Cuprins

I Argument II Cuprins 1. Transportoare cu organ flexibil de tractiune 2. Transportoare cu banda 3. Transportoare cu placi 4. Transportoarele cu raclete 5. Transportoare suspendate 6. Tranportoare fara organ flexibil de tractiune 7. Organe flexibile III Bibliografie IV Anexe

Capitol I

Argument
Transportoarele sunt instalatii destinate pentru deplasarea sarcinilor pe o traiectorie determinataprin actionarea mecanica continua a organului lor activ, n anumite situatii forta de deplasare este o componenta a greutatii proprii a sarcinii.

1. Transportoarele cu organ flexibil

Se caracterizeaza prin prezenta unui organ de tractiune flexibil fara sfarsit care executa o miscare continua primita de la organul de actionare, transmitand asfel la transportor forta necesara pentru deplasarea sarcinii: - transportoare cu banda - transportoare cu placi - transportoare cu lant - transportoare cu raclete - transportoare cu cupe - transportoare suspendate - scari rulante

2. Transportoare fara organ flexibil

Nu au organ flexibil de tractiune , forta necesara deplasarii sarcinii realizandu-se prin diferite piese rigide (cilindrii , tuburu , jghiaburi) - transportoare gravitationale - transportoare cu rulouri

- transportoare elicoidale (snecuri) - transportoare oscilante - tuburi rotitoare pentru transport

Capitol II

Continut

1. Transportoare cu organ flexibil de tractiune Organul flexibil de tractiune utilizat la transportoare poate fi o banda sau un lant . Tinand seama de acest lucru si de particularitatile constructive si functionale ale transportatoarelor , acestea se pot imparti in mai multe grupe , conform tabelului 1.

Tabelul 1
Denumirea Transportor cu banda Transportor cu placi Transportor cu raclete Transportor cu cupe Elevator Transportor suspendat Organul de tractiune Banda de cauciuc, otel, textile sau din impletitura de sirma. Lant Lant Lant Banda de cauciuc, textile sau lant Lant cu cablu Directia de transport Orizontal sau inclinat Idem Idem Orizontal si vertical Vertical sau aproape vertical Orice directie

2. Transportoare cu banda Cele mai raspandite transportoare de acest tip folosesc o banda fara sfarsit , confectionata din cauciuc cu inseratie textila. Banda este sprijinita pe role si antrenata de un tambur pus in miscare de un grup motor electric-reductor de turatie. Pentru a sta in continuu intinsa, banda este trasa prin intermediul tamburului liber cu ajutorul unui dispozitiv de intindere cu surub, cu cablu sau cu contragreutati. Posturile de lucru sunt amplasate de o parte si de alta a benzii, produsele rezultate fiind depuse pe banda direct sau , in cazul unor produse mici, in cutii speciale. La capatul benzii produsele sunt scoase pe banda in vederea strangerii lor in cutii colectoare sau in vederea trecerii lor pe o alta banda. Acest lucru se poate realiza fie prin amplasarea deasupra benzii a unei placi inclinate fie prin impingerea laterala a produselor de catre tija unui piston actionat pneumatic sau de catre un electromagnet . In acest al doilea caz , comanda actionarii pistonului sau electromagnetului poate fi data de catre o celula fotoelectrica sau de un limitator electric atins de o proeminenta a produsului transportat.

3. Transportoare cu placi Aceste transportoare folosesc ca organ flexibil de tractiune un lant articulat , simplu sau dublu , fara sfarsit. Suprafata de lucru a transportorului este alcatuita din placi (platforme) metalice fixate cu suruburi sau cu nituri pe coltare prinse de zalele lantului. Lantul este intins peste roti de lant , antrenarea lui fiind facuta de catre una din roti , care primeste miscarea de la un motor electric cuplat cu un redactor de rutatie. Produsele transportate pot fi asezate direct pe placi sau in dispozitive fixate pe acestea. Frecvent se folosesc transportoare cu placi care au ramurile transportatorului in plan orizontal. In acest caz placile sunt astfel articulate si au un asemenea profil incat sa fie posibila obtinerea unui traseu curb. Fata de transportatoarele cu banda , transportoarele cu placi prezinta avantajele unei durabilitati mai mari a suprafetelor de lucru si al posibilitatii functionarii la temperaturi ridicate. Asemenea transportoare se monteaza frecvent la tunatorii si sectiile de asamblare a unor produse grele.

4. Transportoarele cu raclete Sunt utilizate pentru manipularea sarcinilor varsate de orice granulatie. Nu se pot utiliza la transportul materialelor care prin farmitare si pierd proprietatile si a celor cu tendinte de aderare prin lipire la peretii jgheabului transportorului.

Transportoarele cu raclete pot fi cu ramura superioara ncarcata sau cu ramura inferioara ncarcata. Transportoarele pot avea unul, doua sau trei lanturi. Utilizarea cea mai mare o au transportoarele cu doua laturi amplasate la capetele racletelor si care se deplaseaza pe ghidajele jgheaburilor. Chiar si n cazul folosirii a doua lanturi, repartizarea sarcinilor ntre lanturi este neuniforma iar cnd au loc agatari si blocari forama de tractiune este preluata numai de un lant. Transportoarele cu un lant, asigura raze mici de curbura (chiar curburi cu deviere la 90),si curburi diferite de o parte si de alta (serpuire), folose-te ntreaga rezistenta a organului de tractiune, reduce uzura si frecventa ruperii lantului, etc. Principalul dezavantaj al transportorului cu un lant este ca racleta neavnd stabilitate mare, poate capata pozitii diagonale, cnd capetele ei ntmpina rezistente mari, la trecerea prin ghidajele jgheaburilor. Racletele se executa forjate prin matritare sau din tabla de otel si se trateaza termic n scopul de a le asigura o rezistenta ct mai mare la ncovoiere si uzura, la o masa ct mai mica. Racletele transportoarelor ce lucreaza pe planuri cu nclinatii mari, trebuie sa aibe naltimea mai mare dect cea normala pentru a nu permite materialului sa cada. Aceasta distanta este determinata de natura materialului si unghiul de nclinare a transportorului. Jgheabul transportoarelor cu raclete asigura deplasarea materialului, ghidarea organului de tractiune si n anumite situatii poate sprijini echipamente auxiliare (de taiere, de ncarcare, etc). Jgheabul poate avea sectiune dreptunghiulara, trapezoidala sau cilindrica.

5. Transportoare suspendate Aceste transportoare se folosesc la transportul pieselor , subansamblurilor si ansamblurilor cu gabarit mic , mijlociu sau mare, fara a masa lor sa atinga valori prea mari. Spre deosebire de transportoarele precedente , amplasate pe sol , transportoarele suspendate asigura o mai buna utilizare a suprafetelor productive si sunt de neinlocuit in sectiile de asamblare sau in alte sectii in care se executa operatii tehnologice ca : spalare , sablare , vopsire , uscare , acoperire metalice etc. Transportul suspendat este alcatuit dintr-o monosina pe traseu inchis pe care se deplaseaza carucioare trase de un lant fara sfarsit. Calea de rulare poate avea orice directive ,atat in plan orizontal cat si in plan vertical. Poate fi dotat cu dispozitive de asezare sau prinderea pieselor cu caracter universal sau special. Se pot transporta in aceste mod piese diferite , individuale sau in lazi si containere , subansambluri sau produse finite. In afara transportoarelor susependate descries mai inainte, la care caurcioarele sunt actionate prin tragerea de catre lant , se folosesc si in transportoare cu impingere, la care carucioarele de sarcina se deplaseaza pe o cale de rulare separate, dispusa sub monoesina care ghideaza carucioarele fixate pe lantul coducator. Carucioarele de sarcina se poate decupla automat , ramanand la locul de munca pentru descarcarea , incarcarea sau asamblarea produsului , sau pot fi deviata pe o linie moarta , laterala , amplasata la locul de munca si prevazuta cu un macaz comandat automat sau de la distanta.

Un transportor cu lant de acest tip poate fi folosit pentru transportul selectiv al diferitelor produse, la diferite locuri de munca . In acest scop fiecarei grupe de locuri de munca, care executa montarea anumitor repere i se repartizeaza anumite carucioare de sarcina, dispuse pe transportor intercalat ca cele atribute altor grupe.

6. Tranportoare fara organ flexibil de tractiune

Aceste transportoare , caracterizate de lipsa organului flexibil de tractiune , sunt destinate transportarii materialelor varsate si sunt putin folosite in constructia de masini (tabelul 2) . Exceptie face transportorul de tije, utilizat frecvent la liniile de prelucrare sau de asamblare automatizate. La fiecare cursa a pistonului cilindrului de actionare, tijele prin intemediul clichetilor, deplaseaza piesa cu un pas egal cu, cursa pistonului. La cursa inversa, clichetii se lovesc de piesele dispuse in spate, coboara si trec liber pe sub acestea, dupa care se reia.

Tabelul 2.
Denumirea Transportor elicoidal Transportor inertial (oscilant) Transportor gravitational Transportor pneumatic Transportor cu tije Principiul de functionare Materialul este impins de un melc care se roteste Materialul inainteaza din cauza oscilatiilor jgheabului Materialul aluneca in jos prin greutatea sa proprie Materialul este purtat de un curent de aer printr-o conducta Obiectul transportat este impins intermitent de tije executand o miscare de du-te-vino Directia de transport Orizontal sau inclinat Orizontal sau aproape orizontal Inclinat cu panta coboratare Orice directie Orizontal sau usor inclinat

7. Organe flexibile Masinile de ridicat si transportat au in componenta lor elemente flexibile, care fac legatura intre organele purtatoare de sarcina si cele de actionare sau ghidare. Organele flexibile servesc la legarea , suspendarea , ridicarea si transportul sarcinilor. Ele trebuie sa fie suficient de rezistente , durabile si flexbile. Se utilizeaza ca organe flexibile : funia , lantul si banda. Cablurile sunt cele mai folosite organe flexibile utilizate la mecanismele de ridicat , precum si la diferite tipuri de transportoare sau mecanisme de tractiune , asigurand mecanismului o functionare sigura , silentioasa. Lanturile sunt organe de masini cu larga utilizare la mecanismele de ridicat si transportat , ce functioneaza in conditii grele de lucru (temperaturi ridicate , suprasolicitari , lovituri , uzura de frecare si de coroziune). Benzile sunt elemente flexibile care asigura transportul , ghidarea si sustinerea sarcinilor in cazul transportoarelor cu banda , fiind in acelasi timp si organul de tractiune.

Capitol III Bibliografie

1.Ciocirlea-Vasilescu,A.,Constantin,.M.(2002).Asamblarea,intretinerea si repararea masinilor si instalatiilor,Bucuresti:Editura ALL. 2.Marginean,V.,Moraru,I., Teodorescu,D.(1998).Utilajul si tehnologia meseriei,Bucuresti:Editura Didactica si Pedagocica. 3.Noia,R.,Tenescu,L.(2003).Organe de masini si mecanisme,Bucuresti:Editura Sigma. 4.Olaru,M.(2005).Managementul calitatii,Bucuresti:Editura Economica. 5.Tanasescu,M.,Gheorghiu,T.,Ghetu,C.(2005).Masuri tehnice,Bucuresti:Editura Aramis. 6.Utilaje si tehnologia lucrarilor mecanice.Manual pentru clasele a IX si a Xa de Gheorghe. Zgura,E.Arieseanu,Gheorghe Reptea. 7.Utilaje si tehnologia meseriei tehnologice asamblarea montajului.Manual pentru clasa a X-a si scoli profesionale anul 2 si 3 de Ion Ghiorghe,Mihai VOICU,Ion Paraschiv,Niculai Huzun,Gabriel R. 8.Utilaj si tehnologia constructilor metalice.Manual pentru licee industriale cu profil de mecanica clasa a XI si scoli profesionale,de Dumitru Teodorescu. 9.Manual pentru cultura de specialitate pentru scoli de arte si meseri,domeniu mechanic clasa a IX de Adriana Popescu. 10.Organe de masini si mecanisme ,pentru clasele a XI-a si a XII de V.Dobrota,M. Atanasiu,M. Stere,N. Manolescu si M. Popovici. 11.Tehnologia prelucrarii metalice.Manual pentru clasele a IX si a X-a,de N. A tanasiu,Gheorghe Zagura,E.Ariesenu si Gheorghe Pepha. 12.Manual pentru cultura de specialitate pentru scoli de arte si meseri domeniu electromecanica,manual de clasa a IX,de Sabina Hilhai,Ioana Aries si Doinita Ghinea.

Capitol IV Anexa 1 Elevatoare Fig.1.

Shema de incarcare Fig.1.1

Anexa 2 Transportoare cu placi Fig.1

Transportoare cu raclete Fig.1.1

Anexa 3 Transportor inclinat Fig.1

Incarcare automata Fig.1.1

Descarcare automata Fig.1.2