UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE ALIMENTAȚIE ȘI TURISM

PROGRAMUL DE STUDII:
CONTROLUL ȘI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE

FLUX TEHNOLOGIC DE CONDIȚIONARE A CEREALELOR

-TRANSPORTOARE STAȚIONARE CU BANDĂ-

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC : DĂNILĂ DANIEL MIHAI

PROIECT REALIZAT DE : RÎBIȚĂ PETRE IULIAN

 CUPRINS
INTRODUCERE
CAP1. Elemente de inginerie tehnologică:
1.1 Elemente definitorii ale produselor utilizate in proiect
1.2 Analize comparative a tehnologiilor existente mondial
1.3 Tehnologia utilizata în realizarea ,descrierea schemei tehnologice cu
detalierea operațiilor si a factorilor care influențează producția
1.4 Calcul specific
1.5 Bilanț termic
CAP2. Elemente de operații și utilaje:
2.1 Alegerea și dimensionarea utilajelor
2.2 Diagrama operațiilor , cronograma de funcționare a utilajelor și
diagrama de utilități
2.3 Calculul suprafeței de producție
2.4 Elemente de automatizare
2.5 Măsuri de protecție muncii și stingerea incendiilor
CAP3. Managementul calității și siguranței alimentare:
3.1 Documente de referință
3.2 Pericole existente,puncte critice de control,măsurile de
control,procedee de control și acțiuni corective
3.3 Controlul de recepție și de proces
CAP4. Igiena obiectivului proiectat:
4.1 Metode și sisteme de igienizare
4.2 Calcul economic
4.3 Determinarea costului unui produs și calculul unor indicatori sintetici
de eficiență
CONCLUZII
 BIBLIOGRAFIE
NTRODUCERE

Dezvoltarea agriculturii are cauze bine determinate, una dintre ele

reprezentând-o creşterea explozivă a populaţiei globului, de care este strâns
legată problema alimentară, agricultura asigurând, în primul rând, resursele de
hrana ale populaţiei Terei. Dintre culturile agricole existente, cultura cerealelor
îndeplineşte un rol deosebit de important în alimentaţia omului. Înaintea
valorificării cerealelor în diverse domenii, acestea sunt supuse unor operaţii de
condiţionare, care cuprind operaţii de pregătire, de curăţare de corpuri străine,
de umectare etc. Pentru a obţine produse finite de calitate superioară, este
necesar să se elimine corpurile străine din masa de cereale, dacă este posibil în
totalitate.
Cerealele reprezintă o sursă de bază în hrana populaţiei şi a animalelor, fiind
răspândite pe o suprafaţă de 760 milioane ha, ceea ce reprezintă 50 % din
terenurile arabile ale planetei. În România, conform “Anuarului Statistic al
României - 2008, în ultimii cinci ani s-au cultivat cu cereale pentru boabe, în
medie aproximativ 5500 mii hectare/an din care aproximativ 2100 mii
hectare/an grâu, obţinându-se o producţie agricolă vegetală la cereale pentru
boabe de aproximativ 16000 mii tone/an.
CAP1. Elemente de inginerie tehnologică:
Transportoarele cu organ flexibil de tracţiune pot fi clasificate după direcţia de
transport şi organul care poartă sarcina astfel: ● pentru transportul pe
orizontală sau cu o înclinare mai mică decât unghiul de alunecare al
materialului: transportoare cu bandă, cu plăci, cu raclete, cu lanţ, cu palete; ●
pentru transportul pe orizontală şi pe verticală: transportoare cu cupe; ●
pentru transportul pe verticală sau cu înclinări apropiate de verticală:
elevatoare cu cupe, cu şicane, cu leagăne; ● pentru transportul pe orice
direcţie în spaţiu: transportoare suspendate, transportoare cu noduri. Tot în
categoria transportoarelor cu organ flexibil de tracţiune mai intră
aruncătoarele (transportoare cu bandă care aruncă materialul la o anumită
distanţă) şi instalaţiile de screper, care constituie un caz particular de
transportor cu un raclete.
Construcţia transportoarelor cu bandă este în principiu aceiaşi, chiar
dacă organul flexibil de tracţiune este o bandă din cauciuc cu inserţii
textile, din oţel sau din împletitură de sârmă. Principalele părţi
componente ale unui transportor cu bandă sunt prezentate în figura
3.12

În funcţie de condiţiile de lucru, transportoarele cu bandă mai pot fi

prevăzute cu dispozitive de curăţire a benzii, de cântărire, de frânare sau
blocare, etc. Transportorul poate fi orizontal, sau poate fi şi înclinat pe
toată lungimea ori pe o porţiune din ea . Din punct de vedere al utilizării
benzii, transportoarele pot fi: ► cu bandă plată, când se foloseşte la
transportul de sarcini individuale ; ► cu bandă în formă de jgheab,
banda fiind îndoită numai pe ramura încărcată, caz în care se transportă
mai mult material decât la banda plată şi de regulă material vrac .
Organele de rezemare asigură susţinerea benzilor atât pe ramura
încărcată, cât şi pe cea de întoarcere. Banda poate fi rezemată pe
tabliere, role sau combinaţii de tabliere cu role, dar din cauza încălzirii la
frecarea cu tablierele, rolele sunt cel mai frecvent folosite în construcţia
transportoarelor.
În practică se pot realiza şi alte variante de susţinere a benzilor, iar în
funcţie de flexibilitatea lor secţiunea transversală a materialului vrac
poate avea diverse forme , de la simplu tăblier la forma de cerc. Pentru
centrarea benzilor transportoare ele se dispun ca în figura 3.14.b dar cu
un unghi oarecare α faţă de direcţia de mers a acestora () şi în toate
punctele de contact dintre rolă şi bandă vor apare: ● o viteză de
translaţie a benzii vb; ● o viteză periferică a rolei vr; ● o viteză relativă a
benzii faţă de rolă v *
a- tăblier de lemn;
b- rolă cilindrică;
c- rolă profilată;
d- jgheab cu trei role;
e- jgheab cu două role;
f-jgheab semicircular cu role înguste;
g-jghe-b circular cu rola înguste;
h-jgheab semicircular închis;
i- jgheab circular închis.
Acţionarea transportoarelor cu bandă se face prin intermediul tobelor de
acţionare, pe care banda se înfăşoară cu un anumit unghi şi este
antrenată prin frecare. Ele pot fi executate din construcţie sudată iar
suprafaţa cilindrică poate fi acoperită cu diverse materiale pentru
mărirea aderenţei (şipci de lemn, un strat de cauciuc fixat prin şuruburi
de tobă sau vulcanizat, mase plastice, etc.). Când nu au un strat aderent,
tobele se execută sub formă uşor bombată, fapt ce asigură centrarea
benzii în timpul funcţionării. Deoarece transmit benzii forţa de acţionare,
folosind frecarea dintre tobă şi bandă.

SCHEMĂ FLUX TEHNOLOGIC DE CURAȚIRE ȘI CONDIȚIONARE A

GRÂULUI
 Transportor cu bandă (fig 1.3)
1.Carcasă evacuare 11.Contragreutate
2.Tobă acționare 12.Cadru sistem întindere
3.Bandă 13.Suport cap întindere

4.Role superioare 14.Role inferioare

5.Suport role 15.Motor electric
6.Pâlnie alimentare 16.Construție metalică
7.Tobă de întindere 17.Cuplaj
8.Cărucior 18.Reducător

9.Cablu de întindere 19.Material transportat

10.Rolă de întindere
 Transportoarele cu bandă se utilizează pentru transportul pe orizontală sau p
direcţie înclinată faţă de orizontală cu un unghi de 5-25o, atât a sarcinilor
vărsate cât şi a sarcinilor în bucăţi. De asemenea traseul pe care lucrează
transportorul poate fi combinat, fiind format din zone orizontale, zone
înclinate, unite între ele cu zone curbe.
Ţinând seama de rezistenţa benzilor, lungimea maximă a transportoarelor cu
bandă s-a limitat la 250-300 m. In cazul în care sarcina trebuie să fie
transportată pe distanţe mai mari, se utilizează o instalaţie de transport
compusă din mai multe transportoare care se alimentează în serie. In cazul
transportoarelor înclinate, unghiul de înclinare al benzii se ia în funcţie de
proprietăţile sarcinilor transportate, de unghiul de frecare al materialului
transportat cu banda, de mărimea unghiului de taluz natural, de viteza de
transport şi de modul de alimentare al transportului.
Se recomandă ca unghiul de înclinare al benzii să fie cu 10-15o mai mic decât
unghiul de frecare al materialului cu banda, pentru a se evita alunecarea
materialului în timpul transportului, datorită şocurilor. Pentru transportul
grâului unghiul de înclinare se recomandă 20-22o, porumb ştiuleţi 15o.
In figura 1.3 este prezentată schema de principiu a unui transportor staţionar
cu bandă. El se compune din banda fără sfârşit 3 ce se înfăşoară peste toba de
acţionare 2 şi toba de întindere 7. Banda est susţinută de rolele superioare 4 şi
inferioare 14, montate în suporţi pe construcţia metalică 5 şi 16. Încărcarea
benzii se realizează prin pâlnia 6, în dreptul tobei de întindere. Descărcarea
benzii se realizează în dreptul tobei de acţionare, materialul ajungând în
buncărul 1, sau se poate realiza în orice punct pe lungimea transportorului cu
ajutorul unui dispozitiv de descărcare
mobil.