Sunteți pe pagina 1din 29

Universitatea Politehnica Bucuresti

Ingineria Sistemelor Biotehnice

PROIECT LA DISCIPLINA SISTEMELOR DE TRANSPORT


TRANSPORTOR ELICOIDAL

STUDENT: Andrei Alexandru Florentin


GRUPA : 733

1. TEMA:TRANSPORTOR ELICOIDAL

2. CERINTE INITIALE
Capacitatea de lucru:
7 kg/s
Materialul transportat:
porumb
Lungimea transportorului: 6,5 m
Unghi de inclinare:
0o

3.MEMORIU DE CALCUL
3.1 Studiul solutiilor constructive similare
3.2 Prezentarea si justificarea solutiei adoptate
3.3 Calculul principalilor parametri constructivi, functionali si energetici
3.4 Calculul de dimensionare

4. MATERIAL GRAFIC
4.1 Ansamblul general in doua proiectii
4.2 Desen de subansamblu
4.3 Desen de executie

3. MEMORIU DE CALCUL
3.1 STUDIUL SOLUTIILOR CONSTRUCTIVE SIMILARE

3.1.1 CONSIDERATII GENERALE


Transportoarele elicoidale sunt instalatii de transport continuu fara organ flexibil de
tractiune .Transportoarele elicoidale (cu melc ) au o larga intrebuintare in magazii si sectiile
de pregatirea hranei precum si in interiorul adapostului , pentru distribuirea hranei . Ele pot fi
folosite ca instalatii fixe sau deplasabile .
Transportoarele elicoidale se folosesc la transportul diferitelor produse agricole friabile in
linie dreapta sub orice unghi , inclusiv in plan orizontal sau vertical . Produsele agricole care
pot fi transportate cu aceste instalatii sunt urmatoarele :

cereale netreierate

paie ( tocate si netocate )

fan

cereale boabe

amestecuri de boabe

pleava

spice netreierate

In timpul transportului, aceste instalatii pot efectua si anumite operatii tehnologice, ca de


exemplu : amestecarea , terciuirea sau presarea diferitelor produse . Astfel pot servii la
amestecarea nutreturilor uscate si umede ca de exemplu: faina, radacinoase tocate , cartofi
oparitii , paie tocate si oparite , amestecarea diferitelor componente uscate sau umede ale
nutreturilor combinate . Totodata transportoarele elicoidale se folosesc ca organe de presare cu
actiune continua , ca de exemplu , la presele pentru obtinerea zemurilor vegetale , din masa
tocata , ca organe de curatire , spalare sau terciuire a cartofilor opariti .

Transportoarele elicoidale pot constitui subansamble ale diverselor masini agricole avand rol
de transportoare , elevatoare sau organe de lucru , executand anumite operatii tehnologice , ca
cele mentionate mai sus . In acest ultim caz , operatiile de transport si cele tehnologice se
executa de obicei in acelasi timp , de catre acelasi organ .
Transportoarele elicoidale se folosesc de asemenea ca transportoare propriu-zise , stationare
sau deplasabile . In aceasta forma se folosesc in fabricile de nutreturi combinate , in sectiile de
pregatire a hranei , in adaposturi pentru disributia hranei la animale , in magaziile de cereale
pentru incarcatul si transportatul produselor respective .

Schema si elemente componente

Principiu de functionare
Produsul , materialul este deversat in cosul de alimentare , de unde melcul il
transporta pe orizontala spre fereastra de evacuare . Ferestrele de alimentare respective
cele de evacuare pot fi inchise cu subere , ele putand fi prevazute oriunde in lungul
traseului de transport . Principiul de functionare al transportorului elicoidal lent este
asemanator cu cel al transportorului cu racleti . Ca si racletele , spira melcului separa
materialul in portii pe care le deplaseaza in interirul carcasei. In timpul transportului
materialul aluneca atat pe spira melcului cat si pe carcasa acestuia .
Organul activ al transportoarelor elicoidale este spira elicoidala , cu unul sau
doua inceputuri , folosita la transportul materialelor in vrac ( granulare sau pulverulente )
si sub forma de bucati mici . Spira realizata sub forma unei benzi inguste cu un inceput

este destinata transportului radacinoaselor ( sfecla ) si a altor materiale sub forma de


bucati mari . Spirele sub forma de palete se folosesc in constructia amestecatoarelor .
In cazul transportoarelor formate din mai multe tronsoane , spirele elicoidale
se executa corespunzator cu lungimea tronsoanelor carcasei imbinandu-se apoi intre ele .
Asupra materialului aflat sub actiunea spirei melcului actioneaza urmatoarele forte:
-

greutatea proprie

forta centrifuga

fortele de frecare dintre material si spira

fortele de frecare dintre material si carcasa

Clasificarea transportoarelor elicoidale

Din punct de vedere al caracterului miscarii materialului in carcasa melcului se


disting doua categorii de transportoare elicoidale : lente (cu mers linistit ) si rapide .
La transportoarele elicoidale lente influenta fortei centrifuge este neansemnata ,
caracterul miscarii fiind determinat in special , de greutatea materialului si de fortele de
frecare . In acest caz materialul executa doar o deplasare in jurul jghiabului , ocupand
spatiul dintre arborele melcului si partea inferioara a carcasei .
La transportoarele elicoidale lente viteza periferica maxima a melcului nu depaseste
1-1,5 m/s . In acest caz , carcasa melcului poate fi deschisa la partea superioara , avand
forma unui jghiab . Aceste transportoare se folosesc la transportul materialelor pe
orizontala sau pe o directie ce face un unghi de cel mult 20 cu orizontala , coeficientul de
umplere fiind cuprins intre 0,3-1 .
In cazul transportoarelor elicoidale rapide , o influenta deosebita asupra miscarii
materialului o au fortele centrifuge , care arunca materialul peste arborele melcului ,
proiectandu-l pe carcasa , unde acesta se dispune sub forma unui strat inelar in trepte . In
acest caz materialul executa o miscare complexa , ceea ce produce o amestecare intensa a
acestuia . Cea mai mare parte din material executa o miscare elicoidala ascendenta
alunecand pe suprafata spirei si carcasei , in timp ce o mica parte scapa prin jocul j dintre
spira si carcasa . Sensul de deplasare al particulelor de material este indicat cu sageti.
Transportoarele elicoidale rapide trebuie prevazute cu carcase inchise pentru a evita
aruncarea materialului din carcasa .
Transportoarele elicoidale verticale si cele cu inclinare mare lucreaza cu
randamentul maxim ( debit maxim si consum minim de energie ) in cazul in care viteza
periferica a melcului este cuprinsa intre 2,8-6 m/s .

Se recomanda ca pentru transportul materialelor abrazive sa nu se foloseasca


transportoare elicoidale rapide , deoarece acestea produc uzura rapida a organelor active .
La transportoarele elicoidale rapide , spira elicoidala este executata dintr-o singura
bucata , fara lagare intermediare care ar produce infundarea transportorului .
Dupa forma organului activ transportoarele elicoidale pot fi :

cu spira plina ;

cu spira intrerupta ;

cu spira sub forma de banda ;

cu spira sub forma de arc elicoidal ;


Dupa modul de folosire :

masini speciale de transport ;

subansamble ale unor masini agricole ;

Arborele transportorului elicoidal se executa din OL 50 , rotund sau teava , iar


spira elicoidala este executata din benzi sau foi de otel OL 37 prin matritare sau laminare
pe masini speciale sudandu-se direct pe arbore .
Arborele cu spira elicoidala , la transportoarele rapide trebuie sa fie echilibrat , mai
ales la cele dispuse in consola . Dezechilibrarea maxima admisa este de 15 daNcm .
In general , carcasa transportorului elicoidal se executa din tabla de otel OL 37 cu
grosimea 1-2,5 mm .

Avantajele transpportoarelor elicoidale


Compartiv cu celelalte tipuri de transportoare , transportoarelor elicoidale au
urmatoarele avantaje :
1. simplitate constructiva
2. intrtinere usoara
3. siguranta in exploatare
4. gama larga de turatii pentru melc
5. izolarea materialului transportat de mediul inconjurator
6. usurinta incarcarii si descarcarii intermediare
7. gabarit mic

8. cost scazut

Dezavantajele transportoarelor elicoidale


Transportoarele elicoidale au si o serie de dezavantaje dintre care cele mai importante sunt :
1. strivirea produsului , materialului transportat ca urmare a intaririi acestuia
intre spira melcului si carcasa sau roaderea acestuia datorita frecarii cu
suprafata spirei melcului si a carcasei
2. necesitatea unei alimentari uniforme
3. consum specific de energie ridicat ( cu 50 100 % mai mult decit celelalte
transportoare )

3.2 SOLUTII CONSTRUCTIVE DE TRANSPORTOARE


Transportorul elicoidal Redox a fost special proiectat pentru produse umede, aderente
sau cleioase. Spirala transportoare este fara ax, ceea ce permite o functionare fara blocaje si
aproape fara ntretinere.
Spirala este sprijinita pe o placa de uzura pe toata lungimea transportorului si nu are lagare
intermediare sau de capat. Spirala este antrenata de un moto-reductor cuplat direct, care este
montat n afara transportorului. Materialele de transportat nu vin n contact cu grupul de
antrenare si cu reductorul.

Optiuni:
echipamentul se poate acoperi cu capace articulate sau demontabile;
gama de 400 de combinatii diametru-pas;

executie standard: carcasa (inox AISI 304-2NiCr185), spirala (otel special), placa de
uzura (polietilena de nalta densitate); la cerere, sunt disponibile si alte materiale;
zona de periere si deshidratare.

Aplicatii:
instalatii de tratare a apelor uzate;
namol uscat mecanic;
reziduuri de filtrare;
cartofi, legume si n industria alimentara;
procesarea pestelui si a carnii;
industria hartiei;
industria chimica;
alte procesari si industrii.
Particularitati:
transportoare lungi de 70 m cu o singura antrenare;
posibilitate de transport pna la 90 % din diametrul spiralei;
capacitate pna la 200m3/ora;
elevari pna la 90o (transport vertical);
nu exista pierderi de inaltime la transferul dintre transportoare;
controlul emisiunilor de praf/mirosuri;
transportarea fara dificultati a: namolurilor, produselor coagulate, materialelor
amestecate.

Transportor elicoidal orizontal


Acest utilaj este folosit pentru transportul cerealelor, sau a altor produse, pe orizontala.

Caracteristici generale
- tronsoanele sunt executate din tabla decapata cu grosimea de 2 mm;
- fiecare tronson este prevazut cu un capac de vizitare;
- asamblarea tronsoanelor precum si a celorlalte elemente componente se face folosind
organe de asamblare: surub, saiba, piulita;

- pentru a impiedica deteriorarea componentelor datorita ruginii, transportorul este acoperit


cu mai multe straturi de vopsea anticoroziva.

Caracteristici tehnice
Diametrul paletei
[mm]

150

180

200

250

270

300

350

Debit
[t/h]

Cereale

6,8

8,4

16,4

18,7

25,6

40,8

Faina

4,5

5,6

10,9

12,4

17

27

Lmax
[m]

Cereale

45

43

40

35

33

30

25

Faina

55

50

45

40

47

35

30

Transportor inclinat tip TEI

CONSTRUCTIA PRINCIPALELOR PARTI COMPONENTE


MELCII
Constructia principalelor tipuri de melci este indicata in figura de mai jos . Melcii din aceasta
figura , a si b cu unul respectiv doua inceputuri , cu spira pe stanga respectiv pe dreapta , se
folosesc la transportul materialelor friabile si sub forma de bucati mici .

Tipuri constructive de melci elicoidali


Totodata , melcii de acest tip cu un singur inceput se folosesc la transportul pe orizontala sau
sub unghiuri mici de inclinare a masei de cereale , fanului , stiuletilor de porumb , etc. In
cazul cand se folosesc la transportul plantelor fibroase cu tulpina lunga , diametrul arborelui
melcului trebuie astfel ales incat lungimea tulpinii sa fie mai mica decat lungimea spirei de pe
arbore corespunzatoare unui pas de elicie . In caz contrar , tulpinile se infasoara pe arborele
melcului si produc infundarea acestuia .
Melcii a caror spira este sub forma unei benzi fixata din loc in loc pe arbore , prin intermediul
unor suporti ( figura de mai sus , punctul c ) se folosesc la transportul radacinoaselor sau a
altor produse sub forma de bucati de marimi asemanatoare .
Melcii cu palete ( figura de mai sus , punctul d ) se folosesc la amestecatoarele de furaje si la
transportul produselor lipicioase .
Sensul spirei se alege in functie de sensul de deplasare a produsului , precum si in functie de
sensul de rotatie cel mai avantajos al melcului in cadrul masinii din care face parte .
La transportoarele elicoidale formate din mai multe tronsoane , lungimea melcilor este egala
cu lungimea tronsoanelor respective , pentru a permite imbinarea acestora . In astfel de cazuri

arborii melcilor sunt tubulari , avand la capete o sectiune patrata , prin intermediul careia se
pot imbina cu ajutorul unui arbore intermediar care se sprijina intr-un lagar.
Transportoarele elicoidale rapide folosesc melci cu o spira dintr-o singura bucata , deoarece la
acestea nu se admit lagare intermediare , care ar putea produce infundarea melcului . In unele
cazuri se folosesc doi melci imbinati cu ajutorul unor cepuri si bucse conice . In locul de
imbinare al spirelor nu se admit fante si deplasari ale muchiilor.
Arborii melcilor se executa din OL 50 , rotund sau teava .
Spirele elicoidale se executa din benzi sau din foi de otel OL 37 prin laminare sau matritare pe
masini speciale . In ultimul caz se obtin spire complete a caror lungime este egala cu cativa
pasi . Spirele se sudeaza direct pe arbori sau prin intermediul unor suporti.
In cazul melcilor cu palete , acestea se sudeaza direct pe arbore . Daca paletele trebuie sa aiba
o pozitie reglabila , atunci acestea se prevad cu o tija fileteta ce se fixeaza in arbore in pozitia
dorita.
Melcii transportoarelor rapide , mai ales cei dispusi in consola trbuie sa fie echilibrati . Se
admite o dezechilibrare de + sau 15 daN cm.
Executarea exacta a spirei melcului dintr-o foaie de tabla nu este posibila, deoarece suprafata
elicoidala este o suprafata nedesfasurabila . O metoda aproximativa pentru determinarea
dimensiunilor semifabricatului , pentru o spira corespunzatoare unui pas , este indicata in cele
ce urmeaza .
Se considera cunoscute dimensiunile spirei ( melcului ) D , d , ts ( figura de mai jos ) .

Schema de calcul aproximativ a dimensiunilor semifabricatului pentru o spira


corespunzatoare unui pas a melcului

Din figura rezulta ca latimea spirei se poate determina cu relatia :


a=

D d
2

D1 d1
2

(1)

in care D1=2 R1 ; d1=2 r1 sunt dimensiunile semifabricatului .

Lungimile spirei la exterior si interior ( pe arbore ) sunt date de relatiile :


L1= 2 d 2 t s 2
L2= 2 D 2 t s 2

(2)

Pe de alta parte ,
L1=r1 2
L2=R1 2

(3)

Latimea benzii este :

L2 L1 r1
L2 L1
=
L1
2

a=R1-r1=

de unde , r1=

a L1
L2 L1

R1=r1+a

(4)
(5)

Unghiul la centru la care trebuie decupata tabla , este dat de relatia :

sau

2 R1 L2
360
2 R1

2 R1 L2
radiani
R1

(6)

(7)

Cu ajutorul relatiilor 4 , 5 si 6 sau 7 se pot determina dimensiunile aproximative ale


semifabricatului pentru confectionarea unei spire corespunzatoare unui pas al melcului . Spira
obtinuta se verifica cu ajutorul unei spire model .

CARCASA
La transportoarele elicoidale lente se folosesc carcase in forma de jghiab deschis cu pereti
inclinati si in forma de jghiab inchis cu pereti verticali . La transportoarele elicoidale rapide se
folosesc carcase cilindrice . Deseori in constructia acestor transportoare se folosesc carcase
combinate .
Dimensiunile ferestrei de alimentare a transportorului se stabilesc cu ajutorul urmatoarelor
relatii :

la transportoarele lente

l1>ts ;

l3D+2 j

(8)

la transportoarele rapide

l1=l3=D+2 j

(9)

Dimensiunile ferestrele de evacuare pentru toate tipurile de transportoare sunt date de


relatiile :
l2=ts ;

l3'=D+2 j

(10)

Transportorul poate fi prevazut cu mai multe ferestre de alimentare , respectiv de descarcare .


Pentru ferestrele de descarcare trebuie prevazute sibare de reglare a sectiunii acestora .
In cazul transportoarelor elicoidale lente cu lungime mare , carcasele se executa din mai multe
tronsoane , de 1,2 m fiecare .
La transportoarele verticale se recomanda sa se foloseasca carcase executate dintr-o singura
bucata .
Arborele melcului este sustinut pe lagare de alunecare in cazul transportoarelor elicoidale
lente si lagare de rostogolire , in cazul transportoarelor elicoidale rapide . Lagarele trebuie
bine etansate pentru a impiedica patrunderea prafului si a altor impuritati .
Carcasele se executa din tabla de otel OL 37 cu grosimea de 12,5 mm

Imbinarea a doua tronsoane ale transportorului elicoidal


Transportoarele elicoidale rapide au spira elicoidala dintr-o singura bucata , deoarece la
acestea nu se admit lagare intermediare care ar putea produce infundarea. In unele cazuri se
admite constructia spirei din doua tronsoane , arborii fiind imbinati cu ajutorul unor cepuri si
bucse conice . In locul de imbinare al spirelor nu se admit fante si deplasari ale muchiilor .

Constructia spirei elicoidale


Arborii se executa din OL 50 , rotund sau teava.
Spirele elicoidale se executa din benzii sau foi de tabla din OL 37 prin matritare sau laminare
pe masini speciale . In ultimul caz se obtin spire complete a caror lungime este egala cu cativa
pasi . Spirele se sudeaza direct pe arbori sau prin intermediul unor suporti.
La transportoarele elicoidale lente se folosesc carcase sub forma de jgheab deschis sau
inchis . La transportoarele elicoidale rapide se folosesc carcase cilindrice .
Dimensiunile ferestrei de alimentare a transportorului elicoidal sunt urmatoarele :

la transportoarele elicoidale lente :


l1 p
l3 D + 2j

la transportoarele elicoidale rapide :


l1 = l3 = D + 2j

l1 reprezinta lungimea ferestrei de alimentare


l3 reprezinta latimea ferestrei de alimentare .
Dimensiunile ferestrei de evacuare a materialului pentru toate tipurile de transportoare sunt date
de relatiile :
l2 = p
l2 reprezinta lungimea ferestrei de evacuare
l3' = D + 2j
l3' reprezinta latimea ferestrei de evacuare

PREZENTAREA SOLUTIEI ADOPTATE


S-a ales un transportor elicoidal cu unghiul de inclinare de 0 0 cu o capacitate de 7 kg/s.
In continuare voi prezenta calculul principalilor parametri constructivi, functionali si
energetici si apoi calculul de dimensionare pentru arbore, pana si rulmenti.

3.3 CALCULUL PRINCIPALILOR PARAMETRII CONSTRUCTIVI ,


FUNCTIONALI SI ENERGETICI

Datorita miscarii de rotatie a spirei elicoidale, materialul este antrenat intr-o miscare
intermitenta si o miscare de inaintare uniforma in lungul jghiabului. Miscarea de rotatie
este intermitenta, deoarece dupa ce materialul s-a rotit cu unghiul (unghiul la care are
loc surparea materialului) fata de planul vertical, aluneca pe spira elicoidala in jos sub
actiunea proprie greutati si miscarea de rotatie inceteaza
La viteze de rotatie ale spirei elicoidale mari, materialul va fi aruncat peste arbore
consumandu-se o cantitate suplimentara de energie. Pentru evitarea acestui fenomen se
impune:

0,7 0
Din anexa 4 pag 295 aleg :

0 = 35
= 0,45t/ m3 =450kg/ m3
0 = 0.58
0,7 35

24.5 o

Aleg =24

2=(0,7-0,9) 1
2=0,8 0,58=0,46
0 = 1
Diametrul exterior al spirei elicoidale se alege in functie de granulatia materialului
transportat si in functie de capacitatea de transport.
Din tabelul 5.2 pag 102 aleg :

D=p=200mm

d= 50mm
Ku =0.4

Se calculeaza unghiurile de inclinare ale spirei corespunzatoare diametrelor D si d

tg1

p
200

0.318 1 17.67
D 200

tg 2

p
200

01.27 2 51.86
d 50

CALCULUL TURATIEI SPIREI ELICOIDALE


In functie de debit se calculeaza viteza axiala medie cu relatia:

Va.med

Q
2
k u ( R 2 r0 ) c

(m/s)

unde, c=1
D reprezinta diametrul exterior al spirei
d reprezinta diametrul arborelui
ku reprezinta coef de umplere
D 200

100mm 0,1m
2
2
d 50
r0
25mm 0,025m
2
2
4.5
Va.med
1.26m / s
2
0.4 (0,1 0,025 2 ) 450 1
R

Turatia minima a spirei elicoidale se caiculeaza cu relatia:


n min

min g
p

p
200

31.84mm 0.0318m
2
2 3.14

Vamed

p n R 2 1 c R
0.2 n 0.12 0.58 0.031 0.1

1.26

60
60
c2 R2
0.0312 0.12

1.26 0.0033n 0.7709

min

n= 495 rpm

1800 sin 1 1 cos 1

tg1 2 sin 2 1 cos 2

cos 3 1

sin 1 cos 1
sin 1

1800(sin 17.62 0.58 cos 17.62)

min

tg17.62 0,58 (cos 17.62 0.5 sin 14) (sin 17.62 cos 17.62
n min

346.62 9,81
130.39rpm
0,2

nmin =130.39

Conditie impusa : n>nmin ,

cos 17.62 2
)
sin 17.62

1530
0,57 0.774

rpm

495>130.39

CALCULUL PUTERII NECESARE ACTIONARII


Puterea necesara invingerii frecarilor dintre material si carcasa

P1

Fc M g cos 2 Va
10 3

(kw)

vr reprezinta viteza radiala a materialului

v rmed

r
pn
R2 c2
R

2
2
2

1 R r0 1 c ln 2 2 2 c R r0 2 c 2 arctg arctg o
2
2
c
c
60 R r
r0 c

2
2

0
.
1

0
.
031
2
2
2
0.58 0.1 0.025 0.58 0.031 ln 2 2 2 0.031 0.1 0.025

0.2 495
0.025 0.031

vrmed 2 2

60 0.1 0.025 2 0.1 0.025


2 0.031 arctg 0.031 arctg 0.031

Vrmed 176.15 0.00543 0.001079 0.00465 0.0000805 1.571m / s

V reprezinta viteza absoluta medie de deplasare a materialului.


2

V V a.med Vr .med
V

1.26 2 1.5712 2.014m / s

m reprezinta viteza medie unghiulara a spirei elicoidale

2 Vrmed
2 1.571

31.42 s 1
D
0.2
H reprezinta inaltimea de ridicare a materialului in metri.

sin

H
H sin 60 o 3.5 3.031m
L

Fc reprezinta forta centrifuga care actioneaza asupra materialului:


2

2 H m k u R 3 r0
Fc
3

Fc

2 450 3.031 31.42 2 0.4 0.13 0.025 3


1109 .86 N
3

M reprezinta masa materialului aflat in carcasa.


Q H
Va.med
4.5 3.031
M
10.82kg
1.26
M

1109 .864 10.82 9.81 cos 60 0.48 2.014 1.124kW

P1

10 3

P2-reprezinta puterea necesara ridicarii materialului pe verticala si pentru invingerea


frecarilor dintre material si spira

F0 Rm m F0 R m
P2
3
10
'

"

(kw)
F0 reprezinta forta periferica in sectiunea medie a spirei elicoidale

F0 M g sin tg med 1 (N)


'

tg med

p
Dm

Dm reprezinta diametrul mediu al spirei.


Dm
tg med

D d 0.2 0.05

0.125m
2
2
0.2

0.508 med 26.97 0


0.125

'

F0 10.82 9.81 sin 60 0 tg 26.97 o 30.11o 141.99 N


tg1 1 0.58 1 30.110

F0 reprezinta forta periferica aplicata pe muchia exterioara a spirei elicoidale.


F0" Fc M g cos 2 cos tg med 1
''

F0 (1109.86 10.82 9.81 cos 60 o ) 0.48 tg (26.97 30.113) 429.819 N


reprezinta viteza unghiulara a spirei elicoidale,unde n reprezinta turatia spirei elicoidale

Rm

n 495

51.815rpm
30
30

R r0 0.1 0.025

0.0625m
2
2

P2

141.99 0.0625 51.81 31.42 429.819 0.1 51.81 31.42


1.055kW
10 3

Pm reprezinta puterea necesara antrenarii spirei elicoidale


Pm

P P K kw

K0 reprezinta coeficientul ce ia in considerare ravasirea si zdrobirea materialului.


K0=1.2
t reprezinta randamentul total
4

t L TEF r TEF 0.99 4 0.96 0.92


Pm

(1.055 1.124) 1.2


2.88kW
0.92

Pm =2.88 Kw

3.4 CALCUL DE DIMENSIONARE

3.4.1 ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC


extras din STAS 1893-87;881-88 :
- turatia la mers in gol: no = 1500 rot/min
- turatia la mers in sarcina: ns = 1495 rot/min
- puterea: P = 2.88 kW
- notarea motorului:AE 112S-4

3.4.2 STABILIREA RAPORULUI DE TRANSMISIE SI CALCULUL ROTILOR DE CUREA


i = 2.8 STAS 6012-82
Calculul transmisiei prin curele trapezoidale este standardizat prin STAS 1163-71.

Profilul curelei,precum si diametrul primitiv al rotii conducatoare , se adopta in functie de


puterea de transmis si de turatia rotii motoare.Diametrul primitiv al rotii conducatoare se
adopta conform STAS 1163-71
Rotile de curea vor avea diametrele primitive:
Dp1 = 100 mm
Dp2 = i Dp1 = 2,8 100 = 280 mm
Turatia efectiva la arborele spirei elicoidale va fi:
n
1495
nef = s =
= 507.14 rot/min
2 .8
i

3.4.3 PREDIMENSIONAREA ARBORELUI SPIREI ELICOIDALE


Pe baza momentului de torsiune generat de puterea necesara pentru asigurarea transportului
de material si al turatiei efective a acesteia se va face predimensionarea:
P
Mt = nec ;

Mt =

n
30

30 Pnec
30 2880
54.25 Nm
=
507.14
n

In acest caz arborele va fi executat din otel carbon de uz general marca OL50 STAS 500/2
80.In faza de predimensionare momentele de incovoiere nu pot fi determinate ,intrucat nu se
cunoaste pozitia fortelor fata de reazeme si nici valorile acestora.Intr-o astfel de situatie
,predimensionarea arborilor se face la torsiune , singurul element cunoscut fiind momentul de
torsiune Mt.In acest caz , se admit valorile reduse ale tensiunilor admisibile de torsiune : at =
15 . . . 30 Mpa,ca urmare a faptului ca arborele este solicitat si incovoiere.
Se adopta at 20MPa
Diametrul capatului de arbore va fi:
d=

d 3

16Mt
at
30 2880
54.25m
507.14

d=50 mm

Lungimea capatului de arbore pe care se va monta roata de curea este conform STAS 8724/271.

Seria

L
Scurta 82
Lunga 110

3.4.4 ALEGEREA RULMENTILOR SI STABILIREA FORMEI CONSTRUCTIVE A


ARBORELUI
Avantajele lagarelor cu rostogolire (pret de fabricatie scazut, pierderi prin frecare reduse
,randament ridicat,ungere simpla, gabarit axial mai mic) fac ca acestea sa fie frecvent utilizate
in constructia reductoarelor de turatie si , in general ,in constructia de masini.
Spira elicoidala este sustinuta prin intermediul celor doua capete de arbore, de catre doua
lagare:
Lagar inferior
Lagar superior
Alegem pentru ambele lagare rulmenti radiali-axiali cu bile pe un singur rand ISO 15 RBB
2945

D=68mm
d=45mm
B=14mm
3.4.5 CALCULUL TRANSMISIEI CU ELEMENT FLEXIBIL

a) Alegerea curelei trapezoidale

Se cunosc:
n1 = 1495 rpm - turatia rotii conducatoare
n2 = 507.14 - turatia rotii conduse
itef = 2.8
- raportul de transmitere al TEF
p1 = 2.88 kW -puterea de transmis.
Profilul curelei ,precum si diametrul primitiv al rotii conducatoare se adopta in functie de
puterea de transmis si de turatia rotii motoare (4, fig4.8,pag 195).
Dp1 140
Conform STAS 1163-71 se adopta un diametru primitiv al rotii conducatoare:
Dp1 = 100 mm
Caracteristicile dimensionale ale curelei trapezoidale tip A sunt conform STAS 7192-83 .

b) Verificarea curelei la viteza periferica


Viteza periferica a rotii conducatoare se considera egala cu viteza de deplasare a curelei:
ve

Dp1 n 1
< vad = 50m/s
60 1000

ve

100 1495
= 7.431 m/s
60 1000

Conditia este verificata : ve < vad

c) Alegerea distantei dintre axe

Alegerea distantei dintre axe A12, daca nu este impusa din considerente geometrice, se adopta
in intervalul de valori:
0,7 (Dp1 + Dp2) A12 2(Dp1 + Dp2)
Diamertul primitiv al rotii conduse Dp2 este :
Dp2 = (1 ) Dp1 iTEF
alunecarea elastica (2%)
Dp2 = (1 - 0,02) 100 2.8 = 274.4 mm
0,7 (100 + 274.4) A12 2 (100 + 274.4)
262.08 A12 748.8
Se adopta A12 = 500 mm

d) Calculul lungimii primitive


Lungimea primitiva orientativa a curelei se determina in functie de distanta dintre axe si de
diametrele primitive ale rotilor de curea:
L p , 0 2A 12

(D p1 D p 2 )

L p , 0 2 500

(D p 2 D p1 ) 2
4A 12

(100 274.4) ( 274.4 100) 2

= 1603 mm
2
4 500

Se adopta o lungime primitiva standardizata conf STAS


LpSTAS = 1600mm

e) Recalcularea distantei intre axe


Odata aleasa lungimea primitiva standardizata , se recalculeaza distanta dintre axe , care
rezulta din ecuatia de gradul 2:
2
8 A 12
2[2 L p (D p1 D p 2 )]A 12 ( D p 2 D p1 ) 2 0

8 A122 2[2 1600 (100 274.4)] A12 (274.4 100) 2 0


2
8 A 12
- 4048.768 A12 + 30419.36 = 0

A12 =

4048.768

4048.768 2 4 8 30419.36
28

A12 = 498.46 mm

f) Calculul numarului de curele z


z0

p cf
c L c p 0

unde: p puterea pe arborele rotii conducatoare


cf coeficientul de functionare
cf = 1,3
c coeficient de infasurare a curelei pe roata
c 1 0.003 180 10

c = 0,983
cL coeficient de lungime a curelei
cL = 0,83
p0 puterea transmisa de o curea conf STAS 1163-71
p0 = 0,9 p *0
p *0 = 2.88 kW
=> p0 = 0,9 2.88=2.592kW
z0

2.88 1.3
1.77
0.83 0.983 2.592

Numarul final de curele se determina cu relatia:


z
z 0 zmax = 8
cz
cz coef. ce tine seama de faptul ca sarcina nu se transmite uniform prin cele z0 curele
cz = 0,95
z

1.77
1.86
0.95

Se adopta z = 2 curele

g) Proiectarea rotilor de curea:


Rotile pentru curele trapezoidale sunt standardizate in STAS 1162-84

Curele trapezoidale inguste SPZ dimensiuni conform stas 1162-62


Tipul
curelei
SPZ

Dpmin
Dpmax
= 34
63-80
800

lp

nmin

mmin

8.5

2,5

12

0,5

Elementele geometrice ale rotilor de curea sunt

Diametrul exterior: De = Dp + 2n

De1 = 100 + 2 2.5 = 105 mm


De2 = 274.4 + 2 2.5 = 279.4 mm

Diametrul interior: Di = Dp 2m

Di1 = 100 2 8 = 84 mm
Di2 = 274.4 2 8 = 258.4 mm

Latimea B = 2f + (z 1) e

B1 = B2 = 2 8 + (2 1) 12 = 28 mm
3.4.6 ALEGEREA SI VERIFICAREA PENELOR

a) Alegerea penelor
Materialul din care se executa penele este:
0L60 STAS 500/2 80

b) Verificarea penelor
Verificarea penelor paralele consta in determinarea tensiunilor efective de strivire Pm si de
forfecare f si compararea acestora cu eforturile admisibile Pam si af .
Verificarea la forfecare
Ft
2 Mt

b lp b lp d

f=
Pentru pana I

2 54250
14.46 N/mm2
10 30 25

Pentru pana II
f=

2 54250
3.02 N/mm2
16 50 45

Pentru ambele pene :


= 60 80 N/mm2

f<

f deoarece tensiunea de forfecare admisibila pentru 0L60 este

Verificarea la strivire
Ft
4Mt

Psef = h
h l p d Pas = 80 120 N/mm2
lp
2

Pentru pana I
Psef =

4 54250
48.22 N/mm2
6 30 25

fa

Pentru pana II
Psef =

4 54250
6.02 N/mm2
13 50 45

Rezulta ca pentru ambele pene Psef < Pas

Bibliografie :
Sisteme de transport in agricultura Indrumar de proiect Dr.Ing David Ladislau , ing
Voicu Gheorghe ,ing. Rohan Rene , ing Lisovschi Anca,1992
Componente mecanice ale sistemelor biotehnice Indrumar de proiect , Dr. ing. Illie
Filip, Editura BREN , Bucuresti 2007