 - destinat tencuielilor de ciment clivisit, rosturilor de zidarii de piatra sau
prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avand compozitia conform C 17-78.
9.2. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT
9.2.1. Pentru dozarea compozitiei mortarului, nisipul este masurat in ladite sau in roabe a caror
capacitate prezinta un raport simplu cu numarul de saci de liant de folosit.
9.2.2. Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafata plana
orizonatal din scanduri sau panouri metalice pana la omogenizare perfecta. Se adauga atunci, in mod progresiv,
cu o stropitoare, amestecand cu lopata, cantitatea de apa strict necesara. Amestecarea continua, pana cand
mortarul devine perfect omogen.
In toate cazurile mortarul trebuie sa fie forte bine amesteca pentru ca, framantat cu mana, sa formeze un
bulgare usor umezit ca nu curge intre degete. Pentru anumite folosinte, ca mortar pentru protectii, s.a. delegatul
clientului poate sa accepte si alte considerente.
9.2.3. Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau va
incepe sa faca priza trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodata amestecat cu mortarul proaspat.
9.3. CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOABELOR
Clasificarea dupa rezistenta a betoanelor este indicata in tabelul nr. 24 in care sunt indicate rezistentele
pe care trebuie sa le ateste aceste betoane precum si consumurile minime de ciment.
RUT CONSTRUCT GRUP

9.4. COMPOZITIA BETOANELOR
9.4.1. Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agresare
uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Daca caietul de sarcini
speciale prevede proportiile agregatelor trebuie sa fie determinate in greutate.
Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe prepararea
acestuia de catre antreprenor:
- fie prin studiu de laborator pentru betoane de clasa C 6/7.5;
- fie prin comparatii deja folosite, cu materiale identice, daca "Inginerul" accepta. In aceste
doua cazuri, Antreprenorul trebuie sa prezinte "Inginerului" pentru acceptare, intr-
un termen de minimum 15 zile inainte de data prevazuta pentru inceperea lucrarilor de betonare, studiul
compozitiei si justificarile necesare.
9.4.2. La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile "Normativului pentru
executarea lucrarilor din beton si beton armat NE 012/99" luand in considerare:
- dozajul minim de ciment, conform tabelului 24
- lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 26
- rezistentele minime ale betonului ce trebuie asigurate, conform tabelului 28

Tabel 24
Clasa
betonului
Marca
betonului
Destinatia betonului Rezistenta
caracteristica
RbK N/mm
Cantitatea
minima de
ciment mc
C2,8/ 3,5 B50 Beton de umplutura 2.8/3.5 115
C 4/5 B75 Beton in fundatii masive 4/5 150
C 6/7,5 B100 Beton in fundatii sau elevatii 6/7.5 180
C 8/10 B150 Beton simplu in elevatii si beton slab 8/10.0 240
C 12/15 B200 armat 12/15.0 300
C 16/20 B250 Beton armat 16/20.0 350

Beton armat prefabricat

Tabel 25
Nr
crt
TIPUL DE ELEMENTE DE BETON MIJLOC DE
TRANSPOR T
LUCRABILIDITATE
Notari Tasare
cm
1 Fundatii din beton simplu sau slab armat, elemente
masive
Basculante T2 3+/-1
2 Idem sau fundatii de beton armat, talpi, grinzi pereti Autoagitator T3 8+/-2
3 Elemente sau monolitizari cu aglomerari de armaturi
sau dificultati de compactare cu sectiuni reduse
idem T4 12+/-2
Tabel 26
Clasa betonului Apa, 1/mc pentru lucrabilitate
T2 T3 T4
C 8/10 C 8/10 - C 20/25 160 170 170 185
220
RUT CONSTRUCT GRUP
9.4.3. Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane.
9.4.4. Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului sunt dupa cum urmeaza:
- pentru fiecare sort de agregate +/-3%
- pentru ansamblu de agregate +/-2%
- pentru ciment +/-2%
- pentru apa totala +/-5%
Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de "Inginer" in momentul
betonarii.
9.4.5. Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conform prevederilor din tabelul 28.

CAPITOLUL X - COFRAJE
10.1 COFRAJE
10.1.1. Stabilirea solutiei de cofrare si intocmirea detaliilor de executie este sarcina Antreprenorului.
10.1.2. Cofrajele proiectate trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se
deformeze.
10.1.3. Toate cofrajele trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile si suprasarcinile fara sa se
deformeze.
10.1.3. Toate cofrajele trebuie sa fie nivelate in toate punctele cu o toleranta de +/- 1 cm.
Latimile sau grosimile intre cofraje ale diferitelor parti ale lucrarii nu trebuie sa prezinte reduceri mai mari
de 5 mm.
10.1.4. Scandurile sau panourile cu care se realizeaza cofrajele trebuie sa fie imbinate la nivel si
alaturate in mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea maxima admisa in
planul unui parament intre doua scanduri alaturate de 3 mm.
CAPITOLUL XI -OTEL DE ARMATURA
11.1. FASONAREA SI MONTAREA ARMATURILOR
11.1.1. Armaturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de executie si apoi montate in
cofraje.
11.1.2. Fasonarea in cofraje nu este admisa, decat cu autorizatia "Inginerului" si aceasta pentru
inchiderea cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm.
Tabel 28
VARSTA REZISTENTA LA COMPRESIUNE N/MMP
C 8/10 C 12/15 C 16/20 C 18/22.5
7 zile 11.7 15.3 18.8 20.8
28 zile 18 23.5 29 32.0
RUT CONSTRUCT GRUP
11.1.3. Barele lasate in asteptare intre doua faze de betonare vor fi protejate impotriva oricarei
deformatii accidentale. Indoirea si indreptarea barelor lasate in asteptare este interzisa.
11.1.4. Verificarea montarii corecte a armaturii trebuie sa fie facuta de "Inginer" sau de delegatul
acestuia inainte de betonate. "Inginerul" poate ordona tinand seama de importanta lucrarii ca betonarea sa nu
aibe loc decat dupa aceasta verificare.
CAPITOLUL XII -BETON
12.1. PREPARAREA BETONULUI
12.1.1. Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor in malaxorul
betonierei.
Agregatele vor fi introduse in betoniera in ordinea urmatoare:
- agregatele cu cele mai mari dimensiuni
- cimentul
- nisipul
- agregatele cu cele mai mici dimensiuni
- apa
12.1.2. Duratele minimale ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de tururi:
- malaxor cu axa verticala 10 rotiri
- malaxor cu axa orizontala 20 rotiri
- betoniera cu axa orizontala 20 rotiri
- betoniera cu axa inclinata 30 rotiri
duratele maximale nu trebuie sa depaseasca de 3 ori duratele minimale.
12.1.3. La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de apa introdusa in betoniera va fi determinata tinand
cont de umiditatea nisipurilor si agregatelor, care va trebui sa fie masurate cel putin o data pe zi.
12.1.4. Utilajele de fabricatie trebuie sa permita masurarea agregatelor, liantului si apei in limitele
tolerantelor stabilite la art. 22 pct 22.4.
12.1.5. Modul de transport al betonului pe santier va trebui supus aprobarii "Inginerului" inainte de
executie.
12.2. PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
12.2.1. Betoanele curente sunt puse in opera prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor caietului de
sarcini speciale.
12.2.2. Betonul trebuie pus in opera inainte de a incepe priza, "Inginerul" va fixa un interval maxim de timp
pentru punerea in opera a betonului dupa fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus in opera in intervalul
stabilit sau la care se va dovedi ca a inceput priza, va fi indepartat din santier.
12.2.3. Betonul trebuie sa fie ferit de segregari in momentul punerii in opera. Daca in timpul transportului
nu a fost amestecat, el poate fi amestecat manual la locul de folosire inainte de turnare.

Mmsmm
12.2.4. Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sa fie puse in opera
prin vibrare si modul cum trebuie sa fie facuta aceasta operatiune.
12.2.5. La reluarea betonarii, suprafata betonului intarit este buceardata daca este cazul si bine curatata.
Suprafata este abundent udata astfel ca vechiul beton sa fie saturat inainte de a fi pus in contact cu betonul
proaspat.
12.2.6. Paramentele necofrate trebuie sa prezinte formele si pozitiile prevazute in desenele de executie.
Ele vor fi reglate si finisate in timpul turnarii fara aport de beton dupa inceperea prizei si fara aport de mortar.
Orice aport de beton efectuat pentru a obtine corectia geometrica a suprafetei va fi vibrat cu aceeasi mijloace cu
care a fost vibrat betonul de dedesubt, daca aceasta din urma a fost pusa in opera prin vibrare.
12.2.7. Prin caietul de sarcini speciale sau in lipsa acestuia, "Inginerul", se va stabili tinand seama de
situatia lucrarilor, de grosimea lor si natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea este interzisa sau
nu este autorizata decat sub rezerva folosirii mijloacelor si procedeelor care previn degradarile de inghet.
Aceste mijloace, fie ca sunt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie ca sunt convenite pe santier cu
acordul "Inginerului", trebuie sa mentina in toate punctele betonului o temperatura de cel putin +10
o
timp de 72 de
ore.
Cand este posibil sa se reia turnarea betonului intrerupta datorita frigului va trebui , in prealabil, sa se
demoleze betonul deteriorat si apoi sa se aplice masurile aratate la pct. 20.5.
12.2.8. Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru ca temperatura betonului in cursul
primelor ore sa nu depaseasca 35
0
C . Un numar orecare de precautiuni elementare vor fi luate in acest scop, ca:
- temperatura cimentului nu trebuie sa depaseasca 40
0
C
- utilizarea apei reci
- evitarea incalzirii agregatelor la soare prin acoperire
- protectia betonului proaspat turnat impotriva insolatiei
Daca aceste precautiuni nu permit sa se mentina temperatura betonului sub 35
0
, "Inginerul" va intrerupe
betonarea.
12.2.9. Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa. "Inginerul" va stabili
durata tratarii pentru fiecare parte a lucrarii in functie de calitatea betonului si conditiile climatice.
12.3. INCERCAREA SI CONTROLUL BETONULUI
12.3.1. In scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, 'Inginerul" poate, in orice moment, sa
ordone incercari de control.
12.3.2. Pentru controlul rezistentelor la lucrarile cu cantitati importante de betoane, va fi prelevant, pentru
fiecar parte din lucrarea in executie, la iesirea din betoniera sau din malaxor si de fiecare data cand "Inginerul" o
va considera necesara, un minim de 12 probe in vederea urmatoarelor incercari:

La 7 zile La 28 zile
- compresiune 3 3
- intindere 3 3
RUT CONSTRUCT GRUP
12.3.3. Daca incercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunztoare acestei
varste "Inginerul" va trebui sa opreasca lucrarile de betoane, convenindu- se pentru ameliorarea calitatilor
materialelor sau a conditiilor de fabricatie (sau unele si altele) si de a proceda la o noua incercare de a relua
lucrarile de betonare.
Ramane la latitudinea "Inginerului" de a decide daca, tanand seama de rezultatele obtinute, de destinatia
lucrarii si de conditiile sale ca si toate elementele de apreciere de care dispune, lucrarea astfel executata poate
sa fie acceptata, trebuie sa fie modificata sau consolidata. El poate subordona acceptarii sale, lucrarea sau parti
de lucrare in cauza, cu o refacere la un cost total care poate sa atinga 20%.
12.3.4. Daca rezultatele obtinute la 28 zile sunt considerate neacceptabile, "Inginerul" va putea sa
ordone demolarea lucrarii sau o parte din lucrarea in cauza pe cheltuiala Antreprenorului.
12.3.5. Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul lui Abrams. Ea va trebui as se situeza intre
0,8-1,0 din din tasarea obtinuta cu betonul de proba corespunzator. In caz contrar cantitatea de apa va fi
modificata pentru a reveni la tasarea de referinta.
Incercarea va putea fi repatata ori de cata ori "Inginerul" o va considera necesar.
12.4. TOLERANTELE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON
12.4.1. Toleranta asupra oricarei dimensiuni masurata intre paramentele opuse sau intre muchii sau intre
intersectiile muchiilor este data in functie de aceasta dimensiune in tabelul nr. 29

12.4.2 Deviere maxima a unui element cu directie apropiata de verticala este data in functie de inaltimea
si natura acestui element de tabelul 30.
Tabel 30

Tabel 29
DIMENSIUNI IN mm TOLERANTE IN cm
0.10 0.5
0.20 0.7
0.50 1
1.00 2
2.00 2
5.00 3
Inaltimea in mm Tolerante in cm
a b C
1 1.5 1.8 2.3
2 2 2.3 2.9
3 2.2 2.7 3.3
5 2.6 3.2 4
10 3.3 4 5
Nota: tolerante a pentru elemente portante verticale tolerante b pentru elemente portante cu fruct
tolerante c pentru elemente neportante
RUT CONSTRUCT GRUP
12.4.3. Toleranta de neliniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau riglete fiind sau
nu cofrata este caracterizata de sageata maxima admisibila pe intregul segment de lungime "l" a acestei muchii
sau a acestei generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea mai mare dintre valorile:
- 1/300
- un centimetru
CAPITOLUL XIII -ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI
13.1. ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI
13.1.1. In momentul folosirii, piatra bruta trebuie sa fie usor umezita fapt pentru care gramezile de piatra
bruta sunt in prealabil stropite cu apa, din abundenta.
13.1.2. Inainte de folosire, mortarul trebuie sa fie intodeauna depozitat in jgheaburi ori pe platforme de
lemn, metalice sau din materiale plastice adapostite de ploaie si de caldura. Este interzis sa fie inmuiat prin
adaugiri de apa.
13.1.3. Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mana pe un strat abundent de mortar si potrivite prin
alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile.
Rosturile si spatiile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu aschii de piatra infipte si stranse astfel ca fiecare
piatra bruta sau bolovan, precum si aschiile infipte sa fie acoperite in intregime cu mortar. Rosturile de pa fata
vazuta a zidariei de piatra sau de bolovani nu vor fi garnisite cu aschii de piatra si se va cauta ca aceste rosturi sa
aibe o grosime redusa care nu trebuie sa depaseasca 3 cm in cazul pietri brute.
13.1.4. Fata vazuta a zidarieii va fi realizata din pietre brute sau bolovani bine alesi si bine
asezati.
13.1.5. La executia zidurilor, cu o grosime mai mica de 40 cm, se va cauta sa se foloseasca pietre care sa
cuprinda grosime a podului, in numar de cel putin doua bucati pe metru patrat.
13.1.6. Paramentul vazut al zidariei, daca Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui sa fie rostuit.
Cand parametrul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi indepartat cu grija fara bavuri si bine
netezit cu mistria.
13.1.7. Cand parametrul unei zidarii noi trebuie sa fie rostuit se curata rosturile, inainte de a face priza
mortarul, pe 3 cm adancime. Inainte de a proceda la rostuire se va uda suprafata cu o perie. Suprafatele rostuite
sunt adancite fata de planul zidariei cu cca 1 cm.
13.1.8. Cand rostuirea este facuta pentru consolidarea unei zidarii vechi, curatarea rosturilor se face pe o
adancime de pana la 5 cm si curatate cu multa apa. Mortarul este pus in loc cu mistria si netezit sau prin
procedee mecanice.
13.1.9. Pe timp uscat, zidariile sunt umezite usor, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapida. Zidariile
trebuie aparate prin toate mijloacele impotriva uscaciunii, ploii si inghetului.
13.1.10. Daca zidariile de constructii trebuie sa fie intrerupte ca urmare a intemperiilor, Antreprenorul va
lua masuri de acoperire la partea superioara cu rogojini, pamant sau nisip de 10 cm grosime cel putin. La
reluarea lucrarilor orice zidarie avariata este demolata si reconstruita.
RUT CONSTRUCT GRUP
13.1.11. Cand se aplica o zidarie noua peste o zidarie veche, suprafetele de contact a acestuia vor fi
curatate, udate si la nevoie desfacute si refacute.
CAPITOLUL XIV - AMENAJAREA ANURILOR, RIGOLELOR SI CASIURILOR
14.1 PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE
14.1.1. Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate in
proiectul de executie, stabilitate de la caz la caz in functie de relief, debit si viteza apei, natura terenului,
mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor si ele trebuie respectate intocmai de
catre Antreprenor.
14.1.2. Extrem de important este sa se respecte cotele si pantele proiectate. Panta
longitudinala minima va fi :

RUT CONSTRUCT GRUP
- 0,25 % in teren natural
- 0,1% in cazul anurilor si rigolelor pereate.
14.1.3. Protejarea anurilor si rigolelor este obligatorie in conditiile in care panta lor depaseste
panta maxima admisa pentru eviatarea eroziunii pamantului.
14.1.4. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date in tabelul 31.

14.1.6. Rigolele de acostament sunt obligatorii in urmatoarele situatii: CAIETE DE SARCINI Pagina
31 din 42
Tabel 31
DENUMIERA PRINCIPALELOR TIPURI DE PAMANTURI PANTA MAXIMA ADMISA %
Pamanturi coezive cu compresibilitate mare 0,5
Pamanturi coezive cu compresibilitate redusa:
- nisipuri prafoase si argiloase
- nisipuri argiloase nisipoase
- argile prafoase si nisipoase
1 2 3
Pamanturi necoezive grosiere:
- pietris (2-20 mm)
- bolovanis (20-200 mm)
- blocuri (peste 200 mm)
3
4
5
Pamanturi necoezive de granulatie mijlocie si fina
- nisip fainos si fin (0,05. 0,25 mm)
- nisip mijlociu mare (0,04.2,00 mm)
- nisip cu pietris
0,5 1 2
14.1.5. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date in tabelul 32.
Tabel 32
TIPUL PROTEJARII SANTULUI RIGOLEI SAU CASIULUI PANTA MAXIMA ADMISA %
Pereu uscat din piatra bruta negeliva rostuit 5
Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5 cm
grosime, betonul fiind: - C 6/7,5
-BC 8/10
12
Pereu zidit din piatra bruta negeliva cu mortar de ciment sau pereu
din dale de beton simplu clasa C 8/10
15
Casiuri pe taluze inalte din pereu zidit din piatra bruta cu mortar de
ciment sau din elemente prefabricate cu amenajare
corespunzatoare la piciorul taluzului
67
Pe portiunile in care santurile sau rigolele au pante mai mari decat cele indicate in tabelul 1, se vor amenaja trepte
pentru reducerea pantei sub valorile indicate in tabel.
RUT CONSTRUCT GRUP
- la ramblee cu inaltimea 3. 5,00 m in cazul curbelor convertite si suprainaltate
- la ramblee peste 5,00 m
Descarcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.
14.1.7. Santurile de garda se recomanda sa fie pereate, indiferent de panta.
14.1.8. Amplasarea santurilor de garda se va face de distanta minima de 5,00 m de muchia taluzului
debleului, iar cand este la piciorul rambeului la distanta minima de 1,50-2,00 m, banda de teren dintre piciorul
rambleului si santul de garda va avea pante de 2% spre sant.
14.1.9. Antreprenorul va executa lucrare in solutia in care este prevazuta in proiectul de executie. Acolo
insa unde se constata pe parcursul executiei lucrarilor o neconcordanta intre prevederile proiectului si realitatea
dupa teren privind natura pamantului si panta de scurgere situatia va fi semnalata "Inginerului" lucrarii care va
decide o eventuala modificare a solutiei de protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier.
14.2. EXECUTIA PEREURILOR USCATE
14.2.1. Peste terenul bine nivelat sa asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa
pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne strat de nisip afanat, de aceeasi calitate, in care se aseaza pietrele
sau bolovanii. Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm.
Pietrele se implinta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa altele, batandu-se deasupra si lateral cu
ciocanul, astfel ca fiecare piatra sa fie bine stransata pitrele vecine.
Pentru a se asigura pereului se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru asezarea pietrelor.
Se asterne apoi un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime, pentru impanarea care se uda si se impinge cu periile
in golurile dintre pietre pana le umplu, dupa care se bate din nou cu maiul pana la refuz.
14.2.2.Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2 cm fata de suprafata
teoretica a taluzului, refacerea facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de nisip de sub aceasta.
14.3. EXECUTIA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT
14.3.1. Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca la art. 31 cu exceptia ca dupa prima
pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip ci cu mortar de ciment, M100 dupa care se piloneaza pana la
refuz inainte de a incepe priza mortarului.
14.3.2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile.
14.4. EXECUTIA PEREULUI IN MORTAR DE CIMENT
14.4.1. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa
pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 in care se implanta
pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a
mortarului la suprafata prin toate rosturile.
Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre si nivelarea suprafetei prin
pilonare dupa care este netezit cu mistria.
14.4.2. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin acoperire cu
rogojini sau saci timp de 7 zile.
14.4.3. Conditiile pentru suprafatare sunt cele de la pct. 31.2.
RUT CONSTRUCT GRUP
14.5. PEREU DE PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI PE FUNDATIE DE BETON
14.5.1. Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in proiectul de
executie din beton de ciment B 100 si pana sa inceapa priza betonului se trece la executia pereului din piatra
bruta sau bolovani si colmotarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 in conditiile aratate la pct. 31.3.
14.6. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC
14.6.1. Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe pamant stratul de beton C 8/10 sau C 12/15 in
grosimea prevazuta in proiect pe tronsoanele 1,50 ml cu rosturi de 2 cm.
14.6.2. Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii incepand din momentul cand incepe
priza prin acoperire si dupa ce priza este complet terminata prin stropire cu apa, atat cat este nevoie, in functie de
conditiile atmosferice.
14.7. PEREUL DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON
14.7.1. Elementele prefabricate din beton vor fi asezate pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat de
beton C 6/7,5 conform prevederior din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de executie.
14.7.2. Forma si dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevazute in
documentatia de executie sau elementele similare propuse de Antreprenor si acceptate de "Inginerul" lucrarii.
o

15.1. PRESCRIPTII GENERALE
15.1.1. Evacuarea apeii din substratul inferior al fundatiei se realizeaza in functie de
posibilitatile de scurgere prin:
- drenuri transversale de acostament
- strat drenat continuu
- dren longitudinal sub acostament
15.1.2. Drenurile transversale de acostament au o inaltime de 25.30 cm si adancime de 30.50 cm
situate la o distanta de 10.20 m in functie de panta longitudinala a drumului.
Panta longitudinala a acestor drenuri este de 3.5% si se executa normal pe axa drumului cand
declivitatea in profil longitudinal al drumului este mai mica de 2% si cu inclinarea de cca 60 grade in directia
pantei cand declivitatea este mai mare de 2%.
15.1.3. Stratul drenat continuu are o grosime de 15 cm pana la taluzurile drumului, el se recomanda in
special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulatie.
15.1.4. Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenat continuu prin
taluzurile drumului, se face cu cel putin 15 cm deasupra fundului straturilor sau in cazul rambleelor deasupra
terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnate in zona.
15.1.5. Nu se prevad masuri de evacuare a apelor din corpul drumului in cazul rambleelor executate
din pamanturi necoezive sau permeabile.
15.1.6. Drenurile longitudinale sub acostament sau rigole se prevad in zonele de debleu sau la nivelul
terenului unde nu exista posibilitatea evacuarii apelor prin santuri.
In acest caz stratul inferior de fundatie va fi prelungit pana la dren, iar panta longitudinala a drenului va
fi de minimum 0,3%.
15.2. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT
15.2.1. Dupa executarea stratului de fundatie si completarea acostamentelor cu pamant la nivelul
acesteia, inainte de cilindrare se vor realiza sapaturile in acostament la dimensiunile, inclinarea fata de axe si
distanta intre ele aratate la punctul 37.2.
Pamantul va fi evacuat in afara amprizei si in locul acestuia se va pune materialul drenat din balast 0-71
realizandu-se continuitatea materialului granular si racordarea cu cota inferioara a fundatiei.
15.2.2. Odata cu terminarea acestei operatii se trece la cilindrarea fundatiei cu acostamente si drenuri
executate carora sa li se asigure evacuarea la o cota superioara santului cu cel putin 15 cm.


RUT CONSTRUCT GRUP
15.3. REALIZAREA STRATULUI DRENAT CONTINUU
Acesta se realizeaza odata cu stratul inferior al fundatiei conform prevederilor.
15.4. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDIBAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLA
15.4.1. Sapatura pentru realizarea drenului se poate realiza manual sau mecanizat.
Daca se sapa manual betonarea acestuia va fi in functie de adancime si anume:
- pentru H = 1,00-1,50 latimea = 0,60 m
In cazul drenului sapat mecanizat latimea va fi in functie de latimea cupei, dar min 25 m.
15.4.2. In cazul sapaturii manuale drenurile se vor executa pe tronsoane de 4.6 m lungime din aval catre
amonte, sprijinite corespunzator, cu asigurarea permanenta a scurgerii apelor colectate. Tronsonul urmator se
ataca numai dupa ce tronsonul precedent a fost umplut, cel putin la jumatatea adancimii lui, cu corpul drenat.
15.4.3. In cazul executarii drenului prin sapare mecanica este necesar sa se coordoneze saparea si
executatrea corpului drenului astefl incat sa nu se tina sapatura deschisa.
15.4.4. Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, fara sprijiniri pana la adancimi de:
- 1,00 m in pamanturi plastic virtoase si nisipuri in stare indesata;
- 1,50 m in pamanturi tari.
Cand adancimea sapaturilor depaseste aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se va sapa taluze.
15.4.5. Este interzis sa se mentina sapaturile deschise. Corpul drenurilor se executa imediat ce
sapatura a ajuns la cota prevazuta.
15.4.6. Materialul rezultat din sapatura se va indeparta de la locul sapaturii la o distanta mai mare de 0,50
m.
15.4.7. In functie de solutia prevazuta in documentatia de executie se va realiza radierul rigid din beton C
6/7,5 la cota prevazuta in documentatia de executie care poate avea o pnata longitudinala de 0,2-10% sau
radierul elastic prin compactarea terenului din talpa sau balast, care nu poate avea o panta mai mare decat
santurile si rigolele neprotejate.
15.4.8. Pe radierul pregatit se pozeaza tubul de drenaj perforat, cu talpa din PVC avand diametrul de
80-150 mm sau tubul de drenaj riflat din PVC cu diametrul 65-150 mm conform prevederilor din proiectul de
executie.
15.4.9. Umplerea drenului cu material drenat, balast, pietris se face prin mijloace mecanice sau direct
prin aruncare. Corpul drenat se realizeaza prin compactare in straturi de 30.40 cm grosime si pe masura ce se
executa acesta se deminteaza sprijinirile daca acestea exista.
15.4.10. Se interzice intreruperea lucrarilor in statii care pot periclita lucrarile executate, stabilitatea
terenului sau a constructiilor existente in vecinatatea lor.
15.4.11. In cazul sapaturilor mecanizate, lucrarile de sapare si umplere se succed astfel incat sa nu
ramana sapaturi deschise la sfarsitul zilei de lucru.
RUT CONSTRUCT GRUP
15.4.12. Capacul de inchidere se va realiza dintr-un pereu zidit din piatra bruta sau bolovani cu mortar
de ciment sau dintr-un pereu prefabricat de beton simplu turnat pe loc sau din dale prefabricate.
CAPITOLUL XVI -CANALIZAREA
16.1. DESCHIDEREA SAPATURILOR
16.1.1. Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, transeea avand latimea egala cu diametrul
exetrior al tubului, marit cu o supralargire de 0,25 m de o parte si de alta.
16.1.2. Fundul sapaturii este adus cu grij ala cotele pervazute in proiect si este compactat, daca este
cazul, da asa maniera incat densitatea uscata a solului sa atinga 95% din densitatea optima Proctor normal.
16.1.3. Cand in transee se intalnesc bancuri stincoase, ele trebuie sa fie derocate si aduse la o cota cu
cel putin 10 cm sub fundul sapaturii si inlocuite pe aceasta grosime cu pamant fin, nisip sau balast.
16.2. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI CAMINELOR DE VIZITARE
o

16.2.1. Tuburile trebuie coborate cu grija in transee unele in prelungirea celorlalte, facilitand alinierea lor
cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucati de lemn. Calarea provizorie cu ajutorul pietrlor este interzisa.
16.2.2. Tuburile sunt pozate incepand din aval, bine aliniate si cu o panta regulata respectand prevederile
proiectului de executie. Imbucarea, cand exista este intotdeauna dirijata spe amonte.
16.2.3. Tuburile vo rfi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minima. Legatura intre tuburile circulare
cu imbucare pe jumatate de grosime este efectuata cu ajutorul unui inel de 5 cm grosime minima ranforsat cu o
armatura si turnat pe loc in interioarul unui tipar. El este executat cu mortar in loc.
16.2.4. Umplerea transeelor nu se va face decat cu avizul "Inginerului". Aceasta umplere va fi executata
pana la 20 cm deasupra tubului cu pietris ciuruit si pilonat cu grija pe flancurile tuburilor.
Deasupra, umplerea va fi executata cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60 mm, in straturi
succesive de 0,20 m grosime, compactate cu grija ca sa ajunga la o densitate uscata de 95% din Proctor normal.
16.2.5. La executia gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare se va respecta pozitia acestora indicata
in proiect, cota radierului si cota de racordare.
16.2.6. La gura de scurgere betonul placii superioare va avea clasa C 8/10 si va fi slab
armat.
16.2.7. Gurile de scurgere vor fi asezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm din C 28/35 care va
depasi cu cel putin 10 cm imprejur buza gurilor de scurgere.
16.2.8. Elemetele gurii de scurgere cu un singur gratar vor fi ansamblate cu mortar de ciemnt M50.
16.2.9. La caminele de vizitare imbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de ciment
M50.
16.2.10. Fundul caminului va fi tencuit si sclivisit cu mortar de ciment in grosime de 3 cm cu M 50 si va
pastra exact forma si panta canalului in continuare.
16.2.11. Gaurile pentru treptele scarilor vor fi executate pe toata grosimea peretelui, cu ingrijire pentru a
nu deteriora tubul.
Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100 bine indesat.
16.2.12. Pentru racordarea caminului la cota terenului se va turna pe loc beton C 6/7,5 . Pe ultimii 20 cm
se prevede o ingrosare pentru montarea capacului conform detaliilor de executie. Turnarea se face cu ajutorul
unui cofraj metalic de inventar care se monteaza pe tub.
CAPITOLUL XVII - BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE
17.1. MONTAREA BORDURILOR
17.1.1. Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului majorata cu 0,20 m.

RUT CONSTRUCT GRUP
17.1.2. Fundul sapaturii este adus dcu grija la cotele prevazute in proiect si este compactat, daca este
nevoie, ca sa atinga 95% din densitatea optima Proctor normal.
In cazul unei sapaturi mai adanci fata de cota prescrisa, Antreprenorul trebuie sa compenseze diferenta
de cota prin cresterea grosimii fundatiei bordurii si rigolei. Cand lucrarile sunt montate pe pat de nisip, nisipul
suplimentar necesar este bine pilonat.
Caietul de sarcini speciale sau "Inginerul" stabileste conditiile de depozitare provizorii de refolosire sau
de evacuare a pamantului rezultat din sapaturi.
17.1.3. Bordurile si rigolele prefabricate sunt montate pe o fundatie de nisip sau beton de minim 10 cm
grosime.
Caietul de sarcini speciale sau planurile de executie stabilesc natura si dimensiunile fundatiei, precum si
un eventual element de sprijinire a bordurii sai a dispozitivului destinat sa asigure scurgerea apelor infiltrate in
corpul drumului.
17.1.4. Rosturile nu vor trebui sa aibe mai mult de 2 cm grosime si vor fi rostuite cu mortar
M50.
17.1.5. Bordurile si rigolele prefabricate sunt puse urmarind cotele , aliniamentele si declivitatile stabilite
prin detaliile de executie.
17.1.6. Tolerantele admise la montarea bordurilor si rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fata de cotele
precizate in profilele transversale corespunzatoare si in profilul in lung.
CAPITOLUL XVIII - INCARCARI SI CONTROALE
18.1. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR
Independent de incercarile preliminare de informare si incercarilor de retea privind calitatea materialelor
elementare care intervin in constituirea lucrarilor si fac obiectul art. 16 al prezentului fascicol se va proceda la:
INCERCARI PRELIMINARE DEINFORMARE
Aceste incercari care cuprind studii de compozitie a betoanelor precum si incercari de studii sunt efectuate
inaintea inceperii fabricarii betoanelor.
INCERCERI DE CONTROL DE CALITATE
Incercarile de control de calitate sunt efectuate in cursul lucrarilor in conditiile de frecventa specificate in
tabelul nr. 33 completat cu dispozitiile caietului de sarcini speciale.
INCERCARI DE CONTROL DE RECEPTIE
Incercerile de control de receptie sunt efectuate fie la sfarsitul executiei uneia din fazele lucrarii, fie in
momentul receptiei provizorii a lucrarii, in conditiile precizate in tabelul nr. 33, completate prin dispozitiile caietului
de sarcini speciale.
RUT CONSTRUCT GRUP

Tabel 33
Denumirea lucrarii Natura incercarii Categoria de
control
Frecventa

A B C

Betoane > C 8/10 Studiul compozitiei *
*

Pentru betoane de clasa > C 8/10

Incercari la compresiune * *
* *

* *
Pe parti de lucrari

Incercari la intindere

Betoane < C 8/10 Incercare la
compresiune
Incercare de plasticitate

* *

Pe parti de lucrari la cererea
dirigintelui
Pe parti de lucrari la cererea
dirigintelui
Cofraje Controlul
dimensiunilor de
amplasare si soliditate

*

Inaintea betonarii fiecarui element
Armatura Controlul pozitiei
armaturilor

*

Inaintea betonarii fiecarui element
Lucrarile executate din
beton sau zidarie din
piatra bruta sau
bolovani
Controlul
dimensiunilor si
incadrarii in tolerante
Controlul corectarii
finisarii a fetei vazute

*
*
La fiecare lucrare La fiecare lucrare
Lucrari de protejare a
santurilor rigolelor
Amplasamentul
lucrarilor

*

*
La fiecare lucrare
RUT CONSTRUCT GRUP
si casiurilor Dimensiunile si calitatea
lucrarilor

*
*
La fiecare lucrare

Profil longit. sectiunea si
grosimea protejarii

*
*
La fiecare lucrare
Drenuri transversale de
acostament
Amplasamentul si
inclinarea
Dimensiunile
Posibilitatea de scurgere
in sant

* *
*

La fiecare lucrare
Drenuri longitudinale Amplasament
Cotele radierului
Realizarea corecta a
filtrului

* * *

*

Amplasarea camerelor
de vizitare

*

*
La fiecare lucrare

Controlul functionarii

*

*

Canalizare Amplasament
Cotele radierului
Pozarea corecta a
tuburilor si realizarea
imbinarii intre ele
umpluturii

* * * *

*

Asezarea si executia
corecta a gurilor de
scurgere si a caminelor
de vizitare

* * La fiecare lucrare

Racordarea intre gurile
de scurgere si canalizare

Controlul functionarii

*

*

Borduri de trotuar Amplasament
fundatiei
Respectarea cotelor
*
* * *

* *
La fiecare lucrare
A: incercari preliminare de informare B: incercari de control de calitate C: incercari de control de receptie
o

Lucrarile privind scurgerea si evacurarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula unei receptii
preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrari ascunse, care necesita sa fie controlate si
receptionate, inainte de a se trece la faza urmatoare de lucru cum sunt lucrarile de drenaj, canalizare, s.a.
acestea vor fi supuse si receptiei pe faza de executie.
19.1. RECEPTIA PE FAZE
19.1.1. In cadrul receptiei de faza (de lucrari ascunse) se va verifica daca partea de lucrare ce se
receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de executie si de
prezentul caiet de sarcini.
19.1.2. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma
posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
19.1.3. Receptia pe faza se efectueaza de catre "Inginerul" lucrarii si Anrrtreprenor, documentul se
incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi.
19.1.4. Receptia pe faza se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
a) Pentru drenuri
- tasarea si amplasarea caminelor
- executarea sapaturii la cota
- realizarea radierului si pozarea tubului drenat
- la realizarea umpluturii
b) Pentru canalizare
- tasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si caminelor de vizitare
- executarea sapaturii, la canal si camine
- pozarea tuburilor si realizarea imbinarilor dintre acestea
- realizarea radierului din gurile de scurgere si camine de vizitare
- realizarea umpluturii compacte pe fiecare metru inaltime si la realizarea umpluturii la cota
finala
c) Pentru lucrari de beton si zidarii:
Santuri ramforsate, santuri zidite, camere de cadere, s.a.
- trasarea
- executia sapaturilor la cote
- executarea cofrajului
- montarea armaturii
d) Drenuri transversale de acostament
- la realizarea acestora
19.1.4. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control,
cat si comisiei de receptie preliminara, sau finala.
19.2.1. La terminarea lucrarilor sau a unor parti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei
perliminare a lucrarilor verificandu-se
- concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale si a
proiectului de executie


RUT CONSTRUCT GRUP
- daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in totalitate
- daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora
- conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate In cursul
executiei de catre organele de control (Client, Inginer, etc)
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si in care se consemneaza
eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere
sub observatie unde s-au constatat unele abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat lucrarile, daca au
functionat bine si daca au fost bine intretinute.
INTOCMIT Ing. Iulian Gheorghe
Popescu
RUT CONSTRUCT GRUP
7. CAIET DE SARCINI - NORME DE PROTECTIE A MUNCII
Constructorul va respecta in organizarea procesului de lucru, normele de protectie a muncii
prevazute in Legea protectiei muncii nr.90/1996, normele de proectie a muncii 1996 si a
Normelor specifice de protectie a muncii pentru exploatarea si intretinerea drumurilor si
podurilor nr.79/1998.
Punctele de lucru se vor semnaliza conform normelor in vigoare, operatiile de semnalizare si
costul acestora fiind in sarcina antreprenorului si nefiind cuprinse in prezentul proiect.
Tronsoanele deschise spre executare vor fi iluminate si semnalizate corespunzator, indiferent
ca lucrul se desfasoara pe timp de noapte sau nu.
Constructorul va respecta :
1. LEGEA PROTECTIEI MUNCII NR.90/1996
Cap.II-echipamente tehnice, echipamentul individual de protectie de lucru.
2. NORME GENERALE DE PROTECTIE A MUNCII-1996
Cap.1.6 - dotarea cu echipament individual de protectie ;
Cap.1.7- acordarea materialelor igenico-sanitare si a alimentelor de protectie;
Cap.3.2 - obligatiile executantului;
Cap.3.3 - obligatiile beneficiarului;
Cap.3.5 - cai de circulatie;
Cap.3.7 - semnalizarea riscurilor la locul de munca;
Cap.4.8 - echipamente portabile si unelte manuale;
3. NORME SPECIFICE DE PROTECTIA MUNCII PENTRU EXPLOATAREA DRUMURILOR SI
PODURILOR -NR.79/1998
Cap.2.3-dotarea cu echipament individual de protectie;
Cap.2.5-organizarea de santier a locurilor de munca si a activitatilor ;
Cap.3.-semnalizarea lucrarilor de drumuri;
NORME METODOLOGICE PRIVIND CONDITIILE DE INCHIDERE A CIRCULATIEI SI DE
INSTITUIRE A RESTRICTIILOR DE CIRCULATIE IN VEDEREA EXECUTARII DE LUCRARI
IN ZONA DRUMULUI PUBLIC SI/SAU PENTRU PROTEJAREA DRUMULUI cf. Ord.MI/MT
1112/411/08.06.2000 publicat in M.O. 397/24.08.2000
Cap.4.3-incarcarea si descarcarea bitumului si a mixturilor asfaltice
Cap.4.4.1- decaparea
Cap.4.43 - tratamente
NORME DE P.S.I.
NORME GENERALE DE P.S.I.-ORD.12/1981-M.T.
Cap.5.10 - depozitarea materialelor de constructii
Cap.9.5.7 - mijloace de stingere
Cap.10.1 - cai de acces si evacuare
Cap.10.3 - norme in timpul lucrului
Cap.10.4 - fumatul
Cap.14.1 - circulatia autovehiculelor
Cap.18.1 - lucrari de organizare de santier
Cap.18.1.2 - depozitarea materialelor de constructii
RUT CONSTRUCT GRUP
Cap.18.2.2 - schele,cofraje
Cap.19.3 - lucrari cu lianti bituminosi
Cap.19.4 - lucrari de intretinere si reparare a podurilor
NORME DE PRIM AJUTOR
NORME DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTE SPECIFICE TRANSPORTURILOR -
ORD.17/84-M.T.
Cap.A - prim ajutor in caz de electrocutare
Cap.B - aplicarea respiratiei in caz de ranire
Cap.D - primul ajutor in caz de hemoragie
Cap.E - primul ajutor in caz de arsuri
Cap.G -primul ajutor in caz de fracturi, luxatii,entorse,tumefieri si intinderi de tendoane
Cap.L - fracturi membre superioare
Cap.M - fracturi membre inferioare
Cap.N - raniri provocate de corpuri straine
Cap.O - primul ajutor in caz de lesin,insolatie
Cap.P - transportul victimei
Semnalizarea punctelor de lucru se va executa conform normelor in vigoare, operatiunile de
semnalizare si costul acestora fiind in sarcina antreprenorului si nefiind cuprinse in prezentul
proiect.
Semnalizarea de noapte este obligatorie indiferent daca se lucreaza noaptea sau nu.
o

RECEPTIA PE FAZE
In cadrul receptiei pe faze-a lucrarilor ascunse- se va verifica daca partea de lucrare ce se
receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de
executie si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor, se incheie un proces verbal de receptie pe faze intre beneficiar (sau
consultantul acestuia) si antreprenor, in care se consemneaza cele constatate si se confirma
trecerea executiei la faza imediat urmatoare.
Pentru lucrarile din beton, receptia pe faze se face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale
lucrarii :
trasarea
atingerea cotei la sapaturi
executia cofrajului
montarea armaturilor
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control si de
asemenea comisiilor de receptie preliminara si finala.
RECEPTIA PRELIMINARA
La terminarea lucrarilor acestea vor fi supuse receptiei preliminare a lucrarilor verificandu-se :
concordanta cu prezentul caiet de sarcini si documentatia si detaliile de executie
efectuarea in totalitate a verificarilor prevazute in prezentul caiet de sarcini
efectuarea tuturor receptiilor pe faze prevazute si rezultatele constatate
conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatarile consemnate pe parcursul
executiei de catre organele de control.
In urma receptiei se incheie Procesul verbal de receptie preliminara, in care se consemneaza
eventualoele remedieri necesare, termenul de realizare a acestora si recomandari privitoare la
modul de tinere sub observatie a zonelor unde s-au conatatat abateri fata de prevederile
prezentului caiet de sarcini.
RECEPTIA FINALA
Receptia finala se tine la exprimarea perioadei de garanmtie pentru toate lucrarile executate.
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie finala, in care se consemneaza
modul de comportare a lucrarilor in perioada de garantie, cum au fost intretinute si cum au
functionat, daca si in ce conditii se accepta receptia si calificativul acordat.
INTOCMIT Ing. Iulian Gheorghe
Popescu


RUT CONSTRUCT GRUP
8. CAIET DE SARCINI - MARCAJE RUTIERE
GENERALITATI
CAP.I. MATERIALE
1.1. CONDITII TEHNICE PRIVIND MARCAJELE
1.2. CONTROLUL CALITATII VOPSELEI PENTRU MARCAJE
CAP.II. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE
2.1. MARCAJE LONGITUDINALE
2.2. MARCAJE TRANSVERSALE
2.3. ALTE MARCAJE
CAP.III. APLICAREA MARCAJELOR
CAP.IV. CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR
ANEXA 1-Fisa tehnica. Vopsea de marcaj alba.
ANEXA 2- Fisa tehnica. Amorsa cu uscare la actiunea aerului
GENERALITATI
Acest Caiet de Sarcini se refer la condiiile de realizare a marcajelor rutiere i conine condiiile
tehnice pe care acestea trebuie sa le ndeplineasc.
Antreprenorul va efectua, ntr-un laborator autorizat, toate ncercrile i determinrile cerute de
prezentul Caiet de Sarcini i orice alte ncercri i determinri cerute de Consultant.
n completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie s respecte prevederile
standardelor i normelor n vigoare.
Antreprenorul trebuie s se asigure c prin toate procedurile aplicate, ndeplinete cerinele prevzute
de prezentul Caiet de Sarcini.
Antreprenorul va nregistra zilnic date referitoare la execuia lucrrilor i la rezultatele obinute n urma
msurtorilor, testelor i sondajelor.
CAP.I. MATERIALE
1. 1. CONDITII TEHNICE PRIVIND MARCAJELE
RUT CONSTRUCT GRUP
Pentru marcajele rutiere pot fi utilizate urmtoarele materiale:
Vopsea de marcaj ecologic, alb, de tip masa plastica, monocomponent, solubila in ap
(fr solveni organici) cu uscare la aer, pentru marcaje in pelicula continua sau in model
structurat.
Aceast vopsea trebuie s asigure vizibilitatea n orice condiii, atat ziua cat si noaptea.
Vopseaua va fi aplicat peste o amors corespunztoare. Durata minim de serviciu a
marcajelor este de 18 luni. Se avea in vedere mentinerea calitatii si/sau refacerea marcajelor
rutiere pe toata durata garantiei.
Calitatea vopselei va fi stabilita in conformitate cu specificaiile tehnice din Anexa 1.
Calitatea amorsei va fi stabilita in conformitate cu Fisa tehnica" prezentata in Anexa 2.
Pentru toate materialele supuse aprobrii Consultantului, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic.
Pentru aprobarea lotului aprovizionat, Antreprenorul va prezenta Consultantului certificatele de calitate
eliberate de laboratoare autorizate [cel puin echivalent BAST (microbile) si LGA (vopsea)].
1. 2. CONTROLUL CALITATII VOPSELEI PENTRU MARCAJE
Prelevarea probelor i efectuarea ncercrilor i determinrilor se vor face conform prevederilor
Instruciunilor Tehnice pentru Marcaje Rutiere AND - CESTRIN.
CAP.II. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE
2. 1 . MARCAJE LONGITUDINALE
Marcajele longitudinale sunt:
de separare a sensurilor de circulaie pe drumurile cu dou benzi;
de delimitare a benzilor;
de delimitare a prii carosabile.
Aceste marcaje sunt reprezentate prin :
linie simpl sau dubl continu;
linie simpl sau dubl discontinu;
linie dubl compus dintr-o linie continu i una discontinu.
Marcaje longitudinale de separare a sensurilor de circulaie pe drumurile cu doua benzi
Linie simpl discontinu; cu spaii ntre segmente n funcie de condiiile drumului;
Linie dubl compus dintr-o linie continu i una discontinu, care permite depirea
numai pentru sensul cu linie discontinu;
Linie dubl continu, care nu permite depirea.
Marcaje de delimitare a benzilor
Linie discontinu; cu spaii ntre segmente n funcie de condiiile drumului.
Marcaje de delimitare a prii carosabile
Linii simple continui pe autostrzi, drumuri naionale i pe partea exterioar a curbelor
periculoase;
RUT CONSTRUCT GRUP
Linii simple discontinui pentru marcarea benzilor de accelerare, decelerare i de viraj fa
de benzile principale de circulaie.
Marcaje pentru supralrgirea n curbe
Pentru supralrgiri < 1m, toate supralrgirile vor fi marcate pe partea interioar a curbei;
Pentru supralrgiri > 1m, partea interioara a curbei va fi marcat cu 1m + 60% din diferena peste 1m,
iar banda de circulaie exterioar va fi marcat cu 40% din restul de peste 1 m.
2. 2 . MARCAJE TRANSVERSALE
Marcajul de oprire
Linie continu cu limea de 400 mm.
Marcajul Cedeaz trecerea"
Linie discontinu cu limea de 400 mm; poate fi precedat de un triunghi.
Marcaje pentru trecerile de pietoni
Linii cu limea de 400 mm la distanta de 1.0 m, aliniate paralel cu axul drumului:
linii cu lungimea de 3000 mm pentru viteza < 50 km/or;
linii cu lungimea de 4000 mm pentru viteza > 50 km/or.
Liniile de oprire cu limea de 400 mm transversale pe axul drumului, vor fi marcate cu 600
mm naintea trecerii de pietoni pentru fiecare band de circulaie.
Marcaje de traversare pentru biciclete
Dou linii discontinue.
carosabile.
2. 3 . ALTE MARCAJE
Marcaje de ghidare
Utilizate pentru indicarea direciei pe care vehiculele trebuie s o urmeze n intersecie.
Marcaje pentru locuri interzise
Linii paralele nclinate, ncadrate de o linie de contur continu.
Marcaje pentru zone de parcare
la 90
o
pe linia de delimitare a marginii drumului;
nclinate pe linia de delimitare a marginii drumului;
paralele cu linia de delimitare a marginii drumului.
Marcaje pentru curbe periculoase dup aliniamente lungi
marcajele de reducere a vitezei cu limea de 400 mm.
Marcaje prin sgei i inscripii
Aceste marcaje dau indicaii privind destinaia benzilor direciilor de urcat, limitri de vitez,
etc. si au dimensiuni difereniate funcie de locul unde se aplic i viteza de apropiere.
Culoarea utilizata la execuia marcajelor este alb.
RUT CONSTRUCT GRUP
Marcajele se execut mecanizat, cu maini i dispozitive adecvate. Marcajele prin sgei,
inscripii, figuri precum i alte marcaje cu suprafa redus, se pot executa manual, cu
ajutorul abloanelor corespunztoare.
CAP.III. APLICAREA MARCAJELOR
nainte de nceperea lucrrilor de marcaj, se va executa un sector de proba n lungime de minim 200m.
Trecerea la execuia propriu-zis a lucrrilor se va face doar dup aprobarea Consultantului.
Marcajele rutiere, realizate din vopsea de marcaj alb, ecologic, monocomponent, solubila in apa,
trebuie sa garanteze vizibilitatea n orice condiii atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte.
Vopseaua va fi aplicata pe amorsa corespunztoare. Grosimea filmului marcajului va fi de 600|m.
La execuia marcajelor cu vopsea, suprafaa prii carosabile trebuie sa fie uscat iar temperatura
mediului ambiant s fie de min. +15
0
C.
Lucrri pregtitoare
Lucrarea poate s nceap la aprobarea Consultantului, dup obinerea tuturor autorizaiilor
legale.
Trasarea marcajelor
Trasarea punctelor va fi fcut pe partea carosabila folosind mijloacele de trasare corespunztoare;
Suprafeele vor fi bine curate i uscate nainte de nceperea aplicrii marcajului;
Suprafeele marcate anterior vor fi curate mecanic;
Amorsa i vopseaua vor fi aplicate conform instruciunilor productorului. Consultantul va
verifica trasarea nainte de a se face marcajul final.
La execuia marcajului rutier, se va ine seama de urmtoarele:
Tipul mbrcminii rutiere i rugozitatea suprafeei;
Cartea marcajului (filmul marcajului);
Tehnologia de marcaj (pre-marcaj, pregtire utilaj, pregtire suprafa, pregtire vopsea)
Dozaj de vopsea, dozaj de microbile
Execuia lucrrilor se face conform instruciunilor productorului, astfel:
pre-semnalizarea sectorului
marcarea
pozare conuri pentru protecia vopselei ude
protejarea vopselei ude mpotriva deteriorrii marcajului pn la uscare;
recuperarea conurilor.
Operaiunea de marcaj va fi semnalizat cu indicatoare i mijloace de avertizare luminoase.
Oprirea lucrrilor de marcaj trebuie s se fac n condiii care s nu pericliteze continuitatea traficului
rutier.
Fiecare categorie de marcaj se execut conform STAS 1848 / 7 - 85.
n timpul executrii marcajului rutier se fac verificri ale dozajului de vopsea i microbile.
Banda de marcaj trebuie sa aib un contur clar delimitat, cu microbile repartizate uniform pe lungimea i
limea benzii de vopsea.
o

Cu 14 zile nainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul va supune aprobrii Consultantului,
Procedura de Execuie a marcajului.
Procedura va conine, fr a se limita, urmtoarele:
msuri care s asigure amestecul uniform al vopselei;
verificarea periodic a grosimii peliculei de vopsea, a cantitii i distribuiei microbilelor.
Controlul calitii vopselei i a microbilelor va fi efectuat de un laborator autorizat desemnat de
Beneficiar; costul testelor va fi suportat de Antreprenor.
Antreprenorul va respecta dozajele date de laborator, corectate n funcie de trafic, tipul i
caracteristicile suprafeei drumului, i condiiile de mediu.
Recepia lucrrilor de marcaj
n vederea recepiei lucrrilor de marcaj, se vor face urmtoarele verificri:
geometria benzii de marcaj, conform STAS 1848 / 7-85;
dozajele de vopsea i microbile si grosimile peliculei ude i dup uscarea acesteia.
Anexa 1:
FIA TEHNIC - Vopsea de marcaj alb, ecologic, mono-component, diluabil cu apa (fr
solveni organici), reflectorizant pe suprafee uscate i ude
Caracteristicile vopselei lichide

Caracteristicile peliculogene
Buletin BAST

grosimea filmului de 2000 |m (test de uzur)
raport BAST nr.
retro-reflexie pe
suprafa uscat
factor de luminan


acrylic tipul de liant
densitate
substane nevolatile
vscozitate
conform productorului
minimum 85%
minimum 6 luni
cenu (%) la 450
o
C
durata de depozitare

min. 4 Mio pentru film ud:

2

min. 150 mcd/Lx/m
min. 0,40
RUT CONSTRUCT GRUP
coeficient SRT min. 40
rezistena la uzur min. 85%
grosimea peliculei neuscate 2000 |m
tipul microbilelor buletin BAST
dozajul microbilelor g/m
2
buletin BAST
Timpul de uscare a peliculei buletin BAST Efectul ploii
dup uscare conform productorului Garania vopselei
i a microbilelor
Vopsea buletin LGA - BAST
Microbile Certificat Lloyd sau alt laborator european agreat de beneficiar
Condiii de aplicare Temperatura pe durata aplicrii
aer conform productorului
sol conform productorului
Higrometrie conform productorului
Diluie conform productorului
Maina de marcaj conform productorului

Toxicitate i protecia mediului
Reguli de transport, prelucrare
i depozitarea n siguran
Anexa 2:
conform prevederii 91/155/EWG

FISA TEHNICA - Amorsa cu uscare la aciunea aerului
9
Este folosit pentru a asigura aderena la suprafaa drumului, a vopselei pentru marcajul final.
Amorsa va fi aplicat pe suprafee bituminoase noi i vechi sau pe marcajul rutier vechi.

Caracteristicile amorsei
Tipul de liant
Densitate
Vscozitate
Durata de depozitare
Condiii de aplicare
Temperatura aerului
Temperatura suprafeei
Umiditate relativ (%) Modul de
aplicare Grosimea peliculei
neuscate Timp de uscare
Efectul ploii dup uscare
Toxicitate i protecia mediului
Reguli de transport, prelucrare
si depozitarea n siguran
Gheorghe Popescu
acrylic
minimum 6 luni
max. 3-6 minute max.
15 minute
conform prevederii 91/155EWG

RUT CONSTRUCT GRUP
9. CAIET DE SARCINI - SEMNALIZARI RUTIERE
GENERALITATI
1. 1. PREVEDERI GENERALE
CAP.I. TIPURI DE INDICATOARE, DIMENSIUNI
1.1. TIPURI DE INDICATOARE
1.2. DIMENSIUNILE INDICATOARELOR
CAPII. CONFECTIONAREA INDICATOARELOR
CAP.III. CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STALPILOR
CAP.IV. CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR
4.1. ANALIZA FOTOMETRICA
4.2. CARACTERISTICI MECANICE
4.3. VERIFICAREA REZISTENTEI LA FACTORII DE MEDIU
4.4. CONTROLUL EXECUTIEI PANOURILOR
GENERALITATI
Acest Caiet de Sarcini se refer la confecionarea, instalarea i recepia indicatoarelor rutiere.
Caietul conine clasificarea dup dimensiuni, simboluri, forme i prescripii tehnice pe care indicatoarele
trebuie s le ndeplineasc.
Toate indicatoarele de circulaie vor fi n conformitate cu prevederile din STAS 1848/1, 2
i 3-86
Antreprenorul va efectua, ntr-un laborator autorizat, toate ncercrile i determinrile cerute de
prezentul Caiet de Sarcini i orice alte ncercri i determinri cerute de Consultant.
n completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie s respecte prevederile
standardelor i normelor n vigoare.
Antreprenorul trebuie s se asigure c prin toate procedurile aplicate, ndeplinete cerinele
prevzute de prezentul Caiet de Sarcini.
Antreprenorul va nregistra zilnic date referitoare la execuia lucrrilor i la rezultatele obinute n
urma msurtorilor, testelor i sondajelor.
RUT CONSTRUCT GRUP
CAP. I. TIPURI DE INDICATOARE, DIMENSIUNI
1.1. TIPURI DE INDICATOARE
INDICATOARE DE A VERTIZARE
Sunt:
triunghiuri echilaterale cu chenar rou, prezentnd o figur de culoare neagr pe fond
alb.
dreptunghi sau sgeat roie indicnd direcia curbei, pe fond alb.
INDICATOARE DE REGLEMENTARE
Indicatoare de prioritate:
Sgei albe cu chenar rou;
Triunghi echilateral alb cu chenar rou;
Octogon de culoare roie cu inscripia STOP de culoare alb;
Ptrat galben cu chenar alb pentru a indica drum cu prioritate;
Cerc cu chenar rou cu dou sgei, una roie i alta alb;
Ptrat pe fond albastru cu dou sgei, una roie i alta alb.
Indicatoare de interdicie sau restricie:
Cerc cu chenar rou, cu inscripii negre sau roii pe fond alb sau albastru.
Indicatoare de obligare
Cerc cu inscripii pe fond albastru.
Indicatoare de orientare i informare
Sunt panouri dreptunghiulare sau sgeat, cu nscris sau simboluri, pe fundal:
verde pentru autostrzi;
albastru pentru celelalte drumuri;
galben pentru devieri temporare.
Indicatoare de orientare:
De form dreptunghiular sau sgeat, cu nscrisuri (denumire localiti, etc.) de culoare alb pe
fond verde sau albastru.
Indicatoare de informare:
De form ptrat sau dreptunghiular, pe fond albastru, cu simboluri pentru utiliti: trecere de
pietoni, punct sanitar, autostrad, restaurant, telefon, service etc.
Pe indicatoarele care preced nodurile rutiere de pe autostrad, denumirile localitilor la care se
ajunge prin alte categorii de drumuri dect autostrzile, vor fi nscrise pe un cmp albastru cu chenar alb,
distinctiv de fondul verde al indicatorului.
RUT CONSTRUCT GRUP
Semne adiionale:
De form dreptunghiular sau ptrat, montate sub indicatoare, pentru atenionarea
conductorilor auto asupra unor particulariti ale tronsoanelor de drum.
1.2. DIMENSIUNILE INDICATOARELOR
Dimensiunile indicatoarelor vor fi conform STAS 1848/1-86 si STAS 1848/2-86.
Pe autostrada si la nodurile rutiere se vor folosi indicatoare de dimensiuni foarte mari iar pe restul
drumurilor se vor folosi indicatoare de dimensiuni mari.
CAP.II.CONFECTIONAREA INDICATOARELOR
Toate indicatoarele se vor confeciona din aluminiu, cu dimensiunile i formele descrise n
prezentul Caiet de Sarcini.
Indicatoarele de form triunghiular, rotund, dreptunghiular cu dimensiunea maxim sub 1 m,
precum i cele n form de sgeat, se vor executa din tabl de aluminiu cu grosimea min. 2 mm, avnd
conturul ranforsat prin dubla ndoire.
Panourile dreptunghiulare sau ptrate, cu dimensiunea cea mai mic de cel puin 1 m, se execut
din profile din aluminiu, mbinate pe vertical.
Cerinele pentru aluminiu sunt urmtoarele:
pentru tabl: 99,5 HD (conform standardelor romneti)
pentru profile: ALMGSI - 0,5 F 22 (conform DIN)
Prinderile se vor face prin uruburi. uruburile i piesele de fixare pe stlpi, vor fi protejate
anticoroziv.
Spatele indicatorului i rebordul se vopsesc n culoarea gri.
Marginile indicatoarelor vor fi dublu ambutisate.
Pregtirea suprafeei indicatoarelor n vederea aplicrii foliei retro-reflectorizante se face conform
recomandrilor productorului foliei.
Tipurile de folii retro-reflectorizante care se aplic pe indicatoarele rutiere:
Clasa 3 - diamant"- pentru autostrzi;
Clasa 2 - intensitate mare" - pentru drumuri europene;
Clasa 1 - engineering grade" - pentru alte drumuri.
n cazul folosirii foliei diamant", innd cont de rigiditatea foliei, se recomand:
Pentru indicatoarele cu inscripii, pentru fond se folosete un film colorat transparent n care se
decupeaz inscripionarea, iar folia diamant" se aplic pe panou sub filmul respectiv
RUT CONSTRUCT GRUP
Pentru indicatoarele curente (triunghi, cerc, romb, ptrat) inscripionarea se va face prin serigrafie
(Paragraf scos de GT din varianta engleza).
CAP.III.CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STLPILOR
Pentru stlpii care susin panouri triunghiulare, rotunde i n form de sgeat, ct i pentru
panourile ptrate sau dreptunghiulare, cu dimensiunea maxim sub 1 m, se vor folosi tuburi
de oel de min. 3 mm grosime, cu diametrul de 48 - 51 mm sau stlpi de tip Q.
Antreprenorul poate propune Consultantului spre aprobare tipul de stlp pe care dorete sa
l foloseasc.
Pentru dispozitivele de susinere a panourilor cu dimensiunea minim de peste 1 m, se vor
utiliza tuburi de oel sau profile; dimensiunile vor varia corespunztor suprafeei panoului.
Caracteristicile acestor panouri vor fi specificate in Detaliile de Execuie. Stlpii
vor fi prini n fundaie din beton C 6 / 7,5.
Suporturile panourilor vor fi vopsite cu vopsea gri, efectundu-se toate grunduirile si
amorsele necesare.
CAP.IV.CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR
Cele trei clase de folii retro-reflectorizante folosite in Romnia sunt urmtoarele:
Clasa 1 Engineering grade", compus din microbile de sticl ncorporate ntr-un
material transparent pe baz de rin;
Folia are adeziv pe ambele fee i se aplic la cald sau la rece;
Clasa 2 Intensitate mare", la fel ca i Clasa 1, cu un strat de aer ntre stratul de
microbile i faa exterioar a foliei;
Clasa 3 Diamant", la fel ca i Clasa 2, dar sunt folosite prisme din sticl n loc de
microbile.
ncercrile constau n:
analiza fotometric;
ncercri mecanice
rezistena la medii agresive.
Pentru toate foliile supuse aprobrii Consultantului, Antreprenorul va prezenta
agrementul tehnic.
Prelucrarea i aplicarea foliilor retro-reflectorizante se vor face n conformitate cu
instruciunile productorului.
Probele de folii pentru ncercare vor fi montate pe plcue din aluminiu de 2 mm grosime,
pstrate la temperatur de 23
o
C 2
o
C i umiditate relativa de 50% 5%, timp de 24 ore
nainte de ncercare.
Rezultatele ncercrilor se exprim ca o medie a cel puin trei 3 determinri a trei 3
mostre testate n condiii similare.
RUT CONSTRUCT GRUP
4.1. ANALIZA FOTOMETRICA
Determinarea coeficientului de retro-reflexie R
Coeficientul de retro-reflexie R permite determinarea nivelului vizibilitii pe timp de noapte.
Coeficientul de retro-reflexie R se exprim n Cd / Lux / m
2

Testele vor fi realizate pe probe de 150 mm x 150 mm, la unghiuri de inciden p a sursei
luminoase de 5
o
, 30
o
i 40
o
fa de normala la folie, i la unghiuri de recepie a de 0,2
o
, 0,33
o
, 1
o
, 2
o
fa
de fasciculul incident.
Coeficientul de retro-reflexie R va fi msurat n conformitate cu Publicaia CIE nr. 54/1982 -
Retro-reflexia pentru sursa de lumina A (temperatura culorii 2856 K va fi exprimata in cd/lux/m
2
).
Valoarea R va fi o medie a citirilor efectuate n diferite puncte de pe suprafaa mostrei.
Valorile minime admise sunt prezentate n Tabelele A1, si A2. Pentru foliile albe cu culori
transparente, R va fi cel puin 70% din valorile R pentru foliile colorate din Tabelele A1 si A2.
Tabel A1: Raportul minim R de retro-reflexie (Cd/Lux/m
2
) Iluminare: CIE - Standardul de
iluminare A

a P
Alb Galben Rou Verde Albastru Maro Portocaliu
Folii clasa 1
0 2
o
5
o
70 50
99
14,5 9 4
1 7
1
n
25
7
0.2 30
40
ou 10 22
7
6 4 O,O
1,5
1
, 7
0,5
0,3
0,1
I
2,2
0.33
o
5
o
50 35 10 7 2 0,6 20
RUT CONSTRUCT GRUP

Pentru seria de folii galbene cu vopsea email rou transparent, R va fi de cel puin 50% din
valoarea culorii roii din Tabelele A1 si A2.
Scopul testelor este de a:
msura vizibilitate pe timp de noapte;
evalua degradarea retro-reflexiei n timp pentru diferite condiii de mediu;
stabili nivelul de retro-reflexie la expirarea Duratei de Garanie;
a P
Alb Galben Rou Verde Albastru Maro Portocaliu

30
o
24 16 4 3 1 0,2 4,5

40 9 6 1,8 1,2 0,4
-
2,2

5
o
12 7,5 2 1,5 0,5 0,2 1,7
1
o
30 6 3,5 1 0,7 0,2 0,1 1,0

40 2 1 0,7 0,5 0,1
-
0,7

5
o
5 3 0,8 0,6 0,2 - 1,2
2
o
30 2,5 1,5 0,4 1,3 0,1
-
0,6

40 1,5 1 0,3 0,2
- -
0,4
Folii clasa 2

5
o
250 170 45 45 20 12 100
0.2
o
30 150 100 25 25 11 8,5 60

40 110 70 15 12 8 5 29

5
o
180 122 25 21 14 8,5 65
0.33
o
30 100 67 14 12 8 5 40

40 95 64 13 11 7 3 20

5
o
15 9 2,5 2 0,5 0,4 4,5
1
o
30 7,5 4,5 1,5 1 0,3 0,2 2,5

40 4,5 3 1 0,5 0,2 0,1 2

5
o
5 3 0,8 0,6 0,2 0,2 1,5
2
o
30 2,5 1,5 0,4 0,3 0,1 0,1 0,9

40 1,5 1 0,3 0,2
- -
0,8
Tabel A2: Coeficientul minim de retro-reflexie pentru culoarea alb - folii clasa 3
p = 5
o
a
o
0,33 0,5 1,0 1,5 2,0
R 310 280 70 18 6,2
P = a
o
0,33 0,5 1,0 1,5 2,0
15 R 300 230 65 17 4,7
P = a
o
0,33 0,5 1,0 1,5 2,0
30 R 150 100 31 9 3,5
P = a
o
0,33 0,5 1,0 1,5 2,0
40 R 83 50 13 4 1,7
Coeficientul minim de retro-reflexie n comparaie cu culoarea alb la foliile clasa 3:

Galben Rou Portocaliu Albastru Verde Verde2
Raportul fa de
culoarea alb
0,8 0,25 0,5 0,05 0,1 0,07
RUT CONSTRUCT GRUP
stabili frecvena nlocuirii indicatoarelor;
evalua comportamentul general al foliilor retro-reflexive serigrafiate cu cerneal
transparent.
Culoarea
Culoarea foliilor retro-reflectorizante va fi determinat pe mostre de 50 x 50 mm aplicate pe
plcue de aluminiu. Culoarea va fi msurat cu un colormetru conform Publicaiei CIE nr. 15.2, 1986.
Mostra va fi iluminat cu o surs de iluminare standard D65, sub un unghi de 45
o
fa de normala probei
i cu o direcie de msurare de 0
o
(geometria de msurare 45/0).
Pentru foliile reflectorizante de diferite culori, domeniile de culoare se determin din
coordonatele punctelor de col ale diagramei CIE 1931. Tabelele B1, B2 si B3 prezint cmpurile
cromatice pentru folii retro-reflectorizante.
Coordonate cromatice

Tabel B1 - Folii de clasa 1 i 2

Culoare cromatic

1 2 3 4
Alb X 0,305 0,335 0,325 0,295
Y 0,315 0,345 0,355 0,325
Galben X 0,494 0,470 0,513 0,545
Y 0,505 0,480 0,437 0,454
Rou X 0,660 0,610 0,638 0,690
Y 0,340 0,340 0,312 0,310
Verde X 0,110 0,170 0,170 0,110
Y 0,415 0,415 0,500 0,500
Albastru X 0,130 0,160 0,160 0,130
Y 0,090 0,090 0,140 0,140
Tabel B2 - Folii de clasa 3 - ziua

Culoare cromatica Factor de
luminozitate
1 2 3 4
Alb X 0,305 0,335 0,325 0,295 >/- 0,40
Y 0,315 0,345 0,335 0,325
Galben X 0,494 0,470 0,513 0,545 >/- 0,24
Y 0,505 0,480 0,437 0,454
Rou X 0,735 0,700 0,610 0,660 >/- 0,03
Y 0,265 0,250 0,340 0,340
Portocaliu X 0,610 0,535 0,506 0,570 >/- 0,12
RUT CONSTRUCT GRUP

4.2. CARACTERISTICE MECANICE
Adeziunea la suport
Foliile retroreflectorizante trebuie sa prezinte o aderenta foarte buna la suport.
Testul consta in verificarea unor mostre de 100x150 mm; folia va fi desprins cu o lam pe o
suprafa de 20x20 mm; restul foliei va fi desprins manual; adezivitatea se consider corespunztoare
dac folia este distrus n timpul desprinderii.

Y 0,390 0,375 0,404 0,429

Verde X 0,110 0,170 0,170 0,110 >/- 0,03
Y 0,415 0,415 0,500 0,500
Verde2 X 0,170 0,220 0,245 0,210 >/- 0,01
Y 0,525 0,450 0,480 0,550
Albastru X 0,130 0,160 0,160 0,130 >/- 0,01
Y 0,090 0,090 0,140 0,140
Tabel B3 - folii de clasa 3 - noaptea

Culoare cromatic
1 2 3 4
Alb X 0,475 0,360 0,369 0,515
Y 0,452 0,415 0,370 0,409
Galben X 0,513 0,500 0,545 0,575
Y 0,487 0,470 0,425 0,425
Rou X 0,652 0,620 0,712 0,735
Y 0,348 0,348 0,255 0,265
Portocaliu X 0,645 0,613 0,565 0,595
Y 0,355 0,355 0,405 0,405
Verde X 0,007 0,200 0,322 0,193
Y 0,570 0,500 0,590 0,782
Verde 2 X 0,007 0,200 0,322 0,193
Y 0,570 0,500 0,590 0,782
albastru X 0,033 0,180 0,230 0,091
Y 0,370 0,370 0,240 0,133
Tabel C - Coordonatele cromatice pentru folii gri i negre non-retro-reflexive

Culoare cromatic Factor de iluminare

1 2 3 4 Maxim Minim
Gri X 0,305 0,350 0,340 0,295 0,08 0,10
Y 0,315 0,360 0,370 0,325
Negru X 0,300 0,385 0,345 0,260 < 0,02 < 0,02
Y 0,270 0,355 0,395 0,320
RUT CONSTRUCT GRUP
Rezistenta la oc
Testul consta in verificarea unor mostre de 150x150 mm; O bil de oel cu diametrul de 51 mm i
greutatea de 540 g este lsat s cad de la o nlime de 250 mm; folia se consider corespunztoare
dac nu prezint desprinderi i/sau fisuri vizibile.
4.3. VERIFICAREA REZISTENTEI LA FACTORII DE MEDIU
Rezistena la cldura uscata
Mostrele de testare avnd dimensiunile de 75 x 150 mm se menin 24 ore in etuva la temperatura
de 71 3 C, apoi se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei, dup care se poate interpreta testul.
Testul este considerat corespunztor daca mostra nu prezint defecte de tipul fisuri, cojiri sau desprinderi
de suport.
Rezistena la frig
Mostrele, avind dimensiunile de 75 x 150 mm se pstreaz timp de 72 ore in congelator la
temperatura de -35 3 C, dup care se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei si se interpreteaz
testul. Testul este considerat corespunztor daca mostra nu prezint defecte de tipul fisuri, cojiri sau
desprinderi de suport.
Rezistena la coroziune
Se dizolv clorur de sodiu n proporie de 5% n ap distilat la 35
o
2
o
C.
Mostre de 150x150 mm; supuse la pulverizare cu soluia salin n 2 cicluri a cte 22 ore. Dup
fiecare ciclu, mostrele vor fi lsate cel puin 2 ore la uscare, la temperatura camerei.
Pentru examinare, mostrele vor fi splate cu ap distilat i uscate.
Folia se consider corespunztoare dac nu prezint degradri vizibile la suprafa, iar coeficientul
de retro-reflexie i cmpurile cromatice sunt conform Tabelelor A, B i C.
Rezistena la intemperii
Mostrele vor fi expuse in diferite zone climatice pe parcursul a doi ani, cu fata ctre sud si nclinate
la 45
o
. Suprafeele vor fi splate periodic pentru a ndeprta praful.
Rezultatul testului se considera necorespunzator daca:
Exista degradri vizibile la suprafata cum ar fi basici, cojiri, fisuri sau desprinderi de
suport;
RUT CONSTRUCT GRUP
R pentru unghiul a = 0.33
o
si p = 5
o
este mai mic dect valorile din tabelul A inmultite cu
urmtorii factori:
Folie Clasa 1 50%
Folie Clasa 2 80%
Folie Clasa 3 valorile R sunt mai mici dect valorile prezentate in Tabelul D, de
mai jos:
Tabel D

Valorile cromatice sunt in afara cmpurilor de culori 3 sau 4
Factorii de luminozitate sunt mai mici dect valorile minime prezentate in Tabelul C de mai sus.
4.4. CONTROLUL EXECUTIEI PANOURILOR
Pentru tipurile de folie supuse aprobrii Consultantului, Antreprenorul va prezenta acestuia
certificatul de calitate i agrementul tehnic.
La fabricarea indicatoarelor de circulaie din folii retro-reflectorizante, acestea trebuie aplicate pe
suportul de aluminiu conform recomandrilor productorului. Dac se folosesc suporturi vopsite, acestea
se vor vopsi cu o vopsea cu mare rezisten la exterior.
Certificatul de calitate va reflecta rezultatele ncercrii de expunere timp de 5 ani n condiii
atmosferice.
Indicatoarele vor fi marcate durabil i clar, pe spate, cu urmtoarele date:
Date de identificare a productorului sau vnztorului;
Tipul de materiale retro-reflectorizante folosite;
Data asamblrii panoului.
4.5. RECEPTIA LUCRARILOR
Dup terminarea instalrii semnalizrii, aceasta va fi supusa aprobrii Consultantului. In urma
verificrii se ncheie un proces verbal de recepie.

Culoare
a
o
P
0
Alb Galben Rou Portocali u Albastru Verde Verde2
0,33 5 248 198 62 124 12 25 17
0,33 30 120 96 30 60 6 12 8
1 5 56 45 14 28 3 6 4
1 30 25 20 6 13 1,3 2,5 1,8
RUT CONSTRUCT GRUP
Gheorghe Popescu

C S

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C S

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RUT CONSTRUCT GRUP

Str. Basmului, nr. 2-4, sector 6, Bucureti, cod postai 061164

S-ar putea să vă placă și