DERULAREA TRANSPORTURILOR AGABARITICE ÎN ROMÂNIA, DIN PERSPECTIVA

ASIGURĂRII SIGURANȚEI CIRCULAȚIEI ȘI DESFĂȘURĂRII TRAFICULUI RUTIER ÎN

CONDIȚII OPTIME DE FLUENȚĂ

Daniel Costea1
Ovidiu Barbier2

Rezumat
Materialul prezintă probleme concrete care apar în derularea transporturilor agabaritice, pe
rutele uzuale de transport din România, fiind prezentate exemple concrete de transporturi
deosebite. Se analizează modul de tratare a restricțiilor existente pe diferite rute în raport cu
dimensiunile și greutatea transporturilor. Sunt propuse soluții pentru imbunătățirea modului de
lucru la instituirea restricțiilor și de facilitare a tranzitării transporturilor cu dimensiuni
deosebite prin măsuri concrete.
Abstract: The material presents concrete problems that appear in carrying out abnormal
transports on the usual transport routes in Romania, with concrete examples of special
transports being presented. It examines the way how the existing restrictions are treated on
diffrent routes, in relation to the dimensions and weight of the transports. Solutions are
proposed for improving the way of establishing of restrictions and facilitating the transit of
abnormal transports through concrete measures.

CUVINTE CHEIE: TRANSPORTURI, RESTRICTII, GIRATORIU, AGABARITIC, RUTA

In calitate de prestatori de servicii în domeniul transporturilor agabaritice, dorim să vă

prezentăm câteva aspecte importante, care afecteaza derularea în bune condiții a acestei
activități in România.
Starea de fapt;
1. Există rute consacrate de transport pentru transporturile agabaritice care pleacă sau
vin din București, dupa cum urmează:
- Ruta 1 București – Sibiu – Nădlac;
- Ruta 2 București – Sibiu – Cluj – Borș;
- Ruta 3 București – Cheia – Brașov – Cluj – Borș;
- Ruta 4 București – Bacău – Siret;
- Ruta 5 București – Bacău – Albița;
- Ruta 6 București – Galați – Giurgiulești;
- Ruta 7 București – Hârșova – Constanța;
- Ruta 8 București – Constanța (via A2);
- Ruta 9 București – Oltenița;
- Ruta 10 București – Giurgiu;
- Ruta 11 București – Pitești – Craiova – Calafat;
- Ruta 12 București – Craiova – Lugoj – Nădlac

1 - S.C. PACO IMPEX S.R.L. București

2 - S.C. MAXIDESIGN S.R.L. București
 2. Rutele alternative, care nu ajung în București, utilizate în special pentru tranzit sau
pentru traseele scurte din România:
- Ruta A Nădlac – Drobeta – Calafat;
- Ruta B Nădlac – Craiova – Calafat;
- Ruta C Borș – Calafat;
- Ruta D Borș – Sibiu – București – Giurgiu;
- Ruta E Halmeu – Cluj – alte destinații;
- Ruta F Petea – Cluj – Alte destinații
- Ruta G Borș – Bistrița – Iași – Albița

Figura 1 – Rute transporturi agabaritice

In afară de variantele la rutele menționate mai sus, datorită puținelor fabrici care incă produc
pentru export, exista rute de transport din București, Ploiești, Buzău, Brașov, Craiova si Cluj
Pentru rutele indicate mai sus, precum si pentru variantele lor, există o serie de restricții
legate de:
- Lucrări de artă (poduri, sensuri giratorii, pasaje CFR, etc.);
- Restricții legate de starea podurilor, care se referă la greutatea totală a
transportului sau la greutatea pe axe;
- Restricții de dimensiuni, legate de lucrări de intreținere sau reparare a drumului
respectiv sau de deteriorari ale părții carosabile (alunecări de teren, deformări ale
carosabilului, etc.).
Conform legislației in vigoare, pentru transporturile agabaritice, este nevoie de proiect de
transport sau de studiu de traseu, dacă se depașesc anumite limite de gabarit sau de
greutate totală sau pe axe.
Daca pentru lucrarile de artă de pe traseu dimensiunile sau restricțiile de tonaj sunt cele care
restricționeaza transporturile agabaritice, dimensiuni sau restricții de tonaj care sunt
cunoscute, probleme apar in zonele unde sunt instituite restricții temporare, din caza lucrărilor
la partea carosabilă sau unde există deteriorări ale părții carosabile.
Vom reveni la acest subiect pe parcursul materialului.
Pentru obținerea AST, trebuie completată o cerere, unde sunt indicate dimensiunile totale ale
transportului, configurația transportului, numărul de axe, greutatea totala și cea pe axe,
urmată, evident, de traseul de parcurs.
Bazat pe experiența pe care o avem cu firmele care ne solicită serviciile, ar fi recomandat sa
fie solicitate oficial urmatoarele elemente:
A. Inălțimea de la sol a incărcăturii;
B. Lungimea in consolă a piesei, acolo unde este cazul;
C. Daca trailerul/semitrailerul are sau nu axe viratoare și daca are telecomandă;
Aceste informații sunt solicitate de catre firma noastră, pentru determinarea celui mai bun
traseu de urmat, insă nu sunt solicitate oficial de către CNAIR.
Importanța acestor informații:
A. Inalțimea de la sol a incărcăturii poate determina eventualele probleme de pe traseu.
Dacă luăm ca exemplu o piesă de 8 m lățime, dacă aceasta este incarcată pe un low
bed (gondolă), la doar 0,30 m de sol, traversarea unor zone de lucrări, marcate cu
parapeți New Jersey sau cu balize de plastic se poate face doar cu indepărtarea
acestor elemente și cu reinstalarea lor dupa trecerea transportului.
Însă dacă piesa este incarcată la 1,50 m de sol, traversarea respectivelor zone se face
fără probleme deosebite, piesa trecând peste elementele de restricție, care uzual au
1,20 m inălțime.

Figura 2 – Exemplu de transport cu lățime mare

 B. Lungimea de consolă
In cazul transporturilor cu lungime mare, existența consolei poate rezolva trecerea
zonelor care au raze de viraj mici, precum sensurile giratorii, curbe strânse și/sau
curbe în localitați, unde exista mobilier stradal (balustrade, indicatoare, stâlpi, etc.).

Figura 3 – Exemplu lungime consola

Exemple de transporturi cu lungime mare: pale pentru eoliene, grinzi de beton, poduri
rulante, etc.

C. Axe viratoare și existența telecomenzii

Această condiție este esentială pentru stabilirea traseului transporturilor cu lungime mare dar
și a celor cu lățime foarte mare, pentru evitarea obstacolelor de pe traseu.
Evident, există combinații ale acestor condiții.
De exemplu, abordarea unui sens giratoriu este o combinație a celor 3 condiții de mai sus,
pentru că:
- Depinde de inălțimea de la sol a piesei, care poate atinge fie parapeții de pe
exteriorul sensului, fie insula din centrul sensului;
- O consolă mare facilitează trecerea prin sensul giratoriu, insă poate afecta
mobilierul stradal din exteriorul sensului;
- Abordarea sensului va fi mult mai ușoară in cazul axelor viratoare sau a existenței
telecomenzii
Am observat construcții diferite ale sensurilor giratorii, in special al modului de construcție a
insulelor centrale. Unele au insule foarte inalte și cu taluzul foarte accentuat, altele cu inălțime
relativ mică si taluz cu unghi mic, ambele cazuri fiind intâlnite pe drumuri Europene
Reabilitate.
Cu alte cuvinte, nu se poate invoca un anumit standard de construcție, care obligă la insule
foarte inalte.
 Figura 4 - Exemplu de sens giratoriu care poate facilita traversarea de către un transport
agabaritic lung

Problema frecvent intâlnită este cea a limitarii lățimii transportului la 3,50 m pentru zonele
unde se execută lucrări la partea carosabilă.
Putem dovedi că în aceste zone se poate trece cu lățimi mult mai mari, fără afectarea
indicatoarelor de limitare și fără ca să fie necesare lucrări suplimentare.
Exemplu de trecere pentru un transport cu lățime de 7 m, inălțime de la sol de 1,20 m, pe un
drum cu lătime de 7 m.

Figura 5 – Circulația peste parapeții laterali

De asemenea, există multe sectoare de drum unde nu există limitări de greutate punctuale ci
segmente de drum de 40 – 80 km pe care este limitată greutatea totală, fără indicarea cauzei
care a impus această restricție.
Din punct de vedere al transportatorilor, este important să se cunoască motivul restricției,
pentru a decide traseul optim. De asemenea, restricționarea unui sector de drum sau a unui
pod trebuie să aibă la bază un raport de expertiză, care sa arate motivele restricționării.
Pentru derularea transporturilor agabaritice către granița de vest, ar fi ideal ca să existe
măcar un traseu fezabil, pe care viitoarele puncte sensibile să fie discutate cu reprezentanții
transportatorilor, pentru găsirea unor soluții care să permită trecerea unor transporturi cu
dimensiuni sau greutăți mari.
Dacă discutăm despre transporturi care pleacă din București, problemele incep incă de la
Centura București, care are limitări destul de mari pentru accesul către si din A1.
Astfel, tot traficul care vine de pe A1 și intră pe Centura București trece prin sensul giratoriu
de lângă Hornbach, cu limitări drastice ale lungimii totale a transportului.
Mărirea razei de girație este posibilă cu costuri minime, usurând accesul către Centura
București.

Figura 6 – Propunere lărgire sens

Intrarea din Centura București către A1 este mai permisivă, insă razele de virare sunt limitate.
Oricare din traseele indicate la inceputul prezentării are restricții, opțiunea de a urma unul din
ele ținând de caracteristicile transportului.
Dar construirea de noi sensuri giratorii, de bretele de acces sau alte elemente care ar limita
sau ingreuna transporturile agabaritice, ar trebui sa aiba ca țel „conviețuirea” transporturilor
normale (TIR) cu cele agabaritice.
Acest lucru ar putea fi un sprijin puternic pentru menținerea competitivității producătorilor
români, ușurând exportul produselor.
De asemenea, copierea sistemului din țarile vestice ar putea fi o soluție, in ceea ce priveste
transporturile agabaritice.
Astfel, există raze minime pentru toate drumurile și bretelele de acces, care garantează
trecerea transportuilor agabaritice ce prezintă anumite caracteristici prestabilite (Paragraful 70
in Germania).
In consecință, un trailer cu axe viratoare automate va putea circula cu o lungime totală mai
mare decât unul fără axe viratoare sau cu axe viratoare inerțiale.
Practic, se creeaza un sistem care are în calcul lungimea transportului, element care nu este
luat în considerare la ora actuală ca posibilă restricție.
Exemple de locuri unde lungimea este factor determinant, dar nu este considerată restricție:
Curbe deosebit de periculoase, insule de incetinire a traficului la intrarea in localități sau la
trecerile pentru pietoni, sensuri giratorii.
Daca in cazul curbelor periculoase nu se poate face prea mult, de cele mai multe ori acestea
fiind in zone montane, există câteva soluții simple pentru ușurarea transporturilor la celelalte
obstacole:
La insulele mediene:
- Construirea celor de la intrarea/iesirea din localități doar pe banda care impune
limitarea vitezei (doar la intrarea în localitate);

Figura 7- Insule amplasate la intrarea în localitate

- În cazul insulelor de la trecerile de pietoni, montarea indicatoarelor cât mai departe
de carosabil sau înlocuirea acestora cu denivelări de încetinire.
La sensurile giratorii:
- Construirea acestora ușor descentrate față de axul drumului, facilitând trecerea pe
partea care este mai dreaptă, chiar daca aceasta inseamnă mersul pe contrasens;
- Înalțime mai mică a insulei, piesele lungi putând trece peste aceasta;
- Diametru mai mic al insulei sau construirea ovală a acesteia in cazul sensurilor cu 3
iesiri;
- Instalarea mobilierului stradal mai departe de marginea sensului.

Figura 8 – Exemplu de intersecție

Evident, construirea de autostrăzi este o soluție, pentru că se evita utilizarea drumurilor
naționale, care tranzitează localitățile.
Totuși, accesul pe autostrăzi este de multe ori dificil, bretelele de acces fiind înguste și cu
mobiler stradal care limitează mult accesul.
O altă problemă des intâlnită este cea a decalajului mare între instituirea unei restricții de
circulație pentru lucrări și aplicarea efectivă a restricției.
Astfel, de cele mai multe ori, restricția este comunicată de CNAIR chiar in ziua instituirii, fără
preaviz. Mai mult, chiar daca restricția este instituită, în foarte multe cazuri lucrările incep
după multe zile față de anunț, uneori chiar saptamâni.
În aceeași notă, chiar dacă lucrările respective s-au terminat, restricția este menținută uneori
chiar luni sau ani, deși drumul este liber pe zona respectivă.
Un alt exemplu de restricție care se aplică neunitar este cea de la pasajele de trecere la nivel
cu calea ferată.
Astfel, dacă până acum cațiva ani, porțile de gabarit erau toate instalate la 4,50 m inalțime, în
prezent există câteva puncte în țară unde această restricție a fost coborâtă la 4,00 m, fără ca
elementul care impune restricția (firul de contact) să se fi modificat.

CONCLUZII
O mai strânsă colaborare între CNAIR și transportatori, în special cei agabaritici, in ceea ce
privește proiectarea sau reamenajarea intersecțiilor, ar putea duce la găsirea unor soluții
acceptabile pentru toată lumea. Astfel, participarea la ședintele CTE a unor reprezentanți ai
tranportatorilor ar putea fi un prim pas.
Proiectarea sau regândirea unor puncte critice de pe traseele menționate ar putea duce la
creșterea competitivității producătorilor români, atâți cât au mai rămas pe piață.

Figura 9 – Transport de 110 m lungime

Figura 10 – Exemple de transporturi agabaritice cu dimensiuni foarte mari