1

1.1 DENUMIREA INVESTITIEI

MODERNIZARE STRAZI IN COMUNA GLINA, SAT CATELU, JUDETUL ILFOV"
1.2 AMPLASAMENT (TARA,REGIUNEA,JUDETUL,LOCALITATEA)
Localitatea Glina este situata in SE municipiului Bucureti la 12 km de punctul 0 .
La E se invecineaza cu orasul Popesti Leordeni
La N se invecineaza cu comuna Cernica
La S localitatea este invecinata cu Sos.Oltenitei
Comuna Glina este formata din 3 sate, Glina, Catelu si Manolache
Populatia stabila dupa ultimul recesamant 6343, cu urmatoarea repartitie Glina 3900 persoane, Catelu 2200
persoane si Manolache 180 persoane
1.3 ORDONATORUL PRINCIPAL DE CREDITE
Primaria comunei Glina.
1.4 BENEFICIARUL INVESTITIEI
Primaria comunei Glina.
1.5 ELABORATORUL STUDIULUI
S.C. RUT CONSTRUCT GRUP S.R.L.
INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
1. SITUATIA ACTUALA SI INFORMATII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILA CU
IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
In urma vizitei pe teren s-au observat diferitele probleme care sunt pe toata lungimea strazilor (5624 m) si de
asemenea geometria strazilor in plan si profilul longitudinal existent.
STUDI U DE F EZABI L I TATE

2

Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+226 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 7.00 m.
Imbracamintea partii carosabile este din piatra iar unele zone au un amestec de pietris cu pamant.


3
2. Intrarea Scoli Nr. 1
Aceasta strada are o lungime total de 75m.
Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+075 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 5.00 m.
Imbracamintea partii carosabile este din piatra iar unele zone au un amestec de pietris cu pamant.
3. Intrarea Scoli Nr. 2
Aceasta strada are o lungime total de 67m.
Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+067 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 5.00 m.
Imbracamintea partii carosabile este din piatra iar unele zone au un amestec de pietris cu pamant.
4. Strada Scolii
Aceasta strada are o lungime total de 210m.



4

Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+210 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 3.00 m.
Imbracamintea partii carosabile este din asfalt degradat sau pamant si in unele zone din pietris.
5. Strada Viilor
Aceasta strada are o lungime total de 507m.




5
Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+507 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 5.00 m.
Imbracamintea partii carosabile este din asfalt degradat in alte zone piatra iar unele zone au un amestec de
pietris cu pamant.
6. Strada Magurii
Aceasta strada are o lungime total de 168m.



6
Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+168 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 5.00 - 6.00 m.
Imbracamintea partii carosabile este din asfalt degradat iar unele zone au un amestec de pietris cu piatra.
7. Intr. Viilor
Aceasta strada are o lungime total de 113m.
Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+113 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 4.50 m.
Imbracamintea partii carosabile este din pamant iar unele zone au un amestec de pietris cu pamant.
8. Intrarea Scoli
Aceasta strada are o lungime total de 111m.
Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+111 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 4.00 m.
Imbracamintea partii carosabile este din pamant iar unele zone au un amestec de pietris cu pamant.
9. Strada Ogorului
Aceasta strada are o lungime total de 309m.



7

Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+309 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 6.00 m.
Imbracamintea partii carosabile este din piatra iar unele zone au un amestec de pietris cu pamant.
10. Intrarea Ogorului
Aceasta strada are o lungime total de 103m.




8
Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+103 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 3.20 m.
Imbracamintea partii carosabile este din asfalt degradat iar unele zone au un amestec de pietris cu pamant.
11. Strada Campului
Aceasta strada are o lungime total de 182m.



Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+182 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 6.00 m.
Imbracamintea partii carosabile este din pamant iar unele zone au un amestec de pietris cu pamant.
12. Strada Cimitirului
Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+290 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 7.00 m.
Imbracamintea partii carosabile este din pamant iar unele zone au un amestec de pietris cu pamant sau asfalt
degradat.
13. Intrarea Cimitir
Aceasta strada are o lungime total de 66m.
Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+066 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 3.00 m.
Imbracamintea partii carosabile este din pamant iar unele zone au un amestec de pietris cu pamant.
14. Intrarea Uzinei
Aceasta strada are o lungime total de 292m.





10



Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+292 partea carosabil a strazii are o lime de
aproximativ 7.00 m.
Imbracamintea partii carosabile este din piatra iar unele zone au un amestec de pietris cu
pamant.
15. Intrarea Libertatii nr. 1
Aceasta strada are o lungime total de 186m.
Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+186 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 4.50m.
Imbracamintea partii carosabile este din pamant iar unele zone au un amestec de pietris cu pamant.
16. Intrarea Libertatii nr. 2
Aceasta strada are o lungime total de 179m.
Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+179 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ4.00 m.
Imbracamintea partii carosabile este din pamant iar unele zone au un amestec de pietris cu pamant.
17. Strada Marginei
Aceasta strada are o lungime total de 200m.
Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+200 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 6.00 m.
Imbracamintea partii carosabile este din pamant iar unele zone au un amestec de pietris cu pamant.





11
18. Strada Libertatii
Aceasta strada are o lungime total de 790m.

Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+790 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 8.50 m.
Imbracamintea partii carosabile este din asfalt degradat sau beton de ciment degradat iar unele zone au un
amestec de pietris cu pamant.

19. Strada Independentei

Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+650 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 8.00 m.
Imbracamintea partii carosabile este din asfalt degradat.

Aceasta strada are o lungime total de 650m.




12
Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+190 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 4.50 m.
Imbracamintea partii carosabile este dintr-un amestec de piatra cu pietris.
21. Strada Florilor
22.
Aceasta strada are o lungime total de 290m.
Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+290 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 4.00 m.
Imbracamintea partii carosabile este din asfalt degradat.
23. Strada Uzinei
Aceasta strada are o lungime total de 420m.
Pe zona cuprinsa intre km 0+000 - km 0+420 partea carosabil a strazii are o lime de aproximativ 5.50 m.
Imbracamintea partii carosabile este din asfalt degradat.
20. Strada Marginei
Aceasta strada are o lungime total de 190m.




13
In urma vizitei in teren s-a observat starea de degradare care este predominant foarte rea. Principalele
degradari observate sint urmatoarele:
- gropi datorate siroirii apelor din precipitatii si a traficului abundent;
- Burdusiri ale sistemului rutier care prin retinerea apei accentueaza si grabeste procesul de degradare
- Infestarea cu pamant a sistemului din pavaj
- Lipsa pavajului in zonele unde au fost pozate retele edilitare
- Impiedicarea scurgerii apelor prin realizarea acceselor in proprietati
- Stabilitate redusa a elementelor pavajului
- Denivelari pronuntate ale suprafetei de rulare.
- Suprafata permeabila si alunecoasa
- Spargerea unor blocuri de piatra
Scurgerea apelor
O mare problema o reprezinta colectarea si evacuare apelor de pe partea carosabila.De a lungul strazilor
santurile sunt practic nefunctionabile sau lipsesc, apa stagneaza neevacuindu-se spre un emisar.
In general sint podete tubulare.
De asemenea podetele care ar trebui sa preia apele sint colmatate.
Accese la propietati
Accesele la propietati sint ca si inexistente.
Semnalizare rutiera
Siguranta circulatiei este una din problemele acestor strazi. In afara de starea de degradare a imbracamintii, o
serie de alti factori au influente negative asupra sigurantei circulatiei.
Dintre acesti factori enumeram:
o lipsa marcajului orizontal;
o indicatoare de semnalizare rutiera insuficiente;
o zone cu vizibilitate redusa.
Toate aceste elemente conduc la o scadere a capacitatii si vitezei de circulatie.
Elemente de siguranta circulatiei
Este o zona unde ar trebui sa fie prevazuti parapeti de siguranta.
Traseul in profil longitudinal
Drumul este in palier si aliniament, cu cateva curbe.
Str. Basmul ui , nr. 2-4, sector 6, Bucuresti , cod postal 061164
Traseul in profil transversal
Partea carosabil existenta a strazilor din Comuna Glina, Sat Catelu au o lime de 3.00...7.00 m. Aceste
strazi sunt situate pe cea mai mare lungime in palier, la nivelul terenului.



14
2. DESCRIEREA INVESTITIEI
A) CONCLUZII PRIVIND SITUATIA ACTUALA,NECESITATEA SI OPORTUNITATEA
PROMOVRII INVESTITIEI,SCENARIUL TEHNICA ECONOMIC _______________________
Obiectivul general este inbunatatirea conditiilor de circulatie
-BENEFICII SOCIO-ECONOMICE
Importanta deosebita a traseului, corelata cu starea tehnica rea a partii carosabile a condus la inceperea
lucrarilor de reabilitare a strazilor din Comuna Glina
Prin reabilitarea acestor strazi judetene va creste nivelul de deservire a orasului Avrig, se vor imbunatati
conditiile de acces, creandu-se astfel conditii pentru dezvoltarea economica a zonei pe termen mediu.
Imbunatatirea suprafetei de rulare va conduce la economisirea timpului si a carburantilor, la reducerea
costurilor de operare ale vehiculelor.
Este de asteptat ca reabilitarea strazilor sa aiba urmatoarele rezultate:
cresterea numarului zilnic de vehicule
cresterea volumului de marfuri transportate pe acest drum
asigurarea de potential pentru dezvoltarea economica a zonei pe termen mediu
economisirea timpului si a carburantilor
reducerea costurilor de operare a vehiculelor
scaderea nivelului de poluare fonica prin imbunatatirea planeitatii drumului
scaderea nivelului de poluare a aerului prin eliminarea prafului .
B) SCENARII TEHNICO-ECONOMICE PRIN CARE OBIECTIVELE PROIECTULUI DE
INVESTITIE POT FI ATINSE
Intru-cat nu s-a intocmit un studiu de prefezabilitate pentru compararea unor alternative optime posibile,s-au
avut in vedere urmatoarele criterii
1)Parametrii de legalitate
Vom enumera in cele ce urmeaza normativele si standardele care stau la baza proiectarii strazilor din Comuna
Glina:
STAS 10144/1-90 - STRAZI.PROFILURI TRANSVERSALE.PRESCRIPTII DE
PROIECTARE
STAS 10144/2-91 - STRAZI.TROTUARE, ALEI DE PIETONI SI PISTE DE BICICLISTI. PRESCRIPTII
DE PROIECTARE
STAS 10144/3-91 - STRAZI. ELEMENTE GEOMETRICE.PRESCRIPTII DE
PROIECTARE
SR 7960 - LUCRARI DE DRUMURI.STRATURI DE BAZA DIN NMIXTURI ASFALTICE CILINDRATE
EXECUTATE LA CALD.CONDITII TEHNICE DE CALITATE SI PRESCRIPTII GENERALE DE
EXECUTIE
Str. Basmul ui , nr. 2-4, sector 6, Bucuresti , cod postal 061164
SR 667/2000 - AGREGATE NATURALE SI PIATRA PRELUCRATA PENTRU LUCRARI DE
DRUMURI.CONDITII TEHNICE DE CALITATE
SR 662/2002 - LUCRARI DE DRUM.AGREGATE NATURALE DE
BALASTIERA.CONDITII TEHNICE DE CALITATE.
SR 174-1/2002 - LUCRARI DE DRUM.IMBRACAMINTI BITUMINOASE EXECUTATE LA
CALD.CONDITII TEHNICE DE CALITATE.
SR 174-2/1997 - LUCRARI DE DRUM.IMBRACAMINTI BITUMINOASE CILINDRATE EXECUTATE LA
CALDT.CONDITII TEHNICE PENTRU PREPARAREA SI PUNEREA IN OPERA A MIXTUTRILOR
ASFALTICE SI RECEPTIA IMBRACAMINTII EXECUTATE




15
2) Parametrii economici
Pentru determinarea valorii minime de investitie ,care reprezinta factorul decisiv in alegerea variantei
optime,impreuna cu solutia tehnica,s-au evaluarile fiecarei activitati in parte,tinindu-se cont de urmatoarele criterii:
a) costurile reale de materiale-pentru obtinerea de date privind costurile reale ale materialelor s-au luat in
considerare pe de o parte baza de date a proiectantului,pe de alta parte s-a facut o prospectie a pietei locale.
b) costuri manopere-s-au folosit in calculatii pentru manopera salariile medii pentru ramura de
constructii-montaj precizate in Buletinul Statistic,publicate lunar
c) costuri utilaje tehnologice-s-au luat in calcul preturile din zona privind inchirierea sau cumpararea de utilaje
tehnologice
3) Parametrii de mediu
In realizarea Studiul de fezabilitate s-au tinut cont de legislatia in vigoare privind mediul-Legea 137/95,Legea
privind protectia mediului si de Ordinul 44/98
a) protectia apelor si ecosistemului - prin realizarea acestui Studiu de fezabilitate se propun
solutii viabile privind protectia mediului,in special protectia apelor si ecosistemului prin realizarea unui sistem de
canalizare pluviala cu guri de scurgere si deversarea lor la emisari.
b) protectia atmosferica - prin realizarea covorului asfaltic se va realiza si o protectie
atmosferica odata prin reducerea prafului ridicat de autoturisme cat si prin evacuare de gaze de esapament
datorita ambalarii motoarelor impuse de conditiile de circulatie.
c) protectia fonica - odata cu realizarea covorului asfaltic se va reduce evident si factorul de
zgomot atat de nedorit intr-o zona populata.
d) protectia siturilor arheologice - nu este cazul
e) protectia forestiera - modernizarea strazilor din Comuna Glinanu conduce la afectarea
fondului forestier
4) Protectia mediului uman si a asezarilor umane.
Modernizarea acestor strazi nu va conduce la vicierea mediului uman sau a asezarilor umane ci din contra se va
realiza chiar o protectie a mediului uman prin reducerea de noxe, reducerea zgomotului, etc.
C) SCENARIILE TEHNICO - ECONOMICE PROPUSE
- SCENARIUL RECOMANDAT DE CATRE ELABORATOR
SISTEM RUTIER PROIECTAT
Se va avea in vedere adoptarea unor solutii tehnologice care sa respecte datele din tema elaborata de
beneficiar, precum si concordanta cu elementele de adaptare la teren. Solutiile proiectate vor satisface cerintele de
stabilitate impuse prin normele si normativele in vigoare.


9
16

Tinind cont de cele spuse s-a stabilit urmatoarea structura rutiera :
VARIANTA A - PTT01
6 cm beton asfaltic BA16
Amorsare cu emulsie cu rupere rapida 0,9 kg/mp
Curatarea suprafetei
VARIANTA B - PTT02
6 cm beton asfaltic BA16 20cm piatra
sparta
5 cm completare piatra sparta
Scarificare 10-15cm
VARIANTA C - PTT03 4 cm
beton asfaltic BA16
6 cm beton asfaltic deschis BAD25
Curatarea si amorsarea suprafetei
Avantajele scenariului recomandat
- costului semnificativ mai mic al investitiei, raportat la nivelul necesitatilor de trafic;
- din punct de vedere tehnic fiind o solutie care necesita un timp mult mai mic de executie;
- confortului ridicat si zgomotului redus cu suprafata de rulare din imbracaminte asfaltica.
Descrierea constructiva _______________________________________________________________________
Lucrarile de modernizare au urmarit sa respecte urmatoarele principii:
aducerea structurilor rutiere la parametrii tehnici corespunzatori categoriei drumului, asigurandu-se
astfel conditii optime de siguranta si confort in circulatia auto si pietonala;
realizarea unui profil transversal cu elemente geometrice care sa se incadreze in prevederile legale;
asigurarea scurgerii apelor pluviale in conditii optime;
proiectarea trotuarelor cu respectarea normelor in vigoare privind amenajarea acestora privitoare la
persoanele cu handicap;
asigurarea sigurantei circulatiei atat privind semnalizarea rutiera
stabilitatea terasamentelor
realizarea de accese la propietati
Solutiile de reabilitare si modernizare au fost stabilite pe baza evaluarii starii tehnice si a calculului de
dimensionare.
Pe toata lungimea strazilor se vor realiza urmatoarele structuri rutiere:
Pe toata lungimea strazilor Independentei, Garii, Marginei, Viilor, Florilor structura rutiera noua:
6 cm beton asfaltic BA16
Amorsare cu emulsie cu rupere rapida 0,9 kg/mp
Curatarea suprafetei
Pe toata lungimea strazilor Libertatii si Uzinei se va realiza urmatoarea structura rutiera noua:


17
4 cm beton asfaltic BA16
6 cm beton asfaltic deschis BAD25
Amorsare cu emulsie cu rupere rapida 0,9 kg/mp
Curatarea suprafetei
Pe toata lungimea strazilor Intr. Scoli nr. 1, Intr. Scoli nr. 2, Str. Scoli, Str. Magurii, Str. Ogorului, Intr.
Ogorului, Str. Campului, Str. Cimitirului, Intr. Cimitirului, Intr. Libertatii nr 1 si Intr. Libertatii nr 2 structura
rutiera noua:
6 cm beton asfaltic BA16
20 cm piatra sparta
5 cm completare piatra sparta
scarificarea sistemului existent pe adancimea de 10 cm pana la 15 cm Trotuarele ce se vor realiza au
urmatoarea structura rutiera noua:
3 cm beton asfaltic tip BA8
12 cm beton de ciment
15 cm balast

Localitatea Glina este situata in SE municipiului Bucuresti la 12 km de punctul 0 ...
La E se invecineaza cu orasul Popesti Leordeni
La N se invecineaza cu comuna Cernica
La S localitatea este invecinata cu Sos.Oltenitei
Comuna Glina este formata din 3 sate, Glina, Catelu si Manolache
3 DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI


3.1 DATE GENERALE (ZONA SI AMPLASAMENTUL, STATUTUL JURIDIC AL
TERENULUI CARE URMEAZA SA FIE OCUPAT, CARACTERISTICILE GEOFIZICE ALE
TERENULUI - STUDIU GEOTEHNIC, STUDII TOPOGRAFICE, DATE CLIMATICE)

3.1.1 Zona si amplasamentul


18
3.1.2 Statutul juridic al terenului
Terenurile ocupate sunt exclusiv in ampriza strazilor nefiind necesare exproprieri, scoateri din circuitul agricol
sau forestier, asadar lucrarile propuse pentru aceste strazi sunt amplasate in domeniul public.
3.1.3 Caracteristici topografice
Pentru intocmirea documentatiei s-au folosit ridicari topografice efectuate efectuate in coordonate STEREO 70.
Pe teren s-a materializat axa drumului existent, urmarindu-se punctele caracteristice in plan, profil longitudinal si
profil transversal. Statiile de ridicare au fost materializate prin buloane si martori.
Ridicarea nivelitica in profil longitudinal s-a facut prin nivelment geometric combinat cu profiluri transversale.
3.1.4 Caracteristici geofizice ale terenului
Strazile propuse pentru modernizare sunt din pietris in stare proasta , lipsite de santuri sau rigole in cea mai mare parte.
Adancimea maxima de inghet este conform STAS 6054/77= 0,85 m de la cota terenului natural.
In conformitate cu Normativul P100-1/2006, zona este caracterizata de o acceleratie de varf ag = 0.16g si de o
perioada de control (de colt) Tc=0.7 secunde Conf. STAS 11100/1/93.
Presiunea (de baza estimata ) conventionala de calcul conf. STAS 3300/2-85, anexa B, tabel 16 este Pconv=200
kPa.
Caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare sunt:

Refacerea completa a geometriei platformei drumurilor;
Utilizarea pamanturilor existente in conformitate cu normele si normativele tehnice in vigoare;
La realizarea corpurilor terasamentelor sa se foloseasca materiale necoezive granulare, permeabile ,
incompresibile.


Conform normativului Ts - 1982, terenul din amplasament se incadreaza astfel:

greutatea volumetric Ya = 19.6 kN/cm
2


greutatea specific Ys = 24 kN/cm
2

Nisip cu pietris umiditatea W = 16.8 %

porozitatea n=30

indicele porilor e=0.43
Denumire teren Categoria de teren dupa modul de comportare la sapat
Manual Mecanic
Sol vegetal Usor I
Nisip prafos, argilos Mijlociu II
Nisip heterogen cu pietri Tare III
Tehnologia de executie a lucrrilor preliminare:


19

Infrastructura
Scarificarea stratului zestrei existente;
Imbunatatirea terenului pe portiunile degradate sub circulatie si de actiunea de inghet dezghet, prin adaos de
agregate minerale granulare.
Dispozitive de asigurarea scurgerii apelor.
Scurgerea apelor de suprafata si pluviale din partea carosabila se asigura prin realizarea unui sistem de canalizare
pluviala inchis prevazut cu guri de scurgere (daca este cazul) amplasat in plan orizontal la 0,50 m de bordura
carosabilului , iar in paln vertical sub adancimea de inghet pe spatiul verde sau sub trotuar in functie de profilul
transversal al strazii , avand dimensiunile conform proiectului de executie. In restul situatiilor, se vor amenaja santuri de
pamant. In particular, pe strada Morii, pe o lungime de cca 300ml se vor amenaja santuri dalate din beton, pe o fundatie
de nisip in grosime de 10 cm.
Str. Basmul ui , nr. 2-4, sector 6, Bucuresti , cod postal 061164
3.1.5 Adancimea de inghet
Adancimea medie de inghet este conform STAS 6054/84 = 0,85 m de la cota terenului natural.
Profilul transversal tip

Teren mediu
1 .Conditiile de teren 3P
2.Apa subteran Fara epuismente
1P
3.Clasificarea construciilor Redusa
dup importan 1P.
4.Vecintile Riscul este redus.

1 P
Categoria geotehnic I. Risc redus

TOTAL 6P


20

Sistemul rutier
Pentru alegerea sistemului rutier s-au luat in considerare traficul de perspectiva (10 ani) cat si calculul de
dimensionare si verificarea structurii rutiere la inghet-dezghet.
Pe toata lungimea strazilor se va realiza urmatoarea structura rutiera noua:
Str. Basmul ui , nr. 2-4, sector 6, Bucuresti , cod postal 061164
6 cm beton asfaltic BA16
Amorsare cu emulsie cu rupere rapida 0,9 kg/mp
Curatarea suprafetei
Pe toata lungimea strazilor Libertatii si Uzinei se va realiza urmatoarea structura rutiera noua:
4 cm beton asfaltic BA16
6 cm beton asfaltic deschis BAD25
Amorsare cu emulsie cu rupere rapida 0,9 kg/mp
Curatarea suprafetei
ELEMENTE GEOMETRICE ALE STRZILOR, SAT CATELU
CAROSABIL TROTUAR
NR CRT
DENUMIRE STRADA
LUNGIME-
ml
LATIME-
ml
SUPRAFATA- mp LUNGIME LATIME SUPRAFATA
1 INTRAREA SCOLI 226 7.00 1,582.00 226 2 452.00
2 INTRAREA SCOLI NR. 1 75 5.00 375.00
3 INTRAREA SCOLI NR. 2 67 4.50 301.50 67 1 67.00
4 STRADA SCOLI 210 7.50 1,575.00 210 2.4 504.00
5 STRADA VIILOR 507 5.00 2,535.00
6 STRADA MAGURII 168 6.00 1,008.00
7 INTRAREA VIILOR 113 4.50 508.50
8 INTRAREA SCOLI 111 4.00 444.00
9 STRADA OGORULUI 309 6.00 1,854.00 309 2 618.00
10 INTRAREA OGORULUI 103 3.20 329.60
11 STRADA CAMPULUI 182 6.00 1,092.00
12 STRADA CIMITIRULUI 290 7.00 2,030.00 290 1 290.00
13 INTRAREA CIMITIRULUI 66 3.00 198.00
14 STRADA INTRAREA UZINEI 292 7.00 2,044.00 292 2 584.00
15 INTRAREA LIBERTATII NR. 1 186 4.50 837.00
16 INTRAREA LIBERTATII NR. 2 179 4.00 716.00
17 STRADA MARGINEI 200 6.00 1,200.00 200 2 400.00
18 STRADA LIBERTATII 790 8.50 6,715.00 790 2.4 1,896.00
19 STRADA INDEPENDENTEI 650 8.00 5,200.00 650 2 1,300.00
20 STRADA GARII 190 4.50 855.00 190 2 380.00
21 STRADA FLORILOR 290 4.00 1,160.00 290 2 580.00
22 STRADA UZINEI 420 5.50 2,310.00 420 2.3 966.00

TOTAL
5,624.00

34,869.60

8,037.00


21
Sistemul rutier s-a calculat si dimensionat conform "Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple si
semirigide" indicativ PD 177 - 2001 pentru structura rutiera supla (nerigida) si conform "Normativ de dimensionare a structurilor
rutiere rigide", ind. NP 081 - 02 pentru structuri rutiere rigide.
Verificarea structurii rutiere la actiunea inghet - dezghet s-a facut conform STAS 1709/1/2-90.
La dimensionarea sistemului rutier s-a luat in considerare traficul de calcul corespunzator perioadei de perspectiva,
exprimat in osii standard de 115 KN, echivalent vehiculelor care vor circula pe drum.
Varianta de crestere economica luata in considerare:
conform metodologiei practicata in UE de realizare a studiilor de trafic si a prognozelor aferent, varianta de
crestere economica luata in considerare este varianta cea mai probabila.
In continuare, se desprind urmatoarele concluzii referitoare la cresterea traficului:
Cresterea traficului de autoturisme se situeaza intre 2% si 8 % pe an, in functie de segmentul de drum considerat;
Cresterea traficului de autocamioane cu 2 osii se situeaza intre 5% si 11% pe an, in functie de segmentul de drum
considerat;
Cresterea traficului de autocamioane cu 3 si 4 osii se situeaza intre circa 2% si 9% pe an, in functie de segmentul
de drum considerat;
Cresterea traficului de autocamioane cu 5 si peste 5 osii se situeaza intre 3% si 10% pe an, in functie de
segmentul de drum considerat;
Cresterea traficului de autobuze se situeaza intre 4% si 6% pe an, in functie de segmentul de drum considerat;
Cresterea traficului de autocamioane cu 5 si peste 5 osii se situeaza intre 3% si 10% pe an, in functie de
segmentul de drum considerat.
Intersectiile cu drumurile laterale
Strazile laterale acestor strazi se vor balasta pe o lungime de 15 m.
Semnalizare rutier
Pentru a putea preveni accidentele rutiere si pentru o mai buna orientare se vor realiza atat marcaje
longitudinale,transversale cat si marcaje de orientare si informare,de atentionare,etc.j.Lungimea marcajului orizontal se va
face pe toata lungimea drumului,cu un marcaj discontinuu sau continuu in functie de vizibilitate de 15cm latime .
Se vor amplasa treceri de pietoni,in zonele cu scoli,gradinite,sectii de politiei,dispensare sanitare,etc.
DURATA DE REALIZARE
Se propune o durata de realizare a investitiei de 12 luni, lucrarea putand fi astfel programata in acest interval fara a
ingreuna circulatia.
3.2.0 Concluziile evaluarii impacului asupra mediului______________________________________________
Impactul poluanilor atmosferici gazoi asupra strii de sntate a vegetaiei i a faunei se afl cu mult sub limitele
de protecie pentru termene lungi de expunere.
Emisiile de metale grele constituie, att n prezent, ct i dup efectuarea lucrrilor de reabilitare, un factor de risc
pentru animale, datorit capacitii de acumulare a acestora n sol i n vegetaie.
Referindu-ne strict la ncrcarea atmosferei n zon cu ageni poluani rezultai din traficul auto, putem aprecia c
exist puine elemente ce pot conduce la minimizarea impactului provocat de acestea. Aceasta se va realiza n timp,
pe msura introducerii unor msuri legislative restrictive privind emisiile de la autovehicule.


22

1. Protectia solului si subsolului Forme de impact posibile asupra solului:
degradarea fizic superficial a solului pe arii foarte restrnse adiacente drumului n zonele de parcare si de
lucru a utilajelor- se apreciaz o perioad scurt de reversibilitate dup terminarea lucrrilor i refacerea acestor
arii;
deversri accidentale de produse petroliere la nivelul zonelor de lucru - posibilitate relativ redus n condiiile
respectrii msurilor pentru protecia mediului, posibiliti de remediere imediat;
Afectarea subsolului, pn la adncimi de maxim 30 cm poate aprea accidental n cazul deversrilor de produse
petroliere. Remedierea este facil i posibil a fi efectuat imediat.
2. Protectia aerului
Complexul de poluani organici i anorganici emii n atmosfer prin gazele de eapament conine substane cu
diferite grade de toxicitate. Se remarc astfel prezena, pe lng poluanii comuni (NO
x
, SO
2
, CO, particule), a unor
substane cu potenial cancerigen evideniat prin studii epidemiologie efectuate sub egida Organizaiei Mondiale a
sntii i anume: cadmiul, nichelul, cromul i hidrocarburile aromatice policiclice (HAP).
Se remarc, de asemenea, prezena protoxidului de azot (N
2
O) - substan incriminat n epuizarea stratului de
ozon stratosferic - i a metanului care, mpreun cu CO, au efecte la scar global asupra mediului, fiind gaze cu efect
de ser.
Este evident faptul c emisiile de poluani scad cu ct performanele motorului sunt mai avansate, tendina n lume
fiind fabricarea de motoare cu consumuri ct mai mici pe unitatea de putere i cu un control cat mai restrictiv al emisiilor.
Sursele de emisie a poluanilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse la sol sau n apropierea solului
(nlimi efective de emisie de pn la 4 m fa de nivelul solului), i mobile.
Se menioneaz c emisiile de poluani atmosferici corespunztoare activitilor aferente

lucrrii sunt intermitente.
3. Protectia calitatii apelor
n perioada de execuie este posibil, ca dintr-o serie de procese tehnologice s fie deversate n cursurile de ap din
zona analizat substane poluante, n special sub forma de pulberi, care vor fi preluate de acesta i duse n aval. Dat fiind
volumul redus al materialelor ce se vor folosi deasupra oglinzii de apa, nu pot rezulta cantiti importante de asemenea
pulberi deversate.
O atenie deosebit va trebui acordat momentului aternerii mbrcminii bituminoase pe drum, pentru a se evita
scurgerea unor produse petroliere n apele de suprafa.
4. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public
n ceea ce privete obiectivele construite, trebuie fcuta precizarea c o parte din emisiile de poluani sunt reprezentate
de gaze agresive. Se apreciaz c, indiferent de intensitatea traficului, concentraiile de SO
2
i NO
x
se situeaz n grupa A
de agresivitate. Totodat traficul auto este responsabil de prezena particulelor slab solubile, care determin ncadrarea
mediului atmosferic de la slab agresiv pn la agresiv. Se apreciaz c n perioadele caracterizate de umezeal ridicat a
aerului atmosferic (n principal sezonul rece), aciunea acestor particule poate fi considerat agresiv.
5. Gospodarirea deeurilor
Lucrrile de ntreinere a tronsonului de drum presupun utilizarea unor categorii de materiale care pot fi ncadrate n
categoria substanelor toxice i periculoase. Aceste materiale sunt:
Motorina - carburant utilizat de utilaje i n bun parte i de vehiculele de transport;
Benzina;
Lubrifiani (uleiuri, vaseline);
Lacuri i vopsele, diluani - utilizate n cadrul lucrrilor de ntreinere, protecie i marcaje rutiere.
Pot s apar probleme n timpul manipulrii i utilizrii acestor produse de ctre unitile specializate n lucrri de
ntreinere i reparaii ale drumurilor. Personalul angajat al acestor uniti trebuie s respecte normele specifice de lucru
pentru desfurarea n condiii de sigurana deplin a operaiilor respective. Recipienii folosii trebuie recuperai i
valorificai corespunztor.

9
23


6. Prevederi pentru monitoringul mediului
In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii se propune angajarea de catre
antreprenorul general a unei firme de specialitate care sa efectueze o monitorizare lunara a performantelor activitatii
acestuia cu privire la protectia mediului.
Se mentioneaza totodata ca, in conformitate cu legislatia actuala, stabilirea terenurilor de amplasare a organizarilor de
santier, a bazelor de productie, a variantelor de circulatie, a gropilor de imprumut si a depozitelor de deseuri, precum si a
celorlalte terenuri ocupate temporar se face de catre constructori la elaborarea ofertelor.
In acest sens, constructorului ii va reveni obligatia
- de a obtine certificatele de urbanism pentru lucrarile proprii;
- de a obtine toate avizele si acordurile pentru acestea;
- de a obtine autorizatie de construire pentru lucrarile provizorii,
- de a reda terenurile ocupate temporar la forma initiala cu amenajarile stabilite de organele
competente.