Studiu EALucrariprivindvariantadeocolire Galati 26 Aug 2013

2013 STUDIU EVALUARE ADECVATA „Lucrari privind varianta de ocolire Galati”
STUDIU de EVALUARE
ADECVATA
2013
„LUCRARI PRIVIND VARIANTA DE OCOLIRE
GALATI”
PFA Georgescu V. P. Lucian 1

2013 STUDIU EVALUARE ADECVATA „Lucrari privind Varianta de Ocolire Galati”
2
STUDIU EVALUARE ADECVATA
„LUCRARI PRIVIND VARIANTA DE OCOLIRE GALATI”
Beneficiar: ASOCIEREA S.C. TRACTEBEL ENGINEERING S.A. & S.C. ACCIONA-

INGENIERIA S.A.;
Elaborator: PFA Georgescu V. Puiu Lucian;
3
1. INFORMATII PRIVIND PROIECTUL PROPUS

1.1 Denumirea proiectului
Proiect: „LUCRARI PRIVIND VARIANTA DE OCOLIRE GALATI”
Numele companiei
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania S.A. (CNADNR)
Adresa : Bulevardul Dinicu Golescu, Nr.38, Sect.1, Bucuresti, Cod 010873, Romania
1.2. Descrierea proiectului

Proiectul propune realizarea unui drum pentru circulatie rapida ce se va realiza in
scopul preluarii traficului de tranzit, care in prezent trece prin municipiul Galati, intre DN25 –
DJ251 - DN26 - DN24D si DN2B.
Traseul, in plan orizontal si in plan vertical, avandu-se in vedere importanta nationala si
internationala a acestui obiectiv de investitie, este proiectat pentru o viteza de V=150Km/h,
curba circulara de racordare a aliniamentelor are raza minima de R=830m, in total fiind un
numar de 8 curbe cu R=830m, R=850m, R=1000m, R=1150m, R=2000m, R=4000m, R=4000m
si R=5000m.
Din lungimea totala a traseului de 33.600Km, 46% din traseu se afla in curbe.
Clasa de importanta este III, iar categoria de importanta este C (normala).
Obiectivele proiectului
Obiectivul principal al proiectului îl contituie realizare unui drum de circulatie rapida
(varianta de ocolire) ce va fi realizat in scopul mutarii traficului de tranzit din oras in afara
acestuia, traficul respectiv fiind redirectionat pe drumurile nationale si judetene intersectate
de Varianta de ocolire.
Elementele geometrice ale traseului, atat in plan orizontal cat si in plan vertical, asigura
viteza de proiectare de V=100 km/h, in conformitate cu prevederile STAS 863/1985 “Lucrari
de drum, ELEMENTE GEOMETRICE ALE TRASEELOR – Prescriptii de proiectare”.
Elemente constructive ale proiectului

A. Traseul Variantei de Ocolire
Traseul variatei de ocolire Galati este proiectat pentru o viteza de V=150Km/h, curba
circulara de racordare a aliniamentelor are raza minima de R=830m, in total fiind un numar
4
de 8 curbe cu R=830m, R=850m, R=1000m, R=1150m, R=2000m, R=4000m, R=4000m si

R=5000m.
Din cauza reliefului format din vai adanci, versanti si platouri, traseul in profil
longitudinal prezinta variatii, din punctul de vedere al declivitatilor, problema cea mai dificila
fiind trecerea in Lunca Bratesului, datorita versantului abrupt, pe o inaltime de cca.70m, la
baza versantului fiind situata calea ferata Galati – Barlad.
Declivitatea maxima este de 3.5% pe 2,9Km, celelalte declivitati avand marimi de : 3% pe
1,4Km, 2.5% pe 3,4Km, sau 0.3% pe 15Km, 0.5% pe 6,4Km., 1.5% pe 2,8Km. Si s.a.m.d.;
declivitatea medie ponderata este de 1.10%. Curbele convexe in plan vertical au raza minima
de R=10000m, asigurandu-se viteza de V=100Km/h.
Profil drum
In profil transversal, s-au prevazut urmatoarele latimi:
Pe Varianta de ocolire Galati:
- latimea partii carosabile: 2 x 3,50 m = 7,00 m;
- latimea platformei: 10,00 m;
- latimea acostamentelor: 2 x 1.50m = 3.00m;
din care:
- 2 x 0,75 m latimea benzilor de încadrare
- 2 x 0,75 m latimea acostamentelor consolidate
- spatiul necesar, în afara platformei de 10 m;
- pentru amplasarea parapetului: 0,90 m pentru parapete semigreu si 0.95m pentru
parapete greu si foarte greu;
- latimea banchetei situate între rigola si baza fetei vazute a zidului de debleu: 0,50;
Varianta constructiva a drumului de ocolire a fost aleasa pe baza calculelor efectuate

stabilindu-se sa se relizeze un sistem rutier nerigid caracterizat prin:
 4 cm beton asfaltic MASF 16;
 5 cm binder de criblura BAD 25m;
 10 cm mixtura bituminoasa (anrobat) AB2;
 20 cm piatra sparta de cariera;
 25 cm fundatie din agregate naturale de balastiera;
5
 15 cm strat filtrant, antigeliv;

 30 cm pamant stabilizat cu lianti hidraulici.
B. Intersectii rutiere
In ceea ce priveste intersectiile rutiere intre „Varianta de ocolire” cu drumurile nationale
si judetene existente, acestea sunt proiectate denivelat sau la nivel, functie de capacitatea
intersectiilor respective rezultate din calcule.
Nodul rutier nr.1 Traian (la intersectia cu DN25), Km.0+000, este prevazut la
desprinderea Variantei de ocolire din DN25 cu bretele rutiere proiectate pentru V=40Km/h si
V=60Km/h, cu benzi de accelerare – decelerare, de intrare respectiv iesire in si din traseu,
astfel incat fluxurile de circulatie sa nu se intersecteaze (fara puncte de coleziune).
DN25 va fi largit cu 3.50m pentru benzile de accelerare – decelerare necesare intrarii si
iesirii in si din Nodul respectiv, cat si pentru banda de interferenta fluxurilor de
circulatie;latimea acostamentelor va fi de 1.00m
Bretele rutiere cu sens unic din cadrul Nodului se prevad cu 6.00m parte carosabila
(inclusiv benzile de incadrare) si 8.00m platforma; panta transversala va fi unica de 2.5%;
Pentru preluarea apelor pluviale de pe partea carosabila sunt prevazute rigole de
acostament de 0.75m; Acostamentele sunt consolidate cu balast stabilizat cu ciment avand
grosimea mixturilor asfaltice; suprafata balastului stabilizat va fi acoperita cu emulsie
cationica. Pentru amplasarea parapetului se prevede un spatiu de 0.95m in afara platformei.
Nodul rutier Traian proiectat la km 0+000, asigura prin cele patru bretele de acces,
urcarea si coborarea pe Varianta de Ocolire Galati.
In urma analizarii caracteristicilor de curgere a apei paraului Barladel in zona Nodului
rutier Traian de la km 0+000, s-a constatat imposibilitatea racordarii cotelor drumului
proiectat (pe bretelele de acces A si B), cu cotele existente ale drumului national DN25 Tecuci
– Galati. Analizarea solutiilor tehnice a dus la propunerea devierii cursului paraului Barladel
pe o lungime de 1806 m astfel incat, atat viaductul Traian cat si cele doua poduri, cel de pe
breteaua A, respectiv breteaua B sa nu mai traverseze paraul Barladel.
Sectiunea propusa a albiei regularizate a paraului Barladel tine cont de albia naturala a
paraului, proiectandu-se cu o sectiune trapezoidala cu o latime la baza de 10 m, o inaltime a
malurilor de cca. 3m si panta taluzului de 1:2.5.
6
In ceea ce priveste lucrarile de racordare in amonte si aval, la traseul existent al cursului

de apa, facem urmatoarele precizari:
Inchiderea cursului initial al canalului in amonte si in aval se va realiza cu ajutorul unui
dig de inchidere din materiale locale. Concavitatea se va proteza cu dale de beton pe lungimea
de 30m;
Stabilitatea confluentei in aval este asigurata de realizarea unui prag de stabilizare a
talvegului din beton. Albia veche a paraului Barladel se va umple cu material local rezultat din
sapaturi. De asemeni se propune protectia malurilor noii albii cu geocelule ce vor fi
insamantate, pentru o protectie naturala a taluzelor.
Fig. nr.1 - Nod rutier Traian
Nodul rutier nr.2- Intersectia Variantei de ocolire cu DJ251 Galati – Smardan

(Km.11+640) este la nivel, de tip sens giratoriu, eliminandu-se punctele de conflict intre
fluxurile de circulatie ; inelul interior este proiectat cu R=20m, iar inelul carosabil are latimea
de 7.00m cu benzi laterale de siguranta.
7
Pentru accesul in Sensul giratoriu DJ251 se va reamenaja cu:

 parte carosabila – 6.00m;
 platforma 8.00m;
 acostamente 2x1.00m
din care:
 2x0.50m banda de incadrare;
 2x0.50m acostament consolidat cu balast stabilizat;
 spatiu pentru parapete 0.95m;
 pentru preluarea apelor pluviale de pe partea carosabila sunt prevazute rigole de
acostament de 0.50m;
 acostamentele sunt consolidate cu balast stabilizat cu ciment avand grosimea
mixturilor asfaltice; suprafata balastului stabilizat va fi acoperita cu emulsie cationica;
Fig. nr.2 – Nod rutier Smardan
Nodul rutier nr.3 - Intersectia Variantei de ocolire cu DN26 Galati – Tulucesti – Oancea.
Trebuie scos in evidenta ca traficul pe DN26 este deosebit de mare fata de traficul de pe
Varianta si in consecinta Nodul rutier Vanatori a fost tratat astfel incat fluxurile de circulatie
8
pe sensurile Galati – Tulucesti si Tulucesti – Galati sa se desfasoare nestingherit. Din acest

motiv pe cele doua drumuri laterale cu sens unic sunt proiectate Pasaje peste Sensul giratoriu
amplasat la intersectia Variantei de ocolire si DN26 reamenajat, intr-un debleu de 10m
adancime.
S-au prevazut urmatoarele latimi pe DN26 reamenajat:
 latimea partii carosabile: 2 x 3,50 m = 7,00 m;
 latimea platformei: 10,00 m;
 latimea acostamentelor: 2 x 1.50m = 3.00m;
din care:
 2 x 0,75 m latimea benzilor de încadrare
 2 x 0,75 m latimea acostamentelor consolidate
 spatiu necesar, în afara platformei de 10 m, pentru amplasarea parapetului: 0,90 m
pentru parapete semigreu si 0.95m pentru parapete greu si foarte greu;
 latimea banchetei situate între rigola si baza fetei vazute a zidului de debleu: 0,50;
 pentru scurgerea apelor pluviale, avand in vedere siguranta circulatiei, santurile in
deblee sunt prevazute de forma trapezoidala, cu inclinarea taluzului spre platforma
drumului de 1/3 (in loc de 2/3) si a taluzului opus cu inclinarea de 1/1.
Pentru drumurile laterale cu sens unic paralele cu DN26:
 latimea platformei: 9.00m;
 latimea acostamentelor: 2 x 1.00m;
din care:
 2 x 0,50 m latimea benzilor de încadrare
 2 x 0,50 m latimea acostamentelor consolidate
 spatiu necesar, în afara platformei de 9.00 m, pentru amplasarea parapetului: 0,90 m
9
Fig. nr. 3 – Nod rutier nr. 3
Nodul rutier nr. 4 - La revenirea Variantei de ocolire in DN2B (Km.32+681), din cauza
caii ferate Galati – Giurgiulesti care este situata langa drumul existent, DN2B trebuie deviat
astfel incat sa se poata amenaja un Sens giratoriu prin care se vor dirija fluxurile de circulatie
spre Galati – Bazinul nou – Portul vechi si spre Giurgiulesti; Sensul giratoriu este prevazut cu
raza interioara R int.=20m si inelul caroisabil cu latimea de 7.00m si spatii de siguranta
laterale.
Ramurile rutiere de acces in Sensul giratoriu se vor realiza cu:
 parte carosabila – 2x3.50m=7.00m;
 platforma 10.00m;
 acostamente 2x1.50m
din care:
 2x0.75m banzi de incadrare;
 2x0.75m acostamente consolidate cu balast stabilizat;
 spatiu pentru parapete 0.95m;
10
 pentru preluarea apelor pluviale de pe partea carosabila sunt prevazute rigole de

acostament de 0.75m;
 acostamentele sunt consolidate cu balast stabilizat cu ciment avand grosimea
mixturilor asfaltice; suprafata balastului stabilizat va fi acoperita cu emulsie cationica;
Pentru scurgerea apelor pluviale, avand in vedere siguranta circulatiei, santurile in
deblee sunt prevazute de forma trapezoidala, cu inclinarea taluzului spre platforma drumului
de 1/3 (in loc de 2/3) si a taluzului opus cu inclinarea de 1/1. Pentru colectarea si scurgerea
apelor pluviale de pe platforma drumului, au fost prevazute rigole de acostament si casiuri de
descarcare pe taluzuri.
Fig. nr.4 – Nod rutier nr.4 - Giurgiulesti
Regim constructiv
Pe drumurile si bretelele din cadrul nodurilor rutiere si pe drumurile de acces la
sensurile giratorii sunt prevazute urmatoarele sisteme rutiere la:
Nodul rutier Traian, pentru benzile de accelerare – decelerare si pentru banda de
interferenta a fluxurilor, adica pentru largirea DN25:
11

 15 cm strat filtrant antigeliv;
Sensul giratoriu Smardan – pe DJ251:

Nodul rutier Vanatori pe DN26 reamenajat

Caile rutiere de acces in sensul giratoriu pentru racordarea la DN2B :
 15 cm strat filtrant, antigeliv;
12
Pentru siguranta circulatiei, in conformitate cu prevederile „STAS 1948/1- 87 Stalpi de

dirijare si parapete – Prescriptii generale de proiectare si amplasare”, au fost prevazute
parapete metalice zincate de tip semigreu, greu si foarte greu, functie de inaltimea platformei
drumului (in rambleu) fata de terenul inconjurator, sau fata de baza zidurilor de sprijin, in
functie de inclinarea terenului (1:3, 1:4, 1:5), cat si alte conditii, impuse de prevederile STAS-
ului respectiv.
C. Poduri, viaducte si podete

Pe varianta studiata de traseu al Variantei de Ocolire Galati s-au proiectat 37 lucrari de
poduri, pasaje si viaducte care insumeaza o lungime de 3681.40m, reprezentand 11% din
lungimea totala a traseului.
Din punct de vedere al lungimilor, lucrarile de arta se impart in trei mari categorii, atfel:
 Structuri cu deschideri mici, intre 10 – 33m, unde intalnim majoritatea podurilor in
numar total de 31 lucrari de arta.
 Structuri cu lungimi medii, intre 30 – 150m, 4 lucrari de arta.
 Structuri cu lungimi mari, intre 150 – 1500m. In aceasta categorie s-au proiectat un
numar de 3 viaducte.
Tabel nr.1 – Poduri, viaducte si pasaje realizate in cadrul proiectului
13
Lista lucrarilor PODURI, VIADUCTE SI PASAJE - Varianta 1 (rosie)

Lungime Lungime
Nr. km denumire Deschideri
Denumire lucrare suprastructura totala
Crt. lucrare [m]
[m] [m]
Viaduct Traian (Pasaj peste DN25 si CF Tecuci-
1 1+240.40 40+6x60+40 440.00 457.80
Galati)
Pod peste Canal de desecare Cd74 pe
2 0+533,20 30 30 41.2
Breteaua C
Pod peste Canal de desecare Cd74 pe
3 0+255,00 33 33 41.2
Breteaua D
4 Pod peste Canal CCS2 pe Breteaua B 0+615.40 30 30 36
5 Pod de Descarcare peste Valea Branistea 2+492,20 30 30.00 44.00
6 Pod de Descarcare peste Valea Branistea 2+859,70 30 30.00 41.00
7 Tunel Valul lui Traian 3+101.00 62.50 62.50
8 Viaduct peste Valea Odobascu 3+486,80 40+60+40 140.00 156.30
9 Pod peste Canal de Irigatii CA Barbosi 5+734,91 33 33.00 46.00
10 Viaduct peste Valea Rusca Mare 6+038.00 40+3x60+40 260.00 280.60
4x40+50+3x70+50+3
11 Viaduct peste Balta Malina 9+873.65 590.00 610.40
x40
12 Pod de Descarcare Valea Coada Malinei 11+430,00 30 30.00 41.00
13 Pod de Descarcare Valea Trei Fantani 13+545,00 30 30.00 46.00
14 Pod peste Valea Budurului 17+297,00 30 30.00 46.00
15 Pod de Descarcare peste Valea Sultanului 18+601.00 30 30.00 50.00
16 Pasaj pe DN26 Murgeni - Oancea - Galati 19+932,40 19,70+42,00+19,70 81.40 81.40
17 Pasaj pe DN26 Galati - Oancea - Murgeni 20+012,40 19,70+42,00+19,70 81.40 81.40
Viaductul Brates (Pasaj peste CF Barlad-Galati 40+3x60+100+150+1
18 20+930.30 1390.00 1404.80
si pod peste paraul Chineja 00+60+12x60+40
19 Pod peste Canal de Desecare CCE2 22+730.00 40+60+40 140.00 156.60
20 Pod peste Canal de Desecare CCE5 24+714.00 30 30.00 44.00
21 Pod peste Canal 25+920.00 33 33.00 46.00
22 Pod peste Canal de Desecare CCC 26+790.00 23,4+36+23,4 82.80 97.10
23 Pod peste Canal 27+532.40 20 20.00 30.50
24 Pod peste Canal de Desecare CCC 27+740.00 23,4+36+23,4 82.80 97.10
25 Pod peste Canal 28+184.00 20 20.00 36.00
26 Pod peste Canal 28+730.00 30 30.00 44.00
27 Pod peste Canal de Desecare CE35 29+322.40 30 30.00 44.00
28 Pod peste Canal 29+841.00 20 20.00 36.00
29 Pod peste Canal de Desecare CCC 30+414.00 40+60+40 140.00 156.60
30 Pod peste Canal 31+500.00 30 30.00 44.00
31 Pod peste Bratul Ghimia 31+817.20 40+60+40 140.00 156.60
32 Pod peste Canal 32+822.00 30 30.00 42.00
Pod peste Canal de Desecare CE40 - Breteaua
33 33+257.50 40+60+40 140.00 157.30
B
Pod peste Canal de Desecare CE40 - Breteaua
34 0+490.00 40+60+40 140.00 156.30
A
Lungime totala estimativa de lucrari de arta = 4459.9
Procent din lungimea traseului = 13%
Legenda:
Structuri cu deschideri mici intre 10m-33m
Structuri cu lungimi medii, intre 30m - 150m
Structuri cu lungimi mari, intre 150m - 1500m
Viaductul Traian (Pasaj peste CF Tecuci – Galati, Pasaj peste DN25 si Pod peste paraul
Barladel), km 1+240
Pentru asigurarea traversarii peste DN25 Galati – Tecuci, peste paraul Barladel si peste
linia de cale ferata 704 Tecuci - Galati (linie dubla si electrificata) s-a proiectant un viaduct de
440m lungime si doua rampe de acces de 200.00m fiecare.
14
Traversarea liniei CF se face sub un unghi de 81° in apropierea bornei CF 298+800

(kilometraj pe calea ferata), gabaritul asigurat pe verticala este de 11640 mm, iar gabaritul
pe orizonatala dintre elevatia cea mai apropiata si axul liniei CF este de 7.00m. Gabaritul pe
verticala prevazut pentru traversarea DN25 este de 5.40m. Viaductul Traian va face parte din
nodul rutier proiectat in zona localitatii cu acelasi nume, acesta asigurand si circulatia pe
bretelele de acces ale nodului.
Viaductul Traian va fi format din 4 benzi de circulatie iar dupa traversarea liniei de cale
ferata se desprind bretele de acces C (coborare Giurgiulesti - Tecuci) si D (urcare Galati -
Giurgiulesti), iar pentru traversarea DN25 Tecuci – Galati Viaductul Traian asigura 2 benzi de
circulatie. Lungimea suprastructurii Viaductului Traian va fi 440.00m fiind alcatuita din 8
deschideri, astfel 40m + 6 x 60m + 40m, iar lungimea totala a viaductului este de 457.80m
(inclusiv zidurile intoarse ale culeilor).
Pe zonele bretelelor de acces suprastructura este formata din 5 deschideri de 40m + 2 x
60m +40m insumand o lungime totala de 209.30m (inclusiv zidurile intoarse ale culeilor).
Din punct de vedere al schemei statice, viaductul Traian este format din grinzi continui.
Viaductul traverseaza paraul Barladel la un unghi de 90°, albia in acesta zona fiind
deviata pe un alt traseu si perpendicular DN 25 Tecuci – Galati si la un unghi de 82° linia CF
704 Tecuci – Galati, dubla electrificata.
Suprastructura viaductului Traian este de tip mixt, cu structura de rezistenta
alcatuita din grinzi metalice cu inima plina cu inaltimea de 2200mm si platelaj din beton
armat, cu care conlucreaza, solutie mixta otel-beton. Distanta dintre grinzile principale este de
3700mm, atat pe zona de 4 benzi de circulatie cat si pe zona de 2 benzi de circulatie, reglarea
latimii pasajului efectuandu-se din marimea consolei de trotuar. Conlucrarea grinzilor
metalice cu placa de beton se face la nivelul talpii superioare prin intermediul unor conectori
de tip rigid.
Pe zona de 2 benzi de circulatie, pe 5 deschideri, latimea suprastructurii este de
12.50m care este formata din 10.00m parte carosabila si doua trotuare de 1.00m la care se
adauga latimea liselor de parapet de 2 x 0.25m. Pe acesta zona, suprastructura este formata
din trei grinzi metalice cu inima plina, prevazute cu antretoaze, contravantuiri, ridigizari
orizontale si verticale.
15
Pentru asigurarea bretelelor de urcare si coborare ale nodului rutier Traian, latimea
Viaductului se mareste inainte de traversarea peste linia CF, suplimentar cu inca doua benzi,
rezultand astfel o latime de 14.80m a partii carosabile.
Pe zona de 4 benzi de circulatie, pe 3 deschideri, latimea suprastructurii este de 17.30
care este formata din 4 x 3.50m parte carosabila, efect de bordura 2 x 0.40m, doua trotuare de
1.00m la care se adauga latimea liselor de parapet de 2 x 0.25m rezultand astfel o latime totala
de 17.30m, pentru patru benzi de circulatie. Pe acesta zona suprastructura este formata din
cinci grinzi metalice cu inima plina, prevazute cu antretoaze, contravantuiri, ridigizari
orizontale si verticale
Bretelele de acces asigura o latime de 9.50m care este formata din 7.00m parte
carosabila si doua trotuare de 1.00m la care se adauga latimea liselor de parapet de 2 x 0.25m.
Traseul bretelelor de acces este format din doua curbe cu raza de 60.00m si un aliniament, cu
racordare la DN25.
Tablierul metalic este format din doua grinzi metalice cu inima plina, prevazute cu
antretoaze, contravantuiri, ridigizari orizontale si verticale. Distanta intre grinzile principale
este de 5400mm.
Pe toate cele trei zone ale viaductului Traian, inaltimea grinzilor metalice principale de
rezistenta este de 2200mm. Panta partii carosabile profil „acoperis” pe toata lungimea
viaductului principal este de 2.5%, iar pe bretelele de acces panta unica este variabila si de
maxim 4.5%.
Trotuarele au fost prevazute pentru acces la lucrarile de intretinere si reparatii,
circulatia pietonala apreciind ca este foarte redusa.
Platelajul din beton armat se va realiza cu dale prefabricate din beton armat care
ulterior se vor monolitiza si precomprima longitudinal prin intermediul cablelor de otel.
Fig. nr.5 - Sectiune transversala viaduct Traian (4 benzi)
16
SECTIUNE TRANSVERSALA A - A /
A - A CROSS SECTION
Stalpi iluminat
sc. 1:100 Lighting poles
17.30
.25 1.00 14.80 1.00 .25
Stalpi iluminat
Lighting poles
Parapet metalic pietonal .40 3.50 3.50 3.50 3.50 .40
Pedestrian steel guardrail
2.5% 2.5% Pedestrian steel guardrail
.60
1.15 3.75 3.75 3.75 3.75 1.15 Tuburi PVC Ø100mm
2.89
PVC pipes O100mm
2.39
Grinzi continue metalice h=2.20 m
Continuous steel beams h=2.20 m
1.00 .50
1.00 3.75 3.75 3.75 3.75 1.00
1.00
2.05 3.00 1.15 4.60 1.15 3.00 2.05
17.00
8.50
2.00
2.00
1.25 3.50 3.50 3.50 3.50 1.25 Beton de egalizare

Leveling concrete
.10
.10
16.50
Piloti forati Ø1.50 m, L=40.00 m

Drilled piles Ø1.50 m, L=40.00 m
Suprastructura este pozata pe aparate de reazem din neopren armat cu izolatori si

opritori seismici. Dimensiunile acestora vor fi stabilite prin proiect.
Culeele sunt de tip lamelar cu o grosime a elevatiilor de 2.00m, fundate indirect in
stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 9.50m x 2.00m x 6.00m. Inaltimea elevatiilor
la nivelul banchetei cuzinetilor variaza intre 7.00 si 9.00m iar lungimea zidurilor intoarse
intre 6.00m si 7.00m.
In zona viaductului cu doua benzi de circulatie, pilele sunt realizate din beton armat,
fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 9.50m x 2.00m x 6.20m.
Elevatia este formata dintr-un singur stalp din beton armat cu dimensiunile de 3.00m x 2.00m
cu racordari circulare si rigla din beton armat cu console. Inaltimea elevatiilor la nivelul
banchetei cuzinetilor variaza intre 5.00 si 12.00m.
17
In zona viaductului cu patru benzi de circulatie, pilele sunt realizate din beton armat,
fundate indirect in stratul de baza. Dimensiunile radierelor sunt de 16.50m x 2.00m x 6.20m.
Elevatia este formata din doi stalpi din beton armat cu dimensiunile de 3.00m x 2.00m cu
racordari circulare si rigla din beton armat cu console. Inaltimea elevatiilor la nivelul
banchetei cuzinetilor variaza intre 8.50 si 13.00m.
Piloti forati de diametru mare Ø1500mm au lungimi de 20m, 35m si 40m cate 4 bucati
pentru zonele de bretele de acces, 6 bucati pe zona de 2 benzi de circulatie si 10 bucati pe
zona de 4 benzi de circulatie.
Fig. nr.6 - Sectiune transversala viaduct Traian (2 benzi)
SECTIUNE TRANSVERSALA B - B /
B - B CROSS SECTION
sc. 1:100
12.50
.25 1.00 10.00 1.00 .25
Stalpi iluminat Stalpi iluminat
Lighting poles Lighting poles
3.50 3.50
2.5% 2.5%
.60
2.50 3.75 3.75 2.50
2.83
2.40
1.00 .50
1.00 3.75 3.75 1.00

Opritor antiseismic
Eartquake device
3.25 3.00 3.25

9.50
8.50
2.00
2.00
1.25 3.50 3.50 1.25 Beton de egalizare

Leveling concrete
.10
.10
9.50

Fig. nr.7 - Sectiune transversala viaduct Traian (zona bretele acces)
18
SECTIUNE TRANSVERSALA C - C /
C - C CROSS SECTION
sc. 1:100
9.50
.25 1.00 3.50 3.50 1.00 .25
Stalpi iluminat
Lighting poles
3.50 Parapet metalic pietonal
4.5% Pedestrian steel guardrail
var.
.60
2.05 5.40 2.05
2.48
2.86
1.00 .75
1.00 2.70 2.70 1.00

9.00
2.00
1.25 5.00 1.25 Beton de egalizare

Leveling concrete
.10
7.50

La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul

unor placi de racordare cu terasamentele cu lungimea de 6.00m si inaltimea de 0.36m.
Racordarea cu terasamentele se face prin intermediul sferturilor de con pereate cu
taluze de 2:3 si 1:1.
Viaduct peste Valea Odobascu, km 3+487

Traseul Variantei de Ocolire intalneste la km 3+487 Valea Odobascu pentru care a fost
proiectat un viaduct de 140m lungime. Viaductul este format dintr-o grinda continua cu 3
deschideri de 40m + 60m + 40m avand lungimea totala de 156.30m (inclusiv zidurile intoarse
ale culeilor). Viaductul este amplasat in plan pe o curba cu raza de 1150m, panta transversala
unica fiind de 3.50%.
19
Viaduct peste Balta Malina, km 9+874

Traseul Variantei ocolitoare intalneste la km 9+899 Balta Malina pentru care a fost
proiectat un viaduct de 590m lungime iar lungimea totala a viaductului este de 610.40m
(inclusiv zidurile intoarse ale culeilor).
Viaductul peste Balta Malina este alcatuit din viaductul principal cu deschideri de 50m
+ 3 x 70m + 50m si viaducte de acces la viaductul principal cu deschideri de 4x40m pentru
viaductul de acces Braila si 3x40m pentru viaductul de acces Giurgiulesti.
Din punct de vedere al schemei statice, structura viaductului este formata din cadrul cu
stalpi inclinati pentru viaductul principal si grinda continua pentru viaductele de acces.
Infrastructurile viaductului sunt realizate din beton armat, fundate indirect prin
intermediul pilotilor forati cu diametrul mare. Culeile sunt masive, din beton armat, fundate
indirect, rigidizate la partea superioara prin radier din beton armat cu inaltimea de 2.0m.
Acestea sunt prevazute cu ziduri intoarse de 10m lungime la ambele culei.
Fig. nr. 8 – profil Viaduct Malina
ELEVATIE / ELEVATION
sc. 1 :1000
10+023.55
10+073.55
9+953.55
10+153.55
10+193.55
10+113.55
10+203.75
9+763.55
9+813.55
9+683.55
9+603.55
9+643.55
9+883.55
9+593.35
9+723.55
A
610.40
10.00 .20 159.50 1.00 429.50 1.00 119.50 .20 10.00
40.00 40.00 40.00 40.00 50.00 70.00 70.00 70.00 50.00 40.00 40.00 40.00 VAMA
BRAILA
GIURGIULESTI
.60
.60
2.50 11.50 2.50
2.50
.60
2:3
1:
2.00 8.00
2.50
2:3
1
1
1:
2.00 9.00
14.00 5.00
3.00 11.50 5.00
13.50 5.00
14.00 5.00
15.00
F15
15.50
Casiu Grinda continua casetata
15.50
15.50
Casiu
17.00
Side dich din beton armat precomprimat
2.50 17.00
6.20 Side dich

Scari O.A. = 6.90 Prestressed concret continuous 6.20
10.00 F16 Scari
2.50
2.50
Stairs boxgirder
2.50
Stairs
2.50
2.50
Sfert de con 10.00 10.00
10.00 Sfert de con
3.00
10.00
3.00
10.00
3.00
Slope fill cone 10.00 10.00

10.00 10.00 Slope fill cone
10.00
Piloti forati Ø1.50 m, L=25.00 m Piloti forati Ø
Drilled piles Ø
Piloti forati Ø1.50 m, L=25.00 m A Piloti forati Ø1.50 m, L=25.00 m
Drilled piles Ø1.50 m, L=25.00 m Piloti forati Ø1.50 m, L=25.00 m
Drilled piles Ø1.50 m, L=25.00 m Piloti forati Ø1.50 m, L=25.00 m Drilled piles Ø1.50 m, L=25.00 m
Piloti forati Ø1.50 m, L=25.00 m Piloti forati Ø1.50 m, L=25.00 m Piloti forati Ø1.50 m, L=25.00 m Drilled piles Ø1.50 m, L=25.00 m
Drilled piles Ø1.50 m, L=25.00 m Drilled piles Ø1.50 m, L=25.00 m Drilled piles Ø1.50 m, L=25.00 m
Viaductul Brates (Pasaj peste CF Barlad – Galati si Pod peste raul Chineja), km
20+930
Viaductului Brates realizeaza coborarea in lunca Bratesului pe o panta longitudinala de
3.5% de la cota aproximativ 65 a intersectiei giratorii proiectate pe DN26 la cotele de 2.5 din
Lunca Bratesului.
Lungimea suprastructurii de 1390.00m cu lungime totala de 1404.80m (inclusiv zidurile
intoarse ale culeilor).
Viaductul Brates traverseaza la un unghi de 84˚ Linia CF 703 Barlad-Galati, simpla
neelectrificata in apropierea bornei CF 7 + 900 (kilometraj pe calea ferata). Gabaritul asigurat
pe verticala este de 33.00m. Gabaritul pe orizonatala dintre elevatia cea mai apropiata si axul
liniei CF este de 31.80m.
De asemenea Viaductul Brates traverseaza canalul de evacurare Chineja, digul de
aparare Chineja si canalul magistral de irigatii prin deschiderea principala a viaductului de
150m.
20
Fig. nr. 9 – profil Viaduct Brates

ELEVATIE / ELEVATION
sc. 1 :2000
21+625.16
20+220.36
21+037.76
21+097.76
21+157.76
21+217.76
21+277.76
21+337.76
21+397.76
21+517.76
21+577.76
21+617.76
20+227.76
20+267.76
20+327.76
20+387.76
20+447.76
20+547.76
20+697.76
20+797.76
20+857.76
20+917.76
20+977.76
21+457.76
1404.80
7.00.40 159.50 1.00 469.00 1.00 359.00 1.00 399.50 .407.00
BRAILA
40.00 60.00 60.00 60.00 100.00 150.00 100.00 60.00 60.00 60.00 60.00 60.00 60.00 60.00 60.00 60.00 60.00 60.00 60.00 60.00 40.00
1:22:3
A B
3.00
1:2
F28
3.50 13.00
2.50 9.00
3.50 18.50
3.50
3.00
9.00
Casiu
5.00 23.50
Barlad
Ax CF Galati -
3.00
9.00
Side dich 15.50 3.50
15.50 3.50 Canal de Dig de Canal
Sfert de con
33.00
9.00 3.50
3.00
Slope fill cone 15.50 3.50 2.50 VAMA
33.00
evacurare aparare magistral de 2.50
F29 2.50
31.00
5.00 29.00
GIURGIULESTI
5.00 28.00
3.50 29.00
Chineja Chineja irigatii 2.50
3.50 27.00
15.50 31.80
3.50 21.00
3.50 24.50
N.S.S = 9.44 2.50
3.50 22.50
3.50
3.50 19.00
3.50 17.00
2.50
3.50 15.00
O.A. = 2.55 O.A. = 2.40
1:22:3
2.50
3.50 13.00
3.5011.00
F30
3.50 9.50
2.50
5.00
3.50 8.50
2.50
5.00
1:2
5.00
19.50 24.80 33.00 13.00 50.00
19.50 19.50 Casiu
19.50 15.50 15.50 15.50 15.50 15.50 15.50 15.50 15.50 15.50 15.50 15.50 15.50 15.50 Side dich
15.50
Sfert de con
Slope fill cone
A B
Fig.nr. 10 - Profile transversale viaducte

SECTIUNE TRANSVERSALA
SECTIUNE TRANSVERSALA REAZEM
VIADUCTE DE ACCES POD PRINCIPAL
sc. 1:200 sc. 1:200
13.50 13.50
.25 1.50 10.00 1.50 .25 .25 1.50 10.00 1.50 .25
Parapet de siguranta tip foarte greu Parapet metalic pietonal

3.50 3.50 Pedestrian steel guardrail
3.50 3.50 Very heavy safety guardrail 2.5% 2.5%
2.5% 2.5%
.50 3.00
Grinda casetata din beton Grinda casetata din beton armat

armat precomprimat precomprimat executata in consola
Prestressed concret boxgirder Cantilever prestressed concret boxgirder
.80 6.40 .80
9.00
8.00
Opritor antiseismic
Eartquake device
7.70
28.00
30:1
30:1
30:1
22.50
30:1
8.00
13.00
5.00
1.25 3.50 3.50 3.50 1.25 1.74 9.53 1.74

13.00
5.00
1.25 3.50 3.50 3.50 1.25

Inaltimea elevatiilor pilelor viaductului principal de la nivelul rezemarii variaza

intre 28.00m si 33.00m, de la nivelul cai inaltimea maxima fiind de 42.00m.
Pilele viaductelor de acces au elevatiile lamelare, din beton armat, asigurand rezemarea
suprastructurii prin intermediul aparatelor de reazem. Acestea sunt fundate indirect prin
intermediul pilotilor forati cu Ø1500mm, dispuse pe 4 randuri, rigidizate la partea superioara
prin radier din beton armat cu inaltimea de 3.50m. Inaltimea elevatiilor la nivelul banchetei
cuzinetilor variaza intre 13.00m si 31.00m.
Piloti forati de diametru mare Ø1500mm au lungimi de 25m pentru viaductul de acces
Giurgiulesti, 35m pentru viaductul de acces Braila si 40m pentru podul principal.
Trecerea de pe suprastructura pe terasament se face prin intermediul placilor de
racordare din beton armat cu lungimea de 6.0m.
21
Trotuarele au fost prevazute pentru acces la lucrarile de intretinere si reparatii,

circulatia pietonala apreciind ca este foarte redusa.
Racordarea cu terasamentele se face prin intermediul sferturilor de con pereate cu
taluze de 2:3 si 1:1.
Scurgerea apelor de pe viaduct se va realiza direct, pe la capetele acestuia, dar si prin
intermediul gurilor de scurgere de tip T1G1 – 400 prevazute cu tuburi prelungitoare pe langa
infrastructuri cu descarcare la teren.
La capetele viaductului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor
casiuri. De asemenea se vor amenaja scari pentru accesul sub viaduct.
Caile de rulare de pe cele 4 viaducte vor fi alcatuite din urmatoarele straturi:
 Mixtura asfaltica MASF16 cu grosimea de 4cm;
 beton asfaltic BAP 16 cu grosimea de 3cm;
 protectia hidroizolatiei din mortar asfaltic BA8 – 3cm;
 1cm membrana hidroizolanta.
29 - Poduri de traversare si descarcare

Se vor realiza un numar de 29 poduri ce vor asigura continuitatea drumului de ocolire
peste canalele de desecare, raurile, vaile ce se intersecteaza cu traseul variantei de ocolire.
Podurile realizate in cadrul proiectului vor avea caracteristici constructive similare
fiind alcatuite din urmatoarele straturi: mixtura asfaltica MASF16 cu grosimea de 4cm;
 beton asfaltic BAP 16 cu grosimea de 3cm;
 protectia hidroizolatiei din mortar asfaltic BA8 – 3cm;
 1cm membrana hidroizolanta.
1 - Tunelul Valul lui Traian km 3+092

Varianta de ocolire a municipiului Galati intersecteaza monumentul istoric „Valul lui
Traian” la km 3+092. Adiacent acestui monument exista un drum local.
Profilul longitudinal al drumului in acesta zona este in sapatura, motiv pentru care este
necesar realizarea unui tunel pe directia Variantei de Ocolire Galati. Astfel la km 3+092 a fost
prevazut un tunel luandu-se in considerare solutia privind executia unei casete din beton
armat, sectiune dreptunghiulara, executat la zi, prin sapatura deschisa.
Fig. nr. 11 – Sectiune transversala tunel
22
5.00
.60
Beton in structura de
rezistenta
Geodren
Sistem ventilatie Sistem ventilatie
Beton aplicat prin
torcretare cu rol de
nivelare
.60 11.40 .60
1.30 8.60 1.50
Sistem rutier 5.67

Detaliu "A"
.20.60 .55
Hidroizolatie
autoadeziva
1.50 .20
1.20 12.60 1.20

15.00
Gol tehnologic pentru Beton de umplutura Beton de egalizare Camera captare ape
diverse utilitati Perna de piatra sparta sau din infiltratii
balast imbracat in NETESIN
Structura de rezistenta a tunelului este alcatuita din radier general de beton armat de
60cm grosime executat pe o perna de piatra sparta de 1.50m grosime. Pereti de beton armat
ai casetei de beton monolit au o grosime de 60cm asigurand un gabarit de 11.40m. Partea
carosabila este de 8.60 si doua trotuare de serviciu de 1.50m respectiv 1.30m.
Solutia prezentata asigura posibilitatea descarcarii de sarcina arheologica a
monumentului Valul lui Traian si asigura continuitatea drumului local adiacent
monumentului.
D. Dotari
Pentru scurgerea apelor pluviale, avand in vedere siguranta circulatiei, pe de o parte
si tipurile existente de pamanturi si anume loess-uri se vor realiza santurile in deblee sunt
prevazute a fi pereate pe toata lungimea, forma santurilor fiind trapezoidala, cu inclinarea
taluzului spre platforma drumului de 1:3 si a taluzului opus cu inclinarea de 1:1. Tot din
23
motivul prevenirii eroziunii terenului (pamanturi loessoide) si santurile de la piciorul

taluzelor de rambleu sunt prevazute a fi pereate; cu alte cuvinte, atat pe partea stanga a
Variantei de ocolire cat si pe partea dreapta, se prevad santuri trapezoidale pereate pe toata
lungimea drumului.
Amplasarea statiilor de preepurare SPE se face conform prezentarii din tabelul de mai
jos:
Tabel nr. 2 – Amplasare statiilor de preepurare SPE
Numar bucati pe Locul de evacuare al apelor
Pozitie Kilometricã
locatie preepurate
0+660 1 Paraul Barladel deviat
1+110 1 Paraul Barladel deviat
0+540 pe breteau C a nodului
2 Canal de Desecare Cd74
rutier Traian
0+330 pe breteau D la nodul
2 Canal de Desecare Cd74
rutier Traian
2+490 4 Valea Branistea
2+860 4 Valea Branistea
2+487 5 Valea Odobascu
4+950 1 Bazin de disipare
5+735 2 Canal de irigatii CA Barbosi
6+040 5 Valea Rusca Mare
9+915 3 Balta Malina
11+430 4 Valea Coada Malinei
13+545 4 Valea Trei Fantani
Statie de epurare mecano-biologica;
14+700 2
Separator Produse petroliere;
17+300 4 Valea Budurului
18+600 4 Valea Sultanului
20+070 2 Canal de evacuare Chineja
20+490 1 Canal de evacuare Chineja
21+240 1 Bazin de retentie
24
Numar bucati pe Locul de evacuare al apelor

Pozitie Kilometricã
locatie preepurate
26+880 2 Canal de Desecare CCC
27+530 2 Canal de Irigatii
27+750 2 Canal de Desecare CCC
29+340 2 Canal de Desecare CE35
Total statii SPE 86
Pentru fiecare infrastructura creata viaduct, tunel, pod, traversare se vor amplasa
istalatii de separatoare namol si hidrocarburi, instalatii ce sunt formate din camin admisie
apa, separator namol, separator hidrocarburi si camin evacuare apa.
E. Amenajari privind siguranta circulatiei

Siguranta circulatiei este realizata, in primul rand, prin amenajarea la nivel sau
denivelat, a intersectiilor rutiere Variantei de ocolire cu Drumurile nationale si Judetene, iar
pe Drumurile comunale, agricole sau de exploatare sunt prevazute pasaje care
supratraverseza Varianta de ocolire (sau o subtraverseaza), iar in al doilea rand, sunt
prevazute parapete metalice, pe partea stanga sau pe partea dreapta, la inaltimi de rambleu
de peste 2.5 m.
Tot pentru siguranta circulatiei, se prevad ca taluzele dinspre partea carosabila a
santurilor trapezoidale sa aiba inclinarea de 1:3.
In scopul eliminarii parcarii autovehiculelor pe marginea partilor carosabile si pe
acostamente, la km 14+700 se prevede, pe ambele parti ale Variantei de ocolire, parcari de
scurta durata, conform planului de situatie anexat.
La Km. 14+700 , este prevazuta o parcare de scurta durata, aceasta fiind amplasata astfel incat
sa fie situata, aproximativ, la mijlocul traseului, tinandu-se seama si de asigurarea vizibilitatii,
in plan orizontal si in profil longitudinal.
25
Dotarile prevazute in parcare sunt urmatoarele:

 containier grup social – Bufet;
 put forat;
 statie de epurare mecano-biologica;
 statie pompe uzate;
 parcare autovehicole grele;
 parcare autoturisme;
 mese si bancute cu copertina;
 spatii protectie;
 post TRAFO;
 separator produse petroliere;
 containere ecologice;
 parcare autobuze si camioane;
 peron statie autobuz;
 parcare motociclete;
 imprejmuire exterioara.
F. Lucrari de defrisare
Suprafetele care urmeaza a fi defrisate au fost identificate si au urmatoartele suprafete:
S1 = 33.307 mp si S2 = 14.021 mp. Ariile acoperite cu padure ce urmeaza a fi afectate sunt
situate intre Km. 20+050 – Km. 20+385 si Km. 20+410 – Km. 20+500.
Suprafetele de fond forestier national afectate de amplasarea obiectivului, conform
Planului de situatie, editia noiembrie 2012, intocmit de proiectant, sunt urmatoarele:
 U.A. 28A – teren cu padure – suprafata care se defriseaza = 9.256 m.p.
 U.A. 28C – teren cu padure – suprafata care se defriseaza = 22.665 m.p.
 U.A. 28N1 – teren neproductiv – suprafata afectata = 1.820 m.p.
TOTAL TEREN CARE SE SCOATE DEFINITIV DIN FOND FORESTIER = 33.741 M.P.
Descrierea unitatilor amenajistice implicate in realizarea proiectului „Varianta de Ocolire

Galati” pe baza conpozitiei tel:
 U.A. 28A (5,6 ha) - 50%Gladita20%Salcam20%Salcioara10%Ulm de camp, varsat
medie 43 ani cufolosinta de padure;
26
 U.A. 28C (54,2 ha) - 50%Salcam20%Visin turcesc20%Gladita10%Diverse foioase tari

(Frasin, Mojdrean) cu o varsata medie de 53 ani si categoria de folosinta padure;
 U.A. 28N1 (1820 mp ):
 Zona 1 - 80%Visin turcesc20%. Diverse foioase tari (Stejar brumariu, Ulm de
camp, Salcam, Plop alb, sub forma de arbori izolati) cu densitatea de cca 0,8,
avand in etajul inferior un subarboret bogat din speciile sanger, soc, lemn cainesc;
 Zona 2 - 45% din suprafata, are compozitia 30%Ulm de camp30%Visin
turcesc25%Stejar brumariu15%Salcam, cu densitatea de cca 0,8;
 Zona 3 - fasie de teren de cca 10-15 m latime cu un arboret amestecat de Plop
indigen (Plop alb, Plop negru) si Plop euramerican.
G. Drumuri tehnologice
Pentru executia Variantei de ocolire accesul în zona de santier se va realiza face numai
pe drumurile existente, iar intre acestea se va circula numai in interiorul amprizei Variantei
de ocolire. Prin urmare pentru desfasurarea procesului tehnologic de executie, nu sunt
necesare accese prin drumuri noi, care sa fie situate in afara Variantei.
Drumurile existente prin care se vor face accesele pentru executia Variantei de ocolire
sunt:
 DN25 Galati - Tecuci;
 DJ251 Galati – Smardan;
 DN26 Galati – Oancea;
 Drumul de exploatare existent pe partea stanga a caii ferate Galati – Barlad;
 DN2B Galati – Giurgiulesti.
H. Racordarea la retelele utilitare existente în zona

Pentru realizarea Variantei de Ocolire Galati, sunt afectate o serie de utilitati care
trebuie protejate sau chiar mutate.
Astfel au fost elaborate urmatoarele documentatii pentru:
 retele electrice de transport energie de 110kV, 200kV si 400kV;
 retele elctrice de joasa si medie tensiune;
 retele de gaze de distribuite si transport;
 retele de apa;
27
Tabel nr. 3 - Relocare proiecte de infrastructura

RETELE ELECTRICE DE JOASA SI MEDIE TENSIUNE
Pozitie
Tip Tip Detinãtor
Kilometricã Locatie
Lucrare Retea Retea
Km Km
LEA 20 kV Taurine
0+540 - - Relocare
– Smardan
LEA 20 kV SPA
0+570 - - Relocare Dunarea – Ghimia
Cond.50/8 mmp
LEA 20 kV Schela –
Porcine Cond.
OLAl50/8
1+590 - - Relocare
LEA 20 kV SPA
Dunarea – Ghimia
Cond.50/8 mmp
LEA 20 kV (fosta
2+250 - - Relocare
35kV)
LEA 20 kV dublu
circuit Smardan –
S.C F.D.E.E
11+520 - - Relocare Filesti
MUNTENIA NORD
Smardan – Schela
– S.D.E.E. GALATI
Cond. OLAl95/15
LEA 20 kV Smardan
13+050 - - Relocare
Schela-Vanatori
LEA 20 kV Abator 1
19+170 - - Relocare
Cond. OLAl50/8
20+010 - - Relocare LES 20 kV
LEA 20 kV Vanatori
20+760 - - Relocare CML Cond. OLAl
120/12
LEA 20 kV Vanatori
26+880 - - Relocare CML Cond. OLAl
120/12
31+740 - - Relocare LEA 20 kV
LEA 20 kV (zona
32+910 - - Relocare
canal)
RETELE ELECTRICE INALTA TENSIUNE (IT) – 110KV, 220KV, 400KV

Pozitie Kilometricã Tip Tip Detinãtor
Locatie
Km Km Lucrare Retea Retea
28

Locatie
LACUL
SARAT-
SMARDAN – Linie electrica
8+460 8+490 intersectie Relocare aeriana, 400kV
ISACCEA – d.c.
SMARDAN C1-
intersectie
ISACCEA – S.C
Linie electrica
8+580 8+610 SMARDAN C2 Relocare TRANSELECTRICA
aeriana, 400kV
- intersectie S.A. (220kV, 400kV)
FOCSANI –
Linie electrica
10+110 10+200 BARBOSI - Relocare
aeriana, 400kV
intersectie
FOCSANI
VEST - Linie electrica
10+350 10+410 Relocare
BARBOSI– aeriana, 220kV
intersectie
SMARDAN –
Linie electrica
10+140 - ABATOR - Relocare
aeriana, 110kV
intersectie
SMARDAN –
BRAILITA –
intersectie Linie electrica
10+170 - Relocare
SMARDAN – aeriana, 110kV
CFR BARBOSI
- intersectie
SMARDAN –
Linie electrica
11+580 - SC1 – Relocare
aeriana, 110kV
intersectie
S.C F.D.E.E
SMARDAN –
MUNTENIA NORD –
FILESTI –
Linie electrica S.D.E.E. GALATI
11+610 - intersectie Relocare
aeriana, 110kV (110kV)
SMARDAN –
GALATI NORD
SMARDAN –
SNG –
intersectie Linie electrica
13+170 13+200 Relocare
SMARDAN – aeriana, 110kV
LAMINOR -
intersectie
SMARDAN –
SRP1 Linie electrica
13+230 - Relocare
VANATORI – aeriana, 110kV
intersectie
29

Locatie
SMARDAN –
SRP1 Linie electrica
19+110 19+140 Relocare
VANATORI – aeriana, 110kV
intersectie
RETEA DISTRIBUTIE GAZE NATURALE

Locatie
0+270 1+350 - Relocare DISTRIGAZ SUD
Gaze Naturale
1+680 2+310 - Relocare RETELE S.R.L.
RETEA TRANSPORT GAZE NATURALE

Pozitie
Tip Tip Detinãtor
Lucrare Retea Retea
Km Km
4+380 - - Relocare
Gaze Naturale TRANSGAZ Bacau
4+410 - - Relocare
RETEA ALIMENTARE CU APA

Pozitie
Tip Tip Detinãtor
Lucrare Retea Retea
Km Km
0+300 0.450 - Relocare Alimentare cu S.C. APA CANAL S.A.
1+080 1+140 - Relocare Apa GALATI
RETELE TELECOMUNICATII
Pozitie
Tip Tip Detinãtor
Lucrare Retea Retea
Km Km
Telecomunicatii
0+330 0+480 - Relocare
FO
Telecomunicatii
1+080 1+110 - Relocare
FO
Telecomunicatii
11+610 11+670 - Relocare Romtelecom
FO
Telecomunicatii
19+950 20+010 - Relocare
FO
Telecomunicatii
33+330 33+480 - Relocare
FO
30
RETEA ALIMENTARE CU APA

Pozitie
Tip Tip Detinãtor
Lucrare Retea Retea
Km Km
Telecomunicatii
19+950 20+010 - Relocare Orange Romania
FO
Telecomunicatii
1+590 1+620 - Relocare
FO
Blue Telecom
Telecomunicatii
19+170 19+200 - Relocare
FO
Telecomunicatii
1+590 1+620 - Relocare
FO
Telecomunicatii
11+610 11+670 - Relocare
FO
RCS & RDS
Telecomunicatii
13+020 13+080 - Relocare
FO
Telecomunicatii
19+170 19+200 - Relocare
FO
Tabel nr. 4 - Centralizator cu retelele de utilitati noi - proiectate

PARCARE DE SCURTA DURATA KM 14+700
Pozitie
Tip Tip Detinãtor
Lucrare Retea Retea
Km Km
Echipare Tehnico
14+700 - - Iluminat public -
Edilitara
Echipare Tehnico Retea alimentare
14+700 - - -
Edilitara cu apa
Retea de
Echipare Tehnico
14+700 - - canalizare -
Edilitara
menajera
Echipare Tehnico Retea canalizare
14+700 - - -
Edilitara pluviala
Echipare Tehnico Retele
14+700 - - -
Edilitara telecomunicatii
INTERSECTII RUTIERE
Pozitie
Tip Tip Detinãtor
Lucrare Retea Retea
Km Km
Desprinderea
Echipare Tehnico Iluminat
0+000 - variantei de -
Edilitara public
ocolire din DN 25
31
INTERSECTII RUTIERE
Pozitie
Tip Tip Detinãtor
Lucrare Retea Retea
Km Km
Intersectia rutiera
intre Varianta de Echipare Tehnico Iluminat
11+654 - -
ocolire cu DJ 251 Edilitara public
Galati – Smardan
Intersectia Iluminat
Echipare Tehnico
19+970 - Variantei de public -
Edilitara
ocolire cu DN 26
Intersectia rutiera
intre Varianta de Echipare Tehnico Iluminat
32+762 - -
ocolire cu DN 2B Edilitara public
deviat
LUCRARI DE PODURI, PASAJE SI VIADUCTE

Pozitie
Tip Tip Detinãtor
Lucrare Retea Retea
Km Km
Viaduct Traian
(Pasaj peste
1+240 - DN25 si CF -
Edilitara public
Tecuci- Galati)
L=457.80m
Viaduct peste Iluminat
Echipare Tehnico
3+487 - Valea Odobascu public -
Edilitara
L=156.30m
Viaduct peste
6+038 - Valea Rusca Mare -
Edilitara public
L=280.60m
Viaduct peste Echipare Tehnico
Iluminat
9+874 - Balta Malina Edilitara -
public
L=610.40m
Viaductul Brates
(Pasaj peste CF
Barlad-Galati si Echipare Tehnico Iluminat
20+930 - -
pod peste paraul Edilitara public
Chineja
L=1404.80m
Pod peste Canal Echipare Tehnico
de Desecare Edilitara Iluminat
22+730 - -
CCE2 public
L=156.60m
Iluminat
30+414 - de Desecare CCC Edilitara -
public
L=156.60m
32
LUCRARI DE PODURI, PASAJE SI VIADUCTE

Pozitie
Tip Tip Detinãtor
Lucrare Retea Retea
Km Km
Pod peste Bratul
31+817 - Ghimia -
Edilitara public
L=156.60m
Pod peste Canal
de Desecare Echipare Tehnico Iluminat
33+258 - -
CE40 - Breteaua Edilitara public
B, L=157.30m
de Desecare Edilitara Iluminat
33+258 - -
CE40 - Breteaua public
A, L=156.30m
1.3. Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea coordonatelor

STEREO 70
Varianta de ocolire Galati se situeaza in afara municipiului si localitatilor invecinate,
cat si a Combinatului Siderurgic, in partea de vest, nord – vest, nord si est a orasului, teritoriul
strabatut fiind situat in judetul Galati.
Traseul Variantei de ocolire Galati, in plan orizontal, are o lungime de L=33,630 km si se
desprinde din DN 25 prin Nodul rutier Traian, supratraverseaza DN 25 si calea ferata Tecuci -
Galati, traverseaza Vaile Branistea si Odobascu, apoi Valea Rusca Mare, dupa care se indreapta
spre nord – vest pe la originea Vaii Obreja, iar de aici spre sud – est, traversand Balta Malina
tot pe la origine, la sud de localitatea Smardan. Dupa traversarea DJ 251 Galati - Smardan,
traseul se indreapta spre nord – est, apoi printr-o curba la dreapta cu R = 4000 m si un
aliniament trece de pe zona de platou, in campia Bratesului si a Prutului. In continuare printr-
o alta curba la dreapta cu R = 3550 m, trece prin apropierea coltului din nord a Lacului Brates,
indreptandu-se spre DN 2B unde se racordeaza prin devierea acestuia, la cca. 3.5 km inainte
de Vama Giugiulesti.
Suprafata totala a terenurilor ocupate pentru realizarea Variantei este de 181,70
ha.
Din masuratorile facute, fata de Varianta de ocolire, distantele minime pana la localitati
sunt urmatoarele:
- d=545m, fata de localitatea Traian;
- d=520m, fata de localitatea Branistea;
33
- d=725m, fata de localitatea Traian;

- d=590m, fata de localitatea Smardan;
- d=3400m, fata de localitatea Odaia Manolache;
- d=785m, fata de localitatea Costi;
- d=1450m, fata de localitatea Vanatori;
- peste 1800m, fata de intrarea in Galati.
In urma realizarii studiului de trafic s-au putut face estimari ale nivelului de zgomot
din perioada de exploatare rezultand necesitatea amplasarii de panouri fonoabsorbante
astfel:
- 955 ml pe partea stânga in zona Smârdan de la Km 11+632 pana la Km 12+587;
- 350 ml pe partea dreapta in zona Smârdan de la Km 11+632 pana la Km 11+982;
Total Varianta ocolire Galati = 1305 ml
Fig. nr.12 Plan Varianta Ocolitoare Galati
34
Artera rutiera propusa se inscriie pe un teren valurit, cu mari diferente de nivel intre
zonele plate si fundul vailor, o astfel de situatie a reliefului fiind pana in zona Km.20+490, la
supratraversarea cai ferate Galati – Barlad.
De aici, traseul Variantei de ocolire se inscrie pe un teren plat si anume in Campia
Bratesului, pana la racordarea cu DN2B existent, km.33+630. Desi terenul este plat, urmare
existentei numeroaselor canale de irigatii si desecare, traseul, in profilul longitudinal, intre
Km.20+490 si Km.33+630 este sinusoidal, datorita podurilor care trebuie realizate peste
canalele respective.
Pe scurt, Varianta de ocolire Galati traverseaza doua zone distincte:
 o prima zona cuprinsa intre Km.0+000 si Km.20+490 (CF Galati – Barlad) unde,
pentru executia Variantei, sunt necesare lucrari de terasamente : debleeri (sapaturi
mecanice) si umpluturi in ramblee cu material rezultat din debleeri, cat si lucrari de
arta (viaducte, poduri, pasaje si podete);
 o a doua zona cuprinsa intre Km.20+490 si Km.33+630 in care sunt necesare lucrari
de terasamente ce constau numai din umpluturi in ramblee, cu pamant rezultat din
debleerile de pe prima zona si lucrari de arta (poduri si podete);
Traseul Variantel de Ocolire Galati va intersecta o serie de parauri si canale de desecare:
 parau Barladel;
 valea Branistea dintre localitatile Branistea si Traian;
 valea Odobascu;
 valea Rusca Mare amonte localitatea Sendreni;
 balta Malina localitatea Smardan;
 valea Coada Malinei localitatea Smardan;
 valea La Trei Fantani;
 valea Budurului;
 valea Costi localitatea Costi;
 parau Chineja localitatea Vanatori;
 parau Ghimia;
 canale de desecare si irigatii – Lunca Bratesului;
35
1.4. Modificari fizice ce decurg din proiectul propus (din excavare, consolidare,
dragare etc.) si care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a
proiectului
1.4.1. Etapa de constructie

Activitatile specifice de constructie realizare a lucrarilor de constructie sunt impartite in
4 categorii si anume:
a) Lucrari la infrastructura;
b) Lucrari la suprastructura;
c) Lucrari la racordarile cu terasamentele;
d) Lucrari anexe;
Lucrarile de infrastructura realizate presupun:

 pregatirea terenului ca strat suport pentru fundatie, prin marirea capacitatii portante a
acestuia;
 terasamentele: ramble, deblee;
 amenajarea sau sustinerea taluzelor de rambleu si de debleu;
Lucrarile pentru infrastructura se aplica la toate podurile, pasajele si viaductele,
diferind doar amploarea acestor lucrari, functie de lungimea totala a fiecarui pod, presupune
realizarea urmatoarele activitati:
Etapa I – Executie piloti forati cu diametru mare Ø1500mm
Faza 1 – Forarea pilotilor
Faza 2 – Montarea armaturilor
Faza 3 – Turnarea betonului
Faza 4 – Incercari si teste ale pilotilor
Etapa II – Executie radier
Faza 1 – Executia sapaturilor
Faza 2 - Demolarea capetelor pilotilor
Faza 3 – Turnare beton de egalizare
Faza 4 – Montarea carcasei de armatura a radierului
Faza 5 - Turnarea betonului
Etapa III - Executie elevatii
Faza 1 – Montarea armaturilor
36
Faza 2 – Executia codrajului

Faza 3 – Turnarea betonului
Lucrarile de suprastructura propun:
 realizarea sistemului rutier compus din diverse straturi rutiere ordonate dupa anumite
principia tehnice;
 amenajarea si consolidarea acostamentelor;
Lucrarile pentru suprastructura se aplica independent la fiecare pod in parte, diferind in
functie de materialele folosite pentru tablier (metal, beton sau mixt: hotel-beton) si, presupun
realizarea urmatoarele activitati:
Etapa IV – Suprastructura din grinzi prefabricate, in cazul podurilor cu o singura deschidere
Faza 1 – Montarea grinzilor prefabricate
Faza 2 – Montarea armaturii din placa de suprabetonare
Faza 3 – Turnarea betonului din placa de suprabetonare
Faza 4 – Montarea hidroizolatiei pe pod
Faza 5 – Asterea caii pe pod
Faza 6 - Executie parapet directional
Etapa V – Suprastructura din grinzi metalice, in cazul podurilor cu sectiune mixta
Faza 1 – Executie platforma de montaj
Faza 2 – Montarea grinzi metalice de lansare
Faza 3 – Riparea tablierului metalic si pozitionarea pe reazeme provizorii
Faza 4 – Montarea placilor de beton prefabricate si monolitizarea acestora
Faza 5 – Montarea si tensionarea cablelor de otel
Faza 6 – Pozitioanarea tablierul pe reazemele finale
Faza 7 – Montarea hidroizolatiei pe pod
Faza 8 – Asterea caii pe pod
Faza 9 - Realizare trotuare pe pod
Faza 10 - Executie parapet directional
Lucrari la racordarile cu terasamentele care se aplica in general la toate podurile,

pasajele si viaductele, diferind doar amploarea acestor lucrari, functie de inaltimea
terasamentelor, presupune realizarea urmatoarele activitati:
Etapa V I - Executie racordari cu terasamentele
37
Faza 1 - Amenajare sferturi de con

Faza 2 - Amenajare taluzuri rampe
Faza 3 - Executie scari si casiuri
Lucrarile anexe:
 lucrarile pentru asigurarea scurgerii apelor de pe platforma drumurilor (rigole de
acostament, casiuri pe taluze), lucrari pentru preluarea apelor pluviale din zona
drumurilor (rigole triunghiulare, santuri trapesoidale, uneori canale de scurgere),
decantoare, separatoare de grasimi, bazine de evaporare, etc).
 lucrari pentru siguranta circulatiei;
Ponderea cea mai mare la lucrarile din cadrul proiectului o detin terasamentele si
sistemul rutier.
In ceea ce priveste executia terasamentelor aceasta se realizeaza, aproape in
exclusivitate, cu mijloace mecanice: excavatoare de mica si mare capacitate, buldozere,
autogredere, screpere, cilindri compresori static, vibratori sau picior de oaie (necesari pentru
compactarea loessurilor), dragline, etc.
Modificarile fizice ale mediului datorate lucrarilor de executie a Variantei de Ocolire

Galati se manifesta prin:
 cresterea nivelului de zgomot si vibratii în zona culoarului „Variantei de ocolire” în
perioada de executie a lucrarilor datorita activitatilor desfasurate în santier si
functionarii utilajelor si mijloacelor de transport, dar si în perioada de exploatare;
 modificari în structura solului datorate lucrarilor efectuate pentru realizarea
coridorului de transport;
 modificari temporare ale parametrilor de calitate a apelor de suprafata în zona de
interventie pentru constructia viaductelor, podurilor, pasajelor si podetelor;
 modificari temporare ale parametrilor de calitate ai aerului în zonele de lucru.
Categoriile de lucrari generatoare de poluanti fizici cu impact asupra mediului

executate pentru realizarea Variantei de Ocolire Galati sunt:
 lucrari de terasamente: decapare si depozitare pamânt vegetal, excavatie de pamânt în
debleu, sapatura de pamânt în groapa de împrumut, umplutura de pamânt în rambleu;
 lucrari la infrastructura si suprastructura Variantei de Ocolire Galati;
38
 poduri si pasaje, noduri rutiere, intersectii, tuneluri, parcaje si spatii de servicii, centru
de întretinere, semnalizari si marcaje;
 lucrari de defrisare;
 dezafectari de constructii;
 organizari de santier.
Lucrari de consolidare si sustineri de taluzuri sunt proiectate tinand cont de:

 date culese de proiectant de pe teren;
 studiile topografice;
 studiile geotehnice;
 asigurarea elementelor geometrice ale platformei drumului si a stabilitatii acesteia;
 executia terasamentelor inalte (rampe la poduri si pasaje) cu problemele de tasari ale
acestora si/sau a patului de fundatie;
 necesitatea protejarii taluzelor pentru stoparea eroziunii solului;
 posibilitatile tehnice de executie ale constructorului, avand in vedere configuratia
reliefului in zona.
Din punct de vedere geotehnic, varianta traverseaza doua zone cu formatiuni diferite:
a) Zona I -> Km 0 ÷ Km 16 - este caracterizata prin materiale de tipul depozitelor loessoide
constituite predominant din prafuri nisipoase si prafuri argiloase nisipoase.
b) Zona II -> Km 16 ÷ Km 33 - prezinta in alcatuirea terenului depozite fluviatile alcatuite
predominant din nisipuri si pietrisuri.
Fata de aceste considerente au fost proiectate urmatoarele lucrari:
ZONA I :
 Lucrari de sustinere
- Deblee :
• Imbunatatirea terenului de fundare cu lianti hidraulici;
- Ramblee:
• Ranforsare ramblee inalte cu geosintetice;
• Imbunatatirea terenului de fundare cu piloti din material local ø 420mm(rampe poduri);
 Lucrari de protectii ale taluzelor
39
- Deblee:
• Protectii taluze cu geosintetice, pamant vegetal insamantare cu iarba.
- Ramblee:
ZONA II :
 Lucrari de sprijinire
- Deblee: -
- Ramblee:
• Ranforsare ramblee inalte cu geosintetice;
• Imbunatatirea terenului de fundare cu piloti din material granular ø
420mm(rampe poduri);
• Saltele de balast h=0.50 – 1.00m armate cu geogrile triaxiale;
 Lucrari de protectii ale taluzelor
- Deblee:
• Ramblee:
In profil transversal, s-au prevazut urmatoarele latimi pe Varianta de ocolire Galati:
 latimea platformei: 10,00 m;
 latimea acostamentelor: 2 x 1.50m = 3.00m; din care:
 2 x 0,75 m latimea benzilor de încadrare;
 2 x 0,75 m latimea acostamentelor consolidate;
 spatiul necesar, în afara platformei de 10 m, pentru amplasarea parapetului: 0,90 m
1.4.2. Etapa de inchidere

In aceasta etapa se vor realiza activitati ce vor consta in urmatoarele:
40
 terenurile ocupate temporar pentru amplasarea organizarilor de santier, drumurilor

provizorii, platformelor etc., vor fi redate circuitului normal de folosinta dupa
incheierea lucrarilor de constructie;
 aplicarea masurilor de reconstructie ecologica in cazul in care se va constata o
degradare zonelor sestinate organizarilor de santier.
1.5. Resursele naturale necesare implementarii proiectului

Pentru realizarea acestei investitii se vor utiliza materii prime si auxiliare, combustibili,
energie furnizate de diferite societati comerciale si regii autonome.
În tabelul de mai jos se vor prezenta materiile prime si auxiliare utilizate, provenienta
acestor materii si modul lor de gestionare.
 agregate naturale de balastiera:
 nisip natural - 530,256 mc;
 balast de rau - 565,840 mc;
 agregate de cariera:
 nisip de concasaj - 69,530 mc;
 piatra sparta pentru drumuri - 263,494 mc;
 piatra bruta - 9,990 mc;
 criblura dublu concasata - 190,000 mc;
 ciment - 75,100 t;
 bitum - 40,130 t;
 emulsie cationica - 51,340 t;
 filer - 24,610 t;
 apa - 67,550 t;
 fier beton;
 Armatura OB 37 - 3,860 t;
 Armatura PC 52 - 5,700 t;
 scanduri de fag, lemn rotund de fag - 50,980 mp;
Produse finite:
 beton de ciment 78,490 mc
 MASF 16 318,464 mp
 AB 2 78,993 t
41
 BAD 25 37,483 t
 parapete metalice 30,112 ml
 rigole de acostament 12,250 ml
 borduri pentru trotuare, borduri de incadrare 4,768 ml
Combustibili:
 motorina 10,750,305 l
 benzina 716,687 l
 uleiuri 860,024 l
 unsoare 172,005 kg
Materiile prime si materialele vor fi procurate de la urmatoarele surse:

 Produse de balastiera din raul Siret (de la balastiera Salcia com.Umbraresti, balastiera
Condrea, Suraia, Ivesti din jud. Galati.
 Produse de cariera de la cariera Turcoaia- Macin;
 Ciment de la Holcim;
 Bitum - din import;
 Restul de materiale (otel, confetii metalice, cofraje, teava PVC, etc) de la furnizori
autohtoni.
Toate materiile prime, materialele sunt depozitate pe platforme betonate, silozuri si
depozite special amenajate, iar produsele finite sunt preparate in instalatii speciale cum ar fi:
statiile pentru mixturi asfaltice, instalatii de betoane si mortare de ciment sau statii de
betoane de ciment de capacitate redusa, instalatii pentru balast stabilizat.
Nu se vor utiliza resurse naturale in cadrul ariilor naturale protejate peste care
se suprapun obiectivele proiectului „Varianta de Ocolire Galati”.
1.6. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate
de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului
Pentru a fi preîntâmpinate posibilele efecte negative asupra ariilor naturale protejate si
siturilor Natura 2000 nu se vor amplasa amplasa organizarea de santier, centrele de
întretinere si parcarilor de scurta durata pe teritoriul ariilor naturale protejate.
Nu se realizeaza exploatari de resurse naturale (pamânt, pietris, balast, apa) din ariile
naturale protejate.
42
Pe baza datelor cuprinse în proiectul pentru „Varianta de ocolire Galati” privind pozitiile
kilometrice unde vor fi efectuate defrisari, rezulta ca aceste defrisari nu se vor realiza in
cadrul ariilor naturale protejate si nu reprezinta habitate de interes conservativ.
Fig. nr. 12 – Trupuri padure defrisata in Coasta Brates
Suprapunerea planului de ansamblu privind realizarea investitiei cu zona de incidenta a

ariilor naturale protejate evidentiaza zonele cu potential risc de impact asupra speciilor si
habitatelor de interes comunitar.
Traseul propus al „Variantei de ocolire Galati”, are urmatoarele repere fata de ariile
naturale protejate:
 Km 0+000 – 1+000 – Nod rutier Traian intersectia cu DN 25 cu propunere de
deviere a cursului raului Barladel pe o lungime de 1806 m si realizarea unui viaduct
la km 1+ 240 cu o lungime de 457,8 m; Amplasamentul propus traverseaza terenuri
agricole, pasune si cursuri de apa situate in ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior si
la o distanta de minim 50 m de ROSCI 0162 – Lunca Siretului Inferior la limita sud-
estica;
43
 Intre km 1 si km 20 +500 traseul Variantei de ocolire traverseaza mai multe rauri si

vai peste care se vor construi un numar de 10 poduri, 3 viaducte, 1 tunel si 2 pasaje
rutiere. Zonele traversate de acest sector rutier sunt caracterizate de urmatoarele
formatiuni geografice:
 valea Branistea in localitatile Branistea si Traian;
 valea Odobascu;
 valea Rusca Mare amonte localitatea Sendreni;
 balta Malina in localitatea Smardan;
 valea Coada Malinei in localitatea Smardan;
 valea La Trei Fantani;
 valea Budurului;
 valea Costi in localitatea Costi;
Pe acest sector traseul va intersecta un trup de padure din Coasta Brates, astfel lucrarile
de realizare a Variantei de ocolire vor propune dfisarea a 2 suprafete de padure situate in
sectorul Km. 20+050 – Km. 20+385 si Km. 20+410 – Km. 20+500. Suprafetele care urmeaza a
fi defrisate au fost identificate si au urmatoartele suprafete: S1 = 33.307 mp si S2 = 14.021 mp.
Trupurile de padure fac parte din U.P. I Mogos, unitatile amenajistice u.a. 28 A, 28C (folosinta
padure) si 28N1 (folosinta neproductiv) din trupul de padure Coasta Brates. Trupurile de
padure 28C si 28N1 nu reprezinta habitate de interes comunitar si nu fac parte din arealul
unei arii naturale protejate de interes comunitar.
Compozitia forestiera a trupurilor inclusiv a terenurilor neproductive prezinta o
troficitate foarte scazuta cu un deficit de umiditate prelungit fiind semnalate specii rezistente
conditiilor edafice existente (salcioara, dud, otetar, salcam, plop, salcie, arbusti - porumbar,
maces).
 Km 20 + 500 – Viaduct Brates (pasaj pecte CF Barlad-Galati si pod pecteraul Chineja

km 20+930) cu o lungime totala de 1404,8 m ce traverseaza zona caracterizate de
terenuri agricole, maluri de apa, curs de apa, situate in ROSPA 0121 – Lacul Brates;
Traseu Varianta km 20 +500 – km 33 +630 cu o lungime totala de 13,130 km unde sunt
proiectate un numar de 17 viaducte, poduri, pasaje si podete ce traverseaza o zona
caracterizata de terenuri agricole, curs de apa, canale de desecare si de irigatie situate in
44
ROSPA 0121 – Lacul Brates. Suprafata suprapusa cu arealul ariei de protectie speciala este de
91,784ha. Zonele traversate de acest sector sunt :
 parau Chineja in localitatea Vanatori;
 parau Ghimia;
 canale de desecare si irigatii;
1.6 Emisii si deseuri generate de PP (în apa, în aer, pe suprafata unde sunt
depozitate deseurile) si modalitatea de eliminare a acestora
Principalele surse de emisie a poluantilor rezultati din activitatile desfasurate în cadrul
proiectului sunt reprezentate de:
 Emisii în atmosfera;
 Emisii în apa;
 Emisii de zgomot;
 Deseuri;
Pentru caracterizarea deseurilor rezultate la realizarea investitiei este necesara
prezentarea acestora atât în perioada de executie cât si în perioada de exploatare.
 Deseuri
Surse de deseuri si substante toxice periculoase
A. În perioada de executie:
 procesele tehnologice aferente executiei lucrarilor directe pentru realizarea
variantei de ocoliere;
 procesele tehnologice aferente activitatii de defrisare;
 instalatiile de preparare a mixturilor asfaltice, instalatii de preparare a emulsiilor
 bituminoase, instalatii de preparare a betoanelor si instalatii de producere a
 agregatelor minerale;
 bazele de productie si activitatile desfasurate în cadrul organizarii de santier.
B. În perioada de exploatare:
 parcarile;
 întretinerea si curatarea instalatiilor de epurare pentru ape pluviale si ape uzate din
cadrul sectoruli rutier;
 atelier reparatii din centrele de întretinere si coordonare;
45
Deseuri rezultate in perioada de executie

În perioada de executie a lucrarilor la Varianta de Ocolire Galati, se pot genera deseuri
în urma activitatilor desfaurate în:
 zonele unde se executa decopertari, forari, etc;
 amplasamentul lucrarilor;
 zona de executie a defrisarilor,
 organizarile de santier si bazele de productie.
Din amplasamentul lucrarilor rezulta în general cantitati importante de pamânt si
piatra care în functie de caracteristici sunt reutilizate la lucrare (ca de exemplu: sapatura din
debleu va fi folosita ca umplutura în rambleu).
Aportul suplimentar de pamânt va fi asigurat din gropile de împrumut. În zonele unde
sunt necesare defrisari, deseurile din lemn rezultate vor fi colectate selectiv si vor fi refolosite
în functie de dimensiuni si necesitate.
Tipurile de deseuri rezultate din organizarile de santier si bazele de productie:
 deseuri menajere si asimilabile;
 deseuri metalice;
 uleiuri uzate;
 deseuri materiale de constructii (încarcaturi de beton sau mixturi asfaltice
rebutate);
 slamuri petroliere (provenite de la curatarea rezervoarelor de produse petroliere);
 deseuri din lemn;
 acumulatori uzati;
 anvelope uzate;
 deseuri de la utilizarea vopselelor;
 ambalaje din materiale metalice, carton si hârtie;
 namol de la curatarea instalatiilor de preepurare;
 hârtie si deseuri specifice activitatii de birou.
În perioada de exploatare/operare a Variantei de Ocolire Galati, deseurile pot fi

generate în zona parcarilor, centrelor de întretinere si coordonare, precum si în urma
operatiilor de curatare si întretinere a instalatiilor de epurare a apelor pluviale.
În zona parcarilor: deseuri menajere si asimilabile.
46
Din centrele de întretinere si coordonare vor rezulta:

 slamuri petroliere;
 deseuri menajere si asimilabile;
 namol de la curatarea statiilor de epurare;
 deseuri medicale de la punctele sanitare.
Tabel nr. 4- Gestionarea deseurilor generate în cadrul proiectului

Coduri
Modalitati propuse de
deseuri Modul de depozitare
Denumirea gestionare a deseurilor
HG temporara
rezultate
856/2002
16 01 03 Anvelope uzate Nu sunt depozitate în
Eliminate prin
16 06 01* Acumulatori auto cadrul proiectului.
societati
Depozitate in unitatile
13 01 10* Ulei uzat specializate/autorizate
service.
20 01 01 Hârtie si carton
20 01 02 Sticla Valorificare cu
20 01 38 Lemn Spatii special amenajate societati specializate
20 01 39 Materiale plastice autorizate
20 01 40 Metalice
Eliminare prin
20.03.01 Deseuri menajere Colectare în pubele PVC societate de
salubritate
Deseuri materiale de Reutilizare in
17.09.04 Colectare in containere
constructii constructii
amestecuri de beton,
Reutilizare in
17.01.07 caramizi, tigle si Colectare in containere
constructii
materiale ceramice
deseuri din exploatarea
02.01.07 Colectare in containere Valorificare
forestiera
deseuri de vopsele cu
continut de solventi Eliminate prin
Colectate in recipient
08.01.11* organici sau alte societati
special inchis
substante specializate/autorizate
periculoase
Managementul deseurilor produse pe amplasament va tine seama de categoriile de

deseuri. Pentru toate categoriile de deseuri vor fi respectate urmatoarele prevederi
legislative:
 HG. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei
cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase;
47
 HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;
Substante toxice si periculoase in perioada de exploatare

Lucrarile de intretinere a variantei de ocolire nu presupun utilizarea unor categorii de
materiale care pot fi incadrate in categoria substantelor toxice si periculoase. Produsele cele
mai frecvent folosite sunt:
 Benzina si motorina, carburant utilizat de mijloacele de transport;
 Lubrefianti (uleiuri, vaselina);
 Lacuri si vopsele, diluanti – utilizati in cadrul lucrarilor de intretinere, protectie si
marcaje rutiere.
Recipientii utilizati la depozitarea substantelor vor fi recuperati si valorificati
corespunzator.
 Emisiile în atmosfera sunt generate de surse mobile ca urmare a activitatilor:

În perioada de executie a lucrarilor, sursele de poluare a aerului vor fi diferentiate în
functie de specificul lucrarilor, si anume:
 activitatea desfasurata în cadrul organizarii de santier;
 exploatarea gropilor de împrumut;
 executia operatiilor pe amplasamentul lucrarii (defrisarile, constructia
terasamentelor si a sistemului rutier, a lucrarilor de arta si de pe traseu (poduri,
podete), a canalelor de colectare a apelor pluviale);
 traficul pe drumurile de acces la amplasament.
Activitatile de executie infrastruct rutiere reprezinta o importanta sursa de poluare a

atmosferei cu pulberi în suspensie si pulberi sedimentabile, putând avea un impact temporar
substantial asupra calitatii aerului din zona punctelor de lucru si /sau a organizarii de santier.
Emisiile din timpul desfasurarii sunt asociate în principal cu miscarea pamântului
(curatarea terenului, excavarea solului, constructiei caii rutiere, realizarea umpluturilor),
manevrarea si transportul unor materiale, lucrarile de construire a caii de rulare. Emisiile de
pulberi variaza adesea în mod substantial de la o zi la alta, în functie de operatiile specifice,
conditiile meteorologice dominante, modul de transport al materialelor.
48
Activitatii de defrisare executate pe cele 2 amplasamente situate pe coasta Brates se

asociaza urmatoarele surse de poluare atmosferica:
 surse liniare: traficul rutier,
 surse punctiforme: functionarea echipamentelor si utilajelor folosite la defrisare.
Alte surse potentiale de poluare atmosferica în perioada de executie sunt:

 circulatia vehiculelor care transporta materiale la lucrare de la bazele de
aprovizionare;
 traficul mijloacelor pentru transportul materialelor de la bazele de aprovizionare;
 functionarea utilajelor în amplasamentul lucrarilor;
 aplicarea mixturilor asfaltice.
Surse de poluare a atmosferei specifice perioadei de operare a Variantei de Ocolire

Galati sunt reprezentate de:
 traficul rutier;
 poluari accidentale ca urmare a unor evenimente nerevazute (accidente);
Valorile emisiilor de substante poluante în aer sunt direct proportionale cu intensitatea
traficului, iar pentru valori de trafic egale, valorile emisiilor sunt influentate de structura
traficului, viteza de circulatie, fluenta circulatiei si starea tehnica a vehiculelor.
Actiuni de diminuare si eliminare a emisiilor în aer specifice proiectului:

Perioada de executie:
 realizarea lucrarilor pe tronsoane, conform unor grafice de executie si corelarea
graficelor de lucru ale utilajelor din amplasamentele lucrarii cu cele ale bazelor de
productie;
 alegerea de trasee care sa fie optime din punct de vedere al protectiei mediului
pentru vehiculele care transporta materiale de constructie ce pot elibera în
atmosfera particule fine.
 transportul acestor materiale se va realiza prin acoperirea vehiculelor cu prelate,
pe drumuri care vor fi umezite periodic.
 evitarea concentrarii organizarii de santier pe mai multe amplasamente si
echiparea cu dotari moderne conduce la reducerea emisiilor în aer;
49
 refacerea periodica a drumurilor de acces si exploatare;

 deplasarea autovehiculelor de transport la viteze reduse pe drumurile de acces si
exploatare;
 revizii tehnice periodice ale utilajelor si autovehiculelor de transport;
 depozitarea materialelor fine în depozite închise sau zone îngradite si acoperite
pentru a se evita dispersia acestora prin intermediul vântului;
 evitarea pe cât posibil a executiei lucrarilor care pot genera cantitati semnificative
de praf în perioadele de vânt puternic
Perioada de exploatare
 asigurarea fluidizarii traficului în scopul reducerii emisiilor de poluanti în aer;
 amenajarea amplasamentelor de depozitare a deseurilor si întretinerea sistemelor
de colectare, canalizare si evacuare a apelor uzate.
 Emisii în apa sunt generate de activitatile specifice de constructie a Variantei de Ocolire
fiind specifice sursele:
 lucrarile propriu-zise de realizare a proiectului: lucrari de terasamente, trafic
asociat lucrarilor, functionarea utilajelor;
 activitati desfasurate în organizarea de santier, precum:
 depozitele intermediare (vrac) de materiale de constructii (în special
pulverulente), ce sunt spalate de apele pluviale, particulele fine etc.
 activitati de întretinere a utilajelor.
În cazul Variantei de Ocolire Galati poluarea apelor de suprafata si subterane în

perioada de exploatare se poate datora:
 deversarii sau infiltrarii în sol a apelor pluviale colectate de pe carosabilul contaminat
cu:
 produse petroliere accidental evacuate de la autovehicule;
 depuneri de pulberi provenite din arderea combustibilului;
 materiale antiderapante (saruri decongelante);
 evacuarea în receptori naturali a apelor pluviale colectate de pe suprafata rutiera,
respectiv a parcarii;
50
Actiuni de diminuare si eliminare a emisiilor în apa specifice proiectului:

 se va interzice amplasarea organizarilor de santier si a bazelor de productie în albiile si
pe malurile cursurilor de apa;
 se vor realiza sisteme de canalizare, epurare si evacuare a apelor meteorice care spala
platforma organizarii de santier;
 apele uzate tehnologice rezultate din procesele de preparare a materialelor de
constructive necesita o preepurare locala în instalatii de tip decantor;
 carburantii vor fi stocati în rezervoare etanse prevazute cu cuve de retentie, astfel
încât sa nu se produca pierderi;
 se vor respecta normele de protectie sanitara a surselor de alimentare cu apa
subterana sau de suprafata;
 colectarea uleiurilor uzate se va realiza în tancuri special construite si ulterior vor fi
 predate unitatilor specializate;
 interzicerea depozitarii de materiale, deseurilor din constructii sau stationarea
utilajelor în albia cursurilor de apa;
 interzicerea descarcarii de deseuri de orice tip sau resturi de materiale în cursuri de
apa permanente sau nepermanente.
Masuri de protectie a apelor în perioada de operare Variantei de Ocolire Galati:

 realizarea de lucrari pentru retinerea poluantilor în perioada de exploatar (statii de
epurare) pentru epurarea apelor meteorice care spala platformele drumului rutier
înainte de a fi deversate într-un receptor natural, în reteaua de canalizare sau pe
terenurile înconjuratoare,
 întretinerea si mentinerea în stare de functionare a sistemului de drenaj, santuri,
rigolele pentru preluarea apelor pluviale;
 Emisii de zgomot sunt generate de activitatile:

 din cadrul organizarilor de santier
 utilajele implicate si autovehiculele de transport.
Functie de tipul de utilaje de constructie si mijloace de transport, se pot compara nivelurile de
zgomot ale utilajelor de acelasi tip, si de asemenea se pot preciza puterile acustice ale
diferitelor tipuri de utilaje
51
În perioada de exploatare a variantei de ocoliere principala sursa de zgomot si vibratii

este reprezentata de traficul rutier.
Pentru protectia impotriva zgomotului a localitatilor situate in apropierea Variantei de
Ocolire Galati se prevad panouri fonoabsorbante in lungime totala de 1305 ml
Acestea vor fi dispuse astfel:
 955ml pe partea stânga in zona Smârdan de la Km 11+632 pana la Km 12+587;
 350ml pe partea dreapta in zona Smârdan de la Km 11+632 pana la Km
11+982;
Actiuni de diminuare si eliminare a emisiilor de zgomot specifice proiectului:

 Utilizarea unor utilaje cu zgomot redus de functionare;
 Managementul eficient al transportului fara o aglomerare autovehiculelor de transport
în zona organizarilor de santier;
 amplasarea unor panouri acustice în zonele limitrofe localitatilorsi la limita arealelor
de interes comunitar pentru a limita nivelul de zgomot datorat traficului rutier în
perioada de operare a a Variantei de ocolire;
1.7 Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia proiectului

(categoria de folosinta a terenului, suprafetele de teren ce vor fi ocupate
temporar/permanent de catre PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza
drumului, santuri si pereti de sprijin, efecte de drenaj etc.)
Regimul juridic
Varianta de ocolire Galati traverseaza, in general, terenuri cu destinatie agricola, in
mare parte proprietati private, restul fiind terenuri comunale.
Suprafata totala a terenurilor ocupate pentru realizarea Variantei este de 181,70 ha.
Clasa tehnica, conform prevederilor Normelor Tehnice Privind Stabilirea Clasei
Tehnice A Drumurilor Publice, Varianta de ocolire Galati, va fi un drum care se incadreza in
Clasa tehnica III, cu 2 benzi de circulatie, avand o intensitate medie a traficului, intre 3500–
8000 vehicule fizice si urmeaza sa faca parte din Drumul european E 87 (spre si dinspre
Ucraina) si E 584 (spre si dinspre R. Moldova); in viitor urmeaza sa faca parte din Autostrada
inelara a Marii Negre.
52
Varianta de ocolire Galati poate fi definita ca drum pentru circulatie rapida ce se va

realiza in scopul preluarii traficului de tranzit, care in prezent trece prin municipiul Galati,
intre DN25 – DJ251 - DN26 - DN24D si DN2B.
Clasa de importanta este III, iar categoria de importanta este C (normala).
Elementele geometrice ale traseului, atat in plan orizontal cat si in plan vertical, asigura
viteza de proiectare de V=100 km/h, in conformitate cu prevederile STAS 863/1985
“Lucrari de drum, ELEMENTE GEOMETRICE ALE TRASEELOR – Prescriptii de
proiectare”.
Traseul Variantei de ocolire Galati, in plan orizontal, are o lungime de L=33,630 km si
se desprinde din DN 25 prin Nodul rutier Traian, supratraverseaza DN 25 si calea ferata
Tecuci - Galati, traverseaza Vaile Branistea si Odobascu, apoi Valea Rusca Mare, dupa care se
indreapta spre nord – vest pe la originea Vaii Obreja, iar de aici spre sud – est, traversand
Balta Malina tot pe la origine, la sud de localitatea Smardan. Dupa traversarea DJ 251 Galati -
Smardan, traseul se indreapta spre nord – est, apoi printr-o curba la dreapta cu R = 4000 m si
un aliniament trece de pe zona de platou, in campia Bratesului si a Prutului. In continuare
printr-o alta curba la dreapta cu R = 3550 m, trece prin apropierea coltului din nord a Lacului
Brates, indreptandu-se spre DN 2B unde se racordeaza prin devierea acestuia, la cca. 3.5 km
inainte de Vama Giugiulesti.
Varianta de ocolire Galati traverseaza, in general, terenuri cu destinatie agricola, in
mare parte proprietati private, restul fiind terenuri comunale.
Traseul obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” se
suprapune peste fondul forestier national proprietate publica a statului administrat de Regia
Nationala a Padurilor – Romsilva, prin Directia Silvica Galati, Ocolul Silvic Galati, U.P. I Mogos,
unitatile amenajistice u.a. 28 A, 28C (folosinta padure) si 28N1(folosinta neproductiv) din
trupul de padure Coasta Brates.
Traseul, in plan orizontal si in plan vertical, avandu-se in vedere importanta nationala
si internationala a acestui obiectiv de investitie, este proiectat pentru o viteza de V=150Km/h,
curba circulara de racordare a aliniamentelor are raza minima de R=830m, in total fiind un
numar de 8 curbe cu R=830m, R=850m, R=1000m, R=1150m, R=2000m, R=4000m, R=4000m
si R=5000m.
53
Din cauza reliefului format din vai adanci, versanti si platouri, traseul in profil
longitudinal prezinta variatii, din punctul de vedere al declivitatilor, problema cea mai dificila
fiind trecerea in Lunca Bratesului, datorita versantului abrupt, pe o inaltime de cca.70m, la
baza versantului fiind situata calea ferata Galati – Barlad. Pentru realizarea Variantei de
Ocolire Galati pe acest sector s-a propus realizarea unui viaduct la km 20 +930 cu o lungime
totala de 1404,80 m.
De asemeni Viaductul Brates traverseaza canalul de evacurare Chineja, digul de
aparare Chineja si canalul magistral de irigatii prin deschiderea principala a viaductului de
150m.
Amplasarea in sud-estul tarii, la nord de orasul Galati (cca. 33,6 km incepand din zona
Branistea-Traian pana la intersectia cu DN 2B, la sud-vest de localitatea Giurgiulesti) face ca
traseul propus spre construirea Variantei ocolitoate Galati sa se suprapuna cu ariile naturale
protejate - aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0121 Lacul Brates, aria de protectie
speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si sa se invecineze cu situl de
importanta comunitara ROSCI 0162 Lunca Siretului inferior si Parcul Natural Lunca Joasa a
Prutului Inferior.
1.7.1. Suprafete de teren care vor fi ocupate permanent
Suprafetele totale ale Variantei de ocolire ce sunt ocupate permanent : 181,70 ha.
1.8 Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului

(dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de înalta tensiune etc., mijloacele de constructie
necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta
integritatea ariei naturale de interes comunitar
Pentru realizarea proiectului Varianta de Ocolire Galati sunt necesare o serie de lucrari
de relocare a urmatoarelor obiective:
 retele electrice de transport energie de 110kV, 200kV si 400kV;
 retele elctrice de joasa si medie tensiune;
 retele de gaze de distribuite si transport;
 retele de apa;
 retele de telecomunicati pentru diversi operatori;
54
Tabelul centralizator al unitatilor existente ce necesita relocare pentru realizarea

Variantei de Ocolire Galati este prezentat in tabelul nr.2 – pag. 23.
1.9 Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei

de implementare a proiectului
Pentru finalizarea proiectului ce propune lucrari de arta viaducte, poduri, pasaje, pe o
lungime de 33,600 km ca lucrarile pentru realizarea Variantei de ocolire Galati au o durata de
executie de 42 luni.
Avand in vedere infrastructura rutiera creata nu se prevad lucrari de inchidere si
monitoring postinchidere intrucat investitia va avea functiune permanenta.
1.10 Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului

Principala activitate generata de implementarea proiectului Varianta de Ocolire Galati
va fi cea de transport rutier.
Activitati secundare rezultate:
 Activitati de servicii conexe legate de exploatarea infrastructurii rutiere;
Realizarea Variantei de Ocolire Galati are un impact favorabil, intrucat se vor realiza o
serie de deziderate precum:
 descongestionarea traficului din orase, eliminarea blocajelor de trafic la
intrarea/iesirea din localitati si cresterea vitezei de deplasare (in afara
localitatilor), contribuind astfel la reducerea timpului de transport si la cresterea
sigurantei;
 transferul traficului national si international in afara localitatilor, ceea ce conduce
la reducerea impactului transportului asupra mediului;
 sporirea considerabila a capacitatii de circulatie;
 reducerea degradarii si a uzurii arterelor existente, datorita suprasolicitarilor
cauzate de traficul greu;
 reducerea semnificativa a poluarii mediului prin reducerea noxelor si zgomotului
produs de aglomerarea traficuluipe infrastructura rutiera existenta.
Varianta de ocolire Galati are ca scop devierea traficului de tranzit, in afara
municipiului, cunoscand ca in prezent legatura rutiera intre DN 25 – DN 26 – DN 24D – DN 2B
cat si legaturile rutiere cu Vamile Giurgiulesti si Oancea, se realizeaza prin traversarea
55
municipiului Galati, pe strazi destinate traficului greu si foarte greu si pe diverse strazi pentru
traficul usor.
1.11 Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativ cu PP care este în procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata
de interes comunitar
Limitele evaluarii in ceea ce priveste impactul cumulativ al proiectelor existente,
aflate in executie sau propuse au fost stabilite pe baza unor factori determinati de:
 Natura proiectelor aflate in vecinatatea investitiei;
 Dimensiunea economica si spatiala a proiectelor ce fac obiectul evaluarii impactului
cumulativ;
 Distanta fata de zone protejate (arii naturale protejate ) si zone locuite;
Avand in vedere dimensiunea proiectului „Varaianta de Ocolire Galati” evaluarea

impactului cumulativ al proiectelor existente s-a realizat pe toata lungimea proiectului de
33,630 km avand in vedere un buffer de 5 km in jurul obiectivului.
Scara de timp pentru evaluarea impactului cumulativ

In urma identificarii planurilor si proiectelor ce pot produce un impact cumulativ, s-au
stabilit si principalele cai posibile de cumulare a impactului acestea prognozându-se asupra:
 Biodiversitatii locale;
 Asupra factorilor de mediu apa, aer, sol;
 Mediului social economic
În vederea determinarii caracteristicilor planurilor, programelor sau proiectelor

dezvoltate care ar putea genera impact cumulativ împreuna cu proiectul Variantei de Ocolire
Galati au fost analizate informatiile privind starea mediului si date privind proiectele aflate în
procedura de evaluare a impactului în zona ariilor naturale protejate cuprinse în reteaua
Natura 2000 situate în lungul centurii ocolitoare sau în zonele adiacente acestora, dar si
planurile si programele dezvoltate la nivel, regional si local.
Din studiile întreprinse în vederea identificarii impactului generat de realizarea
proiectului care face obiectul prezentului studiu se preconizeaza existenta unui impact
56
cumulativ cu o serie de proiecte pentru care s-au emis actele de reglementare, sau sunt în curs
de obtinere, respective:
 „Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru Zona Libera Galati din judetul Galati – Platforma I,
Etapa II, Parcelele U, R1 si culoarul de legatura”;
 „Linie electrica aeriana 400 kV dublu circuit între Galati Zona Libera si statia 400/110 kV
Smârdan”;
 Ferme si activitati agricole desfasurate pe intreg traseul Variantei de Ocolire Galati;
 Drumuri nationale si judetene existente: DN 25: Galati – Tecuci, DJ251 Galati – Cudalbi;
DN 26 Galati – Murgeni;
Fig. nr. 12 – Limitele valuarii impactului cumulativ
Scurta descriere a proiectelor identificate:

Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru Zona Libera Galati din judetul Galati –
Platforma I, Etapa II, Parcelele U, R1 si culoarul de legatura:
Proiectul care a generat PUZ-ul mai sus mentionat, presupune realizarea unei centrale
termoelectrice care va functiona pe carbune de import (transportat pe apa sau cale ferata) din
57
Ucraina sau Africa de Sud si care va avea la baza un ciclu termic cu parametrii
ultrasupracritici ai aburului viu. Centrala electrica va folosi apa pentru racire în circuit deschis
din Dunare. Proiectul mai include si constructia unei dane la Dunare, care va folosi la
descarcarea combustibilului adus cu barje sau la încarcarea zgurii si cenusii si /sau a gipsului
de la desulfurare, care se vor trimite în diferite locatii spre valorificare sau depozitare.
Din punct de vedere al protectiei atmosferice, centrala electrica este prevazuta cu cele
mai bune tehnici disponibile de reducere a emisiilor de pulberi, oxizi de azot si de sulf. În plus
centrala este pregatita pentru constructia viitoarea a unei instalatii de retinere a CO2 post-
combustie, în momentul în care aceasta tehnologie va atinge scara comerciala. Asa cum este
prevazut în proiect, echipamentele acestei noi centrale termoelectrice sunt de ultima
generatie, utilizarea parametrilor ultrasupracritici fiind una dintre tehnologiile, care abia au
atins scara comerciala, iar echipamentele de reducere a emisiilor poluante au fost proiectate
pentru a face fata, chiar unor limite de emisie mai exigente decât cele stabilite de normele
actuale din România sau Uniunea Europeana.
Asa cum este prevazut în studiile elaborate pentru obtinerea actelor de reglementare
constructia centralei termoelectrice, va produce o serie de poluari atmosferice accidentale si
în incinta amplasamentului cu praf degajat din constructii, spulberari de catre vânt a
pamântului excavat etc. Pentru evitarea acestor situatii, acolo unde este posibil se vor folosi
utilaje speciale, cum ar fi sistemele de stropire cu apa. Pentru platforme si plansee se vor
utiliza curatatoare industriale. Pamântul excavat care nu a fost distribuit uniform în alta
regiune si s-a depus în stiva, se va stropi periodic cu apa pentru a evita spulberarile de praf de
catre vânt. Se vor respecta toate standardele în vigoare pentru constructii referitoare la
protectia atmosferei.
Pe de alta parte utilajele care folosesc motoare cu ardere interna vor produce o poluare
atmosferica temporara asemanatoare celei produse de traficul rutier. Pe perioada de
exploatare, o centrala termoelectrica care utilizeaza drept combustibil conventional solid (în
acest caz huila din import) va produce urmatorii principali poluanti în gazele de ardere
evacuate la cosul de fum: bioxidul de sulf (SO2), oxizii de azot (NOx), Pulberile în suspensie
(fractiunea PM10).
Linie electrica aeriana 400 kV dublu circuit între Galati Zona Libera si statia
400/110 kV Smârdan: proiectul consta în realizarea unei linii electrice aeriene (LEA) de 400
58
kV dublu circuit între Zona Libera Galati si statia 400/110 kV Smârdan. Aceasta va avea ca
obiectiv deservirea centralei termoelectrice care se va construi de catre Enel în Zona Libera
Galati. La ora actuala în zona nu exista o linie electrica care sa poata transporta puterea
electrica de la noua centrala termoelectrica la statia electrica, cu pierderi de energie reduse.
Transportul energiei electrice la puteri mari se face la tensiuni ridicate pentru reducerea
pierderilor energetice. Astfel pentru a putea livra energia electrica generata de noua centrala
termoelectrica, în Sistemul Energetic National (SEN), este necesara constructia acestei linii
electrice de înalta tensiune.
O alta posibilitatea de utilizare a liniei electrice este aceea de racord la SEN a unor
consumatori importanti. Racordarea efectiva la SEN se va face în statia existenta 400/110 kV
Smârdan, prin extinderea acesteia. Legatura între statia electrica a noii centrale
termoelectrice si statia electrica de sistem Smârdan se va realiza prin intermediul unei linii
electrice aeriene (LEA) cu o tensiune nominala de 400 kV, dublu circuit. Selectia optima a
traseului LEA între cele doua puncte terminale s-a realizat astfel încât impactul asupra
mediului, cât si cheltuielile de implementare a investitiei sa fie minime. Localitatile în
apropierea carora se afla traseul liniei proiectate sunt: municipiul Galati, localitatile Vânatori
si Smârdan. Lungimea traseului LEA 400 kV dublu circuit între Zona Libera Galati si statia
400/110 kV Smârdan este de cca. 25 km.
2 INFORMATII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
2.1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar: suprafata, tipuri de
ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului etc
Traseul propus al Variantei ocolitoate Galati in lungime de 33,63 km se suprapune
partial cu ariile naturale protejate - aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0121 Lacul
Brates, aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si se
invecineaza cu situl de importanta comunitara ROSCI 0162 Lunca Siretului inferior si Parcul
Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior situat la o distanta de 2,5 km, conform fig. nr.13.
Ariile naturale protejate din zona studiata a Variantei de ocolire Galati au fost instituite
conform normelor legislative:
 ROSPA 0071 LUNCA SIRETULUI INFERIOR – ARIE DE PROTECTIE SPECIALA
AVIFAUNISTICA DECLARATA SIT NATURA 2000 prin HG 971/2011.
59
 ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior – SIT DE IMPORTANTA COMUNITARA –

declarat prin OUG 2387/2011 care modifica si completeaza pe OUG 1284/2007.
 ROSPA0121 Lacul Brates - ARIE DE PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA
DECLARATA SIT NATURA 2000 prin HG 971/2011
Fig. nr. 13 Arii naturale protejate in zona proiectului
Traseul Variantei de ocolire Galati, in plan orizontal, are o lungime de L=33,630

km si se desprinde din DN 25 prin Nodul rutier Traian, supratraverseaza DN 25 si calea ferata
Tecuci - Galati, traverseaza Vaile Branistea si Odobascu, apoi Valea Rusca Mare, dupa care se
indreapta spre nord – vest pe la originea Vaii Obreja, iar de aici spre sud – est, traversand
Balta Malina tot pe la origine, la sud de localitatea Smardan. Dupa traversarea DJ 251 Galati -
Smardan, traseul se indreapta spre nord – est, apoi printr-o curba la dreapta cu R = 4000 m si
un aliniament trece de pe zona de platou, in campia Bratesului si a Prutului. In continuare
printr-o alta curba la dreapta cu R = 3550 m, trece prin apropierea coltului din nord a Lacului
60
Brates, indreptandu-se spre DN 2B unde se racordeaza prin devierea acestuia, la cca. 3.5 km
inainte de Vama Giugiulesti.
Zonele proiectului ce se suprapun peste siturile Natura 2000 sunt identificate astfel:
 Km 0+000 – 1+000 – Nod rutier Traian intersectia cu DN 25 cu propunere de
deviere a cursului raului Barladel pe o lungime de 1806 m si realizarea unui viaduct
la km 1+ 240 cu o lungime de 457,8 m; Amplasamentul propus traverseaza terenuri
agricole, pasune si cursuri de apa situate in ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior si
la o distanta de minim 50 m de ROSCI 0162 – Lunca Siretului Inferior la limita sud-
estica; Suprafata implicata pe acest sector rutier este de 28 ha.
 Km 20 + 500 – Viaduct Brates (pasaj pecte CF Barlad-Galati si pod pecteraul Chineja
km 20+930) cu o lungime totala de 1404,8 m ce traverseaza zona caracterizate de
terenuri agricole, maluri de apa, curs de apa, situate in ROSPA 0121 – Lacul Brates;
Traseu Varianta km 20 +500 – km 33 +630 cu o lungime totala de 13,130 km unde
sunt proiectate un numar de 17 viaducte, poduri, pasaje si podete ce traverseaza o zona
caracterizata de terenuri agricole, curs de apa, canale de desecare si de irigatie situate in
ROSPA 0121 – Lacul Brates. Suprafata suprapusa cu arealul ariei de protectie speciala este de
91,784ha. Zonele traversate de acest sector sunt :
 parau Chineja in localitatea Vanatori;
 parau Ghimia;
 canale de desecare si irigatii
2.1.1. Informatii privind ariile naturale de interes comunitar – ROSCI0162 Lunca

Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior
Informatiile privind cele 3 arii naturale protejate sunt in conformitate cu formularele
standard Natura 2000 – http://www.mmediu.ro/beta/domenii/protectia-naturii-2/arii-
naturale-protejate/.
 ROSPA0071- Lunca Siretului Inferior
Caracteristici ale sitului:
Este o zona de subsidenta cu altitudini reduse (aprox.5m). Se întâlnesc paduri de lunca.
Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din
genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus si altele. Este o zona aflata în calea migratiei
numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta
61
alba, Ardea purpurea,Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser
anser, Anas querquedula, Anas clypeata, etc), ralide(Gallinula chloropus, Fulica atra),
charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa
limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo,
Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus
sp.) s.a.
Calitate si importanta:
Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judetelor Galati, Braila, Vrancea. Arii
naturale protejate de interes national, din judetul Galati, incluse
în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava si Balta Talabasca.
Genetic,Balta Potcoava este un lac de curs parasit al Siretului (sau de meandru). Nu a
putut fi desecat în urma actiunii de îndiguirea luncii
Siretului inferior, datorita suprafetei si adâncimii mai mare si datorita legaturii strânse cu
stratul de apa freatica.
Între balta Potcoava si râul Siret se afla paduri de lunca.
Vulnerabilitate:
Activitati antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: pasunat,pescuit,
vânatoare, extragere de nisip si pietris, poluarea apei.
Tabel nr. 5 – Localizarea sitului ROSPA 0071
LOCALIZAREA SITULUI
Suprafa Altitudine
Coordonatele sitului Regiunea biogeografica
ta Lungi (m)
Latitudine Longitudi sitului mea Mi Ma Me Alpi Contine Pan Step Po
ne (ha) sitului n. x. d. na ntala onic ica nt
(km) a ic
a
N 45s 52' E 27s 17' 30
42'' 6'' 36.492 0 2 33 X X
 ROSCI0162– Lunca Siretului Inferior

Situl Lunca Siretului Inferior cuprinde albia majora a râului in aval de Adjudul Vechi si
Homocea, pana in amonte de Municipiul Galati, la care se adauga mici portiuni de terasa (de
62
ex. trupul de padure Hanu Conachi), precum si partea inferioara a luncii unor afluenti ai
Siretului (ex. Raul Trotus, in aval de Urechesti, Râmnicu Sarat, Suha, Bârladel, Buzau). Situl se
întinde pe teritoriul judetelor Bacau (portiunea superioara a sitului situata pe Raul Trotus),
Vrancea, Buzau, Braila si Galati. Principalele clase de habitate identificate in sit sunt: Ape dulci
continentale (statatoare, curgatoare) - 45 %; Pajisti seminaturale umede, preerii mezofile -
18%; Culturi cerealiere extensive - 5%; Alte terenuri arabile - 5
%; Paduri caducifoliate - 25 %; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, cai de comunicatie,
rampe de depozitare, mine, zone industriale)- 2%.
Situl este localizat preponderent in lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu relief
predominant plan, tânar, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri,
depresiuni. Altitudinea variaza de la 5 m, in partea inferioara a sitului, la cca. 300 m in partea
superioara a sitului, pe Raul Trotus. Substratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri si
chiar pietrisuri in partea superioara, de vârsta cuaternara, care se prezinta sub forma de
straturi suprapuse orizontal. Reteaua hidrologica este reprezentata de Raul Siret si de
afluentii acestuia. Regimul hidrologic al râului se caracterizeaza prin revarsari periodice, in
principal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si noiembrie. Aceste revarsari au influenta
directa asupra vegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic al râului nu
influenteaza vegetatia forestiera. Climatul variaza dinspre amonte înspre aval, fiind
caracteristic etajului colinar in partea superioara a sitului si stepei, in partea mijlocie si
inferioara a sitului.. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviosol), iar pe terase apar
molisoluri (cernoziomuri).
Calitate si importanta:
Sit important pentru speciile de pesti reofili, reprezentând o portiune de râu relativ
putin afectata de activitati antropice.
Vulnerabilitate:
Fenomenul de uscare a arboretelor de vârsta mare este prezent din ce in ce mai
frecvent, ca urmare a scaderii nivelului apelor freatice din
albia majora. Apropierea localitatilor, accesibilitatea usoara a padurilor pe întreg perimetrul,
nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea si promovarea arboretelor din
salcâm, plopi euramericani si alte specii forestiere alohtone, pasunatul în padure, constituie
principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice. Extinderea domeniului construibil al
63
localitatilor limitrofe sitului in zona de lunca, diversificarea proprietatii asupra terenurilor din
sit, etc. constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului.
Desemnarea sitului
Aviz favorabil nr. 819/CJ/08.08.2005, pentru instituirea regimului de arie protejata,
eliberat de Academia Româna, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, in baza
documentatiei stiintifice alcatuite si înaintate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii
Biologice.
Tip de proprietate:
In situl Lunca Siretului Inferior padurile ocupa cca. 7500 ha, respectiv cca. 20 % din
suprafata sitului. Peste 6 500 ha sunt paduri de stat, iar diferenta sunt paduri private. Padurile
private apar pe raza OS Adjud, OS Focsani si OS Tecuci.
Tabel nr. 6 – Localizarea sitului ROSCI 0162
LOCALIZAREA SITULUI
Suprafat Lungi Altitudine
Coordonatele sitului Regiunea biogeografica
a mea (m)
Latitudine Longitudi sitului situlu Mi Ma Me Alpi Contine Pano Ste Po
ne (ha) i n. x. d. na ntala nica pic nti
(km) a ca
N 45s 46' E 30
22'' 27s20'33'' 25.081 0 2 47 X X
 ROSPA 121 – Lacul Brates

Situl se incadreaza in regiunea biogeografica stepica. La sud este marginit de Dunare, la
sud-vest de municipiul Galati, la nord de SPA-ul Lunca Prutului - Vladesti - Frumusita iar la est
de raul Prut. Cuprinde terenuri agricole, ape statatoare, mlastini si paduri de lunca. Actualul
lac este doar o mica parte din vechiul lac Brates, care a fost in cea mai mare parte desecat.
Calitate si importanta Situl se califica pentru populatiile speciilor: Anser albifrons –
C3, Branta ruficollis – C1, Chlidonias hybridus – C2, C6, Chlidonias niger – C6, Falco
vespertinus – C1, C6, Pelecanus onocrotalus – C2, C6. Situl se califica în conformitate cu
criteriul C4 pentru aglomerarile de pasari acvatice din timpul migratiei.
Vulnerabilitate Gradul actual al vulnerabiltatii este scazut. Situl poate fi afectat de
poluarea industriala precum si de folosirea pesticidelor in zonele agricole limitrofe.
64
Tabel nr. 7 – Localizarea sitului ROSPA 0121

LOCALIZAREA SITULUI
Lungi
Coordonatele sitului Suprafata Altitudine (m) Regiunea biogeografica
mea
Latitudine Longitudine sitului (ha) sitului Min Ma Med Alpi Contine Pano Step Pon
(km) . x. . na ntala nica ica tica
N
45.511389 E 28.131944 15681.70 0 54 1 X X
TIPURI DE ECOSISTEME SI HABITATE:

Tabel nr. 8 - ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior
Cod % CLC Clase de habitate
N04 2 331 Plaje de nisip
N06 17 511, 512 Râuri, lacuri
N07 4 411, 412 Mlastini, turbarii
N09 4 321 Pajisti naturale, stepe
N12 36 211 -213 Culturi (teren arabil)
N14 7 231 Pasuni
N16 22 311 Paduri de foioase
N26 8 324 Habitate de paduri (paduri în tranzitie)
Tabel nr. 9 - ROSPA 0121 – Lacul Brates

Culturi (teren arabil) inclusiv
N12 76 211 -213
culturi cu rotatie cu dezmiristire
N16 6 311 Paduri de foioase caducifoliate
Tabel nr. 10- ROSCI 0162 - Lunca Siretului Inferior

N04 4 331 Plaje de nisip
N07 5 411, 412 Mlastini, turbarii
N09 5 321 Pajisti naturale, stepe
N12 8 211 -213 Culturi (teren arabil)
N14 8 231 Pasuni
N16 34 311 Paduri de foioase
Habitate de paduri (paduri în
N26 11 324
tranzitie)
65
2.2 Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau

habitatelor de interes comunitar prezente, mentionate în formularul standard al ariei
naturale protejate de interes comunitar
 ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior

Tabel nr. 11 - Specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului
2009/147/EC
Populatie Sit
Cod Specie Cuibarit Iernat Pasaj Conserv Izolare Global
Rezidenta Pop.
A229 Alcedo atthis - 15-25 p - - D - - -
A029 Ardea purpurea - 5-12 p - - C C C C
A024 Ardeola ralloides - 5-10 p - - C C C C
100-150
A060 Aythya nyroca - 20-25 p - C B C C
i
380-450
A196 Chlidonias hybridus - 80-100 p - C B C C
i
A197 Chlidonias niger - 5-10 p - - B B C C
300-500
A031 Ciconia ciconia - - - D - - -
i
A081 Circus aeruginosus - 6-12 p - - C B C B
A038 Cygnus cygnus - - 4-10 i - C B C C
A027 Egretta alba - 15-30 p - 50-160 i C B C C
A026 Egretta garzetta - 20-45 p - 80-180 i C B C C
Gelochelidon
A189 - - - 5-10 i C B C C
nilotica
A135 Glareola pratincola - - - 10-14 i C B C C
A022 Ixobrychus minutus - 10-15 p - - C B C C
A338 Lanius collurio - 15-25 p - - D - - -
A339 Lanius minor - 20-35 p - - D - - -
A177 Larus minutus - - - 20-35 i D - - -
Nycticorax
A023 - 20-30 p - - C B C C
nycticorax
Pelecanus
A019 - - - 60-75 i C B B C
onocrotalus
A034 Platalea leucorodia - 5-20 p - C B C C
Recurvirostra
A132 - 5-12 p - 25-30 i C B C C
avosetta
A193 Sterna hirundo - 3-5 p - 30-50 i D - - -
66
Tabel nr. 12 - Specii de pasari cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei

Consiliului 2009/147/EC
Populatie
Sit
Cod Specie Rezident Cuibarit Iernat Pasaj Conserv Izolare Global
Pop.
a
A054 Anas acuta - - - 20-35 i D - - -
A056 Anas clypeata - - - 30-60 i D - - -
A052 Anas crecca - - - 50-80 i D - - -
170-
A050 Anas penelope - - - - - -
230 i
350-
A053 Anas platyrhynchos - 10-20 p - D - - -
500 i
A055 Anas querquedula - 1-3 p - D - - -
A051 Anas strepera - 3-5 p - 50-80 i D - - -
350-
A043 Anser anser - - - D - - -
500 i
100-
A059 Aythya ferina - 10-20 p - D - - -
150 i
A061 Aythya fuligula - 6-12 p - B B C C
A087 Buteo buteo - - - 20-35 i D - - -
Chlidonias
A198 - 5-12 p - B B C B
leucopterus
A036 Cygnus olor - 10-15 p - C B C C
A096 Falco tinnunculus - 10-15 p - D - - -
2500-
A125 Fulica atra - 30-45 p - C B C B
3000 i
200-
A459 Larus cachinnans - 18-25 p - D - - -
250 i
600-
A156 Limosa limosa - - - D - - -
1000 i
A230 Merops apiaster - 30-50 p - D - - -
A017 Phalacrocorax - - - 50-120 D - - -
67
carbo i
A005 Podiceps cristatus - 30-45 p - D - - -
A048 Tadorna tadorna - 2p - D - - -
150-
A161 Tringa erythropus - - - D - - -
200 i
300-
A162 Tringa totanus - - - D - - -
500 i
500-
A142 Vanellus vanellus - 30-45 p - D - - -
700 i
80-180
A179 Larus ridibundus - 25-35 p - D - - -
i
Legenda
Populatie: C – specie comuna, R - specie rara, V - foarte rara, P - specia este prezenta Evaluare
(populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativa Evaluare
(conservare): A - excelenta, B - buna, C - medie sau redusa Evaluare (izolare): A - (aproape)
izolata, B - populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-izolata cu o
arie de raspândire extinsa Evaluare (globala): A - excelenta, B - buna, C - considerabila
 ROSPA 0121 – Lacul Brates
Tabel nr.13 - Specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului
2009/147/EC
Populatie Reprod Sit
Cod Specie Iernat Pasaj Conserv Izolare Global
Rezidenta ucere Pop.
Pelecanus 280-
A019 - - - C C B C
onocrotalus 320i
A097 Falco vespertinus 10-15 p C B C C
200-320 1500-
A196 Chlidonias hybridus B B C B
p 3000 I
A197 Chlidonias niger 35-50 p B B C C
A396 Branta ruficollis 0-500 i C B C C
Legenda - Populatie: C – specie comuna, R - specie rara, V - foarte rara, P - specia este
prezenta Evaluare (populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D -
nesemnificativa Evaluare (conservare): A - excelenta, B - buna, C - medie sau redusa Evaluare
(izolare): A - (aproape) izolata, B - populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie, C -
68
populatie ne-izolata cu o arie de raspândire extinsa Evaluare (globala): A - excelenta, B - buna,

C – considerabila
Tabel nr. 14 - Specii de pasari cu migratie regulata nementionate în anexa I la Directiva

Consiliului 79/409/CEE
Populatie Sit
Cod Specie Cuibarit Iernat Pasaj Conserv Izolare Global
Rezidenta Pop.
2000- 8000-
A-41 Anser albiforms B C C C
3000 i 18000 i
2000-
A052 Anas crecca - - C B C C
2500i
100-
A050 Anas penelope - - - C B C B
150 i
1000-
A053 Anas platyrhynchos - - - C B C C
1300i
8000 -
A125 Fulica atra - - - C B C C
10000i
3000-
A459 Larus cachinnans - - - C B C C
4000i
1000-
A179 Larus ridibundus - - - C B C C
1200i
Legenda - Populatie: C – specie comuna, R - specie rara, V - foarte rara, P - specia este
prezenta Evaluare (populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D -
nesemnificativa Evaluare (conservare): A - excelenta, B - buna, C - medie sau redusa Evaluare
(izolare): A - (aproape) izolata, B - populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie, C -
populatie ne-izolata cu o arie de raspândire extinsa Evaluare (globala): A - excelenta, B - buna,
C - considerabila
 ROSCI -0161 – Lunca Siretului Inferior

Tipuri de habitate prezente în sit si evaluarea sitului în ceea ce le priveste
Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel.
Conserv.Global
3260 Cursuri de apa din zonele de câmpie, pâna la cele montane, cu
20 B C C B
vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion
6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B
91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis,
0,5 B C B B
Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor
69
râuri (Ulmenion minoris)

3270 Râuri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion 0,5 B C B B
rubri si Bidention
92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 9 A C B B
91I0 * Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. 0,2 C C B C
91E0 * Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior
0,3 B C B B
(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)
Legenda
Reprezentivitate: A - excelenta, B - buna, C - semnificativa, D - nesemnificativaSuprafata relativa: A
- 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelenta, B - buna, C -
medie sau redusaEvaluarea globala: A - valoare excelenta, B - valoare buna, C - valoare
considerabila
Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Iernat Pasa Sit Pop. Conserv. Izolare
j Global
1355 Lutra lutra P C B C B
1335 Spermophilus citellus P
Specii de amfibieni si reptile enumerate în anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Sit Pop. Conserv. Izolare
Iernat Pasaj Global
1220 Emys orbicularis P C B C B
1166 Triturus cristatus P C B C B
1188 Bombina bombina P C B C B
Specii de pesti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Ierna Pasa Sit Pop. Conserv. Izolare
t j Global
1130 Aspius aspius P C B C B
70
1149 Cobitis taenia P C B C B

2511 Gobio kessleri P B B C B
1124 Gobio albipinnatus P C B C B
1157 Gymnocephalus schraetzer P C B B B
1145 Misgurnus fossilis P C B C B
2522 Pelecus cultratus P C B C B
1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C B
1146 Sabanejewia aurata P C B C B
1160 Zingel streber P C B C B
1159 Zingel zingel P C B C B
Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Pasa Sit Pop. Conserv. Izolare
Cod Specie Populatie: Rezidenta Reproducere Iernat
j Global
1083 Lucanus cervus P C B C
C
1014 Vertigo angustior P?
Legenda:
Populatie: C – specie comuna, R - specie rara, V - foarte rara, P - specia este prezenta
Evaluare (populatie): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativa
Evaluare (conservare): A - excelenta, B - buna, C - medie sau redusa Evaluare (izolare): A -
(aproape) izolata, B - populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie, C - populatie ne-
izolata cu o arie de raspândire extinsa Evaluare (globala): A - excelenta, B - buna, C -
considerabila
2.3 Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar

afectate (suprafata, locatia, speciile caracteristice) si a relatiei acestora cu ariile naturale
protejate de interes comunitar învecinate si distributia acestora
Pozitionarea Variantei de Ocolire Galati în raport cu arealele cuprinse în reteaua

ecologica Natura 2000, parcurile nationale, rezervatiile naturale si monumentele naturii se
face dupa cum urmeaza:
71
 Km 0+000 – 1+000 – terenuri agricole, pasune si cursuri de apa situate in ROSPA

0071 – Lunca Siretului Inferior;
 Km 20 + 500 – Km 33 +630 - terenuri agricole, maluri de apa, cursuri de apa, situate
in ROSPA 0121 – Lacul Brates;
Descrierea functiilor ecologice a speciilor din aria de protectie speciala ROSPA

0071 – Lunca Siretului Inferior
72
Tabel nr. 15 – Statutul de conservare a speciilor din situl ROSPA 0071
Specie Categoria fenologica

protejata
inclusa în Originea
OUG IUCN
Directiva Cartea geografica Regim
Cod Denumire specie Denumirea populara 57/200 Red
pasari Rosie a S-E OV P OI (dupa trofic
7 List
vertebrat Vouss)
elor din
România
Specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC
A229 Alcedo atthis Pescarus albastru Anexa I Anexa 3 LC - - * - - LV IHT
A029 Ardea purpurea Stârc rosu Anexa I Anexa 3 LC  - * - - TK-MED ZOO
A024 Ardeola ralloides Stârcul galben Anexa I - LC  - * - - ET ZOO
A060 Aythya nyroca Rata rosie Anexa I Anexa 3 NT  - * - - TK-MED VEG
A196 Chlidonias hybridus Chirighita cu obraz alb Anexa I Anexa 3 LC - - * - - LV ZOO
A197 Chlidonias niger Chirighita neagra Anexa I Anexa 3 LC - - * - - HOL ZOO
A031 Ciconia ciconia Barza alba Anexa I Anexa 3 LC  - * * - PAL ZOO
A081 Circus aeruginosus Erete de stuf Anexa I - LC - - * - - PAL PR
A038 Cygnus cygnus Lebada de iarna Anexa I Anexa 3 LC - - - - * PAL MIXT
A027 Egretta alba Egreta mare Anexa I Anexa 3 LC  - * - - CO ZOO
A026 Egretta garzetta Egreta mica Anexa I Anexa 3 LC  - * - - LV ZOO
A189 Gelochelidon nilotica Pescarita râzatoare Anexa I Anexa 3 LC - - * - - LV ZOO
A135 Glareola pratincola Ciovlica ruginie Anexa I Anexa 3 LC  - * - - IN-AF INS
A022 Ixobrychus minutus Stârc pitic Anexa I Anexa 3 LC - - * - - LV ZOO
A338 Lanius collurio Sfrâncioc rosiatic Anexa I Anexa 3 LC - - * - - PAL NS
A339 Lanius minor Sfrâncioc mic Anexa I Anexa 3 LC - - * - - EU-TK INS
A177 Larus minutus Pescarus mic Anexa I Anexa 3 LC - - * * - PAL MIXT
A023 Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Anexa I Anexa 3 LC  - * - - CO ZOO
A019 Pelecanus onocrotalus Pelican comun Anexa I Anexa 3 LC  - * - - SAR IHT
A034 Platalea leucorodia Lopatar Anexa I Anexa 3 LC  - * - - SAR ZOO
73
A132 Recurvirostra avosetta Ciocîntors Anexa I Anexa 3 LC  - * - - TK-MED ZOO

A193 Sterna hirundo Chira de balta Anexa I Anexa 3 LC - - * - - HOL ZOO
L
Legenda:
Originea geografica: HOL – specie cu raspândire holarctica; LV – specie cu raspândire în lumea veche; SAR – specie cu raspândire sarmatica;
PAL – specie cu raspândire palearctica; TK-MED – specie cu raspândire turkestano-mediteraneana; CO – specie cosmopolita; ET – specie de tip etiopian;
EU-TK – specii de tip europeo-turkestanic, EU – specie de tip european.
Categoria fenologica: S-E – specie sedentara sau sedentar eratica; OV – oaspete de vara, P – specie de pasaj, OI – oaspete de iarna.
Regimul trofic: MIXT – specie omnivora; VEG – specie vegetariana; ZOO – specie zoofaga (considerând aici cele acre se hranesc cu diferite
nevertebrate, nespecializate pentru un anume grup de prazi); INS – specii insectivore; PR – specii pradatoare; IHT – ihtiofage
74
Tabel nr. 16 - Ecologia speciilor de pasari prezente în ariile naturale protejate

Cod Relatia speciei cu ROSPA
Specia Date bio-ecologice si etologice
specie 0071
A229 Alcedo atthis Descriere si identificare: În Romania este o specie
Marimea: 18 cm. Categorie fenologica: sedentara. Mod de cuibarit: tuneluri sapate în migrator partial. Larg
malurile abrupte din apropierea apelor începând din delta si pâna la cele montane. raspandit in lungul raurilor
Caracteristicile cuibului: adâncimea cuibului ajunge pâna la 140 cm si are un diametru bogate in peste in intreaga
de 14 – 15 cm; în fundul tunelului spatiul este largit iar cuibarul nu este captusit. tara. Efectiv: 2.000 - 4.000
Perioada de cubarit: aprilie - iulie. Numar de ponte pe an: 2 - 3. Numar de oua în ponta: perechi. Cuibareste in perechi
5 - 7. Timp de clocire: 19 - 21 zile. Timp de sedere în cuib a puilor. 25 - 27 zile. solitare, de regula, in
Hrana: pesti de talie mica, mormoloci dar si larve de insecte acvatice. Are obiceiul de a maluri abrupte, unde isi sapa
sta la pânda pe crengile de deasupra apei de unde se arunca asupra prazii care înoata. un tunel.
Este un bun înotator. În situl Lunca Siretului Inferior
Habitat: de-a lungul râurilor cu cursul lent, islazuri si balti cu mult peste. - Alcedo atthis este o specie
Habitatul pescarusului albastru este situat pe pante abrupte, rapoase sau împadurite, la clocitoare.
adapost de vânturi si de valuri, unde îsi poate construi, cu usurinta, cuibul, facând un
tunel destul de lung
Ecologie: Femela depune pâna la sase oua rotunde, albe, în aprilie si în iunie, pe care le
clocesc, 20 de zile, cu rândul, ambii parteneri. Puii sunt în stare sa paraseasca cuibul în
trei –
patru saptamâni, când se pot hrani singuri. Clocitul este precedat, însa, în mod firesc, de
parada nuptiala care presupune zboruri zgomotoase, fie razant, pe suprafata apelor, fie
la înaltimi, peste vârful arborilor.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: În multe tari europene, pescarusul albastru
este ocrotit prin lege (inclusiv la noi prin L407/2006), ceea ce a determinat o refacere a
numarului de pasari în diverse habitate. Specia este evaluata în Lista rosie IUCN ca fiind
cel putin îngrijoratoare
A029 Ardea Descriere si identificare: Specia este prezenta cu o
purpurea Marimea: 79-98 cm. Categorie fenologica: oaspete de vara, pasaj. Mod de cuibarit: mai - populatie de 42.000 perechi în
iunie. Cuibul îl construieste pe sol în stuf, fiind alcatuit din plante uscate. Cuibaresc în Europa. În România are statut
75

specie 0071
colonii mixte pe pamânt, în general în stufaris, uneori în tufisuri sau copaci ca si A. de oaspete de vara. Cuibareste
cinerea. Caracteristicile cuibului: realizat din fire de trestie, uneori din crengi. Depune rar în Transilvania, fiind mai
4-5 oua de culoare albastru verzuie. Puii sunt nidicoli. . numeros doar în Delta Dunarii.
Perioada de cubarit: aprilie - mai. Numar de ponte pe an: 1. Numar de oua în ponta: 4-5. Efectivul în România: 800 -
Timp de clocire: 25-28 zile. Timp de sedere în cuib a puilor. 60 zile. Cloceste numai 1.200 perechi.
femela. În situl Lunca Siretului Inferior
Hrana: pesti mici, dar si broaste si insecte, rareori soareci, pui de pasari si popândai. - Ardea purpurea este o specie
Habitat: lagune, lacuri, balti, râuri cu vegetatie bogata si deasa. clocitoare.
La noi este o pasare oaspete de vara, cuibarind mai ales în Dela Dunarii si în baltile cu
stuf compact din diverse alte zone. Toamna, prin septembrie-octombrie, migreaza în
sud, catre partile vestice ale Asiei si Africii, iar primavara se reîntoarce prin martie-
aprilie
Ecologie: În caz de pericol se camufleaza într-un mod asemanatoar cu buhaiul de balta.
Se hraneste cu peste, mici amfibieni. Cuibareste în stufarisuri, preferând coloniile mici,
împreuna cu alti stârci. Femela depune între 3 - 6 oua albastre în lunile aprilie-mai, iar
incubatia dureaza între 26 - 28 de zile.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Specie rara, amenintata cu disparitia pe
scara globala. Specie protejata. Vânarea sa este interzisa prin H.G. nr. 82 din 18
februarie 1998 (Monitorul Oficial nr. 97 din 2 martie 1998)
A024 Ardeola Descriere si identificare: Alcatuieste o p opulatie d e 2
ralloides Marimea: 47-52 cm Categorie fenologica: oaspete de vara, pasaj. Mod de cuibarit: în 7.000 p erechi î n E uropa. În
arbori sau tufisuri, pe sol, în stufaris sau în vegetatia de mlastina. Cuibaresc în mai - România are statut de oaspete
iunie, în colonii mixte cu Ardea cinerea, A. purpurea, Nycticorax nycticorax, de
Phalacrocorax pygmaeus, Plegadis falcinellus si Egretta garzetta. vara. Cuibareste în colonii
Caracteristicile cuibului: poate fi din trestie, stuf,rogoz sau crengi de salcie. Puii sunt mixte, în care deseori exista
nidicoli si sunt hraniti mai ales cu insecte acvatice. Numar de ponte pe an: 1. Numar de sute de cuiburi (delta). Rar si
oua în ponta: 4-6 oua de culoare albastru verzui.. Timp de clocire: 22-24 zile. Timp de sporadic în interiorul tarii.
sedere în cuib a puilor. 32 zile. Cel mai mult cloceste femela. Efectivul în România: 3.000-
Hrana: insecte, larve acvatice, pestisori, broscute, sopârle, moluste mici, crustacee, 4.000 perechi.
76

specie 0071
viermi si ceva hrana vegetala. În situl Lunca Siretului Inferior
Habitat: lagune, balti cu stuf, zone inundabile. Specie, prezenta în România ca oaspete Ardeola ralloides este o specie
de vara, îndeosebi în Delta Dunarii, dar si în baltile mai mari clocitoare.
Ecologie: Prefera regiunile cu mlastini si balti de apa dulce sau semi-sarata si bratele
lente ale râurilor mari. Ocazional cuibareste si în zone doar temporar acoperite de apa.
Femela depune între 3-5 oua, ce le cloceste în colonii mixte, pe copaci (salcie, arin) sau
în stuf, de multe ori asociat cu alte specii de stârci, unde pot exista sute de cuiburi, dar
în zonele cu efective reduse este solitar. Se hraneste cu larve insecte, dar si cu pesti si
amfibieni mici.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Specie amenintata pe scara globala.
A060 Aythya nyroca Descriere si identificare: Populatia globala estimata la
Marimea: 38-42 cm. Categorie fenologica: oaspete de vara, ocazional ierneaza si la noi 163.000-257.000 indivizi
pe apele neînghetate. Mod de cuibarit: la marginea apei, în desisurile de stuf. (Wetlands International
Caracteristicile cuibului: cuibul este construit din plante din imediata vecinatate, 2002). Delta Dunarii, Insula
captusit bogat cu puf si pene. Perioada de cuibarit: mai. Numar de ponte pe an: 1. Mica a Brailei si
Numar de oua în ponta: 7-11. Timp de clocire: 25-27 zile. Timp de sedere în cuib a lacurile/elesteele mari ale
puilor. 50-60 zile. tarii. Mai frecventa în estul
Hrana: mai mult vegetala vara: plante acvatice, lintita, seminte, radacini si animala României. Efectiv: câteva mii
iarna: crustacee, moluste, viermi, larve, insecte, broscute, pestisori Habitat: lacuri, de perechi.
mlastini cu vegetatie bogata, ochiuri de apa bine adapostite. Cuibareste în sudul si În situl Lunca Siretului Inferior
centrul Europei pe lacuri cu stufaris. Extrem de rara în România. rata rosie – Aythya nyroca este
Populatie: România detine cea mai mare populatie clocitoare din Europa, respectiv cca. întâlnita rar în pasaj si la
8000 de perechi. cuibarit.
Ecologie: Prefera zone umede cu ape dulci, dar ocazional cuibareste si în ape
saraturoase. Prefera apele dulci statatoare sau încet curgatoare, cu vegetatie acvatica
densa, cum sunt mlastinile, baltile, lagunele, lacurile, terenurile inundabile, canalele cu
adâncimea apei între 30-100 de cm. De obicei evita în timpul cuibaritului suprafetele
mari de apa fara vegetatie.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Specie amenintata pe scara globala. Nu
77

specie 0071
trebuie sa faca obiectul vânatorii.
A196 Chlidonias Descriere si identificare: În Romania este o specie

hybridus Marimea: 24 cm. Categorie fenologica : oaspete de vara, pasaj. Descriere: Penajul pare oaspete de vara. Numeroasa si
de la distanta albicios ca la chire, iar la o lumina foarte puternica culoarea închisa de pe larg sapandita mai ales in
partea inferioara a corpului poate fi confundata cu efectul unei umbre. Asemanarea cu Campia Romana si Delta
chirighita neagra este imediat evidenta prin zborul agitat, acrobatic, de obicei la mica Dunarii. In expansiune
înaltime deasupra smârcurilor si a pajistilor, de unde prinde insecte. Mod de cuibarire: teritoriala si numerica. Efectiv:
iunie - iulie. Cuibaresc în colonii. Cuibul îl amplaseaza pe frunze plutitoare, fiind format 6.000 – 10.000
din plante acvatice. Depune 2-3 oua de culoare albastra verzuie cu pete mai întunecate. perechi. Cuibareste in colonii,
Clocesc ambii parinti. Puii sunt nidifugi. construindu-si cuibul pe
Hrana: pesti, insecte acvatice si larvele lor. suprafata apelor putin adanci,
Habitat: de-a lungul litoralului, în apropierea lacurilor si a baltilor, în mlastini. : În fixandu-l de vegetatia
ultimele decenii a devenit o specie comuna zonelor cu lacuri din delta dar si în zonele plutitoare.
umede din estul si sudul tarii. Toamna migreaza si revine primavara când apare la În situl Lunca Siretului Inferior
sfârsitul lunii aprilie, ramâne pâna în septembrie. chrighita cu obraz alb -
Populatie: Împreuna cu populatiile existente din delta si din Complexul lagunar Razelm Chlidonias hybridus este o
– Sinoe, specia numara între 6000-10000 perechi pe întreg teritoriul national. specie clocitoare.
Ecologie: Cuibareste în zone umede, pe plante natante, unde femela depune pâna la 3
oua, de regula în colonii care numara mai multe perechi. Perechile cresc o singura serie
de pui pe an.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Este o specie ocrotita prin Legea
407/2006. Amenintari: pierderea si distrugerea habitatelor.
A197 Chlidonias Descriere si identificare: Efectiv: 3.000 – 6.000 perechi.
niger Marimea: 24-30 cm Categorie fenologica: oaspete de vara, pasaj. Mod de cuibarit: Cuibareste în colonii, pe ape
Caracteristicile cuibului: este format dintr-o gramada de trestii si alte plante acvatice, putin adanci cu vegetatie
captusit cu material fin care pluteste la suprafata apei construit pe frunze de nuferi plutitoare.
îngramadite ori pe aglomeratii de vegetatie plutitoare din stuf. Perioada de cuibarit: În situl Lunca Siretului Inferior
mai. Numar de ponte pe an: 1. Numar de oua în ponta: 3. Timp de clocire: 14-17 zile. chrighita neagra - Chlidonias
78

specie 0071
Timp de sedere în cuib a puilor: 4 saptamâni. niger este o specie de pasaj.
Hrana: insecte si larve acvatice, pestisori, mormoloci, broscute, dar si insecte terestre,
viermi etc.
Habitat: litoralul marii, lacuri adânci si întinse, mlastini. Specia utilizeaza habitate
umede cum sunt mlastinile apelor curgatoare si ochiurile de apa din zonele inundabile
Ecologie: În perioada iunie-iulie, femela depune 2-4 oua care sunt clocite de ambii
parteneri o perioada de 14-18 zile. Baza trofica a speciei este alcatuita din insecte, larve,
amfibieni si pesti de dimensiuni reduse.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Chirighita neagra este una dintre speciile la
care se aplica Acordul privind conservarea pasarilor de apa migratoare african-
eurasiatice (AEWA). De asemenea este o specie ocrotita prin Legea 407/2006, iar în
Lista rosie IUCN este evaluata ca fiind cel putin îngrijoratoare. Amenintari: pierderea si
distrugerea habitate.
A031 Ciconia Descriere si identificare: Populatia berzei albe pe glob
ciconia Marimea: 100 cm. Categorie fenologica: oaspete de vara. Mod de cuibarit: pe stâlpi de înregistreaza cca 166.000
telegraf, copaci înalti sau pe acoperisul din stuf sau sindrila al caselor. Caracteristicile perechi. În România are statut
cuibului: este o constructie mare reutilizata an de an, realizata din crengi si crengute în de
amestec cu iarba si pamânt; interiorul este captusit cu resturi de plante, fulgi si cârpe; oaspete de vara. Larg
înaltimea fata de sol: 5 – 10 m. Perioada de cuibarit: aprilie - iulie. Numar de ponte pe raspândita în România, în sate
an: 1. Numar de oua în ponta: 3 – 5. Timp de clocire: 31 - 34 zile. Timp de sedere în cuib si la periferia unor orase.
a puilor. 33 - 35 zile. Efectivul în
Hrana: nevertebrate diverse de talie mare (râme, gândaci, viermi, melci) dar si România: 4.000-6.000 perechi.
vertebrate de talie mica (broaste, sopârle, serpi, soareci). În situl Lunca Siretului Inferior
Habitat: araturi proaspete, câmpii ierboase si umede, mlastini. Cuibareste aproape în Ciconia ciconia este o specie de
exclusivitate în apropierea omului, pe sura, case, cosuri, claie, pomi, ruine sau pe stânci. pasaj.
În ultimele 4 decenii au început sa-si construiasca cuibul pe stâlpi de joasa
tensiune.Supravietuirea pe termen lung a speciei depinde de mentinerea în stare cât
mai naturala a locurilor de hranit preferate de berze – fânete, pasune, zone umede în
apropierea locurilor de cuibarit (800-3000 m în jurul cuibului).
79

specie 0071
Populatie: Populatia mondiala se estimeaza la 185.000 perechi, iar cel al Europei la
180.000 perechi.În România, conform ultimului recensamânt sunt cca. 5500 perechi.
Specia a disparut sau populatiile s-au diminuat în multe tari din vestul Europei în
ultimele 100 de ani.
În unele tari (ex. Spania) populatia speciei este în crestere. În România, datorita mai
ales desecarii excesive a zonelor umede în multe parti ale tarii populatia a suferit o
diminuarea accentuata. În ultimii 15 ani se pare ca populatia este stabila la nivel de
tara, cu unele fluctuatii locale.
Ecologie: Cuibareste aproape în exclusivitate în apropierea omului, pe sura, case, cosuri,
claie, pomi, ruine sau pe stânci. În ultimele 4 decenii au început sa-si construiasca cuibul
pe stâlpi de joasa tensiune. Berzele se întorc la locurile lor de cuibarit pe la sfârsitul lui
martie, începutul lui aprilie. De obicei masculul soseste primul, el de obicei îsi alege
partenera pentru un an. Aceeasi pereche poate cuibari împreuna mai mult decât un
sezon, partenerii fiind atrasi probabil mai mult de acelasi cuib, decât unul de celalalt.
Femela depune 2-7 (în general 3-4) oua albe. În România, puii ies din oua la începutul
verii, în iunie, dupa aproximativ 32 de zile de clocit. Eclozarea oualor nu are loc în
acelasi timp, ci se petrece în mod separat, în general la intervale de doua zile. Numarul
mediu al puilor este în general trei. În unii ani, acesta poate sa ajunga în mod
exceptional si la sase. Puii parasesc cuibul la mijlocul-sfârsitul lunii iulie. De la începutul
lunii august, berzele e aduna în stoluri mari si se pregatesc de migratiune.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Principalele probleme în protectia
berzelor: electrocutarea pe stâlpii liniilor de medie tensiune – este probabil cel mai
important factor direct periclitant pentru populatia României – se întâmpla mai ales în
iulie si august când puii parasesc cuibul, respectiv pasarile se aduna pentru migratie si
înnopteaza împreuna în multe cazuri pe stâlpi de medie tensiune. Eeducerea si
disparitia habitatelor de hranire – supravietuirea berzelor depinde în mare masura de
existenta unor zone propice hranirii – ca zonele umede, fânetele si pasunile. Aceste
pajisti din jurul localitatilor sunt printre cele mai periclitate habitate – ele fiind primele
care cad victima dezvoltarii infrastructurii
80

specie 0071
A081 Circus Descriere si identificare: În Romania este o specie

aeruginosus Marimea: 48-56 cm. Categorie fenologica: oaspete de vara, pasaj, oaspete de iarna. Mod oaspete de vara, intalnita rar
de cuibarit: în mlastini, la adapostul stufarisului. Caracteristicile cuibului: construit pe iarna. Raspandit mai ales in
pamânt, câteodata refolosit. Este o gramada mare de bete, stuf uscat, captusit cu iarba. regiunea de campie, in
Perioada de cuibarit: aprilie-iunie. Numar de oua în ponta: 3-6. Timp de clocire: 31-36 stufarisuri intinse. Aundenta
zile. Timp de sedere în cuib a 38-40 zile. Cloceste numai femela. Puii sunt nidicoli. maxima in Delta Dunarii.
Hrana: broaste, sobolani de apa, serpi, pesti, insecte mari, dar si pasari adulte (de Efectiv: 700 – 1.500
preferinta lisite), tinere sau pui de cuib, mai ales în perioada de hranire a puilor. perechi. Cuibareste in
Consuma cu placere si oua. stufarisuri intinse.
Habitat: Specie raspândita mai ales în regiunea de câmpie, în stufarisuri întinse.Zonele În situl Lunca Siretului Inferior
împadurite, regiunile muntoase si regiunile aride în care nu exista zone umede sunt Circus aeruginosus este o
neutilizate de aceasta specie. specie clocitoare.
Populatie: În Romania este o specie oaspete de vara, întâlnita rar iarna. Populatia
estimata la 1700 -2500 perechi.
Ecologie: Eretele de stuf este o specie migratoare la noi. Migratia de toamna se
desfasoara în lunile august –noiembrie.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Amenintari: distrugerea habitatelor,
utilizarea excesiva a pesticidelor, perturbari în timpul perioadei de împerechere.
Actualmente este o specie protejata în multe tari inclusiv la noi (legea 407/2006), iar în
Lista rosie IUCN este evaluata ca fiind cel putin îngrijoratoare.
A038 Cygnus cygnus Descriere si identificare: Specie ce cuibareste în
Marimea: 145-150 cm Categorie fenologica: oaspete de iarna. Descriere: Coloritul este extremitatea nordica a
complet alb, ciocul este spre vârf negru, iar la baza galben. Picioarele sunt negre. Mod Europei, în tundra pe lacuri si
de cuibarire: nu cuibareste în tara. De obicei cuibareste în nordul Siberiei, ierneaza la mlastini. Iarna
noi si primavara se întoarce spre locurile de reproducere. întâlnita, de obicei, de-a lungul
Hrana: mai ales vegetala: iarba, plante acvatice, seminte de ierburi, dar si viermi, coastelor si pe lacurile si
insecte, moluste, broaste, câteodata si pesti. cursurile de apa mai mari.
81

specie 0071
Habitat: : Ierneaza mai ales în tinuturile din Delta Dunarii si din zona complexului În situl ROSPA 0071
lacustru Razem, odata cu sosirea primaverii se reîntoarce spre locurile nordice de Lunca Siretului Inferior -
cuibaritlitoral, lacuri cu mari suprafete, zone inundabile. Cygnus cygnus este o specie
Ecologie: Cuibareste în extremitatea nordica a Europei, în tundra, pe lacuri cu vegetatie oaspete de iarna.
acvatica densa si în mlastini. Prefera lacurile înconjurate cu stuf sau padure, dar poate
cuibari si pe râuri, lagune, estuare. În timpul migratiei urmareste coastele maritime,
râurile mari si retelele de lacuri. Pentru iernat prefera habitatele umede, deseori se
hraneste pe terenuri arabile.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Specie ocrotita prin lege
A027 Egretta alba Descriere si identificare: Specia este prezenta cu o
Marimea: 90 - 118 cm. Categorie fenologica: oaspete de vara, pasaj, oaspete de iarna. populatie de 24.000 perechi în
Mod de cuibarit: în apropierea apei, pe copaci sau în stufarii. Caracteristicile cuibului: Europa. În România are statut
cuibul este alcatuit din crengi subtiri, iar în stufarii din trestie uscata. Perioada de de
cuibarit: mai - iunie. Numar de ponte pe an: 1. Numar de oua în ponta: 3-4 oua de oaspete de vara. Cuibareste în
culoare albastru verzuie. Timp de clocire: 25-26 zile. Clocesc ambii parinti. Timp de principal doar în Delta Dunarii,
sedere în cuib a puilor. 42 zile. Puii sunt nidicoli. rar în interiorul tarii. Putine
Hrana: majoritatea din pesti, dar consuma si insecte, broaste,pasari mici. Habitat: exemplare ierneaza în tara.
lagune, delta, lacuri cu suprafete întinse si putin adânci. Prefera baltile si lacurile cu apa Efectivul în România: 300-400
dulce, întinse, putin adânci, cu stuf si vegetatie palustra. De asemeni este prezenta în perechi.
mlastini, delte si lagune. În situl Lunca Siretului
Populatie: Populatia europeana este sub 24000 de perechi. În Rusia europeana Inferior Egretta alba este o
cuibaresc peste 10.000 de perechi, iar în restul tarilor europene între 2500 si 500 de specie rar clocitoare.
perechi.În tara noastra, cuibaresc între 700 – 1000 de perechi.
Ecologie: Egreta mare este oaspete de vara, fiind rar întâlnita iarna. Cuibareste pe
suprafetele compacte si întinse de stuf, în ape cu adâncimi mici de 1–1,5 m, pe locuri
mai ridicate, pâna la 2 m de suprafata apei, mai rar, în copaci sau arbusti. Sunt pasari
sociabile, dar cuiburile se gasesc la distanta între ele, într-o comunitate mai risipita. În
timpul migratiei, caracterul gregar nu este prea accentuat.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Specia este declarata Monument al Naturii
82

specie 0071
(Comisia Monumentelor Naturii), protejata prin Legea 13/1993 (Conventia de la
Berna), Directiva Pasari 79/409/EEC, Legea 13/1998 (Conventia de la Bonn), O.U.
57/2007 – Anexa III, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei salbatice. Vânatoarea este interzisa, specia fiind ocrotita prin
Legea 407/2006. Egreta mare este prezenta si în Lista Rosie a Pasarilor din România,
având statut de specie periclitata. În general este mai sensibila decât egreta mica la
deteriorarea conditiilor de mediu si la prezenta factorului antropic, de aceea se impune
respectarea legislatiei în vigoare si ocrotirea cuiburilor.
A026 Egretta Descriere si identificare: Specia este prezenta cu o
garzetta Marimea: 56 - 63 cm Categorie fenologica: oaspete de vara. Mod de cuibarit: aprilie - populatie de 94.000 perechi în
iunie. Cuibul îl construieste în arbori sau stuf, fiind alcatuit din plante uscate. Cuibaresc Europa. În România are statut
în colonii mixte cu Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Nycticorax nycticorax, de
Phalacrocorax pygmaeus. Numar de ponte pe an: 1. Numar de oua în ponta: 3-4 oua de oaspete de vara. Cuibareste în
culoare albastru verzuie. Timp de clocire: 20-24 zile. Clocesc ambii parinti. Timp de colonii mixte cu alte specii de
sedere în cuib a puilor. 41 zile. Puii sunt nidicoli. stârci. Putin numeroasa în
Hrana: pesti mici, insecte acvatice, broaste. unele puncte din interiorul
Habitat: fluvii, delta, terenuri cu tufisuri si ape, lacuri cu suprafete întinse dar nu prea tarii. Efectivul în România:
adânci. 2.500-3.000 perechi.
Populatie: Specia este prezenta cu o populatie de 94000 perechi în Europa. În Romania În sitului ROSPA 0071 Lunca
are statut de oaspete de vara., având un efectiv de 2500-3000 de perechi. Cuibareste în Siretului Inferior Egretta
principal doar în Delta Dunarii. garzetta este o specie
Ecologie: Egreta mica se hraneste cu pesti mici, broaste, serpi si alte vietuitoare de apa clocitoare.
pe care le prinde în ape putin adânci.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Egreta mica este declarata monument al
naturii si este protejata prin lege iar în Lista rosie IUCN 2008 este evaluata ca fiind cel
putin îngrijoratoare. Amenintari: distrugerea habitatelor.
A189 Gelochelidon Marimea: 38 cm. Categorie fenologica:oaspete de vara, pasaj. Mod de cuibarire: Populatia globalã a speciei este
nilotica Cuibaresc în colonii. Cuibul este amplasat direct pe sol, folosind denivelarile terenului estimatã la 79.000-310.000
pe care le captuseste cu alge si ierburi uscate. Perioada de cuibarit: mai - iunie. Depune indivizi (Wetlands
83

specie 0071
2-3 oua de culoare galbuie cu pete brun violacee. Clocesc ambii parinti. Puii sunt International
nidifugi. 2002).
Hrana: viermi, moluste, insecte (greieri, gândaci, libelule dar cu predilectie lacuste), Populatia europeanã este de
pesti si sopârle mici, mamifere mici. Mai putin legata de mare decât restul chirelor, cca 22.000 perechi. În
vâneaza mai ales pe deasupra uscatului, a baltilor de coasta si a pajistilor. România este o specie oaspete
Habitat: Este cea mai frecventa dintre sternidele de la noi, alaturi de chirighita neagra. de varã.
Nu este o specie migratoare, exemplarele fiind dispersate în numeroase locuri, însa Localizatã în complexul
indivizii din nord migreaza, petrecându-si iernile în sud. La noi în tara este oaspete de lagunar Razelm-Sinoe. În
vara (lunile IV-IX). Este rara la noi ca specie clocitoare. Se întâlneste îndeosebi în Delta prezent nu se cunosc locuri din
Dunarii si în lungul litoralului. Cuibareste atât în Delta Dunarii, cât si în alte regiuni cu Dobrogea de cuibãrit ale
balti, de obicei în colonii instalate pe “prundoaiele” plutitoare. Este localizata în zona acestei specii. În situl Lunca
complexului lagunar Razelm- Sinoe, unde a fost Siretului Inferior specia este o
gasita în mii de exemplare, dar si pe insula Sacalin. În prezent nu se cunosclocurile rar întâlnitã în pasaj.
dobrogene de cuibarit ale acestei specii, dar în lungul tarmurilor lagunelor se observa
cu regularitate, dupa mijlocul lunii iulie, familii cu 2-3 pui, hraniti de parintii lor.
Toamna migreaza spre locurile de iernare din vestul Africii, Marea Rosie, Regiunea
Golfului si tinuturile de coasta din sud-vestul Asiei pâna în India.
Populatie: Probabil nu mai mult de 40 perechi, ceea ce înseamna o diminuare
catastrofala în raport cu nivelul populational care fusese înregistrat acum 100 de ani.
Ecologie: Se întâlneste de regula în zona unor lacuri putin adânci, dulci sau salmastre,
situate în tinuturi aride, de preferinta în apropierea Marii si în acelasi timp a unor
câmpuri aride acoperite cu vegetatie ierboasa. Apare rar în interiorul tarii. Cuibareste
pe grinduri sau insule, între pâlcuri de plante scunde, de obicei, alaturi de alte specii de
sterna sau de pescarusi. Ponta este depusa prin luna mai-iunie, clocitul fiind asigurat, în
general, de femela.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Specie critic periclitata. Este protejata prin
Legea privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei si faunei salbatice. Masuri de protectie necesare: Identificarea coloniilor si
punerea lor sub protectie stricta, masura posibila prin faptul ca ele, daca exista, se afla
84

specie 0071
pe teritoriul Rezervatiei biosferei Delta Dunarii.
Cauzele disparitiei: deteriorarea biotopurilor de cuibarit (mai ales invadarea lor de
catre vegetatia palustra dulcicola) si a celor de hranire (intensificarea agriculturii,
diminuarea faunei de nevertebrate ca urmare a tratamentelor cu pesticide), posibila
distrugere a cuiburilor si puilor de catre pradatori sau de catre vite si oi
A135 Glareola Descriere si identificare: Populatia globala a speciei este

pratincola Marimea: 25-30 cm. Categorie fenologica: oaspete de vara. Mod de cuibarit: pe pamânt, estimata la 170.000–600.000
pe locuri uscate din apropierea apei, pe teren nisipos sau cu pietris. Caracteristicile indivizi (Wetlands
cuibului: foloseste adânciturile naturale, de exemplu o urma de copita sau o balega International 2002). Populatia
veche. Uneori este adapostit de un musuroi sau de tulpina unei buruieni. Perioada de europeana este de cca 18.000
cuibarit: mai - iunie. Numar de ponte pe an: 1. Numar de oua în ponta: 3 oua de culoare perechi. În România este o
verde maslinie cu pete negre dese. Timp de clocire: 17-18 zile. Timp de sedere în cuib a specie oaspete de vara.
puilor. 22 zile. Puii sunt la început nidicoli, apoi devin nidifugi. Raspândita în estul Dobrogei,
Hrana: insecte mari (gândaci, libelule, lacuste, cosasi, greieri, coropisnite). complexul lagunar Razelm-
Habitat: mlastini, terenuri nisipoase si întinse. : Ciovlica poate fi întâlnita în zonele Sinoe,
litorale ale Marii Negre si Marii Mediterane, cu o densitate mai mare în Peninsula nord-estul Munteniei, lunca
Iberica, Italia si zona Balcanica. În Romania poate fi întâlnita si pe cursul inferior al Dunarii (Calarasi). Efectiv:
Dunarii. 250-350 perechi. În situl
Populatie: În România sunt estimate 200-350 perechi, majoritatea fiind întâlnite în ROSPA 0071 Lunca Siretului
Dobrogea. Se pot observa colonii ale acestei specii la Histria. de la sfârsitul lunii aprilie Inferior - Glareola pratincola
pâna în septembrie. este o specie rar întâlnita în
Ecologie: Ciovlica prefera zonele aride si arse de soare (de exemplu noroi uscat de pasaj.
soare) dar mereu din apropierea apelor deoarece habitatul ideal al acestei pasari sunt
terenurile secate, lipsite de vegetatie.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Este o pasare rara în avifauna tarii noastre
si necesita masuri de conservare urgenta.
A022 Ixobrychus Descriere si identificare: În Romania este o specie
minutus Marimea: 35-38 cm Categorie fenologica: oaspete de vara. Mod de cuibarit: izolat, pe oaspete de vara. Frecvent si
85

specie 0071
pamânt, în stufarii, pe vegetatia frânta sau plutitoare, la înaltime mica deasupra apei, pe larg raspandit, oriunde exista
crengile joase din mlastini sau în tufisuri nu prea mari, rar în copaci. Caracteristicile stufarisuri dese. Efectiv:
cuibului: îl construieste în stuf, fiind alcatuit din tulpini si frunze uscate de papura si 10.000 – 20.000 perechi.
stuf. Perioada de cuibarit: mai - iunie. Numar de ponte pe an: 1. Numar de oua în ponta: Cuibareste in perechi izolate.
5-6 oua de culoare alba.. Timp de clocire: 16-19 zile. Clocesc ambii parinti. Timp de Cuibul este
sedere în cuib a puilor. 30 zile. Puii sunt nidicoli. realizat din trestie si diferite
Habitat: lacuri si balti cu malurile acoperite de papuris si trestie. alte plante. De regula, cuibul
Hrana: în special insecte acvatice si larve, dar si pestisori, broscute, mormoloci, lipitori, este izolat construit pe trestie
moluste, uneori chiar si câte un soarece, o sopârla sau un pui de cuib. veche cazuta la pamant, pe sol
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Este o specie protejata prin lege. Este una cu vegetatie bogata.
dintre speciile la care se aplica Acordul privind conservarea pasarilor migratoare În situl ROSPA 0071 Lunca
africaneurasiatice (AEWA). În Lista rosie IUCN 2008 este evaluata ca fiind cel putin Siretului Inferior starcul pitic
îngrijoratoare. Amenintari: distrugerea habitatelor în special în zonele de reproducere, este o specie cuibaritoare
utilizarea de pesticide. intalnita in majoritatea
habitatelor prielnice speciei –
lacuri si balti cu stufarisuri
intinse si dese.
A338 Lanius collurio Marimea: 18 cm. Categorie fenologica: oaspete de vara. Mod de cuibarit: cuib construit În Romania este o specie
în tufisurile si luminisurile din padurile de foioase, în arbori sau arbusti spinosi, pe oaspete de vara. Larg
izlazuri, fânete sau lunci, la mica înaltime fata de sol. Caracteristicile cuibului: este raspandit. Abundenta maxima
construit din crengute, radacini, muschi, frunze; captusit cu material vegetal fin sau par, se
lâna si puf de pasare. Perioada de cuibarit: mai - iunie. Numar de ponte pe an: frecvent inregistreaza la deal si campie.
1. Numar de oua în ponta: 5 - 6 oua de culoare variata (galbene, brune, verzi, roscate) cu Efectiv: 400.000 – 800.000
pete întunecate.. Timp de clocire: 15 - 16 zile. Cloceste numai femela. Timp de sedere în perechi. Sfranciocul rosiatic
cuib a puilor: 12 - 16 zile. Puii sunt nidicoli. apartine tipului de fauna
Habitat: terenuri degajate si cu tufisuri multe, de-a lungul vailor largi ale râurilor european. Este o specie
montane. migratoare ce populeaza
Hrana: diferite insecte (lacuste, gândaci, muste, fluturi, viespi, bondari, plosnite, margini de paduri, hatisuri,
libelule), vertebrate mici (sopârle, soareci, pasarele mici). Are obiceiul de a-si crea poieni cu mult subarboret etc.
86

specie 0071
rezerve de hrana înfigând diverse animale de talie mica în tepii unor tufe. În situl ROSPA 0071 Lunca
Populatie: Populatia europeana este constanta. Între anii 1970 - 1990 specia s-a aflat Siretului Inferior sfranciocul
întrun declin moderat, dar în prezent sunt în Europa între 6.300.000 – 13.000.000 rosiatic este o specie comuna
perechi clocitoare. la cuibarit.
În România sunt estimate între 1.500.000 si 2.600.000 de perechi clocitoare.
Ecologie: Specia este oaspete de vara, ce prefera cuibareasca în arbori sau în arbusti.
Este prezent în lizierele padurilor mari de deal si de lunca, în poieni, în zone deschise
cu tufe multe, parcuri si gradini. Mai poate popula si maracinisurile aflate de-a lungul
pâraielor
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: În România specia este protejata prin
Legea 13/1993 (Conventia de la Berna), Directiva Pasari 79/409/EEC, O.U. 57/2007 –
Anexa III, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei si faunei salbatice.
Specia nu este permisa la vânatoare, fiind protejata prin Legea 407/2006.
A339 Lanius minor Descriere si identificare: În Romania este o specie
Marimea: 20 cm. Categorie fenologica: oaspete de vara. Mod de cuibarit: Cuibul este oaspete de vara. Specie larg
amplasat în arbustii spinosi sau în arbori, fiind construit din plante înflorite (pelin), raspanduta si relativ
captusit cu pene, lâna, fire de par. Perioada de cuibarit: mai - iulie. Numar de ponte pe numeroasa in
an: 1. Numar de oua în ponta: 4-5 oua de culoare verzui albastruie, cu pete brun zona de campie a tarii. Efectiv:
violacee.. Timp de clocire: 15 zile. Timp de sedere în cuib a puilor. 2 saptamâni. Puii 60.000 – 100.000 perechi.
sunt nidicoli. Habitat: peisaje descoperite, presarate cu arbori si arbusti, adeseori în Observat in locuri deschise, cu
zonele împadurite. Prefera regiunile deschise, zonele de silvostepa, liziere si culturile copaci izolati si tufisuri. În
agricole cu copaci izolati, tufisuri si subarbusti. Mai poate fi prezent si în livezi batrâne situl Lunca Siretului Inferior
si parcuri mari. sfranciocul cu fruntea neagra -
Hrana: insecte mari, melcisori, rareori pui de pasari si soareci. Îsi face rezerve de Lanius
mâncare fixându-le în spinii arbustilor. minor este o specie comuna la
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: În Europa specia se afla într-un declin cuibarit.
moderat continuu, iar în România este protejata prin Legea 13/1993 (Conventia de la
Berna), Directiva Pasari 79/409/EEC, O.U.57/2007 – Anexa III, privind regimul ariilor
87

specie 0071
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Specia
nu este permisa la vânatoare, fiind protejata prin Legea 407/2006. Populatia clocitoare
poate fi afectata de taierea pâlcurilor de arbori si de arbusti.
A177 Larus minutus Descriere si identificare: Cuibareste relativ rar în sud-
Marimea: 26 cm. Categorie fenologica: oaspete de vara, specie de pasaj. Descriere: este estul Deltei Dunarii si pe
cel mai mic din pescarusii din Europa. Seara, vâneaza insecte zburatoare deasupra lacurile din lungul litoralului.
stufarisului, ca pescarusul râzator, dar are un zbor considerabil mai rapid si mai Apare mai
elegant. De asemenea, prinde insecte de la suprafata apei. Mod de cuibarire: Cuibul este frecvent din nordul arealului
amplasat pe sol, fiind alcatuit din plante uscate. Perioada de cuibarire: aprilie - iunie. în perioadele de pasaj si iarna.
Depune 2-3 oua de culoare maslinie cu pete negre roscate. Puii la început sunt nidicoli, În situl Lunca Siretului Inferior
apoi devin nidifugi. -
Habitat: de-a lungul litoralului, deasupra marii, pe lacuri, în mlastini. : Ierneaza în jurul Larus minutus este o specie
Marii Mediterane si în tarile din vestul Europei. Pescarusul mic apare mai frecvent din identificata în timpul migratiei.
nordul arealului, în perioadele de pasaj si chiar iarna. Cuibareste relativ rar în sud-estul
Deltei Dunarii si pe lacurile din lungul litoralului.
Hrana: pesti, moluste, insecte acvatice si larvele lor, alge.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Specia nu este permisa la vânatoare, fiind
protejata prin Legea 407/2006.
A023 Nycticorax Descriere si identificare: Întilnit in sudul si centrul

nycticorax Marimea: 61 cm. Categorie fenologica: oaspete de vara, pasaj. Mod de cuibarit: cuibul îl Europei, in regiuni cu mlastini
construieste în arbori sau stuf, fiind alcatuit din crengi, fire de trestie si alt material si balti de apa dulce sau sarata.
vegetal, dispus radial. Perioada de cuibarit: mai - iunie. Numar de ponte pe an: 1. Numar Frecvent in baltile din Lunca si
de oua în ponta: 3-4 oua de culoare verzui albastruie. Timp de clocire: 20 zile. Cloceste Delta Dunarii, dar si in alte
numai femela. Cuibaresc în colonii mixte cu Ardea cinerea, A. purpurea, Ardeola zone inundabile din interiorul
ralloides, Phalacrocorax pygmaeus, Plegadis falcinellus si Egretta garzetta. Timp de tarii.
sedere în cuib a puilor: 7-8 saptamâni. Puii sunt nidicoli si sunt hraniti cu pesti mici, Cuibareste in colonii mixte cu
broscute si insecte acvatice. alte specii de starci si egrete.
Habitat: lacuri si balti cu vegetatie bogata. În timpul zilei sta cocotat pe un arbore, Cuiburile si le instaleaza in
88

specie 0071
arbust sau pe crengi uscate deasupra apei. salcii,
Hrana: pesti, broaste, lipitori, insecte acvatice, mormoloci, crustacee mici, moluste, dar si pe stufaris.
mici mamifere (soareci). În situl Lunca Siretului Inferior
Populatie: Populatia în Europa a fost evaluata la 60000 -120000 de perechi, iar în starcul de noapte - Nycticorax
România la aproximativ 8500-10000 de perechi. nycticoraxeste o pasare
Ecologie: Baza trofica a speciei se compune din pesti de dimensiuni mici, crustacee, clocitoare. La fel ca si în cazul
broaste, insecte si mici mamifere. Clocitul începe în luna mai, când femela depune 3-8 speciei
oua într-o singura ponta. Clocitul dureaza 22 de zile si este efectuat de catre ambii
parteneri. Puii zboara la 40-50 zile.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Specia nu este permisa la vânatoare, fiind
protejata prin Legea 407/2006. Amenintari: distrugerea habitatelor în special în zonele
de reproducere, utilizarea de pesticide.
A019 Pelecanus Descriere si identificare: Specia este prezenta cu o
onocrotalus Marimea: 140-190 cm. Categorie fenologica: oaspete de vara, pasaj. Mod de cuibarit: populatie de 6.700 – 11.000 în
Cuibaresc în colonii. Cuibul îl construieste în stuf sau pe plaur, pe bancuri joase de nisip, regiunea Palearctica. În
în stufaris, sapat în pamânt. Caracteristicile cuibului: cuibul este alcatuit din stuf, lipsit România
de captuseala sau cu putine fire de iarba. Perioada de cuibarit: aprilie-mai. Numar de are statut de oaspete de vara.
ponte pe an: 1. Numar de oua în ponta: 1 - 3 oua de culoare alb galbuie. Timp de clocire: Tipic pentru Delta Dunarii
29 - 30 zile. Timp de sedere în cuib a puilor: 10 saptamâni. Puii în prima parte sunt unde se afla cea mai amre
nidicoli, apoi devin nidifugi. colonie
Habitat: delta, litoral, lacuri si balti cu adâncime mica. Vara pot fi gasiti în regiunile din Europa, datorita protectiei
lacustre din sud-estul Europei, în special în Delta Dunarii. Toamna paraseste tinuturile de care beneficiaza aceasta
noastre, plecând sa ierneze în Delta Nilului, Regiunea Golfului. Iarna pot fi gasiti si în specie. Efectivul în România:
zona de coasta din sudul Asiei si golfuri. 3.000-3.500 perechi.
Hrana: exclusiv pesti, cu totul întâmplator broaste, pui de pasari, sobolani, raci. În situl Lunca Siretului Inferior
Populatie: În Europa mai sunt probabil sub 3500 de perechi clocitoare. pelicanul comun – Pelecanus
Ecologie: Cloceste în colonii în Delta Dunarii, pe formatiunile de plaur din zonele greu onocrotalus este întâlnit în
accesibile, sosind înca de la începutul lunii martie. Cuiburile sunt foarte apropiate între pasaj si în timpul migratiilor
ele. Ouale, de culoare alba, cu aspect cretos, de regula în numar de doua, fiind depuse în de hranire a pasarilor.
89

specie 0071
cursul lunii mai. Incubatia dureaza peste o luna, între 32 de zile si 34 de zile, fiind
asigurata de ambii parteneri, cu schimbul.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Specie rara, aflata sub protectia legii, a
carei numar este în continua scadere, din cauza combaterii facute de catre om.
A034 Platalea Marimea: 86 - 100 cm Categorie fenologica: oaspete de vara, pasaj. Mod de cuibarit: Specia este prezenta cu o
leucorodia cuibareste în stufaris sau în tufisurile joase, uneori în arborii batrâni. Cuibaresc în populatie de 8 900 - 15 000 în
colonii. Caracteristicile cuibului: este construit ca o platforma din trestie, resturi de Europa. Cuibareste pe o
plante uscate; cuiburile din trestie au 25-30 cm înaltime, vegetatia din jur fiind calcata suprafata
în picioare. Perioada de cuibarit: mai - iunie. Numar de ponte pe an: 1. Numar de oua în de peste 250 000 km2. În
ponta: 4 oua de culoare alba cu pete mici roscate. Timp de clocire: 21 zile. Clocesc ambii România are statut de oaspete
parinti. Timp de sedere în cuib a puilor. 4 saptamâni. Puii sunt nidicoli. de vara. Cuibareste în mici
Habitat: lagune, ape putin adânci, mlastini cu mult stuf la liziera padurilor. colonii impreuna cu alte specii
Lopatarul traieste în special în lagune marine si la gura de varsare a fluviilor în mare, în de stârci si egrete. Relativ mai
stufaris. Desi unele exemplare traiesc singure, adesea îsi fac aparitia în grupuri a câte 50 numeros doar în Delta Dunarii.
de pasari, în apele putin adânci, unde îsi cauta hrana. La noi în tara este întâlnit în Efectivul în România: 1.100-
special în Delta Dunarii, aici cloceste netulburat si profita de hrana abundenta. Toamna 1.500 perechi.
migreaza spre Valea Nilului, în Africa Centrala si de Sud-vest, în aceste regiuni îsi În situl Lunca Siretului Inferior
petrece sezonul rece. Platalea leucorodia este o
Hrana: moluste, crustacee, larve si insecte acvatice, mici pesti (tipari), broaste. specie cuibaritoare.
Populatie: Se estimeaza ca în România ar exista 1% din populatia europeana, dar
numarul exact nu este cunoscut. La nivel mondial populatia este apreciata între 66000-
140000 exemplare, fiind întâlnita în Europa, Asia, Africa si America.
Ecologie: Lopatarul cu picioarele lungi prefera lacurile cu nisip si mâl si râurile cu
curgere lenta, nu numai pentru faptul ca sunt bogate în hrana, dar mai ales pentru ca îi
ofera un habitat netulburat fara interventia omului.Lopatarul viziteaza atât apele
sarate cât si pe cele dulci, dar prefera apele lente, curgatoare fata de râurile rapide.
Lopatarii îsi procura hrana mai ales la rasaritul si apusul soarelui.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Aparitia acestuia este din ce în ce mai rara,
deoarece suprafetele pentru clocit si procurare a hranei sunt poluate si drenate
90

specie 0071
continuu.
A132 Recurvirostra Descriere si identificare: Populatia globala a speciei este

avosetta Marimea: 43 cm Categorie fenologica: oaspete de vara, pasaj. Descriere: Masculul estimata la 210.000–460.000
executa parada nuptiala. Mod de cuibarit: pe maluri, în lagune cu apa sarata sau indivizi (Wetlands
semisarata, pe insule plane, pe bancuri de nisip sau namol, pe pasuni, uneori în International 2002). Populatia
vegetatie sau pe sol cu scoici. Uneori cuiburile dese formeaza adevarate colonii. europeana este de cca 57.000
Caracteristicile cuibului: are forma plata, cu putin material vegetal uscat, fara perechi. În România este o
captuseala. Perioada de cubarit: mai - iunie. Numar de ponte pe an: 1. Numar de oua în specie oaspete de vara.
ponta: 4 oua de culoare ocru gri, patate cu cenusiu si brun. Timp de clocire: 22-24 zile. Raspândit în Dobrogea, Delta
Timp de sedere în cuib a puilor: 6 saptamâni. Puii sunt nidicoli. Habitat: lagune si golfuri Dunarii, complexul lagunar
adapostite, lacuri putin adânci de-a lungul litoralului marii. Hrana: viermi, moluste, Razelm-
crustacee mici, insecte acvatice si larvele lor (plosnite, tântari, muste), pesti mici, plante Sinoe, Câmpia Româna (Ianca,
acvatice de suprafata. Balta Alba, Amara), estul
Ecologie: Cuibareste în colonii destul de mari, în golfurile marine putin adânci, în Munteniei, lunca Dunarii
lagune si pe lacuri din stepe (mai ales salmastre). (Calarasi).
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Pasarea cu cioc întors este protejata prin Efectiv: 200-350 perechi. În
lege, nu se vâneaza. situl Lunca Siretului Inferior
Recurvirostra avosetta este o
specie rar întâlnita la cuibarit
si în pasaj.
A193 Sterna Descriere si identificare: În România are statut de
hirundo Marimea: 38-40 cm. Categorie fenologica: oaspete de vara, pasaj. Mod de cuibarit: oaspete de vara. Cuibareste în
Cuibaresc în colonii. Cuibul este amplasat pe insule de vegetatie uscata, plaje de nisip.. mici colonii. Larg raspândita în
Caracteristicile cuibului: este o adâncitura aproape plana, necaptusit sau captusit regiunea câmpiei, mai ales an
saracacios cu materiale vegetale din vecinatate, precum si cu câteva pene. Perioada de delta, unde este o sepecie
cuibarit: mai - iulie. Numar de ponte pe an: 1-2. Numar de oua în ponta: 2-3 oua de comuna. Efectiv: 4.00-8.000
culoare galben verzuie cu pete cenusii sau brune. Timp de clocire: 20-33 zile. Cloceste perechi.
numai femela. Timp de sedere în cuib a puilor: 28 zile. Puii sunt nidifugi. În situl Lunca Siretului Inferior
91

specie 0071
Habitat: de-a lungul litoralului, pe lacuri cu suprafete întinse, terenuri noroioase. - Sterna hirundo este o specie
Oaspeti de vara, populatii stabile la noi în tara. Sunt prezente pe timpul verii în toata rar întâlnita la cuibarit
tara în habitate acvatice, zone de litoral. Populatii mai mari se gasesc în Delta Dunarii si si în pasaj.
luncile râurilor mari
Hrana: viermi, crustacee, insecte (în special libelule), pesti.
Ecologie: Cuibaresc mai ales în delta, zonele de ses si litoral, în perechi izolate sau în
colonii mici, în diferite balti si plaje, unde cuiburile pot fi apropiate. Locul predominant
de clocit este Delta Dunarii.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Este o pasare migratoare protejata.
92
Tabel nr. 17 Dinamica speciilor de pasari din aria naturala protejata ROSPA 0071
Dinamica si perioadele de stationare in Lunca Originea
Categoria fenologica
Siretului Inferior geografica Regim
Nr. Specia
(dupa
Cuibaritor
trofic
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII S-E OV P OI
Vouss)
1. Alcedo atthis ispida Linnaeus, 1758 * LV IHT
2. Ardea purpurea purpurea Linnaeus, 1766 * TK-MED • ZOO
3. Ardeola ralloides (Scopoli, 1769) * ** ET • ZOO
4. Aythya nyroca (Giildenstadt, 1770) ** TK-MED • VEG
5. Chlidonias hybrida hybrida (Pallas, 1811) ** *** LV • ZOO
6. Ciconia ciconia ciconia (Linnaeus, 1758) * *** PAL • ZOO
Circus aeruginosus aeruginosus (Linnaeus,
7. * PAL • PR
1758)
8. Cygnus cygnus (Linnaeus, 1758) * PAL - MIXT
9. Egretta alba (Linnaeus, 1758) * ** CO - ZOO
10. Egretta garzetta garzetta (Linnaeus, 1766) * ** LV - ZOO
11. Gelochelidon nilotica * * ZOO
Glareola pratincola pratincola (Linnaeus,
12. * * IN-AF • INS
1766)
13. Ixobrychus minutus minutus (Linnaeus, 1766) * LV • ZOO
14. Lanius collurio collurio Linnaeus, 1758 * PAL INS
15. Lanius minor (J.F. Gmelin, 1788) * EU-TK INS
16. Larus minutus Linnaeus, 1766 * * PAL - MIXT
Nycticorax nictycorax nictycorax (Linnaeus,
17. * CO • ZOO
1758)
18. Pelecanus onocrotalus Linnaeus, 1758 * * SAR - IHT
19. Platalea leucorodia leucorodia Linnaeus, 1758 * SAR • ZOO
20. Recurvirostra avosetta Linnaeus, 1758 * * TK-MED • ZOO
21. Sterna hirundo hirundo (Linnaeus, 1758) * * HOL • ZOO
Legenda:
93
Originea geografica: HOL - specie cu raspandire holarctica; LV - specie cu raspandire in lumea veche; SAR - specie cu raspandire sarmatica;
PAL - specie cu raspandire palearctica; TK-MED - specie cu raspandire turkestano-mediteraneana; CO - specie cosmopolita; ET - specie de tip
etiopian; ARC - specii cu origine arctica; PLXE - specii de tip paleoxeric; EU-TK - specii de tip europeo-turkestanic; EU - specii de tip european; IN-AF
- specii de tip indo-african; SIB - specii de tip siberian; TK - specii de tip turkestanic; MO-TIB - specii de tip mongolo-tibetan; MED - specii de tip
mediteranean; TIB - specii de tip tibetan; PLXM - specii de tip paleoxeromontan; SI-CA - specii de tip sibiro-canadian.
Categoria fenologica: S-E - specie sedentara sau sedentar eratica; OV - oaspete de vara, P - specie de pasaj, OI - oaspete de iarna; * prezenta in
numar redus de exemplare; ** aparitie comuna; *** efective numeroase; • - specie cuibaritoare; ? - specie al carei cuibarit este posibil in zona .
Regimul trofic: MIXT - specie omnivora; VEG - specie vegetariana; ZOO - specie zoofaga (considerand aici cele acre se hranesc cu diferite
nevertebrate, nespecializate pentru un anume grup de prazi); INS - specii insectivore; PR - specii pradatoare; IHT – ihtiofage.
94
Tabel nr. 18 - Specii de pasari cu migratiune regulata in aria naturala protejate ROSPA 0071
Specii de pasari cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC
Specie Categoria fenologica Originea
Denumirea Directiva OUG IUCN Red
Cod Denumire specie protejata geografica Regim trofic
populara pasari 57/2007 List S-E OV P OI
inclusa în CR (dupa Vouss)
A054 Anas acuta Rata sulitar Anexa II/A Anexa 5C LC - - - * * PAL MIXT
A056 Anas clypeata Rata lingurar Anexa II/A Anexa 5C LC - - * * - HOL MIXT
A052 Anas crecca Rata pitica Anexa II/A Anexa 5C LC - - - - * HOL MIXT
Rata Anexa II/A
A050 Anas penelope Anexa 5C LC - - - * * PAL MIXT
fluieratoare
A053 Anas platyrhynchos Rata mare Anexa II/A Anexa 5C LC - - - * * PAL MIXT
Rata Anexa II/A -
A055 Anas querquedula Anexa 5C LC - - * - PAL MIXT
cârâitoare
A051 Anas strepera Rata pestrita Anexa II/A Anexa 5C LC - - * * - HOL MIXT
A043 Anser anser Gâsca mare Anexa II/A Anexa 5C LC - - * - - PAL VEG
Rata cu cap Anexa II/A
A059 Aythya ferina Anexa 5C LC - * - - - PAL VEG
castaniu
A061 Aythya fuligula Rata motata Anexa II/A Anexa 5C LC - - - - * PAL MIXT
Sorecar
A087 Buteo buteo - - LC - * - - - HOL PR
comun
Chlidonias Chirighita cu
A198 - - LC - - * - - PAL ZOO
leucopterus obraz alb
Lebada de
A036 Cygnus olor Anexa II/B - LC - - * * - PAL MIXT
vara
A096 Falco tinnunculus Vânturel rosu - Anexa4B LC - - * * - PAL ZOO
A125 Fulica atra Lisita Anexa II/A Anexa 5C LC - * - * - PAL MIXT
Pescarus
A459 Larus cachinnans Anexa II/B - LC - * - - - HOL MIXT
pontic
A156 Limosa limosa Sitarul de mal Anexa II/B - NT - - * * - PAL ZOO
A230 Merops apiaster Prigorie - Anexa4B LC - - * - - TK-MED INS
Phalacrocorax Cormoranul
A017 - - LC - * * * * LV IHT
carbo mare
Corcodelul
A005 Podiceps cristatus - - LC - - * - - LV ZOO
mare
A048 Tadorna tadorna Califar - - LC - * * - - SAR MIXT
95
A161 Tringa erythropus Fluerar negru Anexa II/B - LC - - - * - SIB ZOO

Fluierar cu
A162 Tringa totanus Anexa II/B - LC - - - * - PAL ZOO
picioare rosii
A142 Vanellus vanellus Nagâtul Anexa II/B - LC - - * - - PAL ZOO
Pescarus
A179 Larus ridibundus Anexa II/B - LC - * - - - PAL MIXT
râzator
Legenda:
CR - Cartea Rosie a vertebratelor din România
Originea geografica: HOL – specie cu raspândire holarctica; LV – specie cu raspândire în lumea veche; SAR – specie cu raspândire sarmatica; PAL – specie cu raspândire
palearctica; TK-MED – specie cu raspândire turkestano-mediteraneana; CO – specie cosmopolita; ET – specie de tip etiopian; EU-TK – specii de tip europeo-turkestanic, EU – specie
de tip european.
Categoria fenologica: S-E – specie sedentara sau sedentar eratica; OV – oaspete de vara, P – specie de pasaj, OI – oaspete de iarna.
Regimul trofic: MIXT – specie omnivora; VEG – specie vegetariana; ZOO – specie zoofaga (considerând aici cele acre se hranesc cu diferite nevertebrate, nespecializate
pentru un anume grup de prazi); INS – specii insectivore; PR – specii pradatoare; IHT – ihtiofage.
96
Nr.
Cod specie/Specia Date bio-cenologice
crt
1. A054 Anas acuta Marimea: 56 - 73 cm. Categorie fenologica: specie de pasaj.
Descriere: Destul de rara ca pasare, clocitoare în principal pe balti
montane, mlastini si balti de altitudini joase, lagune. Silueta
zvelta, data de gâtul si coada lungi. În zbor se remarca oglinda
maro îngusta. Ambele sexe au cioc gri. Masculul cu cap maro, gât
alb, cu coada ascutita în penaj nuptial. Femela pestrita (cafeniu
sau maro) foarte deschisa la culoare. Mod de cuibarire: mai -
iunie. Cuibul îl construieste în turbarii. Depune 7-9 oua de culoare
verde palid. Cloceste numai femela. Puii sunt nidifugi. Habitat:
lacuri, islazuri umede. Hrana: hrana mai mult vegetala, alge
marine.
2. A056 Anas clypeata Marimea: 51 cm. Categorie fenologica : specie de pasaj, oaspete de
vara. Descriere: Pe apa are din fata un aspect masiv, dat de ciocul
lung si latit spre vârf. Aripile au benzi late gri-albastre. În general,
culorile care se vad la mascul în zbor sunt foarte caracteristice.
Mod de cuibarire: aprilie - mai. Cuibareste în ierburi lânga ape
putin adânci, folosind o adâncitura de pamânt pe care o
captuseste cu ierburi. Depune 8-12 oua de culoare alb galbuie sau
verzi cenusii. Cloceste numai femela. Puii sunt nidifugi. Habitat:
balti cu stuf, mlastini inundate, ape cu adâncimi mici. Destul de
des întâlnita pe apele de câmpie putin adânci si acoperite cu
vegetatie. De obicei stau în cârduri mici, ascunse între plantele
palustre. Hrana: crustacee mici, insecte acvatice si larvele lor,
pesti mici, oua de broaste, alge verzi, frunze seminte. Se hraneste
noaptea.
3. A052 Anas crecca Marimea:25-30 cm. Categorie fenologica : oaspete de iarna.
Descriere: Ratoiul foarte colorat în penaj de primavara; de la
distanta arata închis la culoare, fiind caracterizat îndeosebi de
culoarea galben-albicioasa a subcodalelor laterale. Se aduna în
cârduri mari. Mod de cuibarire: nu cuibareste în tara. În alte
locuri cuibareste pe apele mai mici, de obicei dulci, din regiunile
montane, depresionare si de coasta. Habitat: lacuri, balti, islazuri
mici, mlastini inundabile. Hrana: în special vegetala: boabe,
seminte, ierburi, lintita, frunzele plantelor acvatice, dar si
animala: moluste, viermi, larve, insecte, mormoloci, icre etc.
4. A050 Anas penelope Marimea:25-30 cm. Categorie fenologica : oaspete de iarna.
Descriere: Mod de cuibarire: nu cuibareste în tara. În alte locuri
cuibareste pe apele mai mici, de obicei dulci, din regiunile
montane, depresionare si de coasta. Habitat: lacuri, balti, islazuri
mici, mlastini inundabile. Hrana: în special vegetala: boabe,
seminte, ierburi, lintita, frunzele plantelor acvatice, dar si
animala: moluste, viermi, larve, insecte, mormoloci, icre etc.
5. A053 Anas Marimea: 50-60 cm. Categorie fenologica: sedentara. Mod
platyrhynchos de cuibarit: pe sol, în ierburi, tufisuri, maracinisuri de pe insulele
mici, în scorburi de copaci, în apropierea apelor si chiar în cuiburi
vechi de ciori. Caracteristicile cuibului: este construit din resturi
97
Nr.
crt
de plante, frunze, iarba etc. si captusit cu pene si puf. Perioada de
cuibarit: martie. Numar de oua în ponta: 7-11. Timp de clocire:
26-29 zile. Timp de sedere în cuib a puilor. 7-8 saptamâni.
Cloceste numai femela. Puii sunt nidifugi si sunt îngrijiti numai de
femela. Habitat: lacuri, iazuri, râuri, balti, mlastini si câmpuri
cultivate. Hrana: este în special vegetala: seminte, graunte,
ierburi, frunze de plante acvatice, lintita, cereale, dar si animala:
moluste, viermi, larve, insecte, mormoloci, broscute, icre etc.
6. A055 Anas Marimea: 38 cm. Categorie fenologica: oaspete de vara, pasaj. Mod
querquedula de cuibarit: Cuibul este amplasat pe sol în ierburi, în apropierea
apelor, în stufaris. Caracteristicile cuibului: este o adâncitura cu
ceva plante, puf si câteva pene.. Perioada de cuibarit: aprilie-mai.
Numar de ponte pe an: 1. Numar de oua în ponta: 8-11. Timp de
clocire: 21-23 zile. Timp de sedere în cuib a puilor. 5-6 saptamâni.
Cloceste numai femela. Puii sunt nidifugi. Habitat: lacuri, balti si
râuri cu vegetatie bogata, câmpii inundate. Hrana: moluste mici,
insecte acvatice si larvele lor, pesti, oua de pesti si broaste,
diferite plante, seminte, graunte, cereale, ierburi.
7. A051 Anas strepera Marimea: 51 cm. Categorie fenologica: oaspete de vara,
pasaj. Mod de cuibarit: în desisurile înalte aproape de apa.
Caracteristicile cuibului: este construit din plante, puf si câteva
pene. Perioada de cuibarit: mai. Numar de ponte pe an: 1. Numar
de oua în ponta: 8-12. Timp de clocire: 25-27 zile. Timp de sedere
în cuib a puilor: 7 saptamâni. Habitat: lacuri si balti cu apa dulce,
iazuri, râuri cu curgere lenta si cu vegetatie bogata. Hrana: în
special vegetala: graunte, seminte, ierburi, frunze acvatice, lintita,
cereale, dar si animala: moluste, viermi, mormoloci, broscute.
8. A043 Anser anser Marimea: 76 - 93 cm. Categorie fenologica: oaspete de vara. Mod
de cuibarit: cuibul este amplasat pe locuri umede, în stufarii si pe
plaur vechi. Caracteristicile cuibului: construit din trestie, ierburi
si alte plante, captusit cu putin puf si pene mici. Perioada de
cuibarit: martie-aprilie. Numar de oua în ponta: 5-6. Timp de
clocire: 28-29 zile. Timp de sedere în cuib a puilor. parasesc
cuibul imediat dupa eclozare, însa sunt supravegheati de parinti
înca 8 saptamâni. Cloceste numai femela. Puii sunt nidifugi.
Habitat: lacuri, câmpuri cultivate, mlastini cu apa sarata sau dulce,
pasuni si miristi. Hrana: vegetal - iarba, plante furajere verzi,
cereale verzi, frunze de sfecla, boabe de cereale, seminte, rar
insecte acvatice.
9. A059 Aythya ferina Marimea: 46 cm. Categorie fenologica: oaspete de vara, pasaj,
oaspete de iarna. Descriere: Masculul are spate gri, dar nu
albicios ca la rata cu cap negru. Femela este mai putin
caracteristica, însa prezinta pe obraz o pata întunecata, difuza.
Capul este de forma triunghiulara cu cioc puternic si frunte plata.
Mod de cuibarire: mai - iunie. Cuibul îl construieste pe lacuri
mlastinoase bogate în stufaris. Iarna pe lacuri, bazine de
98
Nr.
crt
acumulare, cursuri lente de râuri, uneori în estuare, deseori pe
mare sau în denivelarile solului, fiind alcatuit din papura, stuf pe
care îl captuseste cu pene. Depune 6-11 oua de culoare ocru gri.
Cloceste numai femela. Puii sunt nidifugi. Habitat: lagune, lacuri,
balti, ochiuri de apa bine adapostite. Hrana: esential vegetala,
frunze, tije, seminte, rizomi de la plantele palustre, moluste,
crustacee, insecte acvatice de talie mica, ocazional pesti si broaste
mici.
10. A061 Aythya fuligula Marimea: 42 cm. Categorie fenologica : oaspete de iarna, pasaj, rar
oaspete de vara. Descriere: Masculul caracteristic, negru cu un
dreptunghi alb pe laturi si un mot lung care atârna. Femela are un
mot scurt si deseori o dunga îngusta alba la baza ciocului. În afara
sezonului de cuibarire în grupuri mari pe lacuri, bazine de
acumulare, balti sau pe ape litorale. Mod de cuibarire: mai - iunie.
Cuibul îl construieste pe sol. Depune 6-14 oua de culoare ocru
brun. Puii sunt nidifugi. Habitat: lacuri, mlastini de-a lungul
litoralului. Hrana: nevertebrate si plante acvatice.
11. A087 Buteo buteo Marimea: 50 - 56 cm. Categorie fenologica: oaspete de vara,
oaspete de iarna. Mod de cuibarit: cuibareste în arbori înalti din
paduri batrâne. Caracteristicile cuibului: cuibul este amplasat în
bifurcatia de la baza coroanelor si este folosit mai multi ani la
rând, este construit din ramuri, crengute, fire de iarba; captusit cu
fire de iarba; înaltimea fata de sol: 20 - 40 m. Perioada de
cuibarit: aprilie – iulie. Numar de ponte pe an: 1. Numar de oua în
ponta: 2 - 6. Timp de clocire: 30 - 35 zile. Timp de sedere în cuib a
puilor. 40 – 50 zile. Habitat: regiuni împadurite, zavoaie, terenuri
descoperite, chiar si în apropierea asezarilor omenesti. Hrana:
soareci, sopârle, insecte de talie mare.
12. A198 Chlidonias Marimea: 24 cm. Categorie fenologica : oaspete de vara.
leucopterus Descriere: În penaj de vara usor de recunoscut chiar de la
distanta prin corpul si subalarele de un negru intens, albul
stralucitor din zona cozii si culoarea albicioasa de pe supraalare.
Mod de cuibarire: mai - iunie. Cuibaresc în mici colonii. Cuibul
este amplasat pe lacuri, în mlastini, asezat pe plante plutitoare.
Depune 2-3 oua mici de culoare bruna cu pete cenusii si negre.
Clocesc ambii parinti. Puii sunt nidifugi. Habitat: de-a lungul
litoralului, lacuri, mlastini. Hrana: pesti, mormoloci, mici broaste,
viermi, diferite insecte acvatice, alge plutitoare.
99
Tabel nr. 19 - Descrierea functiilor ecologice a speciilor din aria de protectie

speciala ROSPA 0121 – Lacul Brates
Ecologia speciei
Nr.
Specia Date bio-cenologice
crt
1. A396 - Branta Descriere: (54 - 60 cm) Din familia Specie dependent de terenurile
Ruficollis gastelor prezente la noi are penajul cel agricole si umede.
mai frumos colorat, fiind si singura specie Prefera terenurile întinse cu
ce prezinta culoarea rosie in penaj. Gatul, deschidere si vizibilitate buna
pieptul si partile laterale ale capului au pentru a se putea feri de vânatori.
culoarea caramiziu aprins, iar restul Principalul sit pentru migratie si
penajului de culoare inchisa cu dungi pentru iernat a peste un milion de
albe. Ciocul este scurt si gatul relativ gros. pasari din nordul Europei il
Picioarele sunt de culoare cenusie iar constituie Dobrogea.
coada este ce culoare neagra. Se hraneste Distributia majora a populatiei de
in special cu iarba dar si cu seminte de Branta ruficollis este intalnita pe
cereale (grau, orz, porumb), insecte. teritoriul judetelor Constanta si
Reproducerea: Cuibareste in Rusia Tulcea modificandu-se frecvent pe
Siberiana, in peninsulele Gydan, Taymir si parcursul iernii, sub actiunea unui
Yamal. Masculul si femela fac cuplu pe complex de factori naturali si
viata. Femela depune in a doua jumatate a antropici, care influenteaza puternic
lunii iunie intre 3 si 7 oua de culoare alegerea teritoriilor de înoptare si
verde. Incubatia dureaza intre 23-25 de de hranire.
zile. Durata medie a iernatului este de 71
În situl ROSPA0121 Lacul Brates gasca cu zile (>1000 pasari) si 42 zile
gat rosu - Branta ruficollis este o specie (>10.000 pasari) cu variatii anuale
oaspete de iarna. intre 27-85 zile (>1000 pasari) si
intre 15-89 zile (>10.000 pasari).
Relevanta sitului pentru specie. În
formularul Natura 2000 situatia
populatiei acestei specii este notata
cu „C” – foarte redusa, ceea ce
reprezinta faptul ca cuibareste
foarte rar in aceasta zona.
2. A196 - Descriere: (28 cm) Corp atletic cu penaj În Romania este o specie oaspete de
Chlidonias diferit in functie de sezon. Vara adultul vara. Numeroasa si larg sapandita
hybridus este este gri deschis pe aripi, coada si pe mai ales in Campia Romana si Delta
spate, pe burta este de gri inchis spre Dunarii. In expansiune teritoriala si
negru crestetul este negru si obrazul alb. numerica. Efectiv: 6.000 – 10.000
Ciocul si piciorele sunt de culoare perechi. Cuibareste in colonii,
rosiatica. Iarna penajul devine albicios cu construindu-si cuibul pe suprafata
exceptia unei zone negricioase pe ceafa. apelor putin adanci, fixandu-l de
Ciocul si piciorele sunt de culoare neagra. vegetatia plutitoare. În situl
Reproducerea: femela depune pana la 3 ROSPA0121 Lacul Brates chrighita
oua in cuiburi facute in vegetatia din neagra - Chlidonias hybridus este o
apropierea baltilor. Cuibareste in colonii. specie clocitoare.
Hrana: consta din insecte sau pesti mici. Specia utilizeaza o varietate mare de
100
Ecologia speciei
Nr.
crt
Habitat: oaspete de vara ce se regaseste habitate ale zonelor umede dar
in preajma oricarui luciu de apa care ii prefera mlastinile apelor curgatoare
poate oferi hrana. si ochiurile de apa din câmpiile
inundabile, în special daca regiunile
învecinate sunt pasunate de vite
sau cabaline.
Cuibareste pe vegetatie emergenta
din apa sau pe plauri.
Relevanta sitului pentru specie. În
formularul Natura 2000 situatia
populatiei acestei specii este notata
cu „B”: densitate buna fata de media
la nivel national:15-2%
3. A197 - În Romania este o specie oaspete de vara. Habitat. Specia utilizeaza o varietate
Chlidonias Cuibareste colonial pe mlastini si lacuri. mare de habitate ale zonelor umede
niger In afara perioadei de cubarit intalnita mai dar prefera mlastinile apelor
ales de-a lungul coastelor. Efectiv: 3.000 – curgatoare si ochiurile de apa din
6.000 perechi. Frecventa si larg zonele inundabile. În afara
raspandita in estul tarii, sporadica in rest. perioadei de cuibarit este întâlnita
În situl ROSPA0121 Lacul Brates chrighita mai ales de-a lungul coastelor.
neagra – Chlidonias niger este o specie Cuibareste colonial pe mlastini si
clocitoare. lacuri.
Relevanta sitului pentru specie.
Situatia populatiilor de Chlidonias
niger este notata cu
“B” ceea ce semnifica faptul ca la
nivelul sitului cuibareste o populatie
cu densitate buna fata de media la
nivel national.
4. A097 – Falco Descrierea speciei Specie migratoare. Tipurile de
vespertinus Specia se aseamana cu vinderelul rosu habitate preferate: pajisti naturale,
(Falco tinnunculus) are însa coada mai tinuturi de câmpie necultivate cu
scurta; penajul masculului este dominat caracter stepic dar si, chiar daca mai
de culoarea albastra-cenusie, abdomenul rar, lunci înierbate, terenuri
si penele subcodale brun roscate, inelul mlastinoase în apropierea baltilor,
periorbital, culmen, mandibulele si cursurilor de ape. Ca habitat
picioarele rosii. Femela se aseamana cu secundar având scop de sursa
femele de vânturel rosu, poate fi usor trofica pot fi luate în consideratie
confundata cu aceasta; caracterul culturile agricole.
departajant este desenul pieptului lipsit În timpul migratiei formeaza
sau aproape lipsit de macule. Juvenilii asocieri de mai multe exemplare
sunt de obicei mai deschisi la culoare care poat fi observat de regula în
Reproducere amurg în zbor dar si poposind pe
Pasarile sosesc în teritoriu la jumatatea – sârmele de telegraf, plopii mai înalti;
sfârsitul lui aprilie cu toate ca am alteori apar aglomerari importante
101
Ecologia speciei
Nr.
crt
identificat în sit si sosiri mai timpurii. si în arboretele cu aspect de brâuri
Ouale sunt depuse în luna mai între al la margine de culturi agricole
doilea si ultimul patrar. Vindereii-de- recoltate sau în curs de recoltare.
seara folosesc drept vetre de asezare a Efectivul speciei în România: 600-
pontei cuburile vechi de cioara-de- 1.200 perechi.
semanatura (Corvus frugilegus), rar cioara În situl ROSPA0121 Lacul Brates
griva (C. cornix) sau cotofana (Pica pica). vânturelul de seara - Falco
Falco vespertinus este specie coloniala, la vespertinus este o specie rara la
care densitatea perechilor cuibaritoare cuibarit si pasaj.
este data de densitatea cuiburilor de Nu au fost semnalate cuibariri ale
cioara neocupate sau parasite. Au fost specie in zona analizata: terenuri
gasite si cuiburi izolate de Falco agricole zoan Badalan.
vespertinus. Ouale depuse de femele sunt
în numar de 4 (3-5), de culoarea lemnului
de stejar, brun – roscate, cu macule mai
închise si mai deschise ca nuanta pe
întreaga suprafata. Forma: scurt – ovala.
Incubatia dureaza 22-23 (27) de zile.
Specie diurna. În cautare de prada
executa zboruri la mica înaltime dupa
tipicul genului pe care îl reprezinta.
5. A019 – Generalitati: Specie rara, aflata sub Este oaspete de vara, cuibarind in
Pelecanus protectia legii, a carei numar este in stufarisuri si mlastini sau pe plauri,
ornocrotalus continua scadere, din cauza combaterii in colonii. Prefera zonele umde
facute de catre om. In Europa mai sunt intinse, balti si lacuri cu apa dulce,
probabil sub 3.500 de perechi clocitoare. regiunile mlastinoase, cu suprafete
Descriere: (140 -178 cm) : Pelicanul mari de stufaris. Populatia
comun imatur este de o culoare vizibil europeana este de aproximativ 4100
mai inchisa deasupra si are un sac gular de perechi si constituie mai putin de
galben. Pe frunte prezinta un penaj de o un sfert din populatia globala. În
forma asculit-triunghiuiara spre cioc, iar situl ROSPA0121 Lacul Brates
picioarele sunt roz¬maronii.. Puii sunt Pelecanus onocrotalus apare
maro-cenusiu deasupra si de un alb- accidental.
murdar dedesubt, primind haina alba a Nu colonizeaza terenurile agricole
adultilor abia dupa 3 - 4 ani. Penajul sau cursurile de apa : parauri, canale
adultilor este alb-roz. Sunt greoi pe sol, de irigaii. Prefera intinderile de apa
dar zboara cu multa usurinta, cu batai de bogata in hrana (peste).
aripi incete, urmate de planari. Se pot
ridica la mari inaltimi, zborul fiind de
obicei linear, dar, se rotesc deseori in
for¬matie si in stoluri. Cand inoata, corpul
lor se scufunda putin in apa.
Reproducerea : Cloceste in colonii in
Delta Dunarii, pe formatiunile de plaur
din zonele greu accesibile, sosind inca de
102
Ecologia speciei
Nr.
crt
la inceputul lunii martie. Cuiburile sunt
foarte apropiate intre ele. Ouale, de
culoare alba, cu aspect cretos, de regula in
numar de doua, fiind depuse in cursul
lunii mai. Incubatia dureaza peste o luna ,
intre 32 de zile si 34 de zile, fiind
asigurata de ambii parteneri, cu schimbul.
Habitat: Vara pot fi gasiti in regiunile
lacustre din sud-estul Europei, in special
in Delta Dunarii. Toamna paraseste
tinuturile noastre, plecand sa ierneze in
Delta Nilului, Regiunea Golfului. Iarna pot
fi gasiti si in zona de coasta din sudul
Asiei si golfuri.
Descrierea habitatelor si speciilor din aria de interes comunitar ROSCI 0162 –

Lunca Siretului Inferior
Prin tipurile natural-fundamentale de habitate identificate în zona de suprapunere a
ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI si protectie speciala ROSPA cu
amplasamentul proiectului Varianta de Ocolire Galati, s-a procedat la realizarea
corespondentei cu ,,Habitatele din România” (Donita, N., s.a.) si cu cele de interes comunitar
(,,Habitate Natura 2000”).
Habitatele prevazute în situl ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, mentionate în

Formularul Standard se regasesc în anexa II a Legii nr. 48 /07.04.2011, au grade de
conservare diferite, dupa cum urmeaza:
B - conservare buna:
 Habitat 91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus
excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)
 Habitat 3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si
Bidention
 Habitat 92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba;
 Habitat 91I0 Vegeattie cu silvostepa eurosiberiana cu Quercus ssp.;
 Habitat 91E0 Paduri aluviale;
C – conservare medie sau redusa:
103
 Habitat 3260 – Cursuri de apa din zonele de câmpie, pâna la cele montane cu
vegetatie Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion;
 Habitat 6440 Pajisti aluviale cu Cnidion dubii;
Specii de mamifere, amfibieni enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Specii de mamifere, amfibieni, reptile, nevertebrate si plante enumerate în anexa II a
Directivei Consiliului 92/43/CEE din situl ROSCI0162 – Lunca Siretului Inferior, din punct de
vedere al gradului de conservare cu trasaturile habitatului, care sunt importante pentru
speciile respective si al posibilitatilor de refacere se încadreaza în :
B: Conservare buna:
 Mamifere: Lutra lutra;
 Spermophilus citellus;
Specii de amfibieni: Emys orbicularis
 Triturus cristatus;
 Bombina bombina;
Specii de pesti: Aspius aspius
 Cobitis taenia;
 Gobio kessleri;
 Gobio albipinnatus;
 Gymnocephalus schraetzer;
 Misgurnus fossilis;
 Pelecus cultratus;
 Rhodeus sericeus amarus;
 Sabanejewia Aurata;
 Zingel streber;
 Zingel zingel;
Specii nevertebrate: Lucanus cervus
 Vertigo angustior;
Alte specii importante de flora si fauna:
 Felis silvestris;
 Habitatul 92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba
104
Pentru ROSCI 0161, habitatului Natura 2000 îi corespund urmatoarele tipuri de

habitate românesti:
 R4405 - Paduri dacice – getice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesius
 R4406 - Paduri danubian-panonice de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius
 R4407 - Paduri danubiene de salcie alba (Salix alba) cu Rubus caesius
 R4408 - Paduri danubiene de salcie alba (Salix alba) cu Lycopus exaltatus
Raspândire: frecvent în luncile de deal si de câmpie din toata tara, în Lunca Dunarii, si,
în parte, în etajul nemoral, în zona padurilor de stejari, ambele subzone, în zona de silvostepa
si de stepa.
Suprafete: circa 88.000 ha, în luncile râurilor afluente Dunarii si în Lunca Dunarii.
Statiuni: Altitudini 0–300 m. Clima: T = 12,5–10,00C, P = 350–600 mm.
Relief relativ variat: grinduri nisipoase din preajma albiei râurilor, suprafete slab
înclinate din lunci care fac legatura dintre grindurile de mal cu locurile joase de sub terasa,
precum si în portiunile cele mai joase din marile lunci în care apa din inundatii stagneaza timp
îndelungat. Roci: aluviuni nisipoase (la dealuri si cu pietris), lutoargiloase sau argiloase,
uneori stratificate. Soluri: de tip aluviosol, nisipoase, mijlociu-profunde pâna la profunde,
uneori scheletice, mezobazice, umede-ude, mai mult ori mai putin gleizate, mezotrofice-
eutrofice.
Structura: Conditiile descrise mai sus stimuleaza formarea unor structuri diverse.
Fitocenoze edificate de specii europene, nemorale si boreale, sau de specii eurasiatice
cu larga raspândire. Stratul arborilor, compus din plop alb (Populus alba), plop negru (P.
nigra), amestecuri ale acestora, salcii (Salix alba, S. fragilis), ulm (Ulmus laevis), frasin
(Fraxinus angustifolia), stejar pedunculat (Quercus robur), anin negru (Alnus glutinosa), dud
(Morus alba); are o acoperire variabila (30–90%) functie de vârsta si compozitia lor, care se
reduce în arboretele de vârste mai mari, înaltimi ale plopilor de 25–35 m, iar la salcii înaltimi
de 15–25 m la 100 de ani. Stratul arbustilor, dezvoltat variabil, compus din Cornus sanguinea,
Sambucus nigra, Viburnumopulus, Evonymus europaeus, Crataegus monogyna, Rosa canina,
Prunus spinosa, Amorpha fruticosa, s.a. Liane prezente: Vitis sylvestris, Clematis vitalba,
Humulus lupulus. La plopisuri stratul ierburilor si subarbustilor de regula puternic dezvoltat,
dominat de Rubus caesius si Galium aparine. La salcete stratul arbustilor lipseste din cauza
inundatiilor prelungite, iar stratul ierburilor este dominat de Polygonum hidropiper, Lycopus
europaeus, se dezvolta slab si târziu dupa retragerea apelor.
105
Valoarea conservativa: foarte mare la arboretele de plopi si mare la cele de salcie.

Compozitia floristica: Specii edificatoare: Populus nigra, Populus alba, Salix alba.
Specii caracteristice: –. Alte specii importante: Agrostis stolonifera, Althaea officinalis,
Aegopodium podagraria, Agrostis stolonifera, Bidens tripartita, Calystegia sepium, Cicuta virosa,
Eupatorium canabinum, Equisetum arvense, Equisetum palustre, Eupatorium cannabinum,
Galium aparine, Galium palustre, Glechoma hederacea, Iris pseudacorus, Lythrum salicaria,
Lycopus europaeus, Lysimachia nummularia, L. vulgaris, Mentha aquatica, Melandrium album,
Myosotis scorpioides, Physalis alkekengi, Polygonum hydropiper, Ranunculus repens, Rorippa
sylvestris, Ranunculus repens, Scutellaria galericulata, Sium latifolium, Solanum dulcamara,
Stachys palustris, Stellaria aquatica, Symphytum officinalis, s.a.
 Habitatul - 6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii

În amenajamentul U.P. III Zavoaiele Siretului acest habitat Natura 2000 ocupa o
suprafata de 9,4 ha ceea ce reprezinta 0,037 % din suprafata totala a sitului de interes
comunitar Lunca Siretului Inferior (ROSCI0162).
Pentru zona luata în studiu, habitatului Natura 2000 îi corespunde urmatorul tip de
habitat românesc:
- R3716 - Pajisti danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis si Alopecurus
pratensis
Raspândire: În luncile râurilor din Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea,
Moldova.
Suprafete: De la 1–2 ha pâna la zeci de ha, pe islazuri, în total circa 300–400 ha.
Statiuni: Altitudine: 100–350(400) m. Clima: T = 9,5–8,0 0C; P = 550–700 mm. Relief:
teren plan, pante foarte slab înclinate, terasele râurilor din câmpie. Roci: depozite aluviale,
nisipuri, luturi, fertile si bine aprovizionate cu umiditate, tot timpul anului. Soluri:
eutricambosoluri, usoare, humicogleice, gleiosoluri.
Structura: Speciile dominante realizeaza etajul superior al vegetatiei care atinge
înaltimea de 35–40(45) cm, dintre care mai reprezentative sunt: Poa pratensis, Festuca
pratensis, Dactylis glomerata, Agropyron repens, Agrostis stolonifera, Alopecurus pratensis,
Juncus effusus, Trifolium pratense. Etajul inferior este bine reprezentat de speciile: Lotus
corniculatus, Trifolium repens, Ranunculus repens, R. acris, Carex hirta, Lysimachia nummularia,
Potentilla reptans, Galium palustre. Pe lacovistile slab salinizate, din Moldova (Lunca Prutului)
106
si din Dobrogea (Grindul Lupilor) apare în cantitate apreciabila Alopecurus (ventricosus)

arundinaceus.
Valoare conservativa: moderata.
Compozitie floristica: Specii edificatoare: Poa pratensis, Festuca pratensis. Specii
caracteristice: Festuca pratensis, Alopecurus pratensis, Poa pratensis. Alte specii importante:
Poa palustris, Galium palustre, Juncus effusus, Holcus lanatus, Agrostis capillaris, Briza media,
Taraxacum officinale, Leucanthemum vulgare, Stellaria graminea.
 Habitatul - 3260 Comunitati danubiene cu Ranunculus aquatilis Si

Hottonia palustris
Raspandire:Crisana, Banat, lunca si Delta Dunãrii, sudul Moldovei.
Suprafete: În bazinele cu apã permanentã 0,5–2 ha, în Delta Dunarii suprafetele sunt de
3–4 ha.
Statiuni: Altitudine: 2 (5)–250 m. Clima: t = 10,5–90 C; P = 450–600 mm. Relief: bazine
acvatice cu apã permanentã dar nu mai adânci de 1–1,5 m. Substrat: aluviuni luto-nisipoase.
Structura: Vegetatia este alcãtuitã din specii acvatice submerse, dintre care mai
reprezentative sunt: Ranunculus aquatilis, Hottonia palustris, Myriophyllum verticillatum,
Ceratophyllum demersum. La suprafata apei se dezvoltã speciile ce realizeazã stratul natant al
fitocenozelor cu: Lemnaminor, L. trisulca, Hydrocharis morsuranae, Wolffia arrhiza, Salvinia
natans, Spirodela polyrhiza.
Valoare conservativã: mare.
Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Ranunculus aquatilis, Hottonia
palustris,Polygonum amphibium. Specii caracteristice: Ranunculus aquatilis, Hottoniapalustris.
Alte specii importante: Potamogeton natans, Ranunculus trichophyllus,Myriophyllum
verticillatum, M. spicatum, Ceratophyllum demersum, Lemna minor, L. trisulca, Spirodela
polyrhiza, Typha angustifolia, Phragmites australis.
Habitat - R5312 - Comunitãti ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa

crusgalli si Polygonum hydropiper
Rãspândire: Malul bazinelor acvatice cu acumulãri de material organic, în jurul
izvoarelor ce servesc pentru adãpatulanimalelor în timpul pãsunatului, din Banat,
Transilvania, Câmpia Dunãrii, Dobrogea si Delta Dunãrii.
107
Suprafete: De la câteva sute de metri pãtrati pânã la 2–3 ha în zonele mentionate.

Statiuni: Altitudine pânã la 350(450) m.
Clima: T = 11– -80 C; P = 350–650 mm.
Relief: teren plan sau foarte slab înclinat. Substrat: depozite aluviale, nisipuri ºi luturi.
Soluri: gleiosoluri, aluviosoluri.
Structura: Majoritatea plantelor dominante ºi caracteristice sunt cunoscute si sub
denumirea de buruieni de mlastinã,dintre care cele mai reprezentative sunt: Echinochloa crus-
gallis, Bidens tripartita, B. frondosa, Chenopodium polyspermum, P. hydropiper, P. lapathifolium,
Rorippa austriaca, Symphytum officinale, Chlorocyperus glomeratus, Rumex palustris. Acestea
ajung la 45–50 cm înãltime si realizeazã etajul superior al vegetatiei.
Plantele mai scunde, cum sunt: Alopecurus aequalis, Mentha arvensis, Chenopodiu
botrys, Ranunculus sceleratus realizeazã etajul inferior, care este mai slab reprezentat.
Valoare conservativã: redusã.
Compozitie floristica: Specii edificatoare: Polygonum lapathifolium, Bidens tripartita,
Polygonum hydropiper, Echinochloa crus-galli. Specii caracteristice: Bidens tripartita,
Polygonum lapathifolium, P. hydropiper. Alte specii importante: Rorippa austriaca, Bidens
frondosa, Chenopodium polyspermum, Chlorocyperus glomeratus, Rumex palustris, Veronica
anagalis-aquatica, Ranunculus sceleratus, Alopecurus aequalis, Bidens cernua.
Tabel nr. 19 – Relatia habitatelor din ariile naturale protejate cu obiectivele

proiectului „Variante de Ocolire Galati
Relevanta
Nr. Tip de
Caracteristice tipului de habitat proiectului fata de
crt habitat
situl Natura 2000
1. 1) Cursuri de apa din zona de câmpie pâna în Acest tip de habitat
etajul montan, cu vegetatie submersa sau nu este identificat
natanta din Ranunculion fluitantis si Callitricho- pe traseul Variantei
Batrachion (nivel scazut al apei în timpul verii) de Ocolire Galati.
sau muschi acvatici.
3260 Cursuri
2) Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans,
de apa din
R.
zonele de
HdR R2208
câmpie
Veg Ranunculetum aquatilis (Sauer 1947) Géhu
1961; Hottonietum palustris Tüxen 1937;
Callitrichetum palustris (Dihoru 1975) Burescu
1999.
108
Relevanta
Nr. Tip de
crt habitat
situl Natura 2000
2. 6440 Pajisti 1) Pajisti aluviale cu regim natural de inundare Acest tip de habitat
aluviale din apartinând aliantei Cnidion dubii, în conditii nu este identificat
Cnidion dubii climatice continentale pâna la subcontinentale. pe traseul Variantei
2) de Ocolire Galati.
HdR R3712, R3715, R3716
3. 91F0 Paduri 1) Paduri din specii cu lemn de esenta tare Acest tip de habitat
ripariene situate în albia majora a râurilor, expuse nu este identificat
mixte cu regulat inundatiilor în perioada cresterii pe traseul Variantei
Quercus nivelului apei, sau în zone joase, expuse de Ocolire Galati.
robur, Ulmus inundatiilor provocate de înaltarea apei
laevis, freatice.
Fraxinus HdR R4404, R4409, R4410, R4411
excelsior sau
Fraxinus
angustifolia,
din lungul
marilor râuri
(Ulmenion
minoris)
4. 3270 Râuri 1) Maluri namoloase ale râurilor din zona de Acest tip de habitat
cu maluri câmpie pâna în etajul submontan, cu vegetatie nu este identificat
namoloase cu pioniera anuala, nitrofila, din aliantele pe traseul Variantei
vegetatie de Chenopodion rubri p.p. si Bidention p.p. de Ocolire Galati.
Chenopodion Primavara si la începutul verii, acest habitat de
rubri si maluri namoloase se prezinta fara nici un fel de
Bidention vegetatie (ea dezvoltându-se mai târziu în
timpul anului). Daca conditiile nu sunt
favorabile, aceasta vegetatie se dezvolta putin
sau poate fi total absenta.
HdR R5312
5. 92A0 Zavoaie 1) Paduri de lunca (zavoaie) din bazinul Acest tip de habitat
cu Salix alba mediteranean si cel al Marii Negre dominate de nu este identificat
si Populus Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie pe traseul Variantei
alba înrudite cu acestea (44.141). Paduri de lunca de Ocolire Galati.
multistratificate mediteraneene si central-
eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix
spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp.,
Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus
angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plop
de talie mare domina de obicei coronamentul
prin înaltimea lor; acestia pot fi absenti sau rari
în anumite grupari vegetale, care sunt atunci
dominate de specii din genurile enumerate mai
109
Relevanta
Nr. Tip de
crt habitat
situl Natura 2000
sus (44.6).
HdR R4406
6. 91I0 * 1) Paduri xerotermofile de stejar din câmpiile Acest tip de habitat

Vegetatie de din sud-estul Europei. Clima este foarte nu este identificat
silvostepa continentala, cu o mare amplitudine a pe traseul Variantei
eurosiberiana temperaturilor. Substratul consta din loess de Ocolire Galati.
cu Quercus (soluri de tip cernoziom). Quercus robur, Q.
spp. cerris, Q. pedunculiflora si Q. pubescens domina
stratul arborescent al acestor paduri, care sunt
bogate în elemente stepice continentale si
geofite din Aceri tatarici-Quercion Zólyomi
1957.
2)
HdR R4138, R4146, R4148, R4156, R4157,
R4159
7. 91E0 * Paduri 1) Paduri de lunca de Fraxinus excelsior si Alnus Acest tip de habitat
aluviale cu glutinosa ale cursurilor de apa din zona de nu este identificat
Alnus câmpie si etajul colinar; galerii arborescente pe traseul Variantei
glutinosa si formate din exemplare înalte de Salix alba, S. de Ocolire Galati.
Fraxinus fragilis si Populus nigra de-a lungul râurilor
excelsior HdR R4401, R4402, R4405, R4407, R4408
(Alno-Padion,
Alnion
incanae,
Salicion
albae)
Tabel nr. 20 - Ecologia speciilor de fauna prezente în aria de interes comunitar

ROSCI 0162 – Lunca Siretului Inferior
Lutra lutra (vidra de apa dulce)

Descriere si identificare: Capul si trunchiul vidrei masoara 70-90 cm; coada are 35-
40 cm; înaltimea la greaban are 30 cm, urechea masoara 20- 28 mm; talpa posterioara
masoara 11-14 cm; are o greutate de 8 -11 (15) kg. Femela este mai mica decât masculul.
Capul este mic, lat si turtit. Urechile sunt rotunde, scurte, putin iesite din blana, acoperite de
un opercul membranos
110
Habitat: Raspândita din Europa pâna în Asia centrala si nordul Africii. Habitatelor lor
sunt râurile, lacurile si zonele mlastinoase. Vidra are nevoie de vegetatia bogata a malurilor,
precum si gauri abandonate de vulpi sau bursuci pe care le pot folosi. La noi, localizata în delta
si pe lânga râurile de munte bogate în pastravi, dar nu exista informaii relevante pentru
determinarea celor mai importante zone de conservare. Traieste în apa si pe uscat, având
vizuina cu doua intrari.
Raspândirea vidrei în Europa cât si la noi depinde de posibilitatea procurarii hranei ei
de baza: pestele. Tocmai de aceea biotopul vidrei îl constituie tarmurile împadurite ale apelor
curgatoare si statatoare, fie ele de munte sau de ses.
Populatie: Vidra este una dintre speciile prioritare pentru siturile Natura 2000. Nu
exista date privind numarul de vidre în România, nici distributia lor sau compozitia dietei lor.
Cunostintele despre distribuirea vidrei (Lutra lutra) în România, sunt limitate la câteva
observatii insulare. Dar totusi este cunoscut faptul ca vidra este înca larg raspândita, fiind
prezenta de-a lungul râuri, Dunare si Delta Dunarii, dar nu exista informatii relevante pentru
determinarea celor mai importante zone de conservare.
Ecologie: Vidrele pot trai uneori pâna la 10-12 ani, dar vârsta medie a acestora este
mai scurta. În captivitate, au ajuns la 22 de ani. Fiecare vidra are un teritoriu de-a lungul unui
curs de apa sau a tarmului. Teritoriile lor de vânatoare se pot suprapune într-o anumita
masura: zona unui mascul poate contine adesea zonele mai multor femele. Vidrele marcheaza
teritoriile lor, pâna la diferite repere sau locuri proeminente (pietre care se ridica din apa,
buturugi, poduri si punctele de intersectie ale râurile). Desi vidrele sunt animale teritoriale,
conflictele sunt rare - preferând evitarea reciproca. Dimensiunea teritoriilor lor de vânatoare
de-a lungul unui râu este de 7 km pentru femele si poate ajunge la 15 km pentru masculi.
Dimensiunea teritoriilor este determinata de disponibilitatea de hrana. Vidrele prin modul lor
de viata activ necesita multa energie, deci si o hranire corespunzatoare. O vidra adulta are
nevoie de a consuma o cantitate de hrana, care reprezinta 15% din greutatea sa, asta
înseamna 1,0 - 2,5 kg de peste pe zi. Vidrele sunt cele mai active în timpul serii si dimineata
devreme, atunci când vâneaza. Ele se pot deplasa pâna la 10 km în timpul unei nopti. Se
hranesc cu: insecte, pesti, broaste, raci si mamifere mici acvatice. Hrana de baza o constituie
pestele si desi sunt capabile de a prinde peste mare, prefera pestii de 20-30 cm si cel mai
adesea ele consuma cele mai mici exemplare, care sunt mai usor de prins. Din timp în timp, o
111
mare parte din hrana o constituie amfibienii (broastele, în primul rând). Ocazional, ele
consuma pasari, mamifere mai mici, raci, melci, crustacee, etc.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Anterior, vidra a fost vânata în România,
mai ales pe teritoriul Deltei Dunarii. În 1993, România a aderat la Acordul de la Berna. În
conformitate cu respectivul acord si cu Legea 103/1996 privind vânatoarea (completata prin
Legea nr 654/2001) vidra este o specie protejata. Vânatoarea sa este interzisa prin lege.
Deoarece vidrele nu mai pot fi vânate, interesul fata de ele a scazut.
Spermophillus citellus (popândaul)

Descriere si identificare: Specie tericola de galerie, de talie mijlocie (max. 22 cm), cu
urechi mici, rotunjite, coada scurta, par scurt si aspru. Picioare scurte, pentadactile; polucele
rudimetar, cu gheara abia vizibila. Picioarele posterioare mai lungi si mai robuste, folosite,
împreuna cu coada, la mentinerea posturii verticale, caracteristice. Pungile bucale bine
dezvoltate. Galeria este individuala si deschiderea ei este de cele mai multe ori verticala, fara
musuroi în jurul ei. Dimensiuni: cap+trunchi = 170-240 mm; lungimea cozii = 38- 80 mm;
lungimea urechii =7-10 mm; lungimea condilo-bazala = 39-44,5 mm; latimea zigomatica = 27-
30 mm;greutate = 170-290g.
Habitat: Popândaul are un habitat foarte specific, anume cel de stepa, cu vegetatie
ierboasa joasa si foarte joasa (pasuni si suprafete cu sol bine drenat), unde-si face galeriile.
Pentru galerii cauta taluzurile, haturile, digurile, pantele domoale. A fost semnalat si în
terenuri cultivate, mai ales cu plante perene (pentru a preîntâmpina riscul distrugerii
galeriilor). În România este raspândit de la nivelul marii pâna la cca. 450 m altitudine.
Populatie: Densitatea populatilor din vestul României se estimeaza la 5-6 indivizi/ha
iar în spatiul extracarpatic la 13-17 indivizi/ha. Date vechi estimeaza efectivul total al speciei
în România la cca 90 milioane indivizi, la o densitate medie de 15 indivizi/ha. Dar în zona
montana, colinara si de pasune a Dobrogei, pot fi numarate pâna la 100-150 de galerii/ha (ex.
Limanu, Valul lui Traian, Cetatea Enisala, Gura Dobrogei, Macin, etc). Date recente estimeaza
efectivul la 15 000 indivizi.
Ecologie: Popândaul este o specie diurna, cu maxim de activitate a.m. Este o specie
teritoriala, marimea teritoriului fiind foarte variabila dupa densitate si oferta trofica. Galeriile
sunt temporare si permanente (galerii de iernare). Este o specie omnivora, cu spectru trofic
relativ larg: seminte, radacini, flori, muguri, artropode terestre de talie mare, etc. Hibernarea
112
este obligatorie iar în verile foarte calduroase poate avea loc si o estivare (somn de vara).
Prolificitatea medie este de 4-5 pui, cu un singur ciclu de reproducere pe an. Perioada de
hibernare este din septembrie sau jumatatea lui octombrie pâna la sfârsitul lui mai, mijlocul
lui aprilie, dupa latitudine, altitudine si clima. Fluctuatiile populationale multianuale sunt
mari, determinate de accesul la reproducere, hrana, paraziti, etc, care pot duce la resorbtia a
pâna la 50% din embrioni. Perioada de reproducere începe primavara imediat dupa iesirea
din hibernare, când sunt frecvente luptele între masculi.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Specia este amenintata pe tot arealul din
cauza destelenirii pasunilor stepice pentru culturi agricole. În plus, în România populatiile de
popândau sunt afectate de scaderea numarului turmelor de oi si invadarea pasunilor de catre
vegetatia ierboasa înalta, improprie pentru aceasta specie
Specii de amfibieni si reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE
Emys orbicularis (broasca testoasa de apa)
Descriere si identificare: Specie monotipica, dulcicola, diurna; forma si coloritul
carapacei se modifica odata cu vârsta: la juvenili carapacea este rotunda, iar la adult se
alungeste devenind ovala; coloritul initial este cenusiu închis, aproape negru, iar adultul are
carapacea brun-închis pâna la negru patata cu galben, iar plastronul este galben sau brun.
Carapacea este putin bombata, comparativ cu speciile terestre, iar plastronul plat la femela si
usor concav la mascul.
Coada este mai lunga la masculi decât la femele, atingând 2/3 din lungimea carapacei.
Femelele sunt mai mari decât masculii: media 159 mm la femele, si doar 150 mm la
masculi.
Habitat: Traieste în ape dulci, lin curgatoare si statatoare, mai ales iazuri, lacuri, cu
malurile acoperite de vegetatie; selecteaza habitatele însorite, cu sol nisipos necesar
depunerii pontei. Altitudinal ajunge pâna la aproximativ 700 m.
Populatie: Specia a fost mult mai comuna în trecut, având o distributie mult mai larga
decât în zilele noastre. Distrugerea sau degradarea habitatelor naturale a dus la o distributie
în mozaic a acestei specii, cu populatii mici, izolate, amenintate cu disparitia
Ecologie: Hrana consta din nevertebrate, pesti, amfibieni. Se hraneste doar în apa. În
timpul iernii, precum si vara, în perioadele de seceta, indivizii se refugiaza în mal, unde
113
metabolismul se reduce, pâna la reaparitia conditiilor optime. Este ovipara, femela se

deplaseaza uneori destul de departe de apa pentru a depune cele 3-16 oua într-o groapa pe
care o sapa cu membrele posterioare. Puii apar dupa 90-100 zile de incubatie. Uneori,
embrionii pot hiberna în ou, eclozând doar în primavara urmatoare. Sexul puilor este
dependent de temperatura: din ouale tinute la temperaturi mai scazute (pâna la 25°C) vor iesi
masculi, iar din ouale tinute la peste 30°C vor iesi doar femele.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Este inclusa în Anexa 2 a Conventiei
CITES. Este inclusa în Lista Rosie a UICN ca amenintata, si în lista rosie a vertebratelor la nivel
national (Botnariuc si Tatole, 2005). Este inclusa în Anexa 3 a OUG 57/2007 ca specie a carei
protectie necesita desemnarea ariilor speciale de conservare, precum si în Anexa 4A a
aceluiasi act normativ, printre speciile de interes comunitar, strict protejate.
Pâna în prezent nu a fost luata nici o masura practica de conservare. Este necesara
identificarea celor mai importante populatii de testoase de apa si luarea de masuri de refacere
si conservare a habitatelor naturale care adapostesc aceste populatii.
Triturus cristatus (tritonul cu creasta)

Descriere si identificare: Este cea mai mare specie de triton din România, având
dimensiuni de pâna la 16 cm, femelele fiind mai mari decât masculii. Corpul este robust, oval
în sectiune. Capul este relativ lat, cu botul rotunjit si nu are santuri longitudinale. Lungimea
cozii este mai mica sau egala cu a corpului.
Pielea este rugoasa atât dorsal cât si ventral, presarata cu numeroase glande. Coloritul
dorsal este brun închis spre negru, uneori cu nuante brun-roscate, cu pete negre, neregulate,
de dimensiuni variabile. Pe lateral, inclusiv pe cap, sunt prezente puncte albe mai mult sau
mai putin numeroase. Coloritul ventral este galben pâna spre portocaliu, cu pete negre,
neregulate, ce alcatuiesc un desen mozaicat.Gusa este colorata extrem de variabil, de la galben
la negru, frecvent cu pete albe, de dimensiuni variabile. În perioada de reproducere masculii
au o creasta dorsala înalta si dintata, care începe din dreptul ochilor, lipseste în dreptul
membrelor posterioare si se continua apoi cu creasta caudala, la fel de bine dezvoltata dar
lipsita de zimti. Pe laturile cozii este prezenta o dunga longitudinala lata, alb- sidefie. La
femele portiunea inferioara a cozii este colorata în galben spre portocaliu. Cloaca este umflata
si neagra la masculi, mai ales în perioada de reproducere. La femele cloaca nu este umflata iar
deschiderea cloacala este colorata în galben.
114
Habitat: Este o specie predominant acvatica, preferând ape stagnante mari si adânci,
cu vegetatie palustra. Deseori poate fi întâlnita în bazine artificiale (locuri de adapat, iazuri,
piscine). În perioada de viata terestra prefera pajistile umede. Datorita dimensiunilor mari nu
se reproduce în balti temporare mici. Este frecvent în iazuri si lacuri, mai ales daca exista
vegetatie acvatica în care sa se poata ascunde.
Populatie: Populatiile sunt într-un declin accentuat pretutindeni în Europa în special
datorita distrugerii habitatelor, introducerii de pesti. Nu exista studii populationale la
nivelnational si putine la nivel european.
Ecologie: Reproducerea are loc în martie iar adultii pot ramâne în apa pâna în mai-
iunie. Fecundarea este interna iar transferul spermatoforului se realizeaza în urma unei
parade sexuale complexe, fara amplex (partenerii nu se ating). Desi depune numeroase oua
(peste 100), multe nu se dezvolta datorita unor frecvente mutatii cromozomiale. Ouale sunt
mari, de 2-4 mm, de culoare alba. Este o specie extrem de vorace, hranindu-se atât cu
mormoloci cât si cu tritoni mai mici sau larve. Pe uscat poate fi gasit în vecinatatea apei. În
pofida dimensiunilor mari se deplaseaza repede, atât în mediul acvatic cât si în cel terestru.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Conform listelor rosii, specia este
considerata vulnerabila la nivel national, în anumite zone chiar periclitata, în special datorita
degradarii si distrugerii habitatelor acvatice de reproducere si a fragmentarii habitatelor
terestre adiacente. Mentinerea habitatelor acvatice existente, precum si crearea de noi
habitate acvatice acolo unde acestea au fost distruse si asigurarea de coridoare de dispersie,
va permite mentinerea unor populatii viabile. Este inclusa în anexa 2 printre speciile a caror
conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare.
Bombina bombina (buhaiul de balta cu burta rosie)

Descriere si identificare: Este o broasca de dimensiuni mici, pâna la 5 cm, cu corpul
este îndesat si turtit. Capul este relativ mic, având lungimea egala cu latimea, iar botul este
rotunjit. Ochii sunt foarte proeminenti, având pupila triunghiulara, în forma de inima. Dorsal
tegumentul este foarte verucos, fiind acoperit cu numerosi negi, rotunzi sau ovali, având un
punct negru central. Ventral, între cap si corp este prezent un plin tegumentar (cuta gulara).
Corpul este colorat dorsal în cenusiu-deschis, masliniu, mai rar gri-închis.O parte din
negii glandulari colorati în negru sunt grupati, ceea ce confera un model caracteristic. Unii
indivizi pot fi partial sau chiar total colorati în verde.
115
Abdomenul este viu colorat cu pete portocalii pâna spre rosu, pe un fond negru, care
predomina ca pondere. Sunt de asemenea prezente puncte albe mici, relativ uniform
distribuite. Coloritul ventral este de avertizare, specia fiind deosebit de toxica.Masculii au
capul mai lat ca femelele datorita prezentei celor doi saci vocali interni. Calozitatile nuptiale
(formatiuni cornoase, de culoare neagra ce apar în perioada de reproducere doar la masculi)
sunt prezente pe partea interna a antebratului, inclusiv pe tuberculul metacarpian intern.
Habitat: Nu este o specie pretentioasa, traieste în orice ochi de apa, temporar
saupermanent, la altitudini între 0-400 m. Este prezenta în lacurile din lunca si Delta Dunarii,
pe maluri sau în zonele cu vegetatie, cel mai adesea fiind gasita în baltile temporare.
Populatie: Populatiile existente sunt variabile ca marime, în functie de habitatele
disponibile. Poate forma populatii foarte mari în lunca si Delta Dunarii.
Ecologie: Este o specie cu activitate diurna, predominant acvatica. Intra în apa
primavara devreme, în martie si se retrage pentru hibernare în octombrie. Ierneaza pe uscat,
în ascunzisuri. Reproducerea începe din aprilie-mai si poate dura pâna în august, cu depuneri
repetate. Fecundarea este externa, cu amplex. Masculul apucând femela cu membrele
anterioare, eliminarea oualor si a spermei având loc simultan. Ouale (între 10-100 la o
depunere) sunt depuse izolat sau în gramezi mici, fixate de obicei de plante. Oul are 2 mm
diametru, iar capsula gelatinoasa ce îl înveleste între 7-8 mm, este brun închis la un pol si alb-
galbui la celalalt. O femela poate depune mai multe ponte pe an.
Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Este o specie cu un areal vast dar afectata
de activitatile umane. Distrugerea, degradarea si fragmentarea habitatelor (atât a celor
acvatice cât si a celor terestre) îi pericliteaza supravietuirea. Mentinerea habitatelor existente
si crearea de noihabitate acvatice sunt necesare pentru asigurarea unor populatii viabile. Este
mult mai vulnerabila
comparativ cu B. variegata deoarece este mai acvatica, prefera ochiuri de apa mai mari
iar arealul sau este în zone de ses cu activitati antropice multiple si o densitate a populatiei
umane mare. Este inclusa în anexa 2 printre speciile a caror conservare necesita desemnarea
ariilor speciale de conservare precum si în anexa 3 printre speciile de interes comunitar.
Conform listelor rosii speciaeste considerata potential amenintata la nivel national si
neamenintata pe întregul areal.
116
Nr.
Specia Relevanta speciei pentru sit
crt
1355 Lutra lutra Specie nu este intâlnita în aria proiectului, neavând conditii specifice
de hrana, cuibarire sau adapost (habitate acvatice bogate in peste).
1335 Specie larg raspandita fiind semnalata in zona terenurilor agricole si
Spermophilus a terenurilor neproductive de pe traseul Variantei de Ocolire Galati.
citellus Habitatele unde a fost semnalata specia nu fac parte integranta din
arealul ariei de interes comunitar.
Nr.
Specia Relevanta speciei pentru sit
Crt.
1. 1220 Emys Specia a fost semnalata in cadrul habitatelor acvatice din zona
orbicularis ROSPA 0121 Lacul Brates respectiv in canalul principal de irigatii
(broasca testoasa (canalul Ghimia) din zona Badalan (Brates).
de apa)
2. 1166 TriturusSpecie nesemnalata in zona proiectului.
cristatus Habitatele prezente in zona traseului Variantei de ocolire Galati, nu
ofera conditii specifice de hrana, cuibarire sau adapost.
3. 1188 Bombina Specie nesemnalata in zona proiectului.
bombina Habitatele prezente in zona traseului Variantei de ocolire Galati, nu
ofera conditii specifice de hrana, cuibarire sau adapost.
Monitorizarea biodiversitatii potential afectata de implementarea proiectului

Cercetarea aspectelor de flora, vegetatie si fauna s-a realizat pe transecte. In acest sens
au fost alese 12 transecte caracterizate si prin 12 puncte de observatie, pe care s-au colectat
datele din teren (fig. nr. 14).
Cercaterea habitatelor, a florei si faunei terestre inclusiv a ecosistemelor acvatice s-a
realizat prin deplasari succesive executate pe transecte cu lungimi variabile intre 2 si 5 km;
Amplasarea transectelor pe traseul Variantei de Ocolire Galati s-a realizat astfel incat sa se
acopere o suprafata cat mai mare
Transecte utilizate in cercetarea florei si faunei
Pentru cercetarea avifaunei pe traseul Variantei de Ocolire Galati s-au realizat

observatii directe din puncte fixe (vantage points) pozitionate conform descrierii:
 Punct 1 - NOD RUTIER TRAIAN, km 0+000 (intersectie DN25, coordonate GPS: N 45 42
668, E 27 85 249);
 Punct 2 - VIADUCT TRAIAN, km 1+240, coordonate GPS: N 45 42 928, E 27 85 652;
 Punct 3 - VALUL LUI TRAIAN, km 3+092, coordonate GPS: N 45 44 063, E 27 87 064;
 Punct 4 - VIADUCT PESTE BALTA MALINA, coordinate GPS: N45 45 685 E27 95 000;
117
 Punct 5 – punct de observare pe DJ 251, la 520 m fata de intersectia variantei de

ocolire cu DJ 251;
 Punct 6 – punct de observare pod peste Valea Budurului;
 Punct 7 - NOD RUTIER VANATORI (intersectie cu DN 26, km 19+980 proiectat,
coordonate: N45 30 447 E28 02 578);
 Punct 8 - SECTOR DE PADURE “Coasta Brates”, coordonate GPS: N45 512 00 E28 03
277;
 Punct 9 – pod peste canalul de desecare CCE5, km 24+714; borna hectometrica HM7;
 Punct 10 – pod peste canalul de desecare CCC, km 26+760, borna hectometrica HM8;
 Punct 11 – pod peste canalul de desecare CCC, km 30+41, borna hectometrica HM5;
 Punct 12 SENS GIRATORIU LA RACORDARE CU DN 2B (spre frontiera Giurgiulesti, 3,5
km de granita), derivat km, km 32+681, coordonate GPS: N45 45 572 E28 15 591, pod
peste canal de desecare CE40.
 Punct 13 – Limita Nordica a Lacului Brates coordinate;
 Punct 14 – Limita Estica a Lacului Brates coordinate;
Fig. 14 – Distributia transectelor si a punctelor de observatie in zona proiectului

– Varianta de Ocolire Galati
118
Deplasarile in teren au avut ca scop studierea speciilor de flora si fauna, a habitatelor

carcateristice, direct sau indirect afectate prin implementarea obiectivelor proiectului
analizat.
Habitate
In urma studierii zonelor ce intersecteaza traseul Proiectului „Lucrari privind Varianta
de Ocolire Galati” s-a realizat o clasificare a ecosistemelor prezente (potential afectate). Astfel
au fost identificate 2 tipuri de ecosisteme:
1. ecositem acvatic;
2. ecosistem terestru;
Între aceste doua tipuri de ecosisteme nu exista în timp o delimitare stricta, întreaga
suprafata fiind continuu remodelata datorita regimurilor hidrologice, între ecosistemele
componente existând o succesiune si înlocuire periodica. Viituri mari fac ca acolo unde era
ecosistemul terestru sa apara unul acvatic, iar retragerea apelor duce la aparitia din nou a
uscatului.
119
Ecosistemul acvatic este intalnit in zonele unde întâlnit in zonele de intersectare a

traseului cu cursurile de apa:
 parau Barladel;
 valea Branistea localitatile Branistea si Traian;
 valea Odobascu;
 valea Rusca Mare amonte localitatea Sendreni;
 balta Malina localitatea Smardan;
 valea Coada Malinei localitatea Smardan;
 valea La Trei Fantani;
 valea Budurului;
 valea Costi localitatea Costi;
 parau Chineja localitatea Vanatori;
 parau Ghimia;
 canale de desecare si irigatii;
Habitatele specifice habitatelor acvatice intalnite pe traseul proiectului au o structura

complexa, putându-se evidentia doua trasaturi principale:
 dependenta ecosistemului acvatic strict de regimul hidrologic al raurilor din care fac
parte;
 functionarea ecosistemelor acvatice in majoritatea zonelor analizate sunt conditionate
de durata viiturilor anuale.
 in zona Brates (Badalan) ecosistemul acvatic prezent in zonele canalelor de irigatii si
de desecare sunt in stransa legatura cu nivelul hidrologic al raului Prut.
Ecosistemul terestru
 Paduri de foioase – corespund cu plantatii forestiere;
 Terenuri folosite in principal in agricultura (cod 243) – la nord;
 Terenuri neproductive;
 Pajisti seminaturale stepice;
 Spatiu urban discontinuu– corespunzator localitatilor Traian, Smardan, Vanatori,
Galati.
Fig. nr. 15 – Distributia ecosistemelor in zona analizata a proiectului
120
Specii de flora prezente

Evidentierea habitatelor si a florei specific potential afectate s-a realizat prin ceretarea
zonelor ce intersecteaza traseul Variantei de ocolire Galati traseu ce se suprapune cu ariile
naturale protejate, in principal, cu aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0121 Lacul
Brates si pe o suprafata redusa, cu aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca
Siretului Inferior (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior: prin limita sa estica situl se afla la
limita cu traseul Variantei de ocolire, in zona localitatii Traian; ROSPA0071 Lunca Siretului
Inferior: prin limita sa estica situl se afla la limita cu traseul Variantei de ocolire la distanta de
cca. 0-0,06 m, iar pe o portiune restransa (cca. 28 ha) Varianta de ocolire Galati traverseaza
situl; ROSPA0121 Lacul Brates: situl este traversat de Varianta de ocolire, ocupand o
suprafata de cca. 91.784 ha).
In ceea ce priveste speciile de flora, zona analizata (zona ce include un perimetru de 5
km buffer dea lungul traseului variantei de ocolire) nu constituie habitat pentru specii cu
importanta conservativa. Cercetarile din teren nu au relevat prezenta speciilor de interes
comunitar mentionate in OUG nr. 57/ 2007 (completata si modificata prin Legea nr. 49/
121
2010). Nu au fost identificae plante mentionate in Cartea Rosie a plantelor vasculare din
Romania, Dihoru et Negrean 2009).
Zona in care se va amenaja Varianta de Ocolire Galati si vecinatatile sale sunt
preponderant alcatuite din terenuri cu folosinta agricola – agroecosisteme in care se cultiva
plante alimentare (cerealiere, oleaginoase, leguminoase) si/ sau furajere, buruienisuri si
asociatii ruderale (localizate pe marginile drumurilor, cararilor, canalelor de irigatii si
terenurilor cultivate).
Vegetatia identificata de-a lungul itinerarului parcurs (12 transecte de observatie
habitate si flora), pentru a stabili tipurile de ecosisteme, habiate si specii care caracterizeaza
zona vizata pentru realizarea Variantei de ocolire Galati, caracterizeaza urmatoarele tipuri de
ecosisteme:
 Agroecosisteme – culturi agricole cu plante cerealiere, oleaginoase si furajere;
 Ecosisteme acvatice (paraul Barladel; Chineja, Ghimia; Balta Malina, Lacul Brates,
canale de irigatie/ desecare (zona Badalan) - Comunitati cu stuf – Phragmites australis;
 Pajisti seminaturale stepice cu functie de pasune (zona Traian si Smardan);
 Ecosisteme forestiere (coasta Brates).
Agroecosisteme
Terenurile agricole cultivate intensiv reprezinta 90% din habitate zonei cercetatate. Pe
suprafetele destinate agriculturii, speciile cultivate sunt in general graul (Triticum aestivum),
porumbul (Zea mays), floarea-soarelui (Helianthus annuus) s.a. Culturile agricole de cele mai
multe ori sunt insotite de plante ruderale, care convietuiesc cu plantele cultivate profitand de
conditiile speciale care se creaza in agroecosisteme (aplicarea ingrasamintelor, prelucrarea
solului etc)
Pentru restul terenurilor cercetate, vegetatia naturala erbacee se limiteaza la cateva
suprafete de mici dimensiuni situate intre monoculturile agricole, pe mici delusoare si vai. Se
remarca portiuni de vegetatie specifica zonei de stepa cu Stipa capillata, Chondrilla juncaea,
Eryngium campestre, Achillea setacea, Botriochloa ischemum, Agropyron repens, Bromus sp.,
Cichorium intybus, Verbascum sp., Centaurea sp., Poa bulbosa, Artemisia annua, Centaurea
diffusa etc. Traseul pe care il va parcurge Varianta ocolitoare Galati strabate in cea mai mare
parte zone antropizate: terenuri agricole, livezi, plantatii forestiere, localitati.
122
Sub aspect floristic se remarca in special prezenta masiva a speciilor ruderale, anuale
si perene, in principal graminee. Astfel, din speciile de plante predominante observate
mentionam: Carduus acanthoides, Iva xanthifolia, Matricaria recutita, Arctium lappa, Artemisia
vulgaris, Amaranthus retroflexus, Agropyron repens, Cirsium arvense, Conium maculatum,
Lolium perenne, Agrostis gigantea, Calamagrostis sp., Festuca valesiaca, Poa pratensis, Poa
supina etc. De asemenea, sunt prezente canale de irigatii, in present neutilizate si desecate, pe
marginea carora s-a instalat stuful (Phragmites australis), arbusti de corcodus (Prunus
cerasifera), maces (Rosa canina) si mur de miriste (Rubus caesius).
Ecosistemele acvatice sunt intalnite in zonele principlelor parauri, balti si lacuri

(Barladel; Balta Malina; Chineja, canalul Ghimia si Lacul Brates) fiind caracterizate de zonele
umede, zonele de lunca, pe cursul apelor unde se intalneste vegetatia higrofila, palustra si
acvatica, formata din comunitati vegetale precum:
 Agrostion stoloniferae Soo (1933) 1971: grupeaza pajisti mezo-higrofile din luncile
raurilor, instalate pe soluri humico-gleice. Baltirea, uneori indelungata, face ca in
aceste fitocenoze sa apara frecvent specii caracteristice aliantelor Phragmition si Cirsio
brachycephali-Bolboschoenion. Dintre speciile carcateristice, mentionam: Alopecurus
pratensis, Agrostis stolonifera, Crepis biennis, Festuca spp., Gratiola officinalis, Stellaria
palustris etc.;
 Agrostemum stoloniferae (Ujvarosi 1941) Burduja et al. 1956: cenozele asociatiei se
instaleaza pe locuri plane, umede, cu soluri aluvionare foarte fertile. Este una dintre
cele mai raspandite asociatii de pajisti, fiind intalnita in luncile raurilor, in zavoaie, in
jurul bazinelor cu apa permanenta. Caracterul plantelor componente este ades mezo-
higrofil, fiind intalnite Alopecurus pratensis, Poa pratensis, Medicago lupulina, Trifolium
fragiferum, T. pratense, T. repens, Potentilla reptans, Lotus corniculatus, Daucus carota,
Rorippa sylvestris etc.;
 Poetum pratensis Ravarut et al. 1956: pajistile dominate de Poa pratensis prezinta o
lunga raspandire, ocupand de preferinta aluviunile nisipoase, nisipo-lutoase,
fitocenozele avand un caracter mezofil. Dintre speciile componente se remarca agrostis
stolonifera, Trifolium repens, Ranunculus repens, Lolium perenne, Dactylis glomerata,
Taraxacum officinale, Lotus corniculatus, Elymus repens, Medicago lupulina;
123
 Phragmition communis Koch 1926: fitocenozele grupate in aceasta alianta se dezvolta

la marginea lacurilor, baltilor cu ape stagnante sau lin curgatoare, in vaile inundabile
ale raurilor. Dintre speciile carcateristice mentionam: Berula erecta, Calystegia sepium,
Phragmites australis, Rumex hydrolapathum, Sagitaria sagittifolia, Typha sp.;
 Typhetum angustifoliae Pignatti 1953: cenozele asociatiei sunt raspandite de obicei in
bazinele acvatice situate in zona de campie si deal, fiind cantonate in apropierea
malului, unde adancimea apei nu depaseste 0,5-0,8 m. Datorita retelei create de rizomi,
retin usor aluviunile si resturile organice, favorizand colmatarea bazinelor. Specii
carcateristice: Phragmites australis, Alisma plantago-aquatica, Oenanthe aquatica. Apar
si specii higrofile de Bidention.
Pajisti seminaturale stepice

Vegetatia erbacee specifica zonei de silvostepa cuprinde pajsiti xerice sau xero-
mezofile, in zonele cu umiditate mai ridicata. Dintre comunitatile vegetale identificate in
zonele cercetate, mentionam: In zonele situate in afara albiilor minore, in zonele predominant
agricole, se intalnesc terenurile uscate. Aici sunt prezente asociatiile caracteristice pajistilor/
pasunilor xerice, intens pasunate.
 Botriochloetum (Andropogonetum) ischaemi (Kristiansen 1937) Pop 1977: aceasta
asociatie prezinta o larga raspandire in toata tara. Se dezvolta pe versantii insoriti si
erodati, cu soluri putin evoluate. In structura acestor fitocenoze predomina elementele
eurasiatice. Compozitia floristica prezinta specii precum Scabiosa ochroleuca, Plantago
lanceolata, Eryngium campestre, Festuca valesiaca, Hypericum perforatum, Euphorbia
virgata, Verbena officinalis, Botriochloa ischaemum etc.
Vegetatie forestiera: este intalnita intr-o singura zona ce intersecteaza Varianta de

Ocolire Galati cu „Coasta Brates”, in aceasta zona a proiectului vegetatia identificata se
desfasoara dupa cum urmeaza:
 Plantatii cu salcioara, plop euramerican (in monocultura), cu visin turcesc, stejar
brumariu, salcam, frasin, mojdrean, ulm de camp, in amestec cu subarboret de
sanger (Cornus sanguinea), soc (Sambucus nigra), lemn cainesc (Ligustrum
vulgare);
124
 Comunitati vegetale erbacee cu Poa pratensis, Lolium perenne, Trifolium repens,

Medicago sp., Stellaria media, Potentilla repens, Gagea arvensis, Cirsium arvense,
Lamium purpureum, Achillea milefolium si specii lemnoase Crataegus monogyna,
Rubus caesius, Populus alba (rar);
Pentru realizarea obiectivului de investitie se vor ocupa definitiv terenuri din fondul
forestier S1=33.741mp. Trupul de padure “Coasta Brates” nu este inclus in nici o arie naturala
protejata, astfel incat din acest punct de vedere nu exista specii de plante sau animale de
importanta conservativa.
Din punct de vedere al conditiilor stationale (tipul de ecosistem forestier), terenul cu
padure este incadrat de amenajament in tipul de statiune TS 921.1-Silvostepa, slabmoderat
erodat, bonitate inferioara, carbonatic, expozitii insorite. Statiunea cuprinde terenuri cu relief
de versanti variat inclinat, cu inclinare intre 16 grade (u.a. 28A) si 25 grade (u.a. 28C), pe
soluri de tip erodisol, cu volum edafic mic, deficitar aprovizionate cu apa in sezonul estival
datorita regimului termic ridicat, cu evapotranspiratie intensa.
Substratul litologic fiind usor erodabil, terenurile sunt supuse fenomenelor de
degradare a solurilor prin eroziune si alunecare. In cazul de fata vegetatia forestiera are rolul
de stabilizare a versantului, limitand fenomenul de alunecare mijlocie care se manifesta in u.a.
28A.
Speciile care intra in structura arboretelor care vor face obiectul defrisarii ca urmare a
realizarii obiectivului proiectului (Viaduct Brates) din cadrul Variantei de Ocolire Galti sunt
urmatoarele: salcam (Robinia pseudacacia), salcioara (Eleagnus angustifolia), ulm de camp
(Ulmus minor), visin turcesc (Prunus mahaleb), stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), plop
alb si negru (Populus alba si Populus nigra), plop euramerican (Populus euramericana)
Din punct de vedere al functiilor padurii, arboretele respective sunt incadrate la grupa
I functionala-paduri cu functii speciale de protectie, supuse regimului de conservare si la
categoria functionala 1-2A-paduri destinate protejarii solurilor situate pe pante mari, cu
substraturi litologice vulnerabile eroziunii, care determina tipul de categorie functionala T.II.
Fig. nr. 15 - Utilizarea terenurilor in zona proiectului – zona analizata – buffer de

5 km adiacent traseului Varianta de Ocolire Galati
125
Evidentierea tipurilor de habitate existente ce se intersecteaza cu Varianta de Ocolire

Galati în raport cu arealele cuprinse în reteaua ecologica Natura 2000 au fost analizate pentru
fiecare sector de drum rutier propus:
Tabel nr. 21 - Evaluarea habitatelor din zona proiectului „Lucrari privind

Varianta de Ocolire Galati”
126
Nr. Areal
Sector Obiectiv proiect Tip habitat identificat Caractristici habitat
crt. protejat
Ecosistem acvatic prezente  Culturi agricole (grau – Triticum sp.,
in albia minora a paraului porumb – Zea mays);
Barladel caracterizat prin  Vegetatie de margini de drum cu specii
Viaduct Traian (Pasaj
comunitati acvatice cu ruderale si segetale (Poa annua,
peste CF Tecuci – Galati, ROSPA 0071
Phragmites australis Agropyron repens, Lolium perenne,
km 0+000 - Pasaj peste DN25 si Pod Lunca
1. Ecosisteme agricole – Taraxacum officinale, Stellaria
km 1+240 peste paraul Barladel), Siretului
terenuri agricole cultivate media,Achillea milefolium, Xanthium
km 1+240 Inferior
intensiv. italicum, Lamium purpureum, Cirsium
Habitate ruderale – margini arvense, C. vulgare etc.). Ocazional apar
de drum DN 25 Galati- mici comunitati cu stuf – Phragmites
Tecuci australis;
Ecosistem acvatic prezente  Intre culturi apar zone de tufarisuri cu
in zona canalului de Prunus spinosa, P. cerasifera, Rosa
desecare caracterizat prin caninasi Rubus caesius cu speciile
ROSPA 0071
Pod peste Canal de comunitati acvatice cu erbacee Lolium perenne, Dactylis
Lunca
2. km 0+533 desecare Cd74 - Phragmites australis. glomerata, Taraxacum officinale,
Siretului
Breteaua C, Ecosisteme agricole – Achillea milefollium, Rumex sp.,
Inferior
terenuri agricole cultivate Phragmites australis etc.;
intensiv.  De-a lungul canalelor de irigatie/
desecare se desfasoara comunitati cu
Ecosistem acvatic prezente Phragmites australis si tufarisuri de
in zona canalului de Prunus spinosa si Rosa canina; Pajisti cu
Nu se
Pod peste Canal de desecare caracterizat prin vegetatie spontana formata din Agrostis
intersecteaza
desecare Cd74 - comunitati acvatice cu stolonifera, Poa pratensis, Taraxacum
3. km 0+255 cu limita
Breteaua D, Phragmites australis. officinale, Gagea arvensis, Potentilla
ariilor
Ecosisteme agricole – reptans, Achillea milefolium, Lamium
protejate
terenuri agricole cultivate purpureum, Trifolium repens, T.
intensiv pratense, Lotus corniculatus, Galium
4. km 0+615 Pod peste Canal CCS2 ROSPA 0071 Ecosistem acvatic prezente aparine cu tufarisuri de Rosa canina.
127
pe Breteaua B Lunca in zona canalului de

Siretului desecare caracterizat prin
Inferior comunitati acvatice cu
Phragmites australis.
Ecosisteme agricole –
terenuri agricole cultivate
intensiv
 Culturi agricole (grau – Triticum sp.,
Nu se porumb – Zea mays), vii;
Km 1+240 intersecteaza  Pajisti-pasuni cu vegetatie mezofila de
5. Km 2 + Traseu rutier cu limita tipul asociatiei Poetum pratensis
intensiv
492 ariilor Ravarut et al. 1965 la care se adauga
Habitate ruderale
protejate tufarisuri de Prunus spinosa, P.
cerasifera, Rosa canina;
Nu se
intersecteaza
Pod de Descarcare terenuri agricole cultivate  Culturi agricole (grau – Triticum sp.,
peste Valea Branistea intensiv porumb – Zea mays, rapita – Brassica
ariilor
Habitate ruderale rapa subsp. oleifera);
protejate
 Suprafete printre culturi cu tufarisuri
Nu se
Ecosisteme agricole – de Prunus spinosa, Crataegus monogyna,
intersecteaza
Pod de Descarcare terenuri agricole cultivate Rosa canina si Rubus caesius specifice
peste Valea Branistea intensiv ordinului Prunetalia spinosae;
ariilor
Habitate ruderale  Vegetatie de margini de drum cu specii
protejate
ruderale si segetale (Poa annua,
Nu se
Ecosisteme agricole – Agropyron repens, Lolium perenne,
intersecteaza
terenuri agricole cultivate Taraxacum officinale, Stellaria media,
8. km 3+092 Tunel Valul lui Traian cu limita
intensiv Achillea milefolium, Xanthium italicum,
ariilor
Habitate ruderale Lamium purpureum, Cirsium arvense, C.
protejate
vulgare etc.).
Viaduct peste Valea Nu se Ecosistem acvatic prezente
9. km 3+487
Odobascu intersecteaza in zona vaii Odobascu
128
cu limita caracterizat prin comunitati

ariilor acvatice cu Phragmites
protejate australis.
Nu se Ecosisteme agricole –
intersecteaza terenuri agricole cultivate
Pod peste Canal de
10. km 5+735 cu limita intensiv.
Irigatii CA
ariilor Habitate ruderale
protejate
Nu se
Pod de descarcare intersecteaza
11. km 6+038 peste Valea Rusca cu limita
Mare ariilor
protejate
Nu se
intersecteaza  Culturi agricole cu grau – Triticum sp.,
Km 0 – km Traseu rutier Variant terenuri agricole cultivate
12. cu limita porumb – Zea mays si rapita – Brassica
9 + 874 de Ocolire Galati intensiv.
ariilor rapa subsp. oleifera;
protejate
Ecosistem acvatic prezente  Culturi agricole (grau – Triticum sp.,
in zona baltii Malina porumb – Zea mays) si podgorii (Vitis
caracterizat prin comunitati vinifera);
Nu se acvatice cu Phragmites  Pajisti mezofile cu Agrostis stolonifera si
intersecteaza australis. Poa pratensis caracteristice asociatiei
Viaduct peste Balta
13. km 9+874 cu limita Poetum pratensis Ravarut et al. 1965;
Malina
ariilor Ecosisteme agricole –  Comunitati acvatice cu Phragmites
protejate terenuri agricole cultivate australis caracteristice ecosistemului
intensiv. acvatic – Balta Malina, specifice aliantei
Habitate ruderale Phragmition communis Koch 1926 care
grupeaza fitocenoze care se dezvolta la
km Pod de Descarcare Nu se Ecosisteme agricole – marginea apelor stagnante cu
14.
11+430 Valea Coada Malinei intersecteaza terenuri agricole cultivate acumulari de material organic care,
129
cu limita intensiv. impreuna cu stratul de argila, formeaza

ariilor Habitate ruderale un substrat care favorizeaza
protejate Pajisti seminaturale stepice mentinerea umiditatii perioade
indelungate de-a lungul anului. De
asemenea, la marginea baltii se
dezvolta comunitati vegetale specifice
asociatiei Scirpo-Phragmitetum Koch
1926 cu Scoenoplectus lacustris si
Phragmites australis;
 La marginea baltii si in zonele
invecinate este dispusa o vegetatie
arbustiva formata din Salix alba, Prunus
spinosa, Rosa canina si Elaeagnus
angustifolia;
 Vegetatie erbacee cu Poa pratensis,
Agrostis stolonifera, Cichorium intybus,
Achillea milefolium, Trifolium repens,
Taraxacum officinale, Hieracium
pilosella, specifica zonelor de pajiste din
jurul Baltii Malina, utilizate cel mai
probabil pentru pasunatul animalelor.
Vegetatie stepica degradata cu Festuca
valesiaca, Botriochloa ischemum,
Cichorium intybus, Artemisia austriaca,
Plantago lanceolata, Hieracium pilosella
etc.
km Pod de Descarcare Nu se Ecosisteme agricole –  Culturi agricole cu grau – Triticum sp.,
15.
13+545 Valea Trei Fantani intersecteaza terenuri agricole cultivate porumb – Zea mays si rapita – Brassica
km Pod peste Valea cu limita intensiv. rapa subsp. oleifera;
16.
17+297 Budurului ariilor Habitate ruderale  Vegetatie ruderalizata de margine de
17. km Pod de Descarcare protejate Pajisti mezofile drum cu Poa angustifolia, Lolium
130
18+601 peste Valea Sultanului perenne, Taraxacum officinale, Lamium

Pasaj pe DN26 amplexicaule, Lamium pupureum,
km
18. Murgeni - Oancea – Veronica hederifolia, Cichorium intybus;
19+932  Pajisti mezofile, utilizate pentru pasunatul
Galati
animalelor, cu Poa pratensis, Agrostis
stolonifera, Trifolium repens, Artemisia
austriaca, Cichorium intybus, Achillea
milefolium, Taraxacum officinale, Capsela bursa-
pastoris, Prunus spinosa, Stellaria media,
km Pasaj pe DN26 Galati - Agropyron repens. Cel mai adesea, datorita
19. frecventei cu care sunt tranzitate de turmele de
20+012 Oancea - Murgeni
oi care favorizeaza diseminarea plantelor prin
raspandirea semintelor acestora, aceste pajisti
sunt invadate de specii alohtone invazive
precum Xanthium italicum care le altereaza
compozitia si valoarea conservativa/ furajera.
 Vegetatie ruderalizata de margine de
drum cu Poa angustifolia, Lolium
perenne, Taraxacum officinale, Lamium
amplexicaule, Lamium pupureum,
Veronica hederifolia, Cichorium intybus;
intensiv.
 Pajisti mezofile, utilizate pentru
Ecosisteme forestiere.
pasunatul animalelor, cu Poa pratensis,
Viaductul Brates (Pasaj Ecosistem acvatic prezente
Agrostis stolonifera, Trifolium repens,
km peste CF Barlad – ROSPA 0121 in zona paraului Chineja si a
20. Artemisia austriaca, Cichorium intybus,
20+930 Galati si Pod peste raul Lacul Brates canalului de irigatii
Achillea milefolium, Taraxacum
Chineja) caracterizat prin comunitati
officinale, Capsela bursa-pastoris,
acvatice cu Phragmites
Prunus spinosa, Stellaria media,
australis.
Agropyron repens;
Habitate ruderale
 Pajisti degradate, cu Poa pratensis,
Agropyron repens, Trifolium repens
invadate de specii alohtone invazive
precum Xanthium italicum, etc.
131
 Comunitati vegetale erbacee cu Poa

pratensis, Lolium perenne, Trifolium
repens, Medicago sp., Stellaria media,
Potentilla repens, Gagea arvensis,
Cirsium arvense, Lamium purpureum,
Achillea milefolium si specii lemnoase
Crataegus monogyna, Rubus caesius,
Populus alba (rar);
 Padure Coasta Brates - Plantatii cu
salcioara, plop euramerican (in
monocultura), cu visin turcesc, stejar
brumariu, salcam, frasin, mojdrean, ulm
de camp, in amestec cu subarboret de
sanger (Cornus sanguinea), soc
(Sambucus nigra), lemn cainesc
(Ligustrum vulgare);
 Comunitati cu stuf – Phragmites
australis (canal irigatii);
 De-a lungul raului Chineja se desfasoara
comunitatile cu Phragmites australis
alaturi de Salix alba (forme arbustoide),
Populus x canadensis (forme
arbustoide), Artemisia absinthium, A.
annua, A. austriaca, Poa pratensis etc.
km Pod peste Canal de Ecosisteme agricole –  Culturi agricole (lucerniere – Medicago
21. ROSPA 0121
22+730 Desecare CCE2 terenuri agricole cultivate sativa, porumb – Zea mays,
Lacul Brates
km Pod peste Canal de intensiv. floareasoarelui – Helianthus annuus,
22. Ecosisteme
24+714 Desecare CCE5 Ecosisteme acvatice grau – Triticum sp.);
agricole
km Pod peste Canal prezente in zona canalelor  La marginea culturilor si a canalelor de
23. Ecosisteme
25+920 desecare de irigatii, a canalelor de irigatii/ desecare se afla comunitatile
acvatice
24. km Pod peste Canal de desecare s a canalului cu stuf - Phragmites australis;
132
26+790 Desecare CCC Ghimia, caracterizate prin  Putinele suprafete acoperite cu

km comunitati acvatice cu vegetatie spontana – drumuri, margini
25. Pod peste Canal irigatii
27+532 Phragmites australis. de drum si culturi agricole – sunt
Pod peste Canal de Habitate ruderale populate cu specii erbacee mezofile
km precum Poa annua, Poa pratensis,
26. Desecare CCC
27+740 Agropyron repens, Lolium perenne,
km Bromus sp., Hordeum murinum,
27. Pod peste Canal irigatii Cichorium intybus, Stellaria media,
28+184
km Achillea milefolium, specii care asigura
28. Pod peste Canal suportul vegetal pentru hrana
28+730
km Pod peste Canal de animalelor domestice;
29.  In zonele foarte ruderalizate, nitrofile,
29+322 Desecare CE35
km Pod peste Canal de apar aglomerari cu specii ruderale
30. precum cucuta – Conium maculatum,
29+841 Irigatie
km Pod peste Canal de urzica – Urtica dioica, stir – Amaranthus
31. retroflexus, stevie – Rumex sp., Hordeum
30+414 Desecare CCC
murinum, Lamium purpureum etc.
km
32. Pod peste Canal  De-a lungul canalelor de irigatie si
31+500
desecare se desfasoara comunitatile cu
km Pod peste Bratul
33. Phragmites australis alaturi de Salix
31+817 Ghimia
alba (forme arbustoide), Populus x
km
34. Pod peste Canal canadensis (forme arbustoide),
32+822
Artemisia absinthium, A. annua, A.
austriaca, Poa pratensis etc.
Pod peste Canal de  Comunitati vegetale spontane, specifice
km marginilor de drum cu Poa pratensis,
35. Desecare CE40 -
33+258 Agropyron repens, A. stolonifera,
Breteaua B
Lamium aplexicaule, Cirsium arvense,
Achillea milefolium, Stellaria media etc.
 Culturi agricole (lucerniere – Medicago sativa,
Km 19 – Traseu Varianta de ROSPA 0121 Ecosisteme agricole
36. porumb – Zea mays, floareasoarelui –
km 33 + Ocolire Galati Lacul Brates Ecosisteme acvatice Helianthus annuus, grau – Triticum sp.);
133
 La marginea culturilor si a fostelor canale de

irigatii/ desecare se afla comunitatile cu stuf -
Phragmites australis;
 Putinele suprafete acoperite cu vegetatie
spontana – drumuri, margini de drum si culturi
agricole – sunt populate cu specii erbacee
mezofile precum Poa annua, Poa pratensis,
Agropyron repens, Lolium perenne, Bromus sp.,
Hordeum murinum, Cichorium intybus, Stellaria
media, Achillea milefolium, specii care asigura
suportul vegetal pentru hrana animalelor
domestice;
 In zonele foarte ruderalizate, nitrofile, apar
aglomerari cu specii ruderale precum cucuta –
Conium maculatum, urzica – Urtica dioica, stir –
Amaranthus retroflexus, stevie – Rumex sp.,
Hordeum murinum, Lamium purpureum etc.
 Comunitati vegetale spontane, specifice
marginilor de drum cu Poa pratensis, Agropyron
repens, A. stolonifera, Lamium aplexicaule,
Cirsium arvense, Achillea milefolium, Stellaria
media etc.
 De-a lungul canalelor de irigatie se desfasoara
comunitatile cu Phragmites australis alaturi de
ROSPA 0121 Habitate ruderale si pajisti Salix alba (forme arbustoide), Populus x
Sens giratoriu racord
37. Km 33 + Lacul Brates stepice mezofile canadensis (forme arbustoide), Artemisia
DN 28 absinthium, A. annua, A. austriaca, Poa pratensis
Ecosisteme acvatice
etc.
 Pajisti mezofile, degradate datorita pasunatului
intensiv, in care se intalnesc Rumex sp., Arctium
lappa, Taraxacum officinale, Ballota nigra,
Trifolium repens, Poa pratensis, Agrostis
stolonifera, Achillea milefolium, Daucus carota,
Trifolium repens etc.
134
Fauna terestra
Fauna din aria amplasamentului proiectului este specifica habitatelor identificate fiind
caracteristice este caracteristica zonelor agricole, pajistilor stepice si zonelor de lunca cu
influente antropice.
Nevertebrate
Structura faunistica a ecosistemelor prezente (agricole, forestiere si tufarisuri, acvatice
si asociatii ruderale) a totalizat specii de artropode, apartenente la 13 ordine sistematice.
Dominante au fost speciile din Ord. Coleoptere, urmate de reprezentantii ord. Hemiptera si si
Orthoptera). Fara exceptie, speciile listate in tabelul de mai jos nu au fost pana in prezent
evaluate pentru includerea eventuala în listele rosii. In cele ce urmeaza vom face o scurta
trecere în revista a ordinelor mai importante din cercetarile noastre.
ACARI Ord. Trombidiformes Familia Trombidiidae – Reprezentata in probele de specia
Trombidium holosericeum L., care este un acarian pradator, colectat in culturile de cereale.
Araneele- din Familiile Lycosidae si Salticide au fost colectate constant, pe tot parcursul
cercetarilor, in numar mare. Lycosidele sunt vanatori agili, robusti, cu o vedere foarte buna si
comportament solitar, numiti si paienjeni-lup. Raspandirea lor acopera o gama larga de
habitate, inclusiv in zonele aride. Se hranesc cu insecte sau alte artropode.
Familia Salticidae (cunoscuti sub numele popular Painajeni-saritori), contine mai mult
de 500 de genuri si circa 5000 de specii descrise, facând-o cea mai mare familie de aranee, cu
aproximativ 13% din totalul speciilor. Paianjenii saritori au o vedere buna si o folosesc la
vânatoare si navigare. Sunt capabili sa sara din loc in loc, atasati de un fir de matase si traiesc
intr-o mare varietate de habitate.
ORTHOPTERA - specii acestui ordin au fost colectate pe parcursul studiului.
Reprezentantii acestui ordin se hranesc cu aproape orice este verde, multe dintre specii fiind
omnivore, prin cresterea exagerata a populatiilor, in anumite conditii pot provoca pagube
mari culturilor agricole.
HEMIPTERA. Atat afidele, cicadele cat si majoritatea plosnitelor colectate fac parte din
categoria insectelor fitofage, cu importanta economica mai ales pentru culturile de cereale.
Face exceptie specia Nabis ferus L., pradator redutabil al afidelor si larvelor de lepidoptere.
HYMENOPTERA - speciile colectate sunt importanti parazitoizi ai altor insecte, gazdele
obisnuite fiind larvele si/sau pupele de coleoptere, lepidoptere sau diptere.
135
Ord. COLEOPTERA Din punct de vedere a diversitatii taxonomice, familiile de coleoptere

colectate sunt : cea mai numeroasa a fost familia Carabidae, incluzând 7 specii, ceea ce
reprezinta 25,9% din numarul total de specii identificate în aceasta zona, urmata de familiile
Coccinellidae, Chrysomelidae si Curculionidae cu cate 4 specii (14,8%) si Scarabaeidae si
Elateridae reprezentate fiecare de 3 specii(11%).
Familia Carabidae. În fauna mondiala sunt cunoscute cca. 40 mii specii de carabide, în
cea europeana – peste 6000 specii. În fauna ecosistemelor naturale din zona parcurilor
eoliene au fost identificate 7 specii. Reprezentative s-au dovedit a fi genurile: Harpalus (4
specii), Amara, Clivina si Carabus .
Familia Coccinellidae - este o familie de coleoptere a carei reprezentanti sunt prin
excelenta entomofagi redutabili, in studiul nostru acesta a fost reprezentata de 4 specii,
prezente in ambii ani de cercetare.
Familia Chrysomelidae si Familia Curculionidae. Atat din punct de vedere al
numarului de specii exclusiv fitofage cat si al abundentelor relative in probele colectate,
reprezentantii acestor familii au fost dominanti in ambii ani de cercetare.
Familia Scarabaeidae. Este reprezentata în fauna mondiala prin cca. 20 mii specii.
Pentru teritoriul investigat fauna scarabeidelor a fost reprezentata prin 3 specii ale caror
larve consuma radacini si humusul din sol, iar adultii se hranesc cu frunzele plantelor.
Tabelul nr.22 - Fauna de nevertebrate din zona studiata a Variantei de Ocolire

Galati
Anul Statutul
Nr. de
Grupul sistematic Specia Ecosistemul
crt 12 13 vulnerabili
ate
Ord. TROMBIDIFORMES
Terenuri
agricole com
Branistea,
Trombidium
1 Fam. Trombidiidae + + Sendreni, NE
holosericeum L.
Smardan,
Vanatori,
Galati
Ord. OPILIONES
Terenuri
2 Fam. Phalangiidae Phalangium opilio L. + + NE
agricole
136
Anul Statutul
Nr. de
ate
com
Branistea,
Sendreni,
Smardan,
Vanatori,
Galati
Ord. ARANEAE
3 Pardosa italica Tong. + + Terenuri NE
4 Fam. Lycosidae Alopecosa sulzeri P. + + agricole NE
5 Lycosa tarentula + + com
Branistea,
Sendreni,
Smardan,
6 Fam. Salticidae Salticus scenicus + + NE
Vanatori,
Galati
Ord. LITHOBIOMORPHA
Terenuri
agricole
com
Lithobius forficatus Branistea,
7 Fam. Lithobiidae + + NE
Leach Sendreni,
Smardan,
Vanatori,
Galati
Ord. JULIDA
Terenuri
agricole
com
Branistea,
8 Fam. Julidae Julus terrestris L. + + NE
Sendreni,
Smardan,
Vanatori,
Galati
Ord. DIPLURA
Pajiste
ruderalizata
9 Fam. Japygidae Japyx sp. - + Smardan, NE
Branistea;
Vanatori;
Ord. DERMAPTERA
10 Fam. Forficulidae Forficula auricularia L. + + Teren NE
Ord. ORTHOPTERA agricol;
137
Anul Statutul
Nr. de
ate
11 Locusta migratoria L. + + Tufarisuri; NE
Dociostaurus Vegetatie
12 Fam. Acrididae + + NE
maroccanus Thunb. forestiera
13 Caliptamus italicus L. + + Coasta NE
14 Tettigonia viridissima L. + + Brates NE
Fam. Tettigoniidae Vanatori,
15 Decticus verrucivorus L. + + NE
16 Gryllus campestris L. + + Galati NE
17 Fam. Gryllidae G. desertus L. + + NE
18 Gryllotalpa gryllotallpa - + NE
Ord. THYSANOPTERA
Terenuri
agricole
Com.
Fam. Haplothrips tritici Branistea,
19 + + NE
Phloethripidae Kurdj. Sendreni,
Smardan,
Vanatori,
Galati
Ord. HEMIPTERA
Schizaphis graminum
20 + + NE
Rond.
Fam. Aphididae
Rhopalosiphum maidis
21 + + NE
Fitch.
22 Fam. Membracidae Ceresa bubalus L. - + NE
Cercopis sanguinolenta
23 Fam. Cercopidae + + NE
Scop.
24 Lygus pratensis L. - + Terenuri NE
Fam. Miridae Adelphocoris seticornis agricole;
25 - + NE
F. Tufarisuri;
26 Dolycoris baccarum L. + + Vegetatie NE
28 Pentatoma rufipes L. + + forestiera NE
Carpocoris fuscispinus Coasta
29 + + NE
L. Brates
30 Palomena prasina L. + + Vanatori, NE
31 Fam. Pentatomidae Eurydema oleracea L. + + Galati NE
32 E. ornata L. + + NE
33 Aelia rostrata Boh. + + NE
34 A. acuminata L. + + NE
Graphosoma lineatum
35 + + NE
L.
Eurygaster integriceps
36 Fam. Scutelleridae + + NE
L.
138
Anul Statutul
Nr. de
ate
37 E. maura L. + + NE
38 E. austriaca Schr. + + NE
39 Fam. Nabidae Nabis ferus L. + + NE
Ord. HYMENOPTERA
40 Fam. Vespidae Vespa germanica L. + + NE
41 Formica rufa L. + + Terenuri NE
Fam. Formicidae agricole;
42 Lasius niger + + NE
Tufarisuri;
43 Fam. Chalcididae + + NE
Vegetatie
Fam.
44 Pimpla turionellae L. + + forestiera NE
Ichneumonidae
Coasta
45 Tryphon succinaeus Gr. + NE
Brates
46 Fam. Cephidae Cephus pygmaeus L. + Vanatori, NE
Fam. Galati
47 Athalia rosae L. + + NE
Tenthredinidae
Ord. COLEOPTERA
48 Carabus cancelatus Illig. + + NE
49 Clivina fossor L. + + NE
50 Amara aenea DeGeer + + NE
51 Fam. Carabidae Harpalus aeneus F. + + NE
52 H. azureus F. + + NE
53 H. distinguendus Duft. + + NE
54 H. griseus Panz. + + NE
55 Adalia bipunctata L. + + NE
Coccinella
56 + + Terenuri NE
Fam. Coccinellidae septempunctata L.
57 Thea 22-punctata L. + + agricole; NE
58 Propylea 14-punctata L. + + Tufarisuri; NE
59 Phylotreta sp. + + Vegetatie NE
Chrysomela forestiera
60 + + Coasta NE
Fam. sanguinolenta L.
Chrysomelidae Aphthona coerulea Brates
61 + + Vanatori, NE
Geoff.
6263 Haltica oleracea L. + + Galati NE
64 Pentodon Idiota Herbst. + + NE
Melolontha melolontha
65 Fam. Scarabaeidae + + NE
L.
66 Anoxia vilosa F. + + NE
67 Fam. Tenebrionidae Opatrum sabulosum L. + + NE
Tanymecus dilaticollis
6869 + + NE
Fam.Curculionidae Gyll
70 Psalidium maxilosum + + NE
139
Anul Statutul
Nr. de
ate
71 C. quadridens + NE
72 Agriotes lineatus L. + + NE
Fam. Elateridae
73 A. obscurus L. + + NE
74 Fam. Dermestidae Dermestes frischi Kugl. + + NE
Ord. DIPTERA
75 Fam. Bibionidae Bibio marci L. + + Terenuri NE
76 Fam. Agromyzidae + + agricole; NE
77 Fam. Chloropidae + + Tufarisuri; NE
Vegetatie
forestiera
Coasta
78 Fam. Sciaridae + + NE
Brates
Vanatori,
Galati
Ord. LEPIDOPTERA
79 Agrotis ipsilon Hufn. + + Terenuri NE
Fam. Noctuidae
80 A. exclamationis L. + + agricole NE
Moluste
Theodoxus danubialis;
Viviparus viviparous;
Ecosisteme
Viviparus acerosus;
acvatice:
Radix auricularia;
Balta Malina,
81 Radix peregra; + + NE
Paraul
Cepaea vindobonensis
Chineja,
Lymnea stagnalis Anisus vortex;
Lacul Brates
Helix lucorum;
Helix pomatia;
Lythogliphus naticoides, Anisus vortex,
82 Viviparus acerosu, Planorbarius corneus, + + Lacul Brates NE
Oxyloma elegans
INSECTE
Libellula fulva
Ecosistem
Orthetrum cancellatum
Acvatic
Ischnura elegans
- Balta
Platycnemis pennipes
Malina;
83 Orthetrum albistylum + + NE
- Lacul
Sympetrum meridionale
Brates
Lestes sponsa
- Canalul
Lestes barbarus
Ghimia
Ischnura pumilio
140
Anul Statutul
Nr. de
ate
Aeshna affinis
Anax parthenope
Gomphus flavipes
Sympetrum vulgatum
Speciile de nevertebrate sunt bine reprezentate in intreg arealul proiectului datorita si
prolificitatii speciilor identificate si a mobilitatii mari a acestora.
Herpetofauna
Speciile de herpetofauna au fost intalnite cu precadere in zonele de lunca caracteristice
vailor paraurilor si canalelor de irigatii. Speciile semnalate sunt: Rana esculenta – broasca
mica de lac, Pelophylax (Rana) ridibunda – broasca mare de lac, Natrix natrix - sarpe de casa,
Natrix tesselata – sarpe de apa, Lacerta agilis - sopârla cenusie si Lacerta viridis – guster.
Mamifere
Speciile de mamifere sunt slab reprezentate in zona proiectului fiins semnalate speciile de
mamifere s-au inregistrat: Erinaceus concolor (arici rasaritean), Talpa europaea (cârtita),
Lepus europaeus (iepure de cîmp), Spermophilus citellus (popândau), Microtus arvalis
(soarece de câmp), Arvicola terrestris (sobolan de apa), specii de chiroptere (Pipistrellus
kuhlii, Eptesicus serotinus, Pipistrellus pipistrellus), Vulpes vulpes (vulpe), Mustela nivalis
(nevastuica), Capreolus capreolus (caprior).
Zonele in care au fost identificate speciile de fauna terestar sunt evidentiate in fig. nr
16.
Fig. nr. 16 – Distributia speciilor de fauna identificate in zona proiectului
„Varianta de Ocolire Galati”
141
Avifauna
Speciile de avifauna identificate in zona de studiu au fost reprezentate prin:
 Specii de pasari specifice agrocenozelor, ce stationeaza in cenozele
respective sau se afla in cautare de hrana: Alauda arvensis – ciocarlie de camp, Merops apiaster
– prigorie, Pica pica – cotofana, Corvus frugilegus – cioara de semanatura, Corvus corone cornix
– cioara griva, Sturnus vulgaris- garaur, Passer montanus – vrabie de camp, Miliaria calandra –
presura sura s.a.
Specii de avifauna, identificate pe suprafete invecinate zonei studiate, aflate in cautare
de hrana pe perimetrul analizat: Buteo buteo – sorecar, Streptopelia turtur- turturica,
Streptopelia decaocto – gugustiuc, Merops apiaster – prigorie, Passer domesticus – vrabie de
casa, Carduelis carduelis – sticlete s.a
 Specii de pasari antropofile din localitatile invecinate variantei ocolitoare
Galati, ce tranziteaza zona pentru hranire: Columba livia domestica – porumbel domestic,
142
Hirundo rustica – randunica, Delichon urbica – lastun de casa, Passer domesticus - varabie de
casa. s.a.
 Specii de pasari rapitoare intalnite in zona de studiu in perioada
monitorizarii: Aquila pomarina (acvila tipatoare mica), Buteo buteo (sorecar comun), Buteo
rufinus (sorecar mare), Circus aeruginosus (erete de stuf), Circus pygargus (erete sur),
Accipiter nisus (uliu pasarar), Falco subbuteo (soimul randunelelor), Falco tinnunculus
(vanturel rosu).
 Specii de pasari acvatice intalnite in zona de studiu in zona, baltii Malina,
Lacul Brates, canal de irigatii Ghimia dintre care amintim: cormoran mic, Phalacrocorax carbo
(cormorant mare) Egretta garzetta (egreta mica), Egretta alba (egreta mare), Ardea cinerea
(starc cenusiu), Ciconia ciconia (barza alba), Anas platyrhynchos (rata mare), Larus
cachinnans (pescarus argintiu), Larus ridibundus (pescarus razator), Vanellus vanellus
(nagat), Chlidonias hybridus (chirighita cu obrazi albi) etc.
Din punct de vedere fenologic speciile de pasari semnalate au fost grupate astfel:
sedentare: 20 specii, partial migratoare: 15 specii, oaspeti de vara: 28 specii, specii de pasaj: 3
specie, oaspeti de iarna (1).
Tabel nr. 23 -Specii de pasari semnalate in zona proiectului – Varianta de Ocolire
Galati
143
Nr. Localizare
Nr. Denumire Denumire
Familia Ordinul TIPF TipE exemplare Observatii Punct
crt stiintifica populara
observate observatie
1. Accipiter nisus uliu pasarar Accipitridae Falconiformes S/OI Ter 2 ex. In zbor 1, 2
2,3,4,5,6,7,8, 12,
2. Alauda arvensis ciocarlie de camp Alaudidae Passeriformes MP Ter 60 ex. In zbor
14
3. Anas platyrhynchos rata mare Anatidae Anseriformes MP Acv 230 ex. In zbor 9, 13,14
4. Anas querquedula rata caraitoare Anatidae Anseriformes MP Acv 35 ex. In zbor 13, 14
5. Anser anser gasca de vara Anatidae Anseriformes MP Acv 160 ex. In zbor 9, 13, 14
6. Ardea cinerea starc cenusiu Ardeidae Ciconiiformes OV Acv 25 ex. In zbor/pe sol
rata cu cap 9, 13, 14
7. Aythya ferina Anatidae Anseriformes MP Acv 40 ex. In zbor
castaniu
8. Buteo buteo sorecar comun Accipitridae Falconiformes MP Ter 12 ex. In zbor 3,5,8,11
9. Buteo rufinus sorecar mare Accipitridae Falconiformes P/OV Ter 3 ex. In zbor 2,10
In zbor/pe 2,3,5
10. Carduelis cannabina canepar Frinqillidae Passeriformes MP Ter 45 ex.
vegetatie
In zbor/pe 1,2,12
11. Carduelis carduelis sticlete Fringillidae Passeriformes S/OI Ter 14 ex.
vegetatie
chiriqhita cu 9, 13
12. Chlidonias hvbridus Sternidae Charadriiformes OV Acv 120 ex. In zbor
obraji albi
13. Ciconia ciconia barza alba Ciconiidae Ciconiiformes OV Acv 70 ex. In zbor/pe sol 11, 14
14. Circus aeruginosus erete de stuf Accipitridae Falconiformes OV/RI Ter 8 ex. In zbor 9,13,14
15. Circus cvaneus erete vanat Accipitridae Falconiformes 01 Ter 2 ex. In zbor 13
Columba livia porumbel 1,2,7,8
16. Columbidae Columbiformes S Ter 130 ex. In zbor/pe sol
domestica domestic
In zbor/pe 7,8
17. Coracias garrulus dumbraveanca Coraciidae Coraciiformes OV Ter 5 ex.
veqetatie
Corvus corone 2,3 ,8, 11
18. cioara griva Corvidae Passeriformes S Ter 37 ex. In zbor/pe sol
cornix
144
Nr. Localizare
cioara de 2,3,4,5,6,8,10,11
19. Corvus frugilegus Corvidae Passeriformes S Ter 134 ex. In zbor/pe sol
semanatura
20. Corvus monedula stancuta Corvidae Passeriformes s Ter 65 ex. In zbor/pe sol 2,3,4,5,6,8,10,11
21. Coturnix coturnix prepelita Phasianidae Galliformes S Ter 5 ex. pe sol 4,5
22. Cuculus canorus cuc Cuculidae Cuculiformes OV Ter 6 ex. In zbor 8
23. Cvqnus olor lebada de vara Anatidae Anseriformes MP Acv 50 ex. In zbor 9,13, 14
24. Delichon urbica lastun de casa Hirundinidae Passeriformes OV Ter 50 ex. In zbor
Dendrocopos ciocanitoare de In zbor/pe 8
25. Picidae Piciformes S Ter 3 ex.
syriacus gradini vegetatie
In zbor/Pe 3,6,8
26. Emberiza citrinella presura galbena Emberizidae Passeriformes s Ter 12 ex.
vegetatie
27. Eoretta garzetta egreta mica Ardeidae Ciconiiformes OV Acv 45 ex. In zbor 9,13,14
28. Eqretta alba egreta mare Ardeidae Ciconiiformes OV Acv 30 ex. In zbor/pe sol 9,13,14
29. Erithacus rubecula macaleandru Turdidae Passeriformes OV Ter 5 ex. pe vegetatie 3,8
soimul In zbor/pe 2
30. Falco subbuteo Falconidae Falconiformes OV Ter 2 ex.
randunelilor veqetatie
In zbor 3,4,6
31. Falco tinnunculus vanturel rosu Falconidae Falconiformes 10 ex.
zbor
32. Fringilla coelebs cinteza Fringillidae Passeriformes MP Ter 75 ex. In zbor 2,3,7,8,9
33. Galerida cristata ciocarlan Alaudidae Passeriformes S Ter 8 ex. In zbor/pe sol 2,3,5,6,10
34. Gallinago gallinago becatina comuna Scolopacidae Charadriiformes P Acv 15 ex. In zbor/pe sol 9, 13, 14
In toate
35. Hirundo rustica randunica Hirundinidae Passeriformes OV Ter 90 ex. In zbor punctele de
observatie
36. Lanius collurio sfrancioc rosiatic Laniidae Passeriformes OV Ter 8 ex. pe vegetatie 3, 5
37. Lanius minor sfrancioc cu frunte Laniidae Passeriformes OV Ter 6 ex. pe vegetatie 3,4,5
145
Nr. Localizare
neagra
38. Larus cachinnans pescarus argintiu Laridae Charadriiformes S Acv 70 ex. In zbor/oe sol 1,2,9,12,13,14
1,2,9,10,11,12,
39. Larus ridibundus pescarus razator Laridae Charadriiformes MP Acv 170 ex. In zbor/oe sol
13,14
Luscinia priveghetoare 3,4
40. Turdidae Passeriformes OV Ter 3 ex. pe vegetatie
megarhynchos roscata
In zbor/pe 3,5,7
41. Merops apiaster prigorie Meropidae Coraciiformes OV Ter 40 ex.
vegetatie
In zbor/pe 2,7
42. Miliaria calandra presura sura Emberizidae Passeriformes MP Ter 10 ex.
vegetatie
43. Motacilla alba codobatura alba Motacillidae Passeriformes OV Ter 35 ex. In zbor/pe sol 4,7
Nycticorax 13,14
44. starc de noapte Ardeidae Ciconiiformes OV Acv 18 ex.
nvcticorax
In zbor/pe 3
45. Oriolus oriolus grangur Oriolidae Passeriformes S Ter 6 ex.
vegetatie
In zbor/pe 2,5,7
46. Parus coeruleus pitigoi albastru Paridae Passeriformes S Ter 12 ex.
vegetatie
In zbor/pe 8,12
47. Parus maier pitigoi mare Paridae Passeriformes S Ter 25 ex.
vegetatie
In toate
In zbor/pe
48. Passer domesticus vrabie de casa Passeridae Passeriformes s Ter 75 ex. punctele de
sol/vegetatie
observatie
In toate
In zbor/pe
49. Passer montanus vrabia de camp Passeridae Passeriformes s Ter 50 ex. punctele de
sol/vegetatie
observatie
50. Perdix perdix potarniche Phasianidae Galliformes S Ter 18 ex. In zbor/pe sol 4,6
51. Phalacrocorax carbo cormoran mare Phalacrocoraci Pelecaniformes OV/RI Acv 80 ex. In zbor 9,13
146
Nr. Localizare
dae
52. Phasianus colchicus fazan Phasianidae Galliformes S Ter 6 ex. In zbor/pe sol 2,3
Phvlloscoous 5,7,8
53. pitulice mica Sylvidae Passeriformes OV Ter 15 ex. oe veGetatie
collvblta
In zbor/pe 2,4,5,7,12
54. Pica pica cotofana Corvidae Passeriformes S Ter 43 ex.
sol/vegetatie
55. Riparia riparia lastun de mal Hirundinidae Passeriformes OV Ter 35 ex. In zbor 1,2,7
56. Saxicola rubetra maracinar mare Turdidae Passeriformes OV Ter 9 ex. pe vegetatie 6,7
57. Sterna hirundo chira de balta Sternidae Charadriiformes OV Acv 30 ex. In zbor 9, 13
Streptopelia 1,2,3,4,5,6,7,11,
58. gugustiuc Columbidae Columbiformes S Ter 40 ex. In zbor/pe sol
decaocto 12
In toate
59. Sturnus vulqaris graur Sturnidae Passeriformes MP Ter 150 ex. In zbor/pe sol punctele de
observatie
60. Sylvia communis silvie de camp Sylvidae Passeriformes OV Ter 8 ex. pe vegetatie 2,3,5,7
61. Sylvia curruca silvie mica Sylvidae Passeriformes OV Ter 5 ex. pe vegetatie 5,7
62. Trinca ochropus fluierar de zavoi Scolopacidae Charadriiformes P Acv 10 ex. In zbor/pe sol 5,7
In zbor/pe 5,8
63. Turdus merula mierla Turdidae Passeriformes MP Ter 8 ex.
sol/vegetatie
In zbor/pe 2,3,5,7,12
64. Turdus pilaris cocosar Turdidae Passeriformes MP/01 Ter 65 ex.
sol/vegetatie
65. Upupa epops pupaza Upipidae Coraciiformes OV Ter 14 ex. In zbor/pe sol 4,5,8,11,12
66. Vanellus vanellus nagat Charadriidae Charadriiformes OV Acv 21 ex. In zbor/pe sol 9,13
Legenda: TipF – tip fenologic (S-sedentare; MP-partial migratoare; OV-oaspeti de vara; P-specii pasaj);
TipE – tip ecologic (Acv-acvatic; Ter-terestru).
147
148
Migratia pasarilor in zona proiectului.

Un aspect important cu privire la avifauna unei zone este cel legat de migratia
pasarilor. Speciile de pasari migratoare se pot încadra în urmatoarele grupe: oaspeti de vara,
oaspeti de iarna, specii migratoare în pasaj. Fiecare grupa poate prezenta, de asemenea,
câteva diviziuni (grupe fenologice): specii sedentare, specii partial migratoare, specii oaspeti
de vara, specii oaspeti de vara în pasaj, specii oaspeti de iarna în pasaj. Dintre aceste tipuri
fenologice, doar speciile oaspeti de vara, oaspeti de vara în pasaj si oaspeti de iarna în pasaj
intra în categoria pasarilor migratoare. Speciile partial migratoare sunt specii sedentare care
din anumite cauze efectueaza deplasari pe distante scurte, în vederea satisfacerii unor cerinte
biologice (hrana, adapost, reproducere). Din acest motiv ele nu pot fi încadrate în grupa
pasarilor migratoare.
Observatiile efectuate in zona de amplasament a obiectivului de investitie ”Lucrari
privind varianta de ocolire Galati”, au aratat ca speciile oaspeti de vara sosesc în zona în
cursul lunii aprilie – mai, se reproduc, dupa care în intervalul septembrie – octombrie
parasesc zona si se îndreapta spre cartierele de iernat. Speciile oaspeti de vara în pasaj sunt
pasari migratoare care doar tranziteaza zona luata în studiu, ele necuibarind în acest areal,
teritoriul de cuibarit fiind localizat în alte regiuni din tara. Speciile oaspeti de iarna în pasaj
sunt acele pasari migratoare care sosesc în tara noastra toamna (octombrie – noiembrie) si
care în cautarea unor locuri de iernat (adapost si hrana) trec si prin zona luata în studiu.
Cercetarile realizate prin observatii succesive in punctele de observatie 1,2, 9, 13, 14
situate in zona Lacului Brates (anul 2012-2013) nu au indicat prezenta unei migratii intense
pe amplasamentul obiectivului de investitie ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”, de
asemenea nici pe suprafetele învecinate.
Astfel, in punctele de observatie 1 si 2 situate in Lunca Siretul inferior, unde varianta
traseului se desprinde din zona DN 25 prin Nodul rutier Traian, nu s-a inregistrat o migratie
intensa a pasarilor. Se considera, ca speciile migratoare semnalate în zona de studiu se gasesc
în forma de dispersie, migrand pe suprafete mai intinse. Aria proiectului reprezinta o zona
mai putin atractiva pentru avifauna, diversitatea redusa a habitatelor, conditiile mai putin
prielnice, ce nu oferapasarilor conditii favorabile pentru popas, odihna si hranire (zona
puternic antropizata, poluare industriala, fonica etc.). La aceste aspecte se adauga pasunatul
intensiv practicat in zona, deranjul din partea populatiei locale etc.
149
O situatie similara s-a inregistrat si in punctele de observatie 9, 13 si 14 251 unde

Varianta de Ocolire dupa ce traseul traversarea DJ 25 si se indreapta spre campia Bratesului si
a Prutului, ocolind prin partea nordica Lacul Brates, indreptandu-se spre DN 2B unde se
racordeaza prin devierea acestuia, la cca. 3.5 km inainte de Vama Giugiulesti.
Migraţia pasarilor în zona se realizeaza de-a lungul cursului Prutului Inferior (între 2 şi
10 km distanţa de traseul proiectului) şi a fluviului Dunare. Primavara pasarile se deplaseaza
de la Nord la Sud, din zona Dunarii spre cursul raului Prut, inclusiv spre malurile de Sud şi
Vest ale din zona Lacului Brateş, unde s-au identificat efective numesoase ale speciilor
acvatice.
In timpul migratiei de toamna directiile de zbor ale speciilor de avifauna, in special
acvatice,sunt dinspre Nord spre Sud, de-a lungul luncii Prutului inferior, lacurile si baltile din
zona – Carja-Vadeni, Pochina, Sovarca, Vladesti-Oancea, Lacul Brates, pe cursul Dunarii
inferioare, ajungand in Delta Dunarii si de acolo in cartierele de iernat.
In ceea ce priveste traseul Variantei de ocolire Galati, acesta ocoleşte lacul Brateş prin
Est şi Nord, neintersectand traseul de migraţie obişnuit al speciilor de pasari in zona. Acest
apect este argumentat si de existenta suprafetelor agricole, a terenurilor intensiv pasunate,
zone ce nu reprezinta un habitat favorabul pasarilor în perioada de migratie. La aceastea se
adaugasi lipsa tufisurilor, a arborilor si a vegetatiei naturale, ce ar crea conditii prielnice de
popas, odihna si hranire pentru pasarile aflate in migratie.
150
Tabel nr. 24 specii de pasari identificate in perioada de migrare

Nr. Denumire Nurnar de
Nume stiintific Perioada de observare Fenologie Observatii
Crt. populara exemplare
Ciocarlie Grupuri de pasari in zbor; inaltimea de
1. Alauda arvensis de camp II I-IV. 2012; IX-X. 2012 60 ex. MP zbor 40-60 m; directia de zbor: 5-E,N; N-
5-V
Anas grupuri de pasari; inaltimea de zbor 40-50
2. Rata mare II-XII.2012 230 ex. MP
platyrhynchos m; directia de zbor: S-N-V; S-E-N; N-S-V
Anas Rata grupuri de pasari; inaltimea de zbor 30-40
3. III.2012; X.2012 35 ex. MP
querquedula caraitoare m; directia de zbor: directia de zbor: S-
Rata de grupuri de pasari; inaltimea de zbor >150
4. Anser anser II-III.2012; X-Xl.2012 160 ex. MP
vara m, directia de zbor: S-N-V; S-E-N; N-S-V
Acvila exemplare singulare In zbor; inaltimea de
5. Aquila pomarina tipatoare IV-V.2012 2 ex. OV zbor >150 m; directia de zbor: 5-N-V; N-
mica 5-E
exemplare singulare/grupuri de pasari in
6. Ardea cinerea Starc cenusiu II I-IV. 2012; IX-X. 2012 25 ex. OV zbor; inaltimea de zbor 40-50 m; directia
de zbor: S-N-V; N-S-V
E,N; N-S-V
Rata cu cap
7. Aythya ferina III.2012; X.2012 40 ex. MP grupuri de pasari; inaltimea de zbor 40-50
castaniu
m; directia de zbor: S-N-V; N-S-V
Sorecar
8. Buteo buteo III-Xl.2012 12 ex. MP zbor; inaltimea de zbor >150 m; directia
comun
de zbor: 5-E,N; N-5-V; N-5-V
exemplare singulare in zbor; inaltimea de
Sorecar
9. Buteo rufinus V.2012;VIIl/IX.2012 3 ex. P zbor <150 m; directia de zbor: 5-N-V; N-
mare
5-E
151
Carduelis grupuri de pasari; inaltimea de zbor 20-30

10. Canepar III-Xl.2012 45 ex. MP
cannabina m; directia de zbor: 5-V,E; N-5-V; N-5-E
Chlidonias Chirighita cu
11. IV-IX.2012 120 ex. OV zbor; inaltimea de zbor 30-40 m; directia
hybridus obraji albi
de zbor: 5-N-V; N-5-V; N-5-E
grupuri de pasari In zbor; inaltimea de
12. Ciconia ciconia Barza alba II I-IV. 2012; VII-IX. 2012 70 ex. OV zbor >150 m; directia de zbor: S-E,N; N-
S-V; N-S-E
Circus
13. Erete de stuf II I-IV. 2012; VIII-X. 2012 8 ex. OV zbor >150 m; directia de zbor: 5-E,N; N-
aeruginosus
5-V
Lebada de grupuri de pasari; inaltimea de zbor 40-50
14. Cygnus olor III-IV.2012;X-XI. 2012 50 ex. MP
vara m; directia de zbor: S-N-V; N-S-V
exemplare singulare de pasari in zbor;
15. Egretta aIba Egreta mare III-IV.2012; IX-X.2012 30 ex. OV inaltimea de zbor 30-40 m; directia de
zbor: S-N-V; N-S-V
16. Egretta garzetta Egreta mica IV.2012; X.2012 45 ex. OV zbor 30-40 m; directia de zbor: S-E-N;N-
S-V
Vanturel
17. Falco tinnunculus III-Xl.2012 10 ex. MP zbor 30-40 m; directia de zbor: 5-E,N; N-
rosu
5-V; N-5-E
grupuri de pasari; inaltimea de zbor 30-40
18. Frinailla coelebs Cinteza III-IV. 2012; IX-XI. 2012 75 ex. MP m; directia de zbor: directia de zbor: 5-
E,N; N-5-V
Gallinago Becatina
19. II I-V; VI I-X. 2012 15 ex. P zbor; inaltimea de zbor 20-30 m; directia
gallinago comuna
de zbor: 5-N-V; N-5-V
152
grupuri de pasari in zbor; inaltimea de

20. Hirundo rustica Randunica IV.2012;IX.2012 90 ex. OV zbor 35-40 m; directia de zbor: 5-V,E; N-
5-V; N-5-E
Pescarus grupuri in zbor; inaltimea de zbor <150 m;
21. Larus ridibundus II-XII.2012 170 ex. MP
razator directia de zbor: 5-E,N; N-5-V; N-5-E
22. Merops apiaster Prigorie V.2012;IX/X.2012 40 ex. OV zbor 40-50 m; directia de zbor: 5-V-N; N-
5-V; N-5-E
Codobatura
23. Motacilla alba II I-IV. 2012; IX-X. 2012 35 ex. OV zbor 20-30m; directia de zbor: 5-V, N; N-
alba
5-V
exemplare singulare/grupuri de pasari In
Nycticorax Starc de
24. IV.2012;IX-X.2012 15 ex. OV zbor; inaltimea de zbor 30-40 m; directia
nycticorax noapte
de zbor: S-E,N; N-S-V
Phalacrocorax Cormoran grupuri de pasari; inaltimea de zbor 40-50
25. II-XII.2012 80 ex. OV
carbo mare m; directia de zbor: S-N-V;N-S-E;N-S-V
Chira exemplare singulare in zbor; inaltimea de
26. Sterna hirundo de IV-IX.2012 30 ex. OV zbor 30-40 m; directia de zbor: S-E,N; N-
balta S-V; N-S-E
grupuri de pasari; inaltimea de zbor 40-50
27. Sturnus vulgaris Graur II-Xl.2012 150 ex. MP m; >150 m, directia de zbor: 5-N-V; N-5-
V; N-5-E
Fluierar exemplare singulare de pasari in zbor;
28. Tringa ochropus de III;VII-X.2012 10 ex. P inaltimea de zbor 20-30 m; directia de
zavoi zbor: 5-N-V; N-5-V
29. Upupa epops Pupaza V.2012;VIII-IX.2012 14 ex. OV zbor; inaltimea de zbor 20-30 m; directia
de zbor: 5-N-V; N-5-V;
153

30. Vanellus vanellus Nagat IV; VIII-X 21 ex. OV zbor 30-40 m; directia de zbor: 5-N-V; N-
5-V
154
Concluziile observatiilor ornitologice:

 Speciile Alauda arvensis, Hirundo rustica, Riparia riparia, Delichon urbica, Motacilla
alba, Merops apiaster, Sturnus vulgaris, Larus ridibundus s.a. s-au intalnit in stoluri, relativ
mari ca si efective, parcurgand distante apreciabile în cautare de hrana;
 S-a evidentiat un numar redus de pasari rapitoare de zi, cat si acvatice, identificate
in perioada observatiilor. De obicei pasarile rapitoare vâneaza solitare peste suprafetele de
pasune din zona (Traian, Smardan);
 Speciile acvatice Phalacrocorax carbo, Egretta alba, Ardea cinerea, Nycticorax
nycticorax, Ciconia ciconia, Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Aythya ferina, Sterna
hirundo, Tringa ochropus, Vanellus vanellus, Sterna hirundo, Chlidonias hybridus s.a. s-au
identificat doar tranzitand zona de studio (zona Badalan) , fara a stationa pentru popas sau
hranire;
 Studiile realizate in aria proiectului si imediata vecinatate nu au indicat prezenta
unei migratii intense a pasarilor, respectiv a unui culuoar/ruta principala de migratie pe
amplasamentul ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.
 Nu au fost semnalate colonii de pasari de dimensiuni mari (specii acvatice: pelicani,
stârci, cormorani) în apropierea amplasamentului obiectivului de investitie ”Lucrari privind
variant de ocolire Galati”;
 Zonele de cuibarit ale unor specii rapitoare (sorecari, ulii, soimi), precum si alte
specii necoloniale de dimensiuni mari (barza alba) nu se regasesc în arealul amplasamentului
proiectului analizat. Pentru speciile rapitoare din zona, locurile de cuibarit se afla în
padurile/plantatiile forestiere, la o distanta mai mare de 5-6 km.
 Nu au fost localizate cuiburi de barza alba pe stalpii retelelor electrice propuse
pentru relocare. Au fost semnalate cuiburi de barza alba în localitatile invecinate obiectivului
de investitie (Branistea, Sendreni, Smardan);
 Pentru speciile de dimensiuni mici (prigoria, graur, vrabia de câmp) nu au fost
semnalate colonii în zona de amplasament a obiectivului de investitie ”Lucrari privind
varianta de ocolire Galati;
 Nu au fost identificate cuiburi ale speciilor de pasari de mal (prigorie, pescarus
albastru, lastun de mal) in zona analizata Coasta Brates;
 Dimensiunile viaductelor Traian si Brates nu vor afecta pasarile ce tranziteaza
arealul analizat (pasaj sau faza de migratiune pe un traseu secundar);
155
 Amplasamentul studiat ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati” nu reprezinta loc

de hranire pentru pasarile coloniale apartinând speciilor de dimensiuni mari (pelicani, stârci);
 Pentru speciile necoloniale arealul analizat obiectivului de investitie ”Lucrari
privind variant de ocolire Galati” si împrejurimile pot constitui trasee de deplasare între
locurile de cuibarire si cele de hranire. Dintre speciile semnalate în zona cele mai comune sunt
speciile de paseriforme (vrabii, grauri, sticleti, etc.);
 Pe perioada sezonului rece nu s-au semnalat aglomerari de pasari in zona de
amplasament ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”. Speciile de paseriforme (pasarele) s-
au identificat, in special in zonele de ecoton, intre suprafetele din preajma malurilor raurilor
Siret si Prut, localitati si amplasament;
 Deplasarile pasarilor ce ierneaza în zona în cautarea de noi locuri de hranire sau
odihna nu se suprapun peste suprafata traseului ”Lucrari privind varianta de ocolire Galati”.
 lucrarile ce se vor desfasura atât în faza de amenajare cât si cea de exploatare, nu
afecteaza ecologia speciilor prezente;
 nu au fost observate locuri preferate, habitate pentru cuibarit, hranire, popas sau
nuptial în zona amplasamentului, pasarile identificate fiind dispersate neuniform pe
amplasament cât si în vecinatatea acestuia;
 s-a observat atractia pasarilor catre zona Lacului Brates unde sunt semnalate
habitate propice pentru hrana si cuibarire, deoarece acea zona este bine conservata, fiind un
habitat receptor pentru pasari, atât pentru hranire, cuibarire si popas;
 mobilitatea mare a speciilor dar si tipul activitatilor desfasurate pentru
implementarea proiectului nu descriu un impact nesemnificativ asupra pasarilor din zona.
 Realizarea Viaductului Brates km 20+930, nu va duce la pierderea habitatelor
ripariene, importante pentru speciile de pasari de mal (prigorie, lastun de mal).
 Proiectul nu va afecta zone de hranire si stationare pentru anumite specii de pasari
(ex. egreta mare, egreta mica, cormorani, diferite specii de stârci) care colonizeaza habitatele
acvatice din zona Lacului Brates.
156
2.4 Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar

Nu exista habitate si specii de interes comunitar în perimetrul destinat implementarii
proiectului. Habitatele identificate nu reprezinta habitate de interes comunitar, au o stare de
conservare buna si o capacitate de regenerare a speciilor prezente foarte mare. Zona fiind
predominant cu functie agricola, este improbabila prezenta acestora. Conditiile nefavorabile
datorate antropizarii excesive in timp a suprafetelor de teren, au dus la pierderea calitatii de
suprafete cu vegetatie naturala/ seminaturala.
Habitatele si comunitatile vegetale seminaturale identificate in afara ariilor naturale de
interes comunitar, in cea mai mare parte sunt antropizate si adesea lipsite de valoare
conservativa sau furajera. Acestea nu prezinta importanta conservativa in sensul definitiei
stricte de habitat, dimpotriva, starea degradata a vegetatiei explica rolul factorului antropic in
reducerea si pierderea diversitatii specifice locale.
Speciile de flora identificate în zona de implementare a proiectului si în vecinatatea
acesteia nu sunt cuprinse în anexele OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.
Avand in vedere suprapunerea traseului Variantei de Ocolire Galati peste cele 2 arii de
protectie speciala este necesar a se evalua structura habitatelor prezente din perspectiva
sustinerii si conservarii speciilor de pasari acvatice pentru care au fost desemnate cele 2 arii
de protectie speciala: ROSPA 0071 – lunca Siretului inferior si ROSPA 0121 – Lacul Brates.
Astfel in formularul Natura 2000 a ariei protejate populatiile speciilor identificate
pentru sit sunt notate cu „B” ceea ce semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista populatii mai
mari decât 2% din media la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna.
2.5 Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate (evolutia

numerica a populatiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul
estimativ al populatiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafata habitatului este
suficient de mare pentru a asigura mentinerea speciei pe termen lung)
In ceea ce priveste siturile protejate din aria proiectului, nu sunt prevazute lucrari care
sa afecteze in vreun fel starea de conservare, structura si dinamica habitatelor si speciillor
conservate aici. Zonele in care se vor efectua lucrari specifice perioadei de constructie sunt
formate din habitate antropizate masiv, care nu constin specii de interes conservativ. In
157
consecinta, ponderea predominanta a terenurilor agricole care nu sustin o flora sau fauna
bogate, face ca pierderile de suprafata suferite sa nu genereze efecte negative asupra unor
elemente biotice de interes conservativ.
2.6 Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei
naturale protejate de interes comunitar
Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale
protejate sunt date de echilibrul ecosistemelor de pajiste, fara a periclita sau a limita
dezvoltarea comunitatilor umane aferente siturilor. Aceste relatii sunt de interdependenta.
Zona de interes economic se gaseste la marginea ariilor naturale protejate, a sitului
Natura 2000. Prin urmare, activitatea economica, de altfel punctiforma la scara siturilor nu
este generatoare de fragmentare de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale
din cadrul sitului si nu va periclita integritatea acestuia. O activitate la scara restrânsa, cum
este cea prognozata în cadrul proiectului, nu va afecta integritatea si stabilitatea sitului
natural. Obiectivele definite în prezentul plan, sunt o necesitate pentru dezvoltarea durabila a
comunei si a întregii regiuni.
2.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo

unde au fost stabilite prin planuri de management
Pe teritoriul siturilor Natura 2000 potential afectate de proiectul propus habitatele si
speciile de importanta comunitara se gasesc într-o stare de conservare buna sau foarte buna.
Pentru mentinerea starii de conservare si pentru evitarea deteriorarii acesteia, au fost
identificate o serie de potentiale activitati care ar putea avea un efect negativ asupra
habitatelor si speciilor.
ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior reprezinta una din zonele de hranire si odihna
pentru principalele populatiide pasari acvatice, care urmaresc extremitatea estica a arcului
carpatic si se concentreaza pe valea si lunca Siretului, în drumul lor spre baltile Dunarii
(toamna), sau, spre teritoriile de cuibarit din nord (primavara).
Lunca Siretului inferior este o zona aflata în calea migratiei speciilor protejate de
pasari acvatice, cum sunt: egreta mica - Egretta garzetta, egreta mare - Egreta alba, starc rosu
- Ardea purpurea, tiganus - Plegadis falcinellus, lopatar - Platalea leucorodia, gasca de vara -
Anser anser, rata lingurar - Anas clypeata, rata cu cap castaniu - Aythya ferina, rata rosie -
158
Aythya nyroca, piciorong - Himantopus himantopus, ciocintors - Recurvirostra avosetta,chira

de balta - Sterna hirundo, chirighita cu obraz alb - Chlidonias hybridus s.a
ROSPA0121 Lacul Brates (in conformitate cu Formularul standard al situluieste
important pentru cuibaritul urmatoarelor specii de pasari calificative, cum sunt: Chlidonias
hybridus – chirighita cu obraji albi, Chlidonias niger – chirighita neagra si Falco vespertinus –
soimul de seara.
Situl este important in ceea ce priveste iernatul speciilor de avifauna: Anser albifrons –
garlita mare, Branta ruficollis – gasca cu gat rosu, a altor specii de pasari acvatice. La fel, se
specifica faptul ca situl gazduieste in timpul migratiei populatiile de: Pelecanus onocrotalus –
pelican comun si Chlidonias hybridus.
ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior este constituit in special pentru protejarea
tipurilor de habitate identificate in sit:
 cursuri de apa in zonele de campie cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si
Callitricho-Batrachtion;
 pajisti aluviale din Cnidion dubii;
 paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior etc.;
 rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention;
 zavoaie cu Salix alba si Populus alba; vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu
Quercus spp.; paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-padion,
Alnion incanae, Salicion albae).
Situl este important pentru protejarea speciilor de pesti reofili, dintre care amintim de:
Aspius aspius, Cobitis taenia, Gobio kessleri, Gobio albipinnatus, Gymnocephalus schraetzer,
Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel
streber si Zingel zingel.
La fel printre obiectivele de conservare se numara si protejarea speciilor de
nevertebrate: Lucanus cervus, Vertigo angustior; herpetofauna: Emys orbicularis, Bombina
bombina, Triturus cristatus; mamifere: Lutra lutra, Spermophilus citellus, Felis silvestris.
Pe baza acestor cunostinte au fost propuse o serie de masuri de management, masuri

cuprinse în proiectul de management al parcului natural cu scopul elaborarii de strategii de
prezervare a speciilor si habitatelor, precum si pentru stabilirea unor masuri precise de
159
management conservativ. Masurile preconizate reprezinta minimul necesar pentru

mentinerea speciilor si habitatelor într-o stare favorabila de conservare.
Masurile de conservare au fost stabilite asupra speciilor vulnerabile, amenintate si
periclitate asa cum sunt ele mentionate si în Cartea rosie a vertebratelor din România dar si
pentru protejarea habitatelor de interes comunitar.
Nici una dintre ariile naturale protejate analizate nu are elaborat Planul de
management, astfel ca nu exista obiective de conservare stabilite. Avand in vedere functia
ariilor de a proteja elemente de interes comunitar, se impun cateva obiective de ordin general
care trebuie urmarite mai ales atunci cand se doreste realizarea unei investitii, dintre care
enumeram:
 constientizarea populatiei asupra proiectului realizat, a efectelor generate si a
importantei conservarii speciilor protejate;
 evitarea perturbarii/ degradarii/ distugerii habitatelor naturale;
 evitarea poluarii cu deseuri de orice fel – inlaturarea celor generate in procesul de
amenajare/ constructie;
 evitarea distrugerii speciilor cu importanta conservativa;
 evitarea capturarii/ omorarii speciilor de fauna si a distrugerii cuiburilor si pontelor;
 evitarea degradarii/ distrugerii biotopilor specifici speciilor de fauna – vegetatia
acvatica si palustra, vegetatia de lunca, vegetatia lemnoasa (padurile), pasunile stepice,
vegetatia spontana;
 refacerea zonelor afectate, la finalizarea lucrarilor, prin aducerea la starea initiala
pentru a permite reinstalrea vegetatiei si reintegrarea in circuitul natural/ agricol a
suprafetelor respective;
 controlul speciilor alohtone invazive;
 reconstructia ecosistemelor deteriorate (in cazul de fata a zonelor de margine de
padure – eliminarea speciilor invazive si refacerea vegetatiei specifica de
ceretogarnitete);
 evaluarea si limitarea fenomenelor de poluare si a hazardelor naturale si antropice etc.
160
2.8 Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce în viitor
In cazul habitatului natural, starea sa de conservare este data de totalitatea factorilor
ce actioneaza asupra sa si asupra speciilor caracteristice si care îi poate afecta pe termen lung
raspândirea, structura si functiile, precum si supravietuirea speciilor caracteristice. Aceasta
stare se considera „favorabila” atunci când sunt îndeplinite conditiile:
 arealul natural al habitatului si suprafetele pe care le acopera în cadrul acestui
areal sunt stabile sau în crestere;
 habitatul are structura si functiile specifice necesare pentru conservarea sa pe
termen lung;
 speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabila (asa
cum aceasta este definita în continuare).
Pentru mentinerea, refacerea sau îmbunatatirea starii de conservare favorabila, se vor
lua cele mai potrivite masuri respectând însa realitatile economice, sociale si culturale
specifice zonei.
În urma monitorizarii arealului implicat în implementarea proiectului propus si a
habitatelor învecinate specifice ariei naturale protejata se constata o stare de conservare buna
a speciilor si lipsa factorilor ce actioneaza asupra integritatii ariei naturale protejate si care
pot influenta pe termen lung raspândirea si abundenta populatiilor speciei respective la nivel
comunitar.
Starea se considera „favorabila” deoarece sunt îndeplinite conditiile:
 datele privind dinamica populatiilor speciei indica faptul ca aceasta se mentine si are
sanse sa se mentina pe termen lung, ca o componenta viabila a habitatului natural;
 arealul natural al speciei nu se reduce si nu exista riscul sa se reduca în viitorul
apropiat;
 exista un areal suficient de vast pentru ca populatiile speciilor caracteristice sa se
mentina pe termen lung.
In ceea ce priveste arealele de conservare precum si dinamica speciilor ce fac parte

din situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior, acestea sunt
bine conservate. În formularul Natura 2000 populatile speciilor sunt notate cu „B” ceea ce
161
semnifica faptul ca la nivelul site-ului exista o populatie mai mare decât 2% din media la nivel
national, aflataintr-o stare de conservare buna.
Dintre activitatile antropice cu impact negativ asupra habitatelor si a speciilor de
avifaunabidentificate pentru ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior a mintim de:
 practicarea pasunatului in aria protejata ;
 extragerea de nisip si pietris, poluarea apei ;
 pescuitul neautorizat ;
 vânatoarea si braconajul asupra speciilor de pasari, in special in perioada migratiei;
 deranjul pasarilor in timpul cuibaritului (distrugerea cuiburilor, a puilor, colectarea
oualor etc.).
Referitor la situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0121 Lacul Brates (in
conformitate cu Formularul standard al sitului), se apreciaza un grad scazut al vulnerabilitatii.
Din factorii cu impact negativ asupra ecosistemului sitului amintim de:
 poluarea industriala;
 precum si de folosirea pesticidelor in zonele agricole limitrofe.
2.9 Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes
comunitar, inclusiv posibile schimbari în evolutia naturala a ariei naturale protejate de interes
comunitar
Data fiind in unele cazuri starea precara a habitatelor si vegetatiei afectate de prezenta
speciilor alohtone si ruderale, precum si de depozitarea deseurilor menajere, se impune
realizarea Planurilor de management prin care sa fie reglementate masuri clare de protejare
si conservare a habitatelor si speciilor protejate, proprii siturilor Natura 2000, prin care un rol
predominant ar trebui sa il detina stoparea activitatilor degradative ale factorului uman si
instituirea unor actiuni de refacere a zonelor degradate, crearea unor habitate optime pentru
speciile de fauna, instituirea unor programe de monitorizare si conservare a unor specii
vulnerabile sau periclitate. De asemenea, se impune delimitarea zonelor de conservare in
cadrul siturilor, in care sa fie limitate/ interzise activitatile cu impact (negativ), care pot
conduce la scaderea abundentei speciilor, in baza celor mai bune masuri de management
priivind protectia si conservarea.
162
2.10 Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar
Siturile protejate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 – Lunca Siretului
Inferior sunt administrate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani, pe
baza Contractului de Custodie incheiat cu Ministerul Mediului si Padurilor (MMP), nr.
0046/23.02.2010, conform Ordinului MMDD nr.1533/2008.
Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani a intocmit pentru situl de
protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior un Regulament al
acestei arii protejate (2010).
Pana in prezent nu exista planuri de management aprobate ale acestor arii protejate. Situl de
protectie speciala avifaunistica ROSPA0121 Lacul Brates nu are structura de administrare si
nu este intocmit un plan de management al sitului.
3. Identificarea si evaluarea impactului

Elemente generale privind impactul infrastructurilor rutiere asupra
biodiversitatii
În cazul infrastructurii rutiere de transport – Varianta de Ocolire Galati, suprafata de
teren ocupata de culoarul rutier reprezinta habitate pierdute. Astfel impactul potential
asupra mediului exercitat de realizarea lucrarilor pentru o infrastructura rutiera este
caracterizat de:
 Pierderea de habitate – constructia proiectului si lucrarile din vecinatatea
acostamentului rutier, implica în mod direct pierderea de suprafete de teren si implicit
pierderea de habitate. Modificarea fizica a terenurilor adiacente au efect disturbator si
un efect de bariera care contribuie la fragmentarea habitatelor datorat infrastructurii
rutiere create.
 Poluarea directa si indirecta – prezenta drumurilor afecteaza în mod direct mediul
din punct de vedere fizic, chimic si în consecinta, indirect, altereaza disponibilitatea
habitatelor pentru numeroase specii de plante si animale pe o suprafata mult mai mare
decât cea efectiv ocupata de drum.
 Mortalitatea – traficul rutier determina numeroase decese în rândul faunei care
utilizeaza habitatele din vecinatatea Variatei de Ocolire, ori cele care traverseaza
infrastructura rutiera nou create;
163
 Efectul de bariera – pentru marea majoritate a speciilor de animale nezburatoare

infrastructura rutiera creata constituie bariere de netrecut care au ca urmare izolarea
populatiilor.
 Efectul de coridor – efectul pozitiv indus de realizarea unei infrastructuri rutiere noi.
Acostamentul drumului poate oferi refugii, habitate noi sau pot servi drept coridoare
pentru circulatia faunei salbatice.
Dintre elementele induse de infrastructura de transport asupra biodiversitatii:

 efectul de bariera;
 fragmentarea habitatelor;
 efectul de margine.
Identificarea si evaluarea impactului asupra habitatelor

Pentru identificarea si evaluarea impactului avem în vedere intensitatea si extinderea
activitatii generatoare de impact, cât si tipul de impact ce are loc în habitatul respectiv.
Impactul asupra habitatelor, respectiv asupra valorilor si functiilor acestora se pot
încadra în patru categorii:
 distrugerea habitatului;
 fragmentarea habitatului;
 simplificarea habitatului;
 degradarea habitatului.
Distrugerea habitatului
Distrugerea habitatului reprezinta degradarea unui habitat prin schimbarea categoriei
de folosinta a acestuia. În cadrul fiecarei schimbari, caracteristicile naturale originale ale
terenului sunt eliminate, astfel si valorile habitatului sunt modificate. Alterarile fizice de
diferite feluri cauzeaza distrugerea habitatelor. În cadrul habitatelor terestre în principal
decopertarea, cu disparitia vegetatiei (arbori, arbusti, specii ierboase) este factorul stresant.
Taierile rase si suprapasunatul pot saraci de asemenea habitatul si vegetatia sa nativa.
Simplificarea habitatului
164
Simplificarea habitatelor include disparitia din acestea a componentelor ecosistemului

cum ar fi arborii cazuti sau a bustenilor (lemnul mort), disparitia microhabitatelor (cuiburile
sau vizuinele) sau care au fost facute de neutilizat prin actiune antropica. În mod normal,
alterarea structurii verticale a habitatului duce la reducerea diversitatii speciilor.
Degradarea habitatelor
Degradarea habitatelor presupune si fragmentarea sau simplificarea structurii
habitatului, dar în mod specific se refera la înrautatirea starii de sanatate sau diminuarea
integritatii ecologice a acelui habitat intact initial. Contaminarea cu substante chimice
rezultate din aerul sau apa poluata constituie o cauza semnificativa a degradarii habitatelor.
Fragmentarea habitatelor reprezinta separarea unei arii continue în fragmente mai

mici si dispersate. Odata cu cresterea gradului de fragmentare, rezultatul si anume
fragmentele individuale vor deveni mult prea mici sau prea izolate unele de altele, ca sa
reprezinte un support pentru speciile dependente de habitatul fragmentat. Fragmentarea
reduce cantitatea de habitat disponibil faunei salbatice pentru supravietuire, fapt care
conduce spre o diminuare a populatiei si a numarului de specii care pot trai în acest
ecosistem.
Semnificatia fragmentarii este stâns legata de ecologia speciilor si depinde foarte mult si
de amplitudinea efectului de bariera, de cantitatea si calitatea habitatelor din zona. Daca prin
realizarea traseului rutier efectul direct nu va fi distrugerea habitatului per ansamblu,
fragmentarea poate avea ca rezultat distrugerea unei parti a habitatului, lasând alte portiuni
intacte.
Consecintele fragmentarii habitatelor includ urmatoarele aspecte:
 amplificarea izolarii si mortalitatii speciilor;
 extinctia speciilor ce au nevoie de areal mare pentru hranire si supravietuire,
 disparitia speciilor de interior si a speciilor stenobionte;
 diminuarea diversitatii genetice în rândul speciilor rare;
 cresterea abundentei speciilor ruderale, euribionte.
Tipurile de impact sunt prezentate functie de parametrii fata de care se face raportarea,
si anume:
165
A. scara (perioada) de timp:

 impact pe termen scurt (0-1an);
 mediu (1-5 ani) si;
 lung (mai mult de 5 ani).
B. aria de aplicare:
 impact singular al proiectului;
 impact cumulativ (împreuna cu alte planuri si/sau proiecte relevante din vecinatate).
C. efect exercitat:
 impact direct;
 impact indirect.
Identificarea impactului potential produs prin implementarea proiectului “Lucrari

privind Varianta de Ocolire Galati”
Avand in vedere natura proiectului pentru Varianta de Ocolire Galati au fost identificate
si luate în calcul urmatoarele activitati si operatii generatoare de impact în arealele Natura
2000:
 în perioada de executie a lucrarilor – defrisarea, decopertarea solului, manipularea
volumelor de materiale necesare punerii în opera, traficul auto în santier, functionarea
utilajelor cu potential de impurificare chimica a habitatelor si cresterea disconfortului
speciilor rezidente prin generarea de zgomot si vibratii, traficul auto în culoarul de
lucru are potential de a introduce specii invazive de plante;
 în perioada de exploatare a variantei de ocolire – traficul auto contribuie la
impurificarea chimica a atmosferei, cresterea nivelului de zgomot si introducerea de
specii invazive.
Aceste elemente constituie premisele degradarii habitatelor din imediata vecinatate a
culoarului de transport.
Impactul direct generat în perioada de executie a lucrarilor

Acest impact se va regasi in realizarea traseului Variantei de ocolire Galati prin
amenajarea de intersectii rutiere; poduri, viaducte, pasaje, podete; lucrari de consolidare si
sustinere de taluzuri; lucrari pentru scurgerea apelor pluviale; lucrari de defrisare:
166
1. Intersectii rutiere: Nodul rutier Traian (la intersectia cu DN25), Km.0+000; Sensul
giratoriu Smardan (la intersectia cu DJ251), Km.11+640; Nodul rutier Vanatori(la intersectia
cu DN26), Km.19+980; Sensul giratoriu la racordarea Variantei cu DN2B deviat, Km.32+681;
2. Poduri, viaducte, pasaje si podete: Viaductul Traian (Pasaj peste CF Tecuci – Galati,
Pasaj peste DN25 si Pod peste paraul Barladel), km 1+240; Pod peste Canal de desecare Cd74
- Breteaua C, km 0+533; Pod peste Canal de desecare Cd74 - Breteaua D, km 0+255; Pod peste
Canal CCS2 pe Breteaua B, km 0+615; Pod de Descarcare peste Valea Branistea km 2+492;
Pod de Descarcare peste Valea Branistea km 2+860; Tunelul Valul lui Traian km 3+092;
Viaduct peste Valea Odobascu, km 3+487; Pod peste Canal de Irigatii CA Barbosi, km 5+735;
Pod de descarcare peste Valea Rusca Mare, km 6+038; Viaduct peste Balta Malina, km 9+874;
Pod de Descarcare Valea Coada Malinei, km 11+430; Pod de Descarcare Valea Trei Fantani,
km 13+545; Pod peste Valea Budurului, km 17+297; Pod de Descarcare peste Valea
Sultanului, km 18+601; Pasaj pe DN26 Murgeni - Oancea – Galati, km 19+932; Pasaj pe DN26
Galati - Oancea - Murgeni, km 20+012; Pod peste Canal de Desecare CCE2, km 22+730; Pod
peste Canal de Desecare CCE5, km 24+714; Pod peste Canal, km 25+920; Pod peste Canal de
Desecare CCC, km 26+790; Pod peste Canal, km 27+532; Pod peste Canal de Desecare CCC, km
27+740; Pod peste Canal, km 28+184; Pod peste Canal, km 28+730; Pod peste Canal de
Desecare CE35, km 29+322; Pod peste Canal de Irigatie km 29+841; Pod peste Canal de
Desecare CCC, km 30+414; Pod peste Canal, km 31+500; Pod peste Bratul Ghimia, km 31+817
Pod peste Canal, km 32+822; Pod peste Canal de Desecare CE40 - Breteaua B, km 33+258; Pod
peste Canal de Desecare CE40 - Breteaua A, km 0+490;
3. Lucrari de consolidare si sustinere de taluzuri: Realizarea lucrarilor de sustinere, de
sprijinire si a lucrarilor de protectii ale taluzelor;
4. Lucrari pentru scurgerea apelor pluviale: In vederea sigurantei circulatiei pe
Varianta de Ocolire, santurile in deblee sunt prevazute a fi pereate pe toata lungimea, forma
santurilor fiind trapezoidala, cu inclinarea taluzului spre platforma drumului de 1:3 si a
taluzului opus cu inclinarea de 1:1.
5. Lucrari de defrisare executate in zona Coasta Brates: S = 33.741 mp.
Identificarea impactului prognozat prin realizarea proiectului “Lucrari privind Varianta

de Ocolire Galati” s-a realizat avand in vedere amplasarea obiectivului:
167
 ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior: prin limita sa estica situl se afla la distanta de 50
metri fata de traseul Variantei de ocolire (localitatea Traian);
 ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior: limita estica, situl se suprapune la limita cu
traseul Variantei de ocolire la distanta de cca. 0-0,06 m, pe o portiune de cca. 28 ha;
 ROSPA0121 Lacul Brates: situl este traversat de Varianta de ocolire, ocupand o
suprafata de cca. 91.784 ha (nordul lacului Brates);
A. Identificarea si evaluarea impactului asupra siturilor de importanta

comunitara ROSCI 0162 – Lunca Siretului Inferior si ROSPA 0071 – Lunca SIretului
Inferior
Obiectivele de conservare ale ariei de protectie de interes comunitar stabilite conform
caracteristicilor acesteia constituie obiectivul principal al realizarii Planului de management
al sitului care urmeaza a fi elaborat si aprobat prin hotarâre de guvern.
În lipsa Planului de management si a obiectivelor de conservare a ariei de protectie de
interes comunitar vom analiza impactul proiectului propus asupra integritatii siturilor Natura
2000 si asupra conservarii speciilor de interes comunitar caracteristice.
Tabel nr. 25 – Identificarea si evaluarea impactului produs prin implementarea

proiectului
168
lndicatori pentru Evaluarea impactului

Tipul de Evaluare impact
evaluarea
impact Areal ROSPA 0071 si ROSCI 0162 – Lunca Siretului Inferior
impactului
Pe suprafetele de teren ocupate de traseul Variantei de Ocolire nu au fost Impactul pe termen scurt va fi
identificate habitate de interes comunitar specifice ariei ROSCI 0162. generat in perioada de executie
Limita ariei de interes comunitar se afla la o distanta de 50 metri de fiind exprimat prin:
amplasamentul destinat proiectului.  afectarea temporara a
Suprafata de teren ocupata de traseul Variantei de Ocolire Galati arealul suprafetelor de teren prin
ROSPA 0071 este de aproximativ 28 hectare fiind reprezentate in totalitate inlaturarea stratului
de terenuri agricole. vegetal si decopertare, in
Pe aceasta supratata de teren habitatele ocupate vor fi distruse datorita vederea realizarii
decopertarli, disparitiei vegetatiei si suprapunerii infrastructurii rutiere de fundatiilor;
transport.  generarea de zgomot si
DIRECT
S-a calculat o supratata de teren de 28 ha, sltuata In arealul ROSPA 0071 – vibratii prin functionarea
CU REFERIRE Procentul din
Lunca Siretului Inferior, unde se va inregistra o degradare a habitatelor. utilajelor, aparatelor si
LA suprafata
Habitatele degradate vor fi situate in zona nodului rutier Traian km 0 si km  mijloacelor de transport;
INTEGRITATE habitatelor de
1 si de-a lungul traseului rutier (stanga – dreapta) pe o fasie cu latimea de  generarea unor cantitati
A interes comunitar
cca. 50 m. mari de praf prin lucrari
ARIILOR care va fi pierdut
Procesul de degradare a habitatelor pe aceasta supratata de teren este tot de constructie/ montaj de
NATURALE
mai redus odata cu cresterea distantei in raport cu infrastructura rutiera la
creata.  nivelul solului (fundatii,
Ecosistemele prezente in zona afectata cu suprafata de 28 hectare sunt drumuri de acces,
reprezentate de: ecositeme acvatice (paraul Barladel) si ecosisteme deplasarea auto);
agricole.  poluarea aerului prin
Ecosistemul acvatic este reprezentat de luciul de apa cu o latime de 5 m si generarea emisiilor
de - Comunitati cu stuf – Phragmites australis cantonate pe ambele maluri rezultate din functionarea
ale paraului. mijlocelor
 de transport, utilajelor si
Foto 1. Paraul Barladel – nod rutier Traian aparatelor de montaj;
169
 deranjarea speciilor de
fauna;
 afectarea zonelor
acoperite cu vegetatie.
Se considera ca impactul pe
termen lung va fi reprezentat
prin ocuparea propriu-zisa a
suprafetelor de teren prin
constructii la sol, modificari
fizice a peisajului, a structurii
vegetatiei si faunei pe anumite
sectoare de drum (sector “Coasta
Brates”), impactul cumulativ al
drumului cu alte proiecte deja
existente, aflate in curs de
Nu sunt ocupate suprafete din cadrul sitului de importanta comunitara
amenajare sau viitoare.
ROSCI 0162.
 perturbarea speciilor/
Suprafetele ocupate în arealul ROSPA 0071 nu reprezenta habitate
Procentul ce va fi habitatelor atat prin
favorabile pentru asigurarea necesitatilor de hrana, odihna si reproducere
pierdut din prezenta personalului de
ale speciilor de pasari de interes comunitar pentru care a fost desemnata
suprafetele lucru, a utilajelor si a
aria de protectie speciala.
habitatelor folosite materialelor de
Se va înregistra totusi o reducere a spatiilor pentru adaposturi, de odihna si
pentru necesitatile constructii, implicit prin
hrana in special pentru speciilor de fauna comune: mamifere mici
de hrana, odihna si realizarea propriu-zisa a
(rozatoare), nevertebrate si pasari comune ce colonizeaza terenurile
reproducere ale activitatii de constructie
agricole. Suprafata afectata este de 28 hectare.
speciilor de interes si montaj etc.
Suprafata habitatelor invecinate sunt favorabile dezvoltarii faunei fiind
comunitar  generare de praf –
suficient de mare pentru relocarea speciilor astfel încât populatiile acestora
pulberile vor fi generate
sa îsi poata asigura necesitatile de hrana, odihna si reproducere.
predominant din
Foto 2 – terenuri agricole km 0 – km 1 – nod rutier Traian (ROSPA 0071)
170
activitatile de
decopertare a solului si
invelisului drumului,
excavare a fundatiilor,
depozitarea
 materialului excavat in
gramezi, realizarea
umpluturilor, amenajarea
sau reabilitarea
drumurilor de acces,
deplasarea utilajelor si
personalului de lucru,
 efectul potential
identificat il reprezinta
Fragmentarea alterarea populatiilor
habitatelor de vegetale datorita poluarii.
Nu se va produce o fragmentare a habitatelor de interes comunitar.
interes comunitar  Formatiunile vegetale din
(exprimata în apropierea zonelor de
procente) lucru sunt potential
Durata sau expuse alterarii, datorita
persistenta Nu este cazul poluarii provocate de
fragmentarii pulberile antrenate de
Durata sau Distanta minima a obiectivelor proiectului Varianta de Ocolire Galati fata de mijloacele implicate n
persistenta limita estica a sitului ROSCI 0162 – Lunca Siretului Inferior este de 50 m – constructive:
perturbarii speciilor (foto 3). Distanta fata de limita estica a Variatei Ocolire Galati.  pe distanta de pana la
de interes Perturbarea unor specii din arealul ROSCI 0162 (ex . Spermophillus citellus ) 300 m in jurul gropilor de
comunitar, distanta sensibili la zgomot ca urmare activitatilor de constructie si transport imprumut in timpul
fata de arealul materiale de constructie in cadrul obiectivului. exploatarii acestora;
protejat de interes Durata perturbarii este reprezentata de perioada de executie a lucrarilor in  pe o distanta de 50 m in
comunitar sectorul 0 – 1 km Nod rutier Traian, durata estimata la maxim 12 luni.
171
In perioada de operare a Variantei de Ocolire perturbarea asupra speciei va ambele parti ale
fi datorata zgomotului produs si de mortalitatile survenite cu amplasamentului
autovehiculele de tranzit. Pentru diminuarea efectelor produse se propun drumului in perioadele de
amplasarea de panouri fonoabsorbante si amplasarea de garduri pentru a concentrare maxima a
limita accesul acestora in perimetrul drumului rutier. lucrarilor de executie;
 pe o distanta de pana la 1
km in jurul organizarii de
santier.
Avand in vedere obiectivele proiectului se produc schimbari in densitatea

populatiilor speciilor comune ce colonizeaza terenurile agricole de pe
suprafata de 28 hectare aflata in cadrul perimetrului ROSPA 0071 – Lunca
Siretului Inferior.
In cazul speciilor prezente scaderea populatiilor este generata si de
Schimbari in
activitatile existente (periodice) in cadrul terenurilor agricole (cultivare,
densitatea
lucrari de intretinere si control a daunatorilor, recoltare etc.)
populatiilor (nr.
Schimbari in densitatea speciilor in perioada de constructie se vor produce
indivizi /suprafata)
pentru speciile comune semnalate (Sturnus vulgaris, Passer domesticus,
Passer montanus, Corvus frugilegus, Pica pica, Alauda arvensis etc.).
Structurile nou create (poduri, traversari) vor constitui ulterior pentru
unele specii loc de refugiu si cuibarire (Ex. Passer domesticus, Passer
montanus, Hirundo rustica etc.).
172
Scara de timp pentru Implementarea obiectivelor proiectului nu va afecta specii de interes

inlocuirea speciilor comunitar si structura habitatelor de interes comunitar. Pentru speciile
/habitatelor afectate afectate durata persistarii perturbarii este relativ redusa (12 luni) proiectul
de implementarea Varianta de Ocolire Galati fiind realizat etapizat pe sectoare.
proiectului Durata totala de realizare a proescutului este estimata la 42 luni.
lndicatori pentru
Tipul de
evaluarea Arealul ROSPA 0121 – Lacul Brates -
impact
impactului
Impactul pe termen scurt va fi
generat in perioada de executie
fiind exprimat prin:
Suprafata de 91.784 ha ocupata de Varianta de Ocolire în interiorul
 afectarea temporara a
ROSPA0121 Lacul Brates cuprinde habitat agricole (98% ha) si habitate
acvatice (2%) caracteristice canalelor de irigatii si desecare din zona
Procentul ce va fi inlaturarea stratului
Badalan-Brates. Pe aceste suprafete se va suprapune infrastructura rutiera
DIRECT pierdut din vegetal si decopertare, in
nou creata ce propune 1 viaduct peste CF Barlad Galati si pod peste paraul
cu referire suprafetele vederea realizarii
Chineja si 16 poduri construite peste reteaua de canale de irigatii si canale
la habitatelor folosite fundatiilor;
de desecare ce acopera intreaga zona agricola „Badalan”.
integritatea pentru necesitatile de  generarea de zgomot si
Zona de 91, 784 hectare ocupata definitiv de constructia Variantei de
ariei hrana, odihna si vibratii prin functionarea
Ocolire nu prezinta biocenoze stabile de hrana, acestea putând varia în
naturale reproducere ale utilajelor, aparatelor si
functie de conditiile externe (lucrari agircole efectuate) si nici nu ofera
protejate speciilor de interes  mijloacelor de transport;
conditii de liniste necesare cuibaritului sau adapostului permanent si stabil.
comunitar  generarea unor cantitati
Se constata astfel o colonizare majora a speciilor avifaunistice in arealul
mari de praf prin lucrari
Lacului Brates unde habitatele acvatice prezente asigura necesitatile de
de constructie/ montaj de
hrana, odihna si cuibarit pentru toate populatiile speciilor.
la
 nivelul solului (fundatii,
drumuri de acces,
173
deplasarea auto);
 poluarea aerului prin
generarea emisiilor
rezultate din functionarea
mijlocelor
 de transport, utilajelor si
aparatelor de montaj;
 deranjarea speciilor de
fauna;
 afectarea zonelor
acoperite cu vegetatie.
Se considera ca impactul pe
termen lung va fi reprezentat
prin ocuparea propriu-zisa a
constructii la sol, modificari
fizice a peisajului, a structurii
vegetatiei si faunei pe anumite
sectoare de drum (sector “Coasta
Brates”), impactul cumulativ al
drumului cu alte proiecte deja
existente, aflate in curs de
amenajare sau viitoare.
 perturbarea speciilor/
habitatelor atat prin
prezenta personalului de
lucru, a utilajelor si a
materialelor de
constructii, implicit prin
realizarea propriu-zisa a
174
activitatii de constructie
si montaj etc.
 generare de praf –
pulberile vor fi generate
predominant din
activitatile de
decopertare a solului si
invelisului drumului,
excavare a fundatiilor,
depozitarea
 materialului excavat in
gramezi, realizarea
umpluturilor, amenajarea
sau reabilitarea
drumurilor de acces,
deplasarea utilajelor si
personalului de lucru,
 efectul potential
identificat il reprezinta
alterarea populatiilor
vegetale datorita poluarii.
 Formatiunile vegetale din
apropierea zonelor de
lucru sunt potential
expuse alterarii, datorita
poluarii provocate de
pulberile antrenate de
mijloacele implicate n
constructive:
 pe distanta de pana la
175
300 m in jurul gropilor de

imprumut in timpul
exploatarii acestora;
 pe o distanta de 50 m in
ambele parti ale
amplasamentului
drumului in perioadele de
concentrare maxima a
lucrarilor de executie;
 pe o distanta de pana la 1
km in jurul organizarii de
santier.
Nu sunt identificate habitate de interes comunitar in zona de implementare

a proiectului.
Ecosistemele prezente sunt caracterizate de terenuri agricole exploatate
intensiv.
Procentul din
Ecosistemele acvatice prezente in zona canalelor de irigatii si de desecare
suprafata habitatelor
se modifica ciclic ca urmare a unor activitati de intretinere a canalelor de
de interes comunitar
desecare si irigatii (dragare) precum si a unor practici nepermise (arderea
care va fi pierdut
stufului si a vegetatiei uscate).
Foto nr. 4 – Activitati de dragare a canalelor de desecare in arealul ROSPA

0121- Lacul Brates;
176
Fragmentarea
habitatelor de interes
Nu este cazul
comunitar
(exprimata în
procente)
Durata sau
persistenta Nu este cazul
fragmentarii
Durata sau Durata de executie a proiectului este estimata la 42 luni.
persistenta Efectele temporare ce vor fi resimtite în perioada de executie a lucrarilor
perturbarii speciilor pot consta în reducerea calitatii habitatelor, pierderea temporara a
de interes locurilor utilizate pentru adapost, odihna, eliminarea surselor esentiale de
comunitar, distanta hrana precum: insecte si nevertebrate.
fata de arealul
177
protejat de interes
comunitar
Datorita mobilitatii ridicate a speciilor de pasari de interes comunitar
identificate în zona proiectului si a
suprafetelor generoase ale habitatelor favorabile oferite de arealul ROSPA
0121 se apreciaza ca implementarea proiectului nu va genera schimbari
majore în densitatea populatiilor speciilor de interes comunitar.
Evaluarile teoretice privind dinamica populatiei speciilor de interes
comunitar:
Schimbari în - în zona de intersectie a Variantei de Ocolire Galati cu arealul ROSPA0121
densitatea Lacul Brates si în vecinatatea
populatiilor (nr. acesteia nu au evidentiat o diminuare a populatiei speciilor de interes
indivizi /suprafata) comunitar identificate în zona ce urmeaza a fi ocupata definitiv de traseul
rutier, adica declinul estimat pentru fiecare dintre speciile identificateeste
nul.
Mentionam ca habitatele implicate in amplasarea proiectului in zona ROSPA
0121 sunt in totalitate terenuri agricole exploatate intensiv.
Apreciem ca arealul de protectie avifaunistica ROSPA0121 Lacul Brates ofera
habitate de o calitate superioara care pot deveni mediu receptor pentru
populatiile speciilor de interes comunitar.
Implementarea proiectului nu va distruge habitate de interes comunitar, iar
pentru speciile de interes
Scara de timp comunitar apreciem ca arealul ofera habitate de calitate în zone situate în
pentru inlocuirea afara culoarului rutier nou creat.
speciilor / Varianta de ocolire va ocupa definitiv portiunea de habitat forestier in
habitatelor afectate suprafata de 33 741 mp , schimbând definitiv destinatia terenului.
de implementarea Pasarile, specii cu mobilitate ridicata, vor avea mai putin de suferit de pe
proiectului urma ocuparii definitive a zonei marginale de habitat de padure dispus la
limita nord -vestica a sitului ROSPA0121 Lacul Brates având în vedere ca în
zona de interes nu au fost identificate cuiburi.
178
 Modificarile fizice induse prin ocuparea suprafetelor de teren cu traseul 

Variantei de Ocolire conduc la antropizarea peisajului, schimbarea
modului de utilizare a terenului precum si cresterea suprafetei terenului
antropizat.
 Realizarea culoarului rutier constituie o bariera partiala pentru fauna
salbatica, aceasta reducând numarul traversarilor faunei salbatice.
 În perioada de executie a lucrarilor se poate înregistra o reducere a
productivitatii biologice datorate cresterii gradului de poluare în zona de
lucru, datorita înlaturarii componentelor biotice de pe amplasament prin
lucrari de decopertare sau betonare a suprafetelor, pierderii unor
procente de habitat prin ocuparea definitiva a unor suprafete agricole
si/sau pasuni.
Evaluarea impactului  Executia lucrarilor va conduce la o crestere a nivelului de zgomot
datorat modificarilor datorita executiei unor operatii cu potential ridicat de generare a
fizice si zgomotului si/sau a circulatiei utilajelor si mijloacelor de transport.
DIRECT
impurificatorilor  Din punct de vedere chimic impurificarea atmosferica cu particule în
chimici evacuati în suspensie în perioada de realizare a lucrarilor poate conduce la efecte
mediu negative asupra vegetatiei. Acestea se pot manifesta cu preponderenta în
perioadele secetoase, lipsite de precipitatii si pe suprafete limitate ca
extindere.
 Pulberile depuse pe vegetatie reduce intensitatea proceselor de
fotosinteza, respiratie, transpiratie.
 Un efec potential ridicat de generare a pulberilor în suspensie au:
operatiile de manipulare a substantelor/materialelor pulverulente,
perioadele secetoase cu vânt puternic, suprafetele de tern întinse
decopertate, traficul auto.
 Se apreciaza ca valorile concentratiilor de impurificatori atmosferici
generate în perioada de executie a lucrarilor la Varianta de ocolire creaza
conditii de stress chimic ce pot conduce la o reducere a productivitatii
biologice;
179
 Pentru zona umeda situata în zona paraului Barladel km. 0+500

rezultatul imediat va fi cresterea turbiditatii apei, ceea ce va reduce
patrunderea luminii solare în apa, în detrimentul organismelor
fotodependente.
 Se estimeaza o crestere a turbiditatii apei în zona km 0+500 pe un areal
limitat la max. 1 km, ca urmare realizare a lucrarilor in intervale scurte
de timp.
 Efectul indirect asupra ecosistemelor consta în alterarea biologica a 

Evaluarea impactului
habitatelor disponibile pentru speciile adiacente drumului.
cauzat de proiect fara
 Efectul indirect asupra ecosistemelor naturale din apropierea traseului
INDIRECT a lua în considerare
rutier se va manifesta în perioada de exploatare a Variantei de Ocolire
masuri de diminuare
Galati prin aparitia plantelor invazive în lungul culoarului de transport
a impactului
rutier.
 Impactul pe termen scurt asupra speciilor de desemnare a sitului se 
Evaluarea impactului
manifesta în perioada de executie a lucrarilor la Varianta de Ocolire si se
cauzat de proiect fara
PE TERMEN datoreaza realizarii lucrarilor în zona arealului, prezentei omului si
a lua în considerare
SCURT functionarii utilajelor/echipamentelor în perioada de executie a
masuri de diminuare
lucrarilor.
a impactului
 Nu vor fi afectate populatiile specii de interes comunitar.
 Impactul pe termen lung se va manifesta prin ocuparea definitiva a 
Evaluarea terenurilor necesare realizarii traseului variantei de ocolire în arealul
impactului cauzat de ROSPA 0121- Lunca Siretului Inferior.
PE TERMEN proiect fara a lua în  Se apreciaza ca traseul rutier in zona arealului ROSPA 0121 nu va
LUNG considerare masuri introduce fragmentarea totala a habitatelor, speciile de fauna terestra
de diminuare a având posibilitatea deplasarii în zona arealului traversat de culoarul
impactului rutier prin deschiderile structurilor proiectate (poduri, traversari,
viaducte).
180
 Impactul generat în perioada de constructie este un impact temporar 

resimtit asupra componentelor de mediu (aer, apa, sol, vegetatie si fauna)
Evaluarea în perioada de realizare a culoarului rutier;
impactului cauzat de  Se apreciaza ca valorile concentratiilor de impurificatori în aer, apa si sol
IN FAZA DE proiect fara a lua în generati în perioada de executie a lucrarilor vor fi situate sub valorile
CONSTRUCTIE considerare masuri maxim admisibile;
de diminuare a  Zonele umeda cuprinsa între km.20+930 si km.33+257 vor înregistra o
impactului crestere temporara a substantelor în suspensie, în plutire, în solutie, în
stare solida, lichida sau gazoasa pe zona din apropierea traseului rutier
pe sectorul de executie a lucrarilor.
 In perioada de operare a Variantei de Ocolire impactul asupra habitatelor 
si speciilor de desemnare se va manifesta prin ocuparea definitiva a
terenurilor cuprinse în arealul de importanta comunitara, potentialul de
raspândire a speciilor invazive de plante în lungul culoarului de
transport.
 Înlaturarea componentelor biotice de pe amplasament prin lucrari de
Evaluarea decopertare sau betonare /asfaltare a suprafetelor conduce totodata la
impactului cauzat de reducerea productivitatii biologice datorata cresterii nivelului de poluare
IN FAZA DE proiect fara a lua în în zona.
OPERARE considerare masuri  Din punct de vedere al speciilor de fauna acestea vor evita zona din
de diminuare a imediata apropiere a traseului Variantei de Ocolire Galati datorita
impactului nivelului de zgomot generat de traficul rutier, de luminile din timpul
noptii precum si de cresterea nivelului de impurificatori atmosferici.
 Majoritatea mamiferelor sunt sensibile la factorul antropogen - mirosul,
zgomotul si miscarea vehiculelor împiedica animalele sa se mai apropie
de culoarul rutier. Astfel, se apreciaza ca infrastructura de transport nu
va bloca translocarile animalelor, dar ar putea reduce numarul
translocarilor (induce fenomenul de bariera).
181
 Se apreciaza ca dupa implementarea masurilor de reducere a impactului 

în zona de intersectie a traseului Variantei de Ocolire Galati cu arealul
Evaluarea impactului ROSPA 0071 si ROSPA 0121 disconfortul creat va fi minim.
care ramâne dupa  Efectul de bariera indus de traseul Variantei de Ocolire în arealul ariilor
implementarea de protectie speciala avifaunistica are o amplitudine redusa având în
REZIDUAL
masurilor de vedere permeabilitatea ridicata realizata de structurile de
reducere a supratraversare (poduri, podete, traversari) care permit faunei
impactului deplasarea (reducerea efectului de bariera).
 Totodata, prin amplasarea unor garduri de protectie se va asigura un risc
redus de coliziune a faunei cu vehiculele aflate în trafic.
 Exista posibilitatea producereii unui impact cumulativ datorat executarii 
in paralel a insfrastructurii proiectului Linie electrica aeriana 400 kV
dublu circuit între Galati Zona Libera si statia 400/110 kV Smârdan;
Evaluarea
 In situatia derularii in paralel a proiectului in zona de suprapunere se
impactului
prognozeaza o amplificare a efectelor pe termen scurt si mediu
proiectului propus
caracterizate prin emisii de substante poluante caracteristice
cu alte proiecte
organizarilor de santier, disconfort datorat zgomotului si perturbare a
speciilor rezidente pe termen scurt si mediu.
 Avand in vedere specificul proiectelor analizate cumulat (proiecte de 

CUMULATIV
Evaluarea constructie a unor obietive de infrastructura), putem concluziona ca
impactului activitatile desfasurate sunt similare implicand efecte similare;
cumulativ cu alte  In situatia neimplementarii masurilor de reducere efectele impactului
planuri si proiecte potential asupra factorilor de mediu cat si asupra biodiversitatii locale se
fara a lua în vor amplifica;
considerare  Prin urmare pentru dezvoltarea proiectelor este impeduos necesar
masurile de impunerea unor masuri de diminuare a impactului potentia;
reducere a  Implementarea masurilor de reducere a efectelor potential poluatoare
impactului pentru toate proiectele de dezvoltare a infrastructurii (rutiera,
energetica, etc) poate genera pe termen mediu si lung o
182
diminuare/eliminare a efectelor produse in special in etapa de

constructie;
183
Evaluarea impactului cumulativ al proiectului propus cu alte planuri si proiecte

fara a lua în considerare masurile de reducere a impactului
Impactul cumulativ este necesar pentru o corecta estimare a magnitudinii acestuia în
special asupra speciilor si habitatelor de interes conservativ precum si asupra integritatii si
obiectivelor de conservare ale ariilor naturale protejate.
Pentru estimarea corecta a impactului cumulativ au fost consultate urmatoarele
informatii:
 Informatii cu privire la proiectele implementate deja implementate;
 Informatii cu privire la proiectele în curs de implementare;
 Informatii cu privire la proiectele probabil de a fi dezvoltate în viitor (ex. cele pentru
care s-au depus memorii tehnice, cele care deja au bugete aprobate din fonduri
publice).
Proiectele pot sa fie de acelasi tip sau pot sa fie diferite dar în combinatie sa cauzeze un
impact asemanator.
In vecinatatea proiectului analizat, sunt prevazute urmatoarele proiecte, ce ar putea
genera un impact cumulativ:
 Centrala termoelectrica 1 x 800 MW pe carbune si cu parametri ultrasupracritici
în Zona Libera Galati;
 Linie electrica aeriana 400 kV dublu circuit între Galati Zona Libera si statia
400/110 kV Smârdan;
 Ferme agricole existente;
 Drumuri nationale si judetene ce intersecteaza Varianta de Ocolire Galati;
Datorita localizarii celor trei proiecte, respectiv UAT mun. Galati, Smârdan, Vânatori, si a
proximitatii acestora, s-a identificat ca în perioada de realizare/constructie a acestor obiective
se genereaza un impact cumulativ. Pentru o evidentiere cât mai clara, a impactului cumulativ,
generat de proiectele învecinate cu Variantei de Ocolire Galati, s-a realizat o evaluare cu
ajutorul matricei de tip Leopld.
Aceste sisteme de cuantificare pornind de la matricea de tip Leopold se folosesc în mod
curent în evaluarile de mediu. Acestea asigura informatii cu caracter cantitativ pe baza unor
note care se acorda fiecarui efect asupra factorilor de mediu afectati.
184
Acordarea punctajului se face tinând cont de datele de intrare certe, raportarile la

studiile de specialitate, se pot obtine concluzii masurabile care altfel ar fi fost cantonate în
domeniul unor generalitati fara a se putea analiza corect efectele implementarii obiectivelor
prinse în cadrul celor trei proiecte asupra factorilor de mediu si nu în ultimul rând sa se
propuna lucrari de minimizarea a impactului si indicatori pentru monitorizare acestuia.
Pentru aceasta în continuare este prezentat modul de evaluare utilizat pentru
identificarea impactului generat de implementarea celor trei proiecte mentionate mai sus,
dupa cum urmeaza:
 s-a definit o matrice simpla în care aspectele de mediu se înscriu pe o axa, iar efectele
asupra mediului pe cealalta axa.
 s-au stabilit tehnicile de clasificare pentru ponderarea importantei, aceasta constând în
folosirea unei scale predefinite a importantei. S-a utilizat o scala predefinita cu cinci
niveluri si definitiile corespunzatoare, care permite atribuirea unor valori numerice în
situatii de decizie.
Tabel nr. 26 – Tehnici de clasificare
Niveluri de referinta Definitie
- Punctul cel mai important
- Prioritatea de prim rang
5. Foarte important
- Este implicat direct în problemele majore
- Trebuie luata în considerare
- Este relevant pentru problema
- Prioritate de ordinul doi
4. Important - Impact semnificativ, dar nu trebuie tratat înaintea altor
probleme
- Poate sa nu fie rezolvata în întregime
- Poate fi relevanta pentru problema
- Prioritatea de ordinul trei
3. Importanta medie
- Poate avea impact
- Poate fi un factor determinant pentru probleme majore
- Relevanta nesemnificativa
- Prioritate scazuta
2. Mai putin important
- Are impact mic
- Nu este un factor determinant pentru problemele majore
- Fara prioritate
1. Neimportant - Fara relevanta
- Nu are efecte masurabile
185
Tabel nr. 27 Evaluarea impactului asupra mediului generat de implementarea proiectului alaturi de cele 2 proiecte învecinate
Aspecte de
mediu EFECTE ASUPRA MEDIULUI
afectate
Termen Termen Termen
Semnificative Secundare Cumulative Sinergice Permanente Temporare Pozitive Negative
scurt mediu lung
Biodiversitatea 1 3
Mediu social si
5 1
economic
Solul 1 2
Apa 1 2
Aerul 2 2
Factorii
3 2
climatici
Patrimoniul
1 1
cultural
Patrimoniul
arhitectonic si 1 1
arheologic
Peisajul 3 1
Zgomot 1 2
Total 3 5 3 3 6 3 3 2 5 19 17
186
Din examinarea matricii, se desprind urmatoarele:

 Punctajul s-a aplicat pe baza masurilor propuse pentru a preveni, reduce si compensa
pe cât posibil orice efect advers asupra mediului.
 Tinând cont de notele acordate pentru fiecare tip de impact în parte se poate observa
ca raportul între impactul pozitiv si cel negativ este în favoarea celui pozitiv, având un
caracter secundar, temporar pe termen scurt.
Impact cumulativ asupra biodiversitatii

Arealul în care se va dezvolta proiectul Variantei de Ocolire Galati ce face obiectul
evaluarii este cunoscuta ca având potential agricol, impactul generat de activitatea de
transport pe drumurile publice nereprezentând o influenta negativa majora asupra
biodiversitatii locale deoarece habitatele prezente nu reprezinta habitate de interes
comunitar, zona fiind puternic antropizata, biodiversitatea specifica având un factor de
conservare redusa si o capacitate de regenerare foarte mare adaptata conditiilor actuale de
mediu, zona care se suprapune cu traseul propus al „Variantei de ocolire Galati” face parte
din ROSPA 0121 – Lacul Brates în suprafata de 91,784ha, acestea în marea lor majoritate
reprezentând habitate de hrana si odihna pentru speciile de pasari din interiorul sitului de
importanta avifaunistica .
Astfel, impactul cumulativ datorat existentei unor investitii de alta natura în zona (ferme
avicole, asociatii agricole) este nesemnificativ chiar si în conditiile realizarii „Variantei de
ocolire Galati” care face obiectul prezentului studiu, aceasta neexercitând un impact negativ
suplimentar, deoarece speciile de fauna care ar fi putut fi afectate de aceasta activitate s-au
adaptat conditiilor actuale ale arealului studiat.
De asemeni se poate vorbi despre impactul negativ generat pe perioada desfasurarii
activitatii de constructie cumulat cu activitatile agricole desfasurate în vecinatatea
amplasamentului ce duce la migrarea faunei locale. Acest efect este diminuat prin natura
activitatilor desfasurate în etape si a caracteristicilor habitatelor prezente, asigurând astfel
zone de preluare si dezvoltare a faunei locale în vecinatatea amplasamentului.
Activitatile aferente perioadei de constructie a parcului eolian nu implica scaderea
suprafetelor acoperite de habitate prioritare, de interes comunitar sau importante, ce pot
187
asigura un climat propice vietuitoarelor din arealul analizat, habitatele prezente în perimetrul
destinat construirii „Variantei de ocolire Galati” nu asigura conditii de hranire si cuibarire a
speciilor de animale si plante, caracteristica exemplificata si prin prezenta în numar mic a
reptilelor, amfibienilor, pasarilor si mamiferelor.
Impact generat în perioada de exploatare este minimizat prin masurile luate în faza de
refacere a amplasamentului dupa constructie: prin revegetarea arealelor afectate si crearea
unor zone care ofera oportunitatea dezvoltarii florei si faunei locale.
În concluzie, impactul proiectului asupra biodiversitatii locale este semnificativ si limitat
pe termen scurt, însa va avea un impact pozitiv pe termen mediu si îndelungat, odata cu
încetarea lucrarilor de constructie si refacerea zonei afectate, refacerea habitatelor specifice
arealului studiat oferind oportunitati noi pentru refacerea efectivelor speciilor de fauna din
arealul analizat.
4. Masurile de reducere a impactului

4.1. Identificarea si descrierea masurilor de reducere care vor fi implementate pentru
fiecare specie si/sau tip de habitat afectat de plan si modul în care acestea vor reduce/elimina
impactul negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar
Pentru diminuarea impactului asupra habitatelor si speciilor de interes comunitar

prezente în arealul ROSCI 0162 – Lunca Siretului Inferior, ROSPA 0071 – Lunca Siretului
Inferior si ROSPA0121 Lacul Brates se vor respecta urmatoarele categorii de masuri propuse:
 masuri generale pentru protectia arealelor de interes comunitar adoptate în faza de
proiectare;
 masuri specifice fiecarei arii naturale protejate pentru protectia florei si faunei în
perioada de executie a lucrarilor;
 masuri de diminuare a impactului asupra ecosistemelor forestiere din zonele unde vor
fi realizate lucrari de defrisare.
Masuri generale pentru protectia arealelor de interes comunitar adoptate în faza

de proiectare
 stabilirea traseului Variantei de Ocolire Galati într-o zona în care aria protejata de
interes comunitar sa fie cât mai putin afectata;
188
 propunerea amplasarii bazelor de productie, organizarilor de santier, gropilor de

împrumut în afara teritoriului arealelor de interes comunitar sau în apropierea
acestora,
 prepararea betoanelor si prefabricatelor pentru lucrarile de arta se vor realiza în afara
ariilor protejate;
 in zona ariilor naturale protejate nu vor fi realizate nu vor fi realizate alte drumuri de
acces. Transportul materialelor de constructie, a utilajelor si a personalului se vor
realiza numai pe drumurile de acces, drumurile nationale, judetene, comunale
existente sau se va utiliza platforma rutiera creata;
 asigurarea managementului corespunzator al deseurilor cu eliminarea periodica a
acestora fara a folosi depozite intermediare;
 în zona arealelor de protectie avifaunistica podurile vor fi prevazute cu balustrade
înalte si compacte sau cu garduri din plasa de sârma cu înaltimea de minim 1 m pentru
a obtura trecerea pasarilor peste drum si astfel se va reduce riscul coliziunilor acestora
în trafic;
 adoptarea unui grafic de realizare a lucrarilor care sa aiba ca obiectiv reducerea
timpului de executie a Variantei de Ocolire în sectoarele din cadrul arealelor ariilor de
protectie speciala avifaunistica (ROSPA 0071 si ROSPA 0121) având în vedere totodata
perioadele sensibile pentru speciile de interes comunitar (avifauna);
 la traversarea infrastructurii rutiere peste cursurile de apa se vor adopta prin solutii
tehnice specifice, masuri de protectie a apelor, consolidarea malurilor pentru
reducerea eroziunii si mentinerea calitatii apei la acelasi nivel pentru a nu afecta
ecosistemele acvatice;
 organizarea lucrarilor de executie a variantei de ocolire în zona arealelor de interes
comunitar se va realiza în perioada în care deranjul produs speciilor de interes
comunitar este cât mai redus;
 colaborarea/sprijinirea administratorilor/custozilor siturilor Natura 2000 în vederea
mentinerii starii favorabile de conservare a ariilor si speciilor de importanta
comunitara;
 prevederea de fonduri suplimentare pentru redarea suprafetelor ocupate temporar la
folosinta initiala;
189
Masuri generale pentru protectia arealelor de interes comunitar adoptate în faza

de executie si operare
Pentru a nu fi produse perturbari grave ale echilibrelor ecologice este necesara
adoptarea de masuri de protectie a florei si faunei, conform tabelului nr. 28.
Tabel nr.28 – Masuri generale de diminuare a impactului
190
Nr. Crt. Domeniul Masura Eficienta

Lucrari de renaturare si reabilitare a zonelor  reducerea riscului de diminuare a suprafetei
afectate habitatelor propice dezvoltarii unor specii de
Elaborarea si implementarea unor norme mamifere specific ROSCI 0162 – Lunca Siretului
specifice de conservare a habitatelor Inferior (ex. Spermophillus citelus).
Interzicerea deteriorarii habitatelor ruderale  respectarea graficului de lucrari în sensul
adiacente drumurilor de exploatare. limitarii traseelor si programului de lucru in
Interzicerea arderii vegetatiei ripariene; zonele din cadrul siturilor Natura 2000 pentru a
limita impactul asupra florei si faunei locale;
Realizarea lucrarilor de amenajare (acoperiri  pentru atenuarea nivelului de zgomot perceput
santuri, refacere sol ) în functie de caracteristicile în interiorul arealelor protejate, în zona
1. Conservarea habitatelor
habitatelor prezente astfel încat sa fie limitat fronturilor de lucru vor fi prevazute panouri
impactul negativ al acestora. acustice sau obstacole cu dimensiuni si structuri
Promovarea si sprijinirea cercetarilor pentru adecvate care sa asigure atenuarea/reducerea
mentinerea starii de conservare favorabile a nivelului de zgomot;
habitatelor si a speciilor caracteristice.  utilizarea de utilaje si mijloace de transport
Monitorizarea si limitarea impactului activitatilor silentioase, pentru a diminua zgomotul datorat
generatoare de poluanti mai ales în zonele activitatii de constructie care poate perturba
învecinate cu habitate prioritare sau arii naturale distributia speciilor de animale si pasari, precum
protejate si echiparea cu sisteme performante de
minimizare si retinere a poluantilor în
Studii calitative si cantitative asupra atmosfera;
biodiversitatii pentru prevenirea cresterii sau  stabilizarea si inierbarea taluzurilor variantei cu
scaderii accentuate a populatiilor speciilor de vegetatie specifica zonelor limitrofe;
fauna locala.  evitarea depozitarii necontrolate a materialelor
Conservarea speciilor de rezultate (vegetatie, pamânt),
2. Elaborare valori de referinta pentru speciile
flora si fauna  colectarea si evacuarea ritmica a deseurilor
periclitate/prioritare.
Asigurarea conditiilor necesare pentru refacerea menajere si tehnologice pentru a nu tenta
naturala a speciilor periclitate. pasarile catre aceste zone si a evita riscul de
Asigurarea si refacerea zonelor de reproducere si îmbolnavire si accidentare a acestora;
191
Nr. Crt. Domeniul Masura Eficienta

cuibarit.  reconstructia ecologica a tuturor terenurilor
Adaptarea lucrarilor executate în scopul limitarii afectate la finalizarea lucrarilor de executie si
impactului asupra speciilor periclitate. redarea acestora folosintelor initiale;
Reglementarea desfasurarii activitatilor umane ce  în ariile naturale protejate lucrarile se vor
ar putea afecta biodiversitatea. realiza cu informarea administratorului /
custodelui ariei protejate;
 în cazul producerii accidentale a unui prejudiciu
ce afecteaza obiectivele de conservare pentru
care a fost desemnata aria protejata, se va
Promovarea si sprijinirea cercetarii pentru
anunta în cel mai scurt timp
mentinerea starii de conservare favorabile a
custodele/administratorul ariei natural
habitatelor si a speciilor locale.
protejate în vederea stabilirii masurilor de
remediere ce vor fi puse în aplicare de cel care a
produs prejudiciul.
192
Masuri specifice de diminuare a impactului asupra mediului în arealul ROSCI 0162 si ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior
Tabel nr. 29 – Masuri de diminuare a impactului asupra speciilor si habitatelor din ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior
Nr. Specii de interes Stadiul de
Masuri de diminuare a impactului prin planul propus spre implementare
crt comunitar conservare
Alcedo atthis  planificarea adecvata a lucrarilor de constructii pentru a se evita lucrul la podurile
Ardea purpurea peste cursurile de apa Barladel în perioada aprilie – iulie, perioada anului când pasarile
Ardeola ralloides acvatice si limicole cuibaresc;
Aythya nyroca  mentinerea vegetatiei acvatice specific paraului Barladel ( comunitati cu Phragmites
Chlidonias hybridus australis) originale si prevenirea distrugerii vegetatiei în zonele adiacente traseului
Chlidonias niger rutier mentinând astfel cuiburile pasarilor;
Ciconia ciconia  amplasarea unor panouri acustice pe sectorul ce traverseaza aria ROSPA 0071 (nod
Circus aeruginosus rutier Traian) pentru a limita nivelul de zgomot datorat traficului rutier în perioada de
Cygnus cygnus a variantei de ocolire;
Egretta alba anexa I a  evitarea taierii arborilor unde sunt vizibile cuiburi, iar daca acestia se afla pe culoarul
Egretta garzetta Directivei variantei de ocolire se vor evita lucrarile în perioada de cuibarire si crestere a puilor si
Gelochelidon nilotica Consiliului în special în perioada de pasaj când numarul de exemplare în aceasta zona creste;
Glareola pratincola 2009/147/E  mentinerea vegetatiei specifice în jurul zonelor umede (pe malurile cursurilor de apa)-
Ixobrychus minutus C paraul Barladel;
Lanius collurio  podurile vor fi prevazute cu balustrade înalte si compacte pentru a obtura trecerea
Lanius minor pasarilor peste drum în apropierea carosabilului reducandu-se astfel riscul mortalitatii
Larus minutus directe datorate coliziunilor în traffic;
Nycticorax nycticorax  amplasarii bazelor de productie, organizarilor de santier, gropilor de împrumut în afara
Pelecanus teritoriului arealelor de interes comunitar sau în apropierea acestora, prepararea
onocrotalus betoanelor si prefabricatelor pentru lucrarile de arta se vor realiza în afara
Platalea leucorodia perimetrului ariei natural de importanta avifaunistica;
Recurvirostra  amplasarea unor panouri acustice/bariere fonice în zona frontului de lucru limitând
avosetta patrunderea zgomotului si a luminii astfel încât disconfortul creat de lucrari sa fie cât
193

Sterna hirundo mai redus;
 reducerea timpului de lucru în perioadele nocturne pentru ca perioadele în care sunt
utilizate lumini artificiale sa fie cât mai redusa;
 controlul deversarii de ape pluviale si sedimente în cursul de apa numai utilizarea
Anas acuta statiilor de epurare;
Anas clypeata  utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru combaterea eroziunii malurilor;
Anas crecca  respectarea cerintelor legale privind managementul deseurilor solide si lichide astfel
Anas penelope încât indicatorii de calitate ai apei sa nu se modifice în cursul executiei lucrarilor
Anas platyrhynchos precum si în perioada de exploatare;
Anas querquedula  la traversarea infrastructurii rutiere peste cursurile de apa, se vor adopta prin solutii
Anas strepera tehnice specifice, masuri de protectie a apelor, consolidarea malurilor pentru
Anser anser reducerea eroziunii si mentinerea calitatii apei la acelasi nivel pentru a nu afecta
Aythya ferina ecosistemele acvatice;
Aythya fuligula in faza de exploatare a Variantei de Ocolire Galati pentru diminuarea impactului
anexa I a 
Buteo buteo provocat de mortalitatea directa a speciilor de pasari, cauzata de accidentele auto, se
Directivei
Chlidonias recomanda limitarea vitezei sub 90 km/h în perimetrul sitului ROSPA 0071 – Lunca
Consiliului
leucopterus Siretului Inferior.
2009/147/E
Cygnus olor
C
Falco tinnunculus
Fulica atra
Larus cachinnans
Limosa limosa
Merops apiaster
Phalacrocorax carbo
Podiceps cristatus
Tadorna tadorna
Tringa erythropus
Tringa totanus
194

Vanellus vanellus
Larus ridibundus
Tabel nr. 30 – Masuri de diminuare a impactului asupra speciilor din ROSCI 0162 – Lunca Siretului Inferior
MAMIFERE
Lutra lutra  Decolmatarea si curatarea zonelor de pasaj/trecere create in cadrul structurilor rutiere
Spermophilus citellus (podete, poduri, pasaje, viaducte) de pe Varianta de Ocolire, astfel încât accesul
animalelor sa fie facil. Structurile proiectate - cu dublu rol – vor asigura scurgerea
apelor, circulatia faunei diminuand astfel efectul de bariera;
 Amplasarea unor panouri acustice in zona km 0 - - km 1 (nod rutier Traian) cu scopul
anexa II a de a limita efectul produs de zgomot asupra specie sensibile (Spermophilus citellus).
Directivei  Este interzisa capturarea/omorârea acestor specii.
Consiliului  În cazul în care vor fi identificati indivizi raniti/morti, beneficiarul are obligatia de a
92/43/CEE anunta institutiile competente.
 În situatia capturarii involuntare în perioada de constructie a unor astfel de specii li se
va asigura preventiv un culoar de trecere catre habitatele limitrofe.
 În perioada de functionare a Variantei de Ocolire impactul semnificativ asupra
speciilor de fauna (mamifere, reptile, amfibieni) va fi nul.
 Se va limita distrugerea habitatelor cu flora spontana, de pe margini de drum si canale
195

etc.
AMFIBIENI
 Se va evita înlocuirea sau îndepartarea vegetatiei native din lungul cursurilor de apa,
anexa II a
Emys orbicularis aceasta având rol de protectie împotriva eroziunii, protejaza calitatea apei si ofera
Directivei
Triturus cristatus conditii de habitat.
Consiliului
Bombina bombina  Bustenii, crengile, pietrele si alte materiale macrogranulare vor fi pastrate în albia
92/43/CEE
paraului;
PESTI
Aspius aspius
Cobitis taenia
Gobio kessleri
Gobio albipinnatus
Gymnocephalus anexa II a
schraetzer Directivei
NU SE IMPUN MASURI DE DIMINUARE
Misgurnus fossilis Consiliului
Pelecus cultratus 92/43/CEE
Rhodeus sericeus
amarus
Sabanejewia aurata
Zingel streber
196

Zingel zingel
NEVERTEBRATE
Lucanus cervus anexa II a

Vertigo angustior Directivei
NU SE IMPUN MASURI DE DIMINUARE
Consiliului
92/43/CEE
Masuri specifice de diminuare a impactului asupra mediului în arealul ROSPA0121 – Lacul Brates
Tabel nr. 31 – Masuri de diminuare a impactului asupra speciilor din ROSPA 0121 – Lacul Brates
Pelecanus  planificarea adecvata a lucrarilor de constructii pentru a se evita lucrul la podurile
anexa I a
onocrotalus peste cursurile de apa Barladel în perioada aprilie – iulie, perioada anului când
Directivei
Falco vespertinus pasarile acvatice si limicole cuibaresc;
Consiliului
Chlidonias hybridus  mentinerea vegetatiei acvatice specific paraului Barladel ( comunitati cu
2009/147/E
Chlidonias niger Phragmites australis) originale si prevenirea distrugerii vegetatiei în zonele
C
Branta ruficollis adiacente traseului rutier mentinând astfel cuiburile pasarilor;
197

 Atenuarea riscului de coliziune pentru speciile care zboara peste traseul propus al
„Variantei de ocolire Galati” se poate obtine prin crearea unor culoare de survol (siruri
de arbori plantate de-a lungul traseului centurii pe tronsonul care se suprapune cu situl
de protectie avifaunistic. Sirul de arbori vor forta pasarile sa traverseze drumul la
altitudini mai putin periculoase, astfel de masura va deveni efectiva numai dupa un
anumit numar de ani, când arborii vor fi atins o înaltime semnificativa. Astfel se poate
recomanda plantarea speciei Populus nigra caracterizata printr-o crestere rapida.
 planificarea adecvata a lucrarilor de constructii pentru a se evita lucrul la podurile
peste cursurile de apa Chineja si Ghimia în perioada aprilie – iulie, perioada anului când
pasarile acvatice si limicole cuibaresc;
Anser albiforms
 Îndepartarea vegetatiei dupa data de 31 august si dupa o verificare prealabila a zonei
Anas crecca anexa I a
de defrisat privind eventualele cuiburi instalate. Mentionam ca nu au fost observate
Anas penelope Directivei
cuiburi în zona proiectului unde urmeaza a fi îndepartata vegetatia. Unele portiuni cu
Anas platyrhynchos Consiliului
vegetatie (în special stuful) este favorabil cuibaritului pentru multe specii de pasari
Fulica atra 2009/147/E
(egrete, starci, rate), dar si pentru ecologia altor specii de vertebrate (ex. amfibieni).
Larus cachinnans C
 Utilizarea unor echipamente dotate cu amortizoare de zgomot si evitarea pe cât posibil
Larus ridibundus
a suprapunerii operatiilor cu potential ridicat de generare a zgomotului;
 Pentru protectia speciilor de pasari frugivore se va evita plantarea în lungul centurii a
speciilor vegetale fara fructe.
 Îndepartarea arbustilor si arborilor din zona traseului „Variantei de ocolire Galati”
trebuie realizata în afara sezonului de împerechere al pasarilor pentru a reduce la
minimum perturbarea habitatelor de pasari.
 Habitatele învecinate afectate vor fi reabilitate odata cu finalizarea lucrarilor pentru
drumuri.
 În faza de excavare a pamântului si a lucrarilor de terasamente, care au loc pe habitate
de terenuri agricole se va avea în vedere ca pamântul decopertat sa fie transportat într-
o zona speciala de depozitare a pamântului si a altor materiale, pentru a nu mari
198

impactul asupra vegetatiei propice pentru cuibarit si adapost pentru pasari din
vecinatatea proiectului.
 Evitarea unor pierderi suplimentare inutile de biotopuri, necesare constructiei centurii
si mentinerea în conditii cât mai bune si productive a habitatelor învecinate astfel încât
impactul asupra speciilor de avifauna de interes comunitar care se hranesc pe
terenurile agricole învecinate sa fie cât mai nesemnificativ.
 amplasarea unor panouri acustice pe sectorul ce traverseaza aria ROSPA 0121 pentru a
limita nivelul de zgomot datorat traficului rutier în perioada de operare a variantei de
ocolire;
 evitarea taierii arborilor unde sunt vizibile cuiburi, iar daca acestia se afla pe culoarul
variantei de ocolire se vor evita lucrarile în perioada de cuibarire si crestere a puilor si
în special în perioada de pasaj când numarul de exemplare în aceasta zona creste;
 mentinerea vegetatiei specifice în jurul zonelor umede (pe malurile cursurilor de apa)-
paraul Barladel;
 podurile vor fi prevazute cu balustrade înalte si compacte pentru a obtura trecerea
pasarilor peste drum în apropierea carosabilului reducandu-se astfel riscul mortalitatii
directe datorate coliziunilor în traffic;
 amplasarii bazelor de productie, organizarilor de santier, gropilor de împrumut în afara
teritoriului arealelor de interes comunitar sau în apropierea acestora, prepararea
betoanelor si prefabricatelor pentru lucrarile de arta se vor realiza în afara
perimetrului ariei natural de importanta avifaunistica;
 amplasarea unor panouri acustice/bariere fonice în zona frontului de lucru limitând
patrunderea zgomotului si a luminii astfel încât disconfortul creat de lucrari sa fie cât
mai redus;
 reducerea timpului de lucru în perioadele nocturne pentru ca perioadele în care sunt
utilizate lumini artificiale sa fie cât mai redusa;
 controlul deversarii de ape pluviale si sedimente în cursul de apa numai utilizarea
statiilor de epurare;
199

 utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru combaterea eroziunii malurilor;
 respectarea cerintelor legale privind managementul deseurilor solide si lichide astfel
încât indicatorii de calitate ai apei sa nu se modifice în cursul executiei lucrarilor
precum si în perioada de exploatare;
 la traversarea infrastructurii rutiere peste cursurile de apa, se vor adopta prin solutii
tehnice specifice, masuri de protectie a apelor, consolidarea malurilor pentru
reducerea eroziunii si mentinerea calitatii apei la acelasi nivel pentru a nu afecta
ecosistemele acvatice;
 in faza de exploatare a Variantei de Ocolire Galati pentru diminuarea impactului
provocat de mortalitatea directa a speciilor de pasari, cauzata de accidentele auto, se
recomanda limitarea vitezei sub 90 km/h în perimetrul sitului ROSPA 0121 – Lacul
Brates.
200
Masuri de diminuare a impactului asupra ecosistemelor forestiere din zonele

unde vor fi realizate lucrari de defrisare – km
 inaintea începerii executiei Variantei de Ocolire Galati este necesar sa se identifice cuiburile
din arborii sau vegetatia ce urmeaza a fi defrisata – Coasta Brates. Identificarea trebuie
facuta doar cu câteva luni înaintea începeri executiei drumului deoarece numarul acestora
se poate schimba radical de la un sezon la altul;
 interzicerea depozitarii resturilor de material lemnos în albiile si pe malurile cursurilor de
apa, interzicerea descarcarii deseurilor lemnoase în cursuri de apa permanente sau
nepermanente;
 gestionarea corespunzatoare a deseurilor: colectarea, valorificarea si transportul
deseurilor metalice, din cauciuc, uleiuri uzate si ambalaje la unitatile specializate;
 alegerea unor directii de doborare a arborilor astfel încât sa nu fie afectati arborii din
vecinatate;
 adoptarea de lucrari de peisagistica în zonele variantei de ocolire prin consultarea
botanistilor, peisagistilor, horticultorilor;
Calendarul implementarii si monitorizarea masurilor de reducere a impactului

Pentru o protectie eficienta a siturilor Natura 2000, ROSPA 0121 – Lacul Brates si ROSPA
0071 – Lunca Siretului Inferior pentru speciile de pasari de interes comunitar si a avifaunei din
interiorul acestuia se recomanda un program de monitorizare atât în fazele de constructie cât
si de exploatare ale centurii pentru a putea observa evolutia avifaunei si a stabili masuri
suplimentare în cazul în care se constata ca impactul evaluat initial se modifica, în scopul
readucerii acestuia la un nivel minim acceptat.
Programul de monitorizare va fi corelat cu datele deja obtinute, astfel încât sa se poata
stabili date relevante cu privire la pasarile cuibaritoare, pasarile aflate în pasaj, oaspetii de
vara, oaspetii de iarna, pasarile sedentare si cele migratoare care pot migra pe deasupra
centurii precum si evolutia acestora ca urmare a implementarii prezentului proiect.
Ca metode de colectare si evaluare a datelor se va folosi metoda transectelor în puncte
pentru speciile cuibaritoare, sedentare si care ierneaza, si metoda punctelor fixe pentru
speciile migratoare.
Perioadele în care se vor efectua monitorizarile avifaunei se vor face tinând cont de
fiecare categorie avifenologica, astfel:
201
ianuari februari aprili ma iuni iuli augus septembri octombri noiembri

martie decembrie
e e e i e e t e e e
pasarile
cuibaritoare
pasarile
sedentare
pasarile de
pasaj
pasarile care
ierneaza
Se recomanda ca în cadrul fiecarui stagiu de monitorizare sa fie alocat un numar

suficient de zile de colectare a datelor care sa cuprinda toate etapele unui stagiu, dupa cum
urmeaza:
1. pasari cuibaritoare: un numar de 6 deplasari care sa acopere atât perioada de cuibarit
cât si cea de crestere a puilor;
2. pasari de pasaj (migratoare): un numar de 6 deplasari pentru fiecare perioada de
migratie (de primavara sau de toamna) care sa cuprinda începutul, vârful si sfârsitul perioadei
de migratie;
3. pasari oaspeti de iarna: un numar de 8 deplasari care sa cuprinda venirea pasarilor în
zonele de iernare, dinamica din zonele de iernare si plecarea lor catre locurile de cuibarit;
4.pasari sedentare: un numar de 4 deplasari în afara de cele pentru monitorizarea în
pasarilor cuibaritoare si a celor care ierneaza.
Grupa de pasari Obiective Indicatori

Completarea datelor actuale cu
Monitorizarea comportamentului cele obtinute din programul de
pasarilor cuibaritoare în perioada de monitorizare
constructie si exploatare a centurii Evidentierea comportamentului
Pasari cuibaritoare ocolitoare. pasarilor pe respectivele perioade
Planificarea etapelor de constructie comparativ cu comportamentul
astfel încât sa nu se suprapuna cu initial
perioada de cuibarire a acestor specii. Respectarea perioadelor
recomandate de monitorizare
Monitorizarea dinamicii migratiei Completarea datelor actuale cu
în perimetrul centurii cât si zonele cele obtinute din programul de
adiacente; monitorizare
Pasari de pasaj si
Monitorizarea comportamentului Evidentierea comportamentului
migratoare
speciilor de pasaj pe durata pasarilor pe respectivele perioade
constructiei, în vederea asigurarii comparativ cu comportamentul
unor conditii optime de pasaj. initial
202
Grupa de pasari Obiective Indicatori

Monitorizarea comportamentului
speciilor care ierneaza în sit în Completarea datelor actuale cu
Pasari de iernat sectoarele traseului centurii care se cele obtinute din programul de
suprapune sau care se învecineaza cu monitorizare
aceasta.
Pasarile care
folosesc în prezent Monitorizarea calitatii si cantitatii
Completarea datelor actuale cu
terenurile agricole habitatelor de terenuri agricole din
cele obtinute din programul de
ce urmeaza a fi siturile Natura 2000 si din
monitorizare
ocupate de centura vecinatatea acestora ramase integre.
(pentru hranire)
În functie de datele colectate din zona de implementare a proiectului, eventualele

diferentei dintre datele analizate vor evidentia evolutia biodiversitati din perimetrul supus
proiectului odata cu constructia si ulterior exploatarea acesteia.
Datele colectate în cadrul programului de monitorizare se vor analiza si se vor raporta
semestrial catre autoritatile competente la sfârsitul fiecarui stagiu din programul de
monitorizare, iar la finalizarea lucrarilor de constructie se va înainta un raport final.
203
4.2. Prezentarea calendarului implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului

Proiectul de implementare a masurilor de reducere a impactului asupra mediului – „Lucrari privind Varianta de Ocolire Galati,”
Perioada de
Control/
implementare a
Etapa Fauna Responsabil monitoriz Perioada
masurilor de reducere
are
conf. tabel nr. 29
Avifauna. Specii de
pasari enumerate în
ROSPA0071 si ROSPA 0121
Pe toata durata fazei
 Alcedo atthis
de executie:
 Ardea purpurea
perioada migratiei de
 Ardeola ralloides
primavara: martie- mai;
 Aythya nyroca
Contract de
 Chlidonias hybridus Beneficiar /
lucrari/ Perioada de cuibarit::
Faza de  Chlidonias niger constructor /
Masuri permanente Raport iunie-august;
executie  Ciconia ciconia responsabil de
monitorizar perioada migratiei
 Circus aeruginosus mediu
e de toamna:
 Cygnus cygnus
septembrie- octombrie;
 Egretta alba
 Egretta garzetta
Perioada de iarna:
 Gelochelidon nilotica
decembrie-februarie
 Glareola pratincola
 Ixobrychus minutus
 Lanius collurio
 Lanius minor
204
 Larus minutus
 Nycticorax nycticorax
 Pelecanus onocrotalus
 Platalea leucorodia
 Recurvirostra avosetta
 Sterna hirundo
 Anas acuta
 Anas clypeata
 Anas crecca
 Anas penelope
 Anas platyrhynchos
 Anas querquedula
 Anas strepera
 Anser anser
 Aythya ferina
 Aythya fuligula
 Buteo buteo
 Chlidonias leucopterus
 Cygnus olor
 Falco tinnunculus
 Fulica atra
 Larus cachinnans
 Limosa limosa
 Merops apiaster
 Phalacrocorax carbo
 Podiceps cristatus
 Tadorna tadorna
 Tringa erythropus
 Tringa totanus
 Vanellus vanellus
205
 Larus ridibundus
ROSCI 0162
Contract de
Herpetofauna. Specii Beneficiar /
lucrari/
enumerate in Anexa IV constructor / Pe toata durata fazei
Masuri permanente Raport
a Directivei Consiliului responsabil de de executie
monitorizar
2009/147/CE; Legea mediu
e
49/2011, Anexa 4A, 5A
ROSCI 0162
Mammofauna. Specii Contract de
Beneficiar /
enumerate in Anexa IV lucrari/
constructor / Pe toata durata fazei
a Directivei Consiliului Masuri permanente Raport
responsabil de de executie
92/43/CEE, Anexa 4A, monitorizar
mediu
Anexa 5B din Legea e
49/2011
Avifauna. Specii de Pe toata durata fazei
pasari enumerate în de operare:
ROSPA0071 si ROSPA 0121 perioada migratiei de
Anexa I, II/1, II/2 a primavara: martie-mai;
Directivei Consiliului Contract de
Beneficiar /
2009/147/CE; Specii lucrari/ Perioada de cuibarit::
Faza de constructor /
de pasari cu migratie Masuri permanente Raport iunie-august;
operare responsabil de
neregulata monitorizar
mediu
nementionate in anexa e Perioada migratiei
I a Directivei de toamna:
Consiliului septembrie-octombrie;
2009/147/CE; Anexa
3, Anexa 4B, Legea Perioada de iarna:
206
49/2011 decembrie-februarie
ROSCI 0162
Contract de
Herpetofauna. Specii Beneficiar /
lucrari/
enumerate in Anexa IV constructor / Pe toata durata fazei
Masuri permanente Raport
a Directivei Consiliului responsabil de de opearare
monitorizar
2009/147/CE; Legea mediu
e
49/2011, Anexa 4A, 5A
ROSCI 0162
Mammofauna. Specii Contract de
Beneficiar /
enumerate in Anexa IV lucrari/
constructor / Pe toata durata fazei
a Directivei Consiliului Masuri permanente Raport
responsabil de de operare
92/43/CEE, Anexa 4A, monitorizar
mediu
Anexa 5B din Legea e
49/2011
In ceea ce priveste calendarul implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului pentru habitate si flora specificam
urmatoarele aspecte: Intrucat nu au fost identificate habitate si specii de flora de interes comunitar, nu vom face referire la aceste aspecte.
Monitorizarea zonelor de vegetatie identificate se va desfasura prin:
 Monitorizarea parametrilor care caracterizeaza starea ecosistemelor in zonele de suprapunere a costructiilor pentru Varianta de
ocolire Galati cu siturile natural protejate;
 Monitorizarea lucrarilor de aducere la starea initiala a zonelor afectate in perioada de constructie;
 Monitorizarea si cuantificarea efectelor lucrarilor de imbunatatire a conditiilor de mediu din ecosistemele afectate in perioada de
constructie;
207
5. Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau

habitatele de interes comunitar afectate
Actiunile de monitorizare a habitatelor si speciilor inclusiv speciile de interes

conservativ si de interes comunitar nu s-au facut la întâmplare, ci s-au realizat într-o maniera
standardizata. Planificarea actiunilor de monitorizare a reprezentat o etapa importanta a
programului de monitorizare
Obiectivele urmarite au constat în:
 monitorizarea parametrilor si indicilor care caracterizeaza fitocenozele din cele mai
reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelor modificari ale factorilor
de mediu globali (schimbari climatice, modificari ale factorilor de mediu (apa, aer, sol) prin
aportul proiectului de investitie);
 cunoasterea mai buna a biodiversitatii floristice a regiunii ecologice, asociatii
vegetale, tipuri de ecosistem si speciile determinante ale ecosistemelor prezente;
 schimbarile pe termen lung a factorilor globali si locali de mediu;
 evidentierea prezentei si evolutiei florei endemice din ecosistemele prezente.
Astfel etapele de teren ce au reprezentat monitorizarea florei si faunei specifice zonelor
ce se interesecteaza cu traseul Variantei de Ocolire Galat, au fost stabilite tinandu-se cont de
perioadele favorabile specifice pentru zona continentala.
Monitorizarea speciilor sau habitatelor prezente în perimetrul implicat în dezvoltarea
proiectului si în zona învecinata a proiectului, pe lânga informatiile pe care le ofera despre
starea lor de conservare sau despre rezultatul diferitelor masuri de management activ, face
posibila si identificarea timpurie a unor tendinte dinamice având un rol important în predictia
modificarilor structurale si functionale, fapt ce permite luarea unor masuri, în timp util,
pentru conservarea acestora. Cunoasterea bazata pe informatiile obtinute în cadrul
programelor de monitorizare asigura o mai buna întelegere a problematicii analizate, fapt ce
determina o îmbunatatire a sanselor ca deciziile luate sa fie bine documentate si corecte. Pe
lânga aplicatiile practice, monitorizarea ecologica are si o importanta teoretica, informatiile
obtinute având un rol deosebit de important în descifrarea legitatilor care determina
structura, functiile si dinamica ecosistemelor.
208
Actiunile de monitorizare a habitatelor nu s-au facut la întâmplare, ci s-au realizat într-

o maniera standardizata. Planificarea actiunilor de monitorizare a reprezentat o etapa
importanta a programului de monitorizare
Monitorizarea habitatelor s-a realizat pe baza unor protocoale (planuri) de
monitorizare care permit colectarea si analiza datelor într-o forma standardizata, astfel încât
datele colectate de persoane diferite la intervale de timp diferite sa fie comparabile între ele si
sa aiba aceeasi valoare informationala.
Analiza florei si vegetatiei

Metoda de lucru
Studiul de monitorizare a habitatului a presupus ca marimea suprafetelor de proba sa
fie direct proportionala cu complexitatea structurii habitatului studiat. Astfel alegerea
suprafetei esantioanelor s-a bazat pe conceptul de areal minim care este definit ca suprafata
minima pe care trebuie efectuat releveul de vegetatie pentru a surprinde majoritatea speciilor
care intra în compozitia fitocenozelor (Cristea et al. 2004). Astfel aplicând metoda clasica de
estimare a marimii suprafetei de proba, s-a reusit o oarecare standardizare a marimii
esantioanelor, stabilindu-se limitele intre care pot sa varieze în functie de tipul de vegetatie.
Perioada optima de colectare a datelor
Alegerea perioadei optime pentru colectarea datelor pe teren trebuie sa tina cont de
obiectivele propuse si atributele si variabilele care trebuie masurate.
Metodele de studiu al numarului de exemplare ca si a evolutiei fenologice a florei din
habitatul perimetrului implicat, identificat pe amplasamentul analizat sunt: metoda Braun-
Blanquet, numita si metoda releveelor patrate de 100 mp.
Cercetarile s-au efectuat prin metoda observatiei, în cadrul perimetrelor permanente
(quadrant), având punctele de contur determinate pe teren prin pozitionare GPS (s-a
determinat cu ajutorul
GPS GARMIN, coordonatele fiind inregistrate în sistem de proiectie geografica). Datele
observatiilor pe teren au fost consemnate în releveuri fitocenologice.
Stabilirea numarului de exemplare al speciilor de plante din flora spontana identificate
în perimetru si în exteriorul acestuia s-a facut prin metoda Braun- Blanquet delimitându-se un
numar de cuadrate a cate 100 mp dispersate pe laturile si în interiorul si exteriorul
perimetrului.
209
Speciile de plante prezente în perimetru au fost stabilite dupa recoltarea clasificarea si

determinarea unor exemplare reprezentative.
Cercetarile asupra florei au cuprins doua etape:
 etapa de teren;
 etapa de laborator.
Metoda de lucru
Studiul de monitorizare a habitatului a presupus ca marimea suprafetelor de proba sa
fie direct proportionala cu complexitatea structurii habitatului studiat. Astfel alegerea
suprafetei esantioanelor s-a bazat pe conceptul de areal minim care este definit ca suprafata
minima pe care trebuie efectuat releveul de vegetatie pentru a surprinde majoritatea speciilor
care intra în compozitia fitocenozelor (Cristea et al. 2004). Astfel aplicând metoda clasica de
estimare a marimii suprafetei de proba, s-a reusit o oarecare standardizare a marimii
esantioanelor, stabilindu-se limitele intre care pot sa varieze în functie de tipul de vegetatie.
Tabel nr. Marimea suprafetelor de proba pentru diverse tipuri de vegetatie (Cristea et al.
2004)
Suprafata de proba
Tip de vegetatie
(mp)
Paduri 1000-10000
Tufarisuri 100
Pajisti 20-200
Mlastini oligotrofe 5
Mlastini eutrofe 50
Grupari ruderale -
Grupari segetale 100-200
Stâncarii -
Analiza faunei
Metoda de lucru
Metode de monitorizare a Nevertebratelor
Monitorizarea populatiilor de nevertebrate s-a facut prin observatii directe ale
speciilor de nevertebrate, perimetrul împartindu-se în transecte pentru fiecare grup
sistematic si s-au calculat indicii structurali ai populatiilor urmarite.
210
S-a acordat o atentie deosebita populatiilor de gasteropode terestre cu rol de

bioindicatori, dar si altor grupe de nevertebrate cu caracteristici similare din acest punct de
vedere (trichoptere, plecoptere, efemeroptere, chironomide, odonate, etc.).
Metoda de colectare a informatiilor pentru entomofauna este reprezentata prin
observatia directa (marsrut) în perimetrul destinat implementarii proiectului.
Metoda de monitorizare a Herpetofaunei:
Pentru monitorizarea herpetofaunei perimetrului implicat în realizarea proiectului s-a
utilizat metoda observatiei directe (marsrut) pe relevee dispuse de-a lungul unor transecte pe
lungimea perimetrului implicat.
Principiul acestei metode consta în faptul ca, în ecosisteme deschise sau acoperite, în
tot cursul anului, pe o fâsie (transect), de o lungime si o latime dinainte stabilite, se numara
indivizii unei singure specii sau indivizii mai multor specii, care traiesc, cuibaresc sau se afla
în trecere pe suprafata acestui biotop.
Metode de monitorizare a mamiferelor
Monitorizarea populatiilor de nevertebrate s-a facut prin observatii directe ale
speciilor, perimetrul împartindu-se în transecte. Pentru monitorizarea mamiferelor metoda
observatiei directe (marsrut) s-a facut pe transecte dispuse pe lungimea perimetrului
implicat. Metoda transectelor este mai utila pentru densitati mici ale speciilor, specii mai
mobile si ecosisteme omogene.
Metoda de monitorizare a Avifaunei
Observarea si evaluarea populatiilor avifaunei s-a efectuat prin observatii directe si
observatii asupra locurilor de cuibarit si de hranire. Pentru monitorizarea avifaunei locale
perimetrului implicat în realizarea proiectului s-a utilizat metoda observatiei directe
(marsrut) pe relevee dispuse de-a lungul unor transecte pe lungimea perimetrului implicat.
Metoda transectelor este mai utila pentru densitati mici ale speciilor, specii mai mobile si
ecosisteme omogene.
Pentru determinarea speciilor s-au folosit determinatoarele de teren realizându-se fisa
de observatie pe baza datelor meteorologice (temperatura, directia si intensitatea vântului,
vizibilitatea, proportia acoperirii cerului, precipitatia), specia si numarul de exemplare
observat.
Metode de monitorizare a ecosistemelor acvatice

211
Obiectivul general urmarit în cadrul monitorizarii a constat evidentierea datelor

referitoare la ecosistemele acvatice caracteristice zonei de implementare a proiectului. Datele
s-au referit strict la fluviul Dunarea (km 180 +500 în zona localitatii Chiscani).
Activitatea de baza a cuprins:
 activitate biologica – a constat în prelevarea de probe biologice pentru:
macrobentos;
 Activitatile biologice au permis colectarea unui numar de 2 de probe cantitative
pentru caracterizarea ecosistemelor acvatice în zona proiectului;
Pentru prelevarea probelor s-a utilizat un boden-greifer Van Veen (draga) cu
suprafata de probare de 0,14 m2.
Prelevarea de probe de phytobenthos a fost bazata pe o combinatie de doua standarde
("EN 13946: Calitatea apei - Ghid standard pentru prelevarea de probe de rutina si pre-
tratarea diatomeelor bentonice din râuri" si "CEN / TC 230 N 0540: Calitatea apei - Orientare
standard pentru topografie, prelevarea de probe si analizele de laborator ale phytobenthos-ul
în apa curgatoare.
Astfel a fost selectat un segment al fluviului cu substrat potrivit pentru prelevarea de
probe. Au fost prelevate doua probe de phytobenthos. Probele folosite pentru analiza
bentonica s-au pastrat în acool etilic (95%) pentru depozitarea pe termen lung a probelor. Al
doilea esantion a fost utilizat pentru analiza în laborator a organismelor bentonice vii. Aceste
probe neconservate au fost depozitate la -4°C pâna la analiza.
Dupa prelevarea de probe, analiza microscopica a fitobentos-ului viu a fost realizata cu
un microscop cu lumina la 400x - 1000x marire. Toate caracteristicile de determinare
importante a speciilor au fost înregistrate folosind analiza imaginii. Determinarea a fost
efectuata cât mai cuprinzator posibil, folosind o solutie de determinare recenta pentru
grupuri individuale de alge. Bazata pe o esantionare a fitobentos-ului, împreuna cu analiza
microscopica, s-a estimat raportul de cianobacterii, Chlorophyta, diatomee si alte grupuri de
alge existent pe segmentul analizat.
Bibliografie:
 Beldie Al. 1977-1979, Flora României, I, II, Bucuresti;
 CIOCIA V. 1992, Pasarile clocitoare din România, atlas, Editura Stiintifica, Bucuresti;
 CIOCÂRLAN V. 2000. Flora Ilustrata a României. Pterydophyta et Spermatophyta.
Bucuresti: Edititura Ceres;
212
 COMBROUX I. & SCHWOERER C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al

habitatelor si speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic.
Timisoara: Edititura Balcanic;
 Donita, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnica Silvica Bucuresti;
 Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora si vegetatia Moldovei, Editura
Universitatii Al. I. Cuza, Iasi;
 Ciochia V., 1984, Dinamica si migratia pasarilor, Editura Stiintifica, Bucuresti;
 Ciochia V.,1992, Pasarile clocitoare din România, Editura Stiintifica, Bucuresti;
 Hodor C 2007. The Retezat National Park Biodiversity Monitoring Plan, în
Tansylvanian Review of Systematicall and Ecological Research, Sibiu;
 Ionela A, Manoliu Al., Zanoschi V, 1986 – Cunoasterea si ocrotirea plantelor rare,
Editura Ceres Bucuresti;
 Rudescu L. 1958, Migratia pasarilor, Editura Stiintifica;
 Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Ecologia si protectia Mediului, Editura Scaiul,
Bucuresti;
 Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Rezervatii si monumente al naturii din România,
Editura Scaiul, Bucuresti;
 Negrean G, 1975, Protectia unor plante endemice rare din România, „Ocrotirea
naturii”19(2), Bucuresti;
 Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., 1994, Lista rosie a plantelor superioare
din România, Academia Româna, Institutul de Biologie Bucuresti;
 Oprea A. 2005, Lista critica a plantelor vasculare din România, Editura Univ. AL.I.Cuza,
Iasi;
 Pârvu C., 1983, Plante si animale ocrotite din România, Editura Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti;
 Prodan I. 1939, Flora pentru determinarea si descrierea plantelor ce cresc în România,
Cluj;
 Sârbu I., Ivanescu L., Stefan N., Mânzu C., 2001, Flora ilustrata a plantelor vasculare din
estul României, Editura Universitatii Al. I. Cuza, Iasi;
 *** 2007, Ordinul 1964/2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara ca
parte integranta din reteaua europeana Natura 2000 în România;
213
 *** 2007, HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica

ca parte integranta din reteaua europeana Natura 2000 în România;
CV - Lista persoanelor participante la elaborarea studiului
Curriculum vitae
CURRICULUM VITAE
Rolul propus in cadrul activitatii contractate: Expert evaluator de mediu

1. Nume: Georgescu
2. Prenume: Puiu Lucian
3. Data de nastere:05.05.1960
4. Nationalitatea: româna
5. Studii:
(de la Data – la Data)
Diploma obtinuta si nivelul de scolarizare:
Institutia
François Rabelais”
University Tours, and
the Institute of Stagiu Posdoctorat în stiinta mediului, toxicologie si analize
Nutrition Tours, instrumentale
France.
1997-1998
University “François
Rabelais”, Tours, Diploma de doctor, titlu tezei“Sciences de la vie et de la santé”
France, Interactions Food, Health, Environment
1993-1997
Univeritatea “Dunarea
Diploma de doctor in Chimia alimentelor, conducator stiintific:
de Jos” Galati
Profesor universitar dr. Mircea Leonte
1990-1997
Institutul Politehnic Diploma inginer chimist
214
Iasi, Facultatea de
Chimie si Tehnologie
Chimica,
Departamentul de
Chimie organica.
1980 –1985
6. Limbi straine: se indica nivelul de competenta: incepator, mediu, avansat.

Limba Citit Vorbit Scris
Engleza avansat avansat avansat
Franceza avansat avansat Avansat
Rusa mediu mediu mediu
7. Membrii ai unor corpuri profesionale:

EC Research Directorate – General, Member of Experts Evaluators Corps FP6, FP7
(Environment, Life and health sciences);
2005 – prezent Membru al Corpului de Experti Seniori in Cercetare Dezvoltare, Graduate
School, Appalachian State University, Carolina de Nord, SUA
2005 – Membru in Comitetul Stiintific al “2nd International Conference on coastal lagoons:
"European lagoons and their watersheds: function and biodiversity” Klaipeda, Lituania, 4-9
octombrie 2005.
2001 –Membru fondator al Asociatiei Romane pentru Studii Europene
- prezent consultant Stiintific national pentru manualele de Chimie aprobate de Ministerul
Educatiei si Cercetarii din Romania:
1999 - prezent Profesor invitat la universitatile din: Tours, Bordeaux II (Franta), Twente,
Wageningen (Olanda), Lecce (Italia)
1998 – prezent Membru al Societatii Romane de Chimie, Domeniu Mediu si Ingineria Mediului
1997 – prezent Membru al Asociatiei Oamenilor de Stiinta din Romania
1995 – prezent – membru al Societatii Franceze de Chimie, Domeniul Ingineria si Stiintele
Mediului, la recomandarea filialei acesteia din Poitou-Touraine. (ID nr. 13464)
8. Cunostinte PC si alte aptitudini:

MS OFFICE: editare cu macro-uri si template-uri, POWERPOINT cu multimedia, EXCEL,
ACCESS;
utilizare mesagerie electonica cu fisiere encriptate si atasate;
lucrul cu calculatoarele în retea si resurse partajate;
utilizare baze de date informationale existente pe Internet;
9. Calificari relevante pentru indeplinirea contractului:

Criteriu de calificare Mod de indeplinire
215
10. Experienta profesionala (se va avea in vedere demonstrarea indeplinirii cerintelor

minime solicitate prin documentatia de atribuire).
Coordonator echipe de experti în cadrul mai multor proiecte având ca scop conservarea
biodiversitatii:
- Proiectul “Biodiversitate si dezvoltare durabila în zona sitului RO SCI 0060 Dealurile
Agighiolului”, cod SMIS 36254 co-finantat de Fondul European de Dezvoltare Regionala
prin Programul Operational Sectorial de Mediu 2007 – 2013, Axa Prioritara 4 -
Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii, Domeniu
major de interventie - Dezvoltarea infrastructurii si a planurilor de management
pentru protejarea biodiversitatii si retelei Natura 2000/beneficiar: Asociatia GeoD
pentru promovarea geodiversitatii/ perioada: 2013 /rol: coordonator echipa de
experti;
- Proiectul „Management durabil pentru situl NATURA 2000: ROSCI0080 Fânaturile de la
Glodeni“, cod SMIS-CSNR 36367 co-finantat de Fondul European de Dezvoltare
Regionala prin Programul Operational Sectorial de Mediu 2007 – 2013, Axa Prioritara
4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii,
Domeniu major de interventie - Dezvoltarea infrastructurii si a planurilor de
management pentru protejarea biodiversitatii si retelei Natura 2000/beneficiar:
Agentia pentru Protectia Mediului Vaslui/ perioada: 2013-2014 /rol: coordonator
echipa de experti;
- Proiectul „Protejarea Padurilor – conservarea biodiversitatii si constientizarea
publicului” cod proiect SMIS-CSNR 36255 co-finantat de Fondul European de
Dezvoltare Regionala prin Programul Operational Sectorial de Mediu 2007 – 2013, Axa
Prioritara 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia
naturii, Domeniu major de interventie - Dezvoltarea infrastructurii si a planurilor de
management pentru protejarea biodiversitatii si retelei Natura 2000, beneficiar AJVPS
Galati; perioada 2012-2013/rol coordonator echipa de experti;
- Proiectul „SALVATI aria protejata Padurea Gârboavele” cod SMIS-CSNR 17227, co-
finantat de Fondul European de Dezvoltare Regionala prin Programul Operational
Sectorial de Mediu 2007 – 2013, Axa Prioritara 4 - Implementarea sistemelor adecvate
de management pentru protectia naturii, Domeniu major de interventie - Dezvoltarea
infrastructurii si a planurilor de management pentru protejarea biodiversitatii si
retelei Natura 2000- Solicitarea de proiecte nr. 3/2009; beneficiar CJ Galati perioada
2010-2011/rol coordonator echipa de experti;
- Conservazione e gestione degli ecosistemi acquatici di Transizione: Potenziamento di
iniziative congiunte per la formazione di giovani ricercatori in Italia e in Romania
(2008 – 2013), Parteneri: Universitatea Lecce (Italia), Universitatea Dunarea de Jos,
Galati, Romania/ Responsabilitate: director pentru partea romana
- Managementul si valorificarea apelor de tranzitie protejate/ Management and
valorisation of protected transitional waters (2004 - 2006) TWReferenceNET, Proiect
CADSES (Initiativa Comunitara UE Program de Cooperare Transnationala in Dezvoltare
216
INTERREG III B), Al doilea apel. Coordonator: University of Lecce – Dept. of Biological
and Environmental Sciences and Technologies, tari partenere: Romania, Grecia,
Bulgaria, Albania, responsabilitate: Coordonator national;
11. Diplome, premii, distinctii:

Certificate of excellence – Appalachian State University
Certificate – Oxford Round Table – Oxford University
12. Articole stiintifice publicate:

Specific Diffusion using the Monte Carlo stimulation, G. Murariu; L. Georgescu; C. Iticescu; M.
Dobre; V. Gogoncea; Journal of Environmental Protection and Ecology (ISI), 13, No 3A, p
2007–2012 (2012)
Abiotic filtering of benthic invertebrate guilds in the Margherita di Savoia salt pan, Italy Enrico
Barbone, Ilaria Rosati, Aurelia Caldararu, Alberto Basset, Lucian P. Georgescu, Catalina
Iticescu; Environmental Engineering and Management Journal (ISI), April/2012, Vol. 11, Nr. 4,
ISSN: 1843 - 3707, p. 717 – 723
Study of spatial and temporal variations of some physic-chemical parameters of Lower Siret
River Georgescu,P.L.; Voiculescu,M.; Dragan,S.; Timofti,M.; Caldararu,A. The Journal of
Environmental Protection and Ecology (ISI) 2010, book 3, Pages: 837-844 vol 11, ref
1549B/07.07.09, ISSN 1311-5065
Implementing European Water Framework Directive uncertainity degree of metrics for

macoinvertebrates in transitional waters; Aurelia Caldararu, Ilaria Rosati, Enrico Barbone,
Lucian P. Georgescu, Catalina Iticescu, Alberto Basset, Environmental Engineering and
Management Journal (ISI), September 2010, Vol.9, No. 9, 1259-1266
Study of anthropogenic effects on the quality of Lower Prut River; Voiculescu,M.;

Georgescu,P.L.; Dragan,S.; Timofti,M.; Caldararu,A. The Journal of Environmental Protection
and Ecology (ISI) 2010, ref 1551B/07.07.09;
Integrated management and control system for water resources Olaru,V.; Voiculescu,M.;
Georgescu P.L.; Caldararu,A, Environmental Engineering and Management Journal (ISI),
Volume 9, No.3/2010, 423 – 428, ISSN 1582-9596;
Biodiversity conservation in Mediterranean and Black Sea lagoons: a trait-oriented approach

to benthic invertebrate guilds, A.Basset; L.Sabetta; F.Sangiorgio; M.Pinna; D.Migoni; F.Fanizzi;
E.Barbone; N.Galuppo; S.Fonda Umani; S.Reizopoulou; A.Nicolaidou; C.Arvanitidis;
S.Moncheva; A.Trajanova; L.P.Georgescu; S.Beqiraj; Aquatic Conserv: Mar. Freshw. Ecosyst. 18:
217
S4–S15 (2008) (ISI) Published online in Wiley InterScience (www.interscience.wiley.com)

DOI: 10.1002/aqc.955, ISSN: 1052-7613;
Quality assessment of Mediterranean and Black Sea transitional waters: comparing responses
of benthic biotic indices; M.Ponti; M.Pinna; A.Basset; S.Moncheva; A.Trayanova; L.P.Georgescu;
S.Beqiraj; S.Orfanidis; M.Abbiati; Aquatic Conserv: Mar. Freshw. Ecosyst. 18: S62–S75 (2008)
(ISI) Published online in Wiley InterScience (www.interscience.wiley.com) DOI:
10.1002/aqc.955, ISSN: 1052-7613
Environmental factors affecting Phragmites australis litter decomposition in Mediterranean

and Black Sea transitional waters; F.Sangiorgio; A.Basset; M.Pinna; L.Sabetta; M.Abbiati;
M.Ponti; M.Minocci; S.Orfanidis; A.Nicolaidou; S.Moncheva; A.Trayanova; L.P.Georgescu;
S.Dragan; S.Beqiraj; D.Koutsoubasi; AEvangelopoulos; S.Reizopoulou; Aquatic Conserv: Mar.
Freshw. Ecosyst. 18: S16–S26 (2008) (ISI) Published online in Wiley InterScience
(www.interscience.wiley.com) DOI: 10.1002/aqc.955, ISSN: 1052-7613
218
Informatii personale
Nume / Prenume Caldararu Aurelia Costela
E-mail(uri) costela.aura@yahoo.com
Nationalitate romana
Data nasterii 21.01.1978
Sex F
Experienta profesionala
Perioada 1.08.2008 - prezent

Functia sau postul ocupat Doctorand „Stiintele mediului”
Activitati si responsabilitati principale Cercetare stiintele mediului,ecologie
Numele si adresa angajatorului Universitatea „Dunarea de Jos” Galati,
Facultatea de Stiinte,
Departamentul European de Mediu
Tipul activitatii sau sectorul de activitate Invatamant universitar, cercetare în domeniul
ecologiei si
protectiei mediului
Perioada 9.08.2007 - 1.10.2009

Functia sau postul ocupat Inginer ecologie si protectia mediului, responsabil
de mediu
Activitati si responsabilitati principale Managementul si monitorizarea impactului
activitatii firmei,
asupra mediului
Numele si adresa angajatorului S.C. Beyler S.A. Galati, loc. Vanatori, jud.
Galati
Tipul activitatii sau sectorul de activitate Productie tamplarie metalica si pvc, constructii
219
Perioada 1.09.2002 – 23.06.2007

Functia sau postul ocupat Profesor ecologie si protectia mediului
Activitati si responsabilitati principale Predare, coordonare activitate didactica
Numele si adresa angajatorului Inspectoratul Scolar Judetean Galati
Tipul activitatii sau sectorul de activitate Didactic, invatamant pre-universitar
Educatie si formare
Perioada 1.10.2007 – 1.07.2009 (curs la zi)

Calificarea / diploma obtinuta: Master „Managementul si monitorizarea mediului”
Disciplinele principale studiate /
competente profesionale dobândite: Managementul sistemelor cu risc, Programe si
strategii de mediu, Tehnologii cu impact redus asupra
mediului, Energii regenerabile, Tratamentul apelor uzate,
Controlul poluarii industriale, Managementul mediului,
Strategii educationale în domeniul mediului, Poluarea
fizica, Audit si evaluarea impactului asupra mediului,
Transportul si difuzia poluantilor în mediu, Meteorologie
si factori de mediu, Legislatia interna si internationala în
domeniul mediului, Directive europene, Procese de
bioconversie a deseurilor organice, Managementul
mediului (ISO 14.000, EMS)
Numele si tipul institutiei de învatamânt / furnizorului de formare Universitatea „Dunarea
de Jos”, Facultatea de Stiinte, Galati
Nivelul în clasificarea nationala sau internationala
Nota diploma 10
Perioada 1.10. 2003 – 1.07.2007 (facultate la zi)
Calificarea / diploma obtinuta Licenta „Ecologia si protectia mediului”
Disciplinele principale studiate /
220
competente profesionale dobândite: Citologie si histologie animala, Biofizica, Biochimie,

Hidrologie, Morfologia plantelor, Zoologia
nevertebratelor, Climatologie si elemente de
meteorologie, Elemente de geologie, Geomorfologie,
Zoologia vertebratelor, Ecotoxicologie, Cartografie,
Microbiologie,Ecofiziologie animala si vegetala,
Taxonomie vegetala, Ecologie, Genetica,
Fitopatologie, Pedologie,Legislatia protectiei
mediului, Amenajarea si gestionarea resurselor de
apa, Conservarea biodiversitatii, Managementul
proiectelor de mediu
Numele si tipul institutiei de învatamânt /
furnizorului de formare: Universitatea „A.I. Cuza”, Facultatea de biologie, Iasi
Nivelul în clasificarea nationala sau internationala: Diploma de licenta cu media 10
Perioada 1.10. 2003 – 1.07.2007
Calificarea / diploma obtinuta Licenta „Ecologia si protectia mediului”
Disciplinele principale studiate / competente profesionale dobândite
Numele si tipul institutiei de invatamant /
Furnizorul de formare
Aptitudini si competente personale: Chimie organica, Citologie si histologie animala,
Biofizica, Biochimie, Chimie analitica, Hidrologie,
Morfologia plantelor, Zoologia nevertebratelor,
Climatologie si elemente de meteorologie, Elemente de
geologie, Geomorfologie, Zoologia vertebratelor,
Ecotoxicologie, Cartografie, Microbiologie, Ecofiziologie
animala,vegetala, Ecologie, Genetica, Fitopatologie,
Pedologie, Legislatia protectiei mediului, Amenajarea si
gestionarea resurselor de apa, Conservarea
biodiversitatii, Managementul proiectelor de mediu
Mentionati separat fiecare forma de învatamânt si program de formare profesionala absolvite,
începând cu cel mai recent. 1.10.2004 – 1.03.2007
Profesor Psihologie, pedagogie, sociologie
221
Universitatea „Dunarea de Jos”, Galati,

Departamentul pentru pregatirea personalului didactic
Limba materna romana
Limba(i) straina(e) cunoscuta(e)

Întelegere Vorbire Scriere
Participare la
Ascultare Citire Discurs oral Exprimare scrisa
conversatie
Utilizator
Utilizator Utilizator Utilizator Utilizator
A2 A2 A2 A2 A2 elementa
elementar elementar elementar elementar
r
Utilizator
Utilizator Utilizator Utilizator Utilizator
A2 A2 A2 A2 A2 elementa
elementar elementar elementar elementar
r
Apartenenta la societati profesionale Membru BENA 2009

Membru Asociatia Romana de Mediu 1998
Competente si aptitudini organizatorice

Analiza sistemelor acvatice - Ancona, Italia, 2010 . Ecologie aplicata
Advanced training course: “Ecological Modelling of aquatic ecosystems” (Prof. Sven Erik
Jorgensen), Universitatea Salento, Lecce, Italia, 2010
Experienta acumulata în programe/proiecte nationale/internationale

Proiecte internationale
1.Proiect bilateral Romania-Italia - Conservarea si gestionarea ecosistemelor acvatice de

tranzitie:
Consolidarea initiativei comune pentru formarea tinerilor cercetatori în România si Italia
Parteneri,Universitatea Dunarea de Jos Galati, Universitatea Salento, Lecce
222
Rol - membru/doctorand
2.WISER – Water bodies în Europe: Integrative Systems to assess Ecological Status and
Recovery, University of Duisburg-Essen;Germany, director Daniel Hering
Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2009-2010, Alberto Basset
Rol – Cercetator
3. CIRCLE-MED (Climate Impact Research Coordination for a Larger Europe – Mediterranean)

Coordinator, Marie Mojaïsky, Montpellier – France
Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2009-2010, Alberto Basset
Rol – Cercetator
4. MIRAGE WP4 (Mediterranean Intermittent River ManAGEment)

Coordinatori : DANIELA DIETER, DANIEL VON SCHILLER, KLEMENT TOCKNER, IGB BERLIN, GERMANY
Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2010, Alberto Basset
Rol - cercetator
Proiecte nationale
1. ECORES - PN2, 32121/ 01.01.2008, Eco-tehnologii de reabilitare si reconstructie ecologica
a solurilor a solurilor contaminate în zona depozitelor de deseuri urbane si industriale,
conducator - USAMV Bucuresti, partener 3; UDJG, responsabil partener: M Voiculescu
Rol - membru/doctorand
2. TERESOL - PN2, 32102/01/01/2008 – Cercetari privind determinarea proceselor si

parametrilor optimi pentru imbunatatirea gradului de remediere a solurilor contaminate cu
hidrocarburi
Conducator - UPB BUCURESTI,
Partener 2; UDJG, responsabil partener: M. Voiculescu
Rol- membru/doctorand
Publicatii
Reviste ISI
223
1. „Dispersion of some pollutants coming from Galati municipal wastewater în Danube River”,
2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti; International
Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A.
Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation International Conference
Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may,
Alba-Iulia, Romania-Poster presentation
2. „Dispersion study on some pollutants în Danube River, taking into account the affluents în
lower Danube area”; 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti
International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment,
B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation
3. „Study of spatial and temporal variations of some chemical pollutants of Lower Siret River”,
2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti; International
Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A.
Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation International Conference
Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may,
Alba-Iulia, Romania-Poster presentation
REVISTE NATIONALE
1. „An introduction to monitoring aquatic ecosystems” - A. Caldararu, L. P. Georgescu, M.
Voiculescu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza si control, Scoala Doctorala de
Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral
presentation
2. „Toward a new software tool for flood assesmnet GIS system”; A. Caldararu,V. Gogoncea, G.
Murariu, L. P. Georgescu, M. Praisler, I. Stoian, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza
si control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2,
Galati, Romania, Oral presentation
3. „2D numerical simulation for specific diffusion processes”, A. Caldararu,G. Murariu, L. P.
Georgescu, M. Praisler, I. Stoian; Seminar stiintific: Metode avansate de analiza si control,
Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati,
Romania, Oral presentation
224
4. „Comparison between anthropogenic effects of some chemical pollutants of lower Siret and
Prut Rivers”; M. Timofti, M. Voiculescu, L. P. Georgescu, S. Dragan, A Caldararu, Seminar
stiintific: Metode avansate de analiza si control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate,
Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation
5. „Comparison between anthropogenic effects on some physico–chemical parameters of

Lower Siret and Prut Rivers”, S. Dragan, M. Voiculescu, l.P. Georgescu, M. Timofti, A.
Caldararu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza si control, Scoala Doctorala de
Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 Iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral
presentation
225
6.Alternativele proiectului
In dezbaterea care a avut loc la Consiliul Judetean Galati, in data de 6 iulie 2012,
noua Conducere a judetului si Autoritatile locale, a Variantei de ocolire Galati in cele 2
amplasamente, Varianta 1 – rosie si Varianta 2 – albastra; cu alte cuvinte noua Conducere a
CJ Galati a fost informata asupra obiectivului de investitie care urmeaza sa se realizeze si
anume Varianta de ocolire Galati. La dezbaterea respectiva s-au prezentat avantajele si
dezavantajele celor doua variante de amplasament, printre care si faptul ca Varianta 1 –
rosie este mai scurta, avand lungimea de L = 33,630 km, insa cu viaducte si poduri mai
lungi, iar Varianta 2 – albastra are o lungime mai mare, de L = 41,300 km, dar cu lungimi de
viaducte si poduri mai scurte.
Din dezbaterile respective, noua Conducere a CJ Galati si-a exprimat acordul pentru
Varianta 1 – rosie, precizand ca pentru aceasta varianta va emite si Certificatul de Urbanism,
solicitand totusi sa se faca si o Comparatie Multicriteriala intre cele doua amplasamente ale
traseelor, comparatie care, de altfel, a fost solicitata si de CNADNR in sedinta din data 29 mai
2012.
Urmare acordului dat de CJ Galati, pentru Varianta 1 – rosie, Proiectantul a intocmit
documentatia necesara pentru obtinerea Certificatului de Urbanism care a fost emis cu nr.
179/4400 in data de 08 august 2012.
Proiectantul a prezentat in CTE – CNADNR, in data de 01 august 2012, cele doua
Variante de amplasament ale traseului, printr-o analiza critica rezultata din documentatia
care se referea la Analiza Multicriteriala.
Analiza respectiva s-a referit la urmatoarele criterii:
- costul investitiei,
- impactul asupra mediului,
- costul generalizat al utilizatorilor de drum,
- punctul de vedere al Autoritatilor locale,
- suprafata de teren ocupata,
- asigurarea fluidizarii traficului de tranzit.
In final, a rezultat pentru:
- Varianta 1 – rosie, 100 puncte,
226
- Varianta 2 – albastra, 90.80 puncte,

varianta de amplasament a traseului recomandata fiind Varianta 1 – rosie, pentru care a fost
emis si documentul de avizare nr. 4181 / 01.08.2012.
Se mentioneaza ca in final, s-a studiat un traseu care sa fie cat mai scurt, Varianta 1 –
rosie cu L=33,630km, astfel ca traseul respectiv traverseaza direct o serie de vai si
paraie, rezultand in consecinta viaducte lungi. Ca o solutie de amplasament opusa, s-a
studiat un traseu care sa traverseze vaile si paraiele pe la originea acestora, sau chiar
sa le evite, obtinandu-se Varianta 2 – albastra cu L=41,300 km, cea de a doua varianta
fiind mai lunga cu 7,70 km, insa cu o lungime insumata a viaductelor mai scurta. (a se
vedea planul de situatie anexat).
Fig, nr 15 – Variante studiate in cadrul proiectului
227
ANEXA 1 – Material foto

Foto nr. 5 – km 33 – sens giratoriu DN 28
Foto nr. 6 – km 33 – sens giratoriu DN 28
228
Foto nr. 7 – Infrastructura energetice ce trebuie relocata
Foto nr. 8 – Canal Ghimia (ROSPA 0121)
229
Foto nr. 10 – Drumuri de acces si canal de desecare (ROSPA 0121)
Foto nr. 11 – Canal principal de irigatie Badalan (ROSPA 0121)
230
Foto nr. 12 – Canal de desecare dragat - Badalan (ROSPA 0121)
Foto nr. 13 – Terenuri agricole - Badalan (ROSPA 0121)
231
Foto nr. 14 – Punct de traversare – Pod canal de irigatii - Badalan (ROSPA 0121)
Foto nr. 15 – Zona viaduct Brates
232
Foto nr. 16 – Traseu Varianta Ocolire – zona Brates
Foto nr. 17 – Nod rutier Vanatori km 19
233
Foto nr. 18 – Traseu Vanatori km 18 – km 19
Foto nr. 19 – Valea Budurului km 17
234
Foto nr. 20 – km 11- km 12 – Smardan (linii electrice propuse pentru relocare)
Foto nr. 21 – Traseu traversare Balta Malina
235
Foto nr. 22 Halda de zgura – SC ARCELOR MITTAL SA
Foto nr. 23 Colonie de pescarusi argintii pe iazul de decantare Malina – SC ARCELOR

MITTAL SA
236
Foto nr. 24 Cormorani pe Balta Malina
Foto nr. 25 – km 0 DN 25 (ROSPA 0071)
237
Foto nr. 26 – km 0 – paraul Barladel (ROSPA 0071)
238
ANEXA 2 – Planse si harti
239
240
241
242
243
Cuprins
1. INFORMATII PRIVIND PROIECTUL PROPUS .......................................................................................... 4
1.1 Denumirea proiectului ................................................................................................................................ 4
1.2. Descrierea proiectului .......................................................................................................................... 4
1.3. Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea coordonatelor STEREO 70 .....................33
1.4. Modificari fizice ce decurg din proiectul propus (din excavare, consolidare, dragare etc.) si care
vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului ......................................................36
1.5. Resursele naturale necesare implementarii proiectului ...................................................................41
1.6. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar
pentru a fi utilizate la implementarea proiectului.........................................................................................42
1.6 Emisii si deseuri generate de PP (în apa, în aer, pe suprafata unde sunt depozitate deseurile) si
modalitatea de eliminare a acestora ..............................................................................................................45
1.7 Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia proiectului (categoria de
folosinta a terenului, suprafetele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de catre PP, de exemplu,
drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, santuri si pereti de sprijin, efecte de drenaj etc.)......52
1.8 Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului (dezafectarea/reamplasarea de
conducte, linii de înalta tensiune etc., mijloacele de constructie necesare), respectiv modalitatea în care
accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar ...54
1.9 Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de
implementare a proiectului.............................................................................................................................55
1.10 Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului ..........................................55
1.11 Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care
este în procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar .............56
2 INFORMATII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE DE
IMPLEMENTAREA PROIECTULUI .................................................................................................................59
2.1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar: suprafata, tipuri de ecosisteme, tipuri
de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului etc............................................59
2.1.1. Informatii privind ariile naturale de interes comunitar – ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si
ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior..........................................................................................................61
3. Identificarea si evaluarea impactului ..................................................................................................163
4. Masurile de reducere a impactului ......................................................................................................188
5. Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes
comunitar afectate ........................................................................................................................................208
244
Bibliografie: ...................................................................................................................................................212
6.Alternativele proiectului ...........................................................................................................................230
245

Studiu EALucrariprivindvariantadeocolire Galati 26 Aug 2013

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu EALucrariprivindvariantadeocolire Galati 26 Aug 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2013 STUDIU EVALUARE ADECVATA „Lucrari privind varianta de ocolire Galati”

PFA Georgescu V. P. Lucian 1

STUDIU EVALUARE ADECVATA

„LUCRARI PRIVIND VARIANTA DE OCOLIRE GALATI”

Beneficiar: ASOCIEREA S.C. TRACTEBEL ENGINEERING S.A. & S.C. ACCIONA-

Elaborator: PFA Georgescu V. Puiu Lucian;

1. INFORMATII PRIVIND PROIECTUL PROPUS

1.2. Descrierea proiectului

Elemente constructive ale proiectului

de 8 curbe cu R=830m, R=850m, R=1000m, R=1150m, R=2000m, R=4000m, R=4000m si

Varianta constructiva a drumului de ocolire a fost aleasa pe baza calculelor efectuate

 15 cm strat filtrant, antigeliv;

In ceea ce priveste lucrarile de racordare in amonte si aval, la traseul existent al cursului

Nodul rutier nr.2- Intersectia Variantei de ocolire cu DJ251 Galati – Smardan

Pentru accesul in Sensul giratoriu DJ251 se va reamenaja cu:

pe sensurile Galati – Tulucesti si Tulucesti – Galati sa se desfasoare nestingherit. Din acest

Fig. nr. 3 – Nod rutier nr. 3

 pentru preluarea apelor pluviale de pe partea carosabila sunt prevazute rigole de

 4 cm beton asfaltic MASF 16;

Sensul giratoriu Smardan – pe DJ251:

Nodul rutier Vanatori pe DN26 reamenajat

Pentru siguranta circulatiei, in conformitate cu prevederile „STAS 1948/1- 87 Stalpi de

C. Poduri, viaducte si podete

Lista lucrarilor PODURI, VIADUCTE SI PASAJE - Varianta 1 (rosie)

Traversarea liniei CF se face sub un unghi de 81° in apropierea bornei CF 298+800

1.25 3.50 3.50 3.50 3.50 1.25 Beton de egalizare

Piloti forati Ø1.50 m, L=40.00 m

Suprastructura este pozata pe aparate de reazem din neopren armat cu izolatori si

1.00 3.75 3.75 1.00

3.25 3.00 3.25

1.25 3.50 3.50 1.25 Beton de egalizare

Piloti forati Ø1.50 m, L=20.00 m

Fig. nr.7 - Sectiune transversala viaduct Traian (zona bretele acces)

1.00 2.70 2.70 1.00

1.25 5.00 1.25 Beton de egalizare

Piloti forati Ø1.50 m, L=20.00 m

La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul

Viaduct peste Valea Odobascu, km 3+487

Viaduct peste Balta Malina, km 9+874

Casiu Grinda continua casetata

6.20 Side dich

Slope fill cone 10.00 10.00

Fig. nr. 9 – profil Viaduct Brates

Fig.nr. 10 - Profile transversale viaducte

Parapet de siguranta tip foarte greu Parapet metalic pietonal

Grinda casetata din beton Grinda casetata din beton armat

1.25 3.50 3.50 3.50 1.25 1.74 9.53 1.74

1.25 3.50 3.50 3.50 1.25

Inaltimea elevatiilor pilelor viaductului principal de la nivelul rezemarii variaza

Trotuarele au fost prevazute pentru acces la lucrarile de intretinere si reparatii,

29 - Poduri de traversare si descarcare

1 - Tunelul Valul lui Traian km 3+092

Sistem rutier 5.67

1.20 12.60 1.20

motivul prevenirii eroziunii terenului (pamanturi loessoide) si santurile de la piciorul

Numar bucati pe Locul de evacuare al apelor

E. Amenajari privind siguranta circulatiei

Dotarile prevazute in parcare sunt urmatoarele:

Descrierea unitatilor amenajistice implicate in realizarea proiectului „Varianta de Ocolire

 U.A. 28C (54,2 ha) - 50%Salcam20%Visin turcesc20%Gladita10%Diverse foioase tari

H. Racordarea la retelele utilitare existente în zona

Tabel nr. 3 - Relocare proiecte de infrastructura

RETELE ELECTRICE INALTA TENSIUNE (IT) – 110KV, 220KV, 400KV