Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

Transportoare fara organ flexibil

de tractiune.

Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor

VACEANU EDUARD MARIAN – ANUL IV –

GRUPA: 9402
 Cuprins

1. Transportoare fara orgran flexibil de tractiune…….3

1.1 Transportoare gravitationale............................................3

1.2 Transportoare elicoidala…................................................7
1.3 Transportoare pneumatice.................................................9
1.4 Transportoare oscilante.....................................................11
1.5 Instalatii auxiliare ale transportoarelor.........................12

Bibliografie................................................................................14

2
 I. Transportoare fara organ flexibil de tractiune

La aceasta categorie de transportoare rezistenta la inaintare a sarcinii nu este invinsa prin forta
exercitata de un organ flexibil de tractiune ci pe alte cai si anume: prin forta gravitatiei, la
transportoarele gravitationae; prin actiunea mecanica de impingere realizata de un melc transportor, la
transportoarele elicoidale; prin impingerea unui amestec de aer si sarcina cu ajutorul unei pompe, la
transportoarele pneumatice.

1.1 Transportoare gravitationale

Transportoarele gravitationale asigura transportul sarcinilor varsate sau in bucati pe baza

fortelor de gravitatie.
Transportoarele se prezinta sub forma de tuburi jgheaburi,plane inclinate pe care sarcina aluneca sau
se rostogoleste. Pentru sarcini in bucati se pot folosi suprafete captusite cu roluri neactionate.
(transportoare cu rulouri )

Constructiile cele mai simple se prezinta sub forma de tuburi, jgheaburi sau plane inclinate pe
care aluneca sau se rostogolesc sarcinile.In cazul in care spatiul afectat transportului nu permite
amplasarea lui desfasurata, se folosesc jgheaburi in cascada pe verticala si jgheaburi elicoidale. Pentru
sarcinile sub forma de pulberi se pot folosi si jgheaburi pneumatice.
Jgheabul este foarmat din doua compartimente: unul superior, prin care se deplaseaza sarcina si unul
inferior, prin care se insufla aer la o presiune de 0,3 – 0,4m H2O. Un strat poros separa cele doua
compartimente. Aerul care trece prin peretele poros fluidizeaza stratul de sarcina din compartimentul
superior micsorand coeficientul de frecare al acestuia. Compartimentul superior are o serie de capace
cu strat filtrant, care asigura evacuarea aerului insuflat. Transportorul are o pompa de aer si un buncar
de alimentare pentru sarcina.
Transportoarele cu rulouri se folosesc la transportul sarcinilor individuale si se intalnesc sub
forme constructive: cu rulouri actionate si cu rulouri neactionate. In fermele si complexele pentru
cresterea animalelor isi gasesc utilizare numai in forma cu rulouri neactionate (transportoare
gravitationale)
Transportoarele gravitationale cu rulouri prezinta un tablier cu rulouri stationare. Corpul rulourilor
este in general cilindric, iar pentru sarcini de forma alungita se pot folosi rulouri dublu tronconice.
Pe traseele curbe rulourile au forma tronconica sau fiecare rulou este inlocuit cu cate doua rulouri
scurtece se pot roti independent pentru ase evita alunecarea sarcinii pe suprafata ruloului.

3
4
 Transportoarele Gravitationale ajuta la mutarea materialelor folosind o suprafata plana de-a
lungul unei serii de role sau tuburi care sunt uniform pozitionate.
Materialele sunt fie mutate gravitational de-a lungul unei inclinatii, sau impinse de o persoana
ajutata de role in mutarea incarcaturii dintr-un punct in altul.
Un transportor gravitational este un transportor care foloseste forta gravitationala in schimbul
celei electrice pentru a transporta marfa.
In cazul transportoarelor gravitationale cu role, sarcina ce trebuie transportata este plasata la unul
dintre capete si transportata de-a lungul transportorului printr-o usoara cadere gravitationala bine
controlata sau impinsa si ghidata de catre o persoana.

Fig. 1.

Transportoarele gravitationale pot fi pozitionate fie la nivel, adica paralel cu solul fie la o
anumita inclinatie, la cele din urma incarcatura incepand a fi transportata de la capatul mai inalt spre
cel de jos. Unele transportoare pot include ambele metode dupa cu se poate observa in figura 1.
Transportoarele gravitationale sunt compuse din doua parti principale:
 Modulul de transportare – compusa din rolele pozitionate intre traversele paralele (fig. 3)
 Modulul de sustinere(suportul) – un echipament de sustinere care suntine si
ofera rigiditate celor doua traverse.(fig. 2.)
Fig. 2. Fig. 3.

5
 Transportoarele gravitationale cu role trebuie sa permita reglarea unghiului de inclinatie a planului
inclinat de transportare astfel incat sa fie indeplinita conditia:

Q sin > W [N]

Unde : Q – sarcina care trebuie deplasata pe role.
W – rezistenta totala la deplasare.
 - unghiul de inclinatie al transportorului.

Avantajele Transportoarelor Gravitationale:

- Sunt o categorie usoara de transportoare.
- Din punct de vedere economic de obicei sunt transportoare “low cost”
- Mijloc ergonomic de transportare a materialelor dintr-un punct in altul.
- Ideale pentru aplicatii care cer un mijloc economic de transportare a materialelor.

Dezavantaje:
- Nu ofera o siguranta ridicata in protectia muncii

6
 1.2 Transportoare elicoidale

Transportoarele elicoidale au utilizare larga fiind folosite nu numai la transportul

materialelor ci si in alte scopuri ( amestecatoare, extractoare, alimentatoare, dozatoare) Pot fi folosite
ca instalatii fixe sau deplasabile.
Din punctual de vedere al cinematicii materialului transportat se disting transportoare
elicoidale lente, la care materialul se transporta dupa o directie paralela cu axa melcului si
transportoare elicoidale rapide, la care materialul transportat descrie o traiectorie elicoidala.Inaintarea
materialului in lungul jgheabului se realizeaza datorita actiunii motorului melc.Formele constructive
ale melcului transportor sunt variate.

1) Jgheab
2) Melc transportor
3) Arbore
4) Lagare de capat
5) Lagare de capat
6) Lagar intermediary
7) Angrenaj cu roti conice
8) Motor electric
9) Palnie de alimentare
10) Palnie de descarcare
11) Redactor
12) Volant
13) Support

7
 Turatia melcului este cuprinsa intre 40 si 190 rot/min (cele mai ridicate turatii fiind la
transportoarele cu diametru mic, pentru sarcini varsate). Jgheabul transportorului poate fi inchis sau
deschis. Umplerea jgheabului se realizeaza in proportie redusa mai ales la materialele grele si cu
abrazivitate ridicata. Diametrul jgheabului variaza intre 150 – 600 mm . Lungimea tronsoanelor de
melc transportor, sau jgheab, nu depaseste 2. -2.5m. La elevatoarele melcate, care asigura transportul
sarcinilor pe verticala, jgheabul este complet umplut cu material.
Transportoarele elicoidale prezinta constructii simple, usor de exploatat, cu sigiranta ridicare in
exploatare, cu posibilitati de etansarea jgheabului, cu incarcare si descarcare in mai multe
locuri,capabile sa realizeze inaltimide ridicare a sarcinii pana la 15m, lungimi de transport in palier
pana la 30 m si debite pana la 50t/h.
Pe langa aceste avantaje transportoarele melcate prezinta si o serie de dezavantaje: productivitate
relative redusa, uzarea organelor de lucru si consum ridicat de energie pe unitate de produs transportat.

8
 1.3 Transportoare pneumatice

Transportoarele pneumatice se folosesc la transportul sarcinilir varsate cu granulatie fina

amestecate cu o cantitate oarecare de aer care constituie agentul de transport. Acest amestec este
impins pintr-oconduca prin realizarea unei diferente de presiune intre capatul initial si final al acesteia.
Ajuns in punctual de descarcare amestecu este separate in compartimentele sale.
Subansamblurile principale ale unui transportor pneumatic sunt: alimentatorul, care formeaza
amestecul intre sarcina si aer; tubulatura, care formeaza traseul de transport; separatorul, aflat la
punctual de descarcare cu rolul de separare a sarcinii de aer si o pompa de aer ( ventilatorul ) care
produce diferenta de presiune necesara transportului.
In functie de modul cum se realizaeaza diferenta de presiune, instalatiile de transport pneumatic se
impart in urmatoarele grupe : transportoare pneumatice cu refulare, transportoare pneumatice cu
aspiratie si transportoare pneumatice mixte.
Transportoarele pneumatice cu refuare cuprind pompa de aer, care realizeaza de o presiune de
2-6 bar in recipeintul de uniformizare. Aerul refulat pe conducta de transport este amestecat cu
sarcina introdusa de alimentator. Amestecul de aer si sarcina este impins spre nivelul de descarcare
unde se afla separatorul si curatatorul de aer. Descarcarea sarcinii se poate face divergent . Prin
folosirea unei presiuni de lucru ridicate se pot realize trasee de transport lungi.

Transportoare pneumatice prin refulare. Transportul materialului se obtine datorita curentului

de aer produs de suflanta 1 montata la capatul initial al instalatiei, inaintea zonei de incarcare a
materialului. Materialul granular este aspirat impreuna cu aerul prin capul de aspiratie 7 si transportat
pe conducta 2 pana la silozul de descarcare 3. Separarea ultimelor granule antrenate de aer se face in
ciclonul 4. Reglarea depresiunii se face in functie de natura, marimea granulelor si pierderile prin
frecare care intervin pe intreaga lungime a instalatiei. Transportui pneumatic prin aspiratie este eficient
in cazul descarcarii materialelor din vagoane, platforme, remorci etc. la distante de pana la 120 m.

9
 La transportoarele pneumatice cu aspiratie materialul este absorbit printr-o gura speciala de
absorbtie direct din vrac, Amestecul trece prin separator, deprafuitor urmand cu aerul curatat sa fie
aspirat de ventilator. Transportorul poate fi folosit cu alimentare convergenta ( alimentare din mai
multe puncte ) In conducta de transport existent subpresiune care poate fi mentinuta cu greu datorita
neetansarilor, traseele de transport sunt scurte.

Transportoare pneumatice prin aspiratie . Transportul materialului se realizeaza cu un

exhaustor montat la capatui instalatiei pneumatice, astfel ca acesta se aria in intregime sub depresiune.
Exhaustorul 5, montat dupa punctui final al instalatiei, produce depresiunea necesara (0,50,6 bar)
aspiratiei curentului de aer in vederea antrenarii materialului. Materialul granular este aspirat impreuna
cu aerul prin capul de aspiratie 7 si transportat pe conducta 2 pana la silozul de descarcare 3. Separarea
ultimelor granule antrenate de aer se face in ciclonul 4. Reglarea depresiunii se face in functie de
natura, marimea granulelor si pierderile prin frecare care intervin pe intreaga lungime a instalatiei.
Transportul pneumatic prin aspiratie este eficient in cazul descarcarii materialelor din vagoane,
platforme, remorci etc. la distante de pana la 120 m.

Transportoarele pneumatice mixte sunt alcatuite in prima parte dintr-o instalatie cu absorbtie
iar in partea a 2-a dintr-o instalatie de refulare. Aceste transportoare pot realize cele mai lungi si mai
complicate trasee de transport ( pana la 2000 m lungime ) atingand debite mari ( pana la 300 t/h)
Transportoarele pneumatice prezinta dezavantajul unui consum specific de energie ridicat si a unei
uzuri pronuntate a conductelor.

10
Dispozitivele pentru efectuarea amestecului utilizate in constructia transportoarelor pneumatice pot fi:
guri de aspiratie, alimentatoare celulare, alimentatoare elicoidale sau alimentatoare cu camere duble
pentru celelalte categorii de transportoare.
- gurile de aspiratie sunt alcatuite dintr-un tub central si un manson exterior culisant.
Deplasarea mansonului culisant duce la marirea sau micsorarea sectiunii prin care patrunde
aerul. Aerul trecand prin masa de material antreneasa particulele de material spre tubul central
- -alimentatoarele celulare ( ecluze ) sunt alcatuite dintr-un rotor cellular care se roteste intr-
o carcasa cilindrica ( 20-60rot/min) Celulele preiau materialul si-l transmit in conducta de
transport in care se afla aer sub presiune.
- -alimentatoarele elicoidale sunt alcatuite dintr-un transportor elicoidal scurt si o camera de
amestec. Rotorul elicoidal are pas variabil, ceea ce conduca la o comprimare oarecare a
materialului asigurandu- se astfel etansarea camerei de amestec. Pentru cazul cand
alimentatorul nu functioneaza, camera de amestec este etansata prin clapeta. Camera de
amestec are o serie de ajutaje prin care se insufla aer prin presiune, aerul barboteaza
materialul trimitandu-l spre conducta de transport..
- -alimentatoarele cu camere duble sunt alcatuite din doua camere de amestec care au si rol de
ecluze. Aceste camere functioneaza alternant: in timp ce una din ele se umple cu material
( sarcina ) in cealalata se introduce jeturi de aer sub presiune care barboteraza si antreneaza
sarcina printr-un consum mai redus de energie in comparative cu celelalte alimentatoare.
- -separatoarele si curatatoarele de aer permit separarea sarcinii de agentul de transport
folosind diferite modalitati de separare: micsorarea brusca a vitezei amestecului,
centrifugarea emestecului sau trecerea lui prin straturi filtrante

1.4 Transportoare oscilante

Sunt compuse dintr-un jgheab, sustinut de lamelele elastice inclinate in sens contrar miscarii
materialului din jgheab. Miscarea rectilinie alternative este imprimata jgheabului de mecanismul biela
manivela ( sau excentric ) Alimentarea materialului se face prin palnia de alimentare , evacuarea
facandu-se prin gura de descarcare.

La miscarea jgheabului inainte materialul din jgheab se deplaseaza o data cu acesta avand o
viteza mai mica, in timpce, la cursa de intoarcere, jgheabul deplasandu-se cu viteza mai mare,
materialul nu mai poate fi antrenat si continua sa se deplaseze inainte sub actiunea inertiei.

Prezinta avantajul unei constructii simple si ieftine, materialul transportat avand granulatie
neuniforma, distantele de transport fiind de pana la 100m. Capacitatea de transport fiind ade asemenea
de maximum 250t/h, consumul de energie este mare, produce vibratii si zgomot in timpul
transportului.

Daca se mareste numarul de oscilatii ale jgheabului intre 1500 -3000 miscari/min, iar marimea
cursei se micsoreaza, deplasarea materialului se realizeaza in salturi mici, iar transportorul se numeste
vibrator.

11
 1.5 Instalatii auxiliare ale transportatoarelor

Instalatiile auxiliare ale tranportatoarelor deservesc alimentarea descarcarea si stocarea

temporara a materialelor ce se transporta in cee ce urmeaza se vor trata: buncare, inchizatoare si
alimentatoare.
Buncarele sunt recipiente in care se pot stoca sarcinile varsate. Forma constructive a acestor
recipiente permite clasaficarea lor in doua categorii : Buncare propriu-zise la care inaltimea ac <ce si
silozuri la care inaltimea ac> ce. Unghiul beta este considerat unghiul de frecare interior al
materialului.

Inchizatoarele servesc la inchiderea si deschiderea gurilor de evacuare a materialului din

buncar. In cazul cand gurile de scurgere au dimensiunile mai mari de 600 x 600 mm inchizatoarele nu
mai pot fi manevrate manual. Inchizatoarele se pot clasafica dupa forma organului de inchidere:
inchizator cu clapeta si cu contragreutate, inchizatoare cu sertar plan ghidat in glisiere, inchizatoare
cu sertat simplu care datorita formei lor cer o forta mai mica de manevrare, inchizatoare cu lanturi si
inchizatoare cu tablier flexibil ce se pot folosi la materialele cu granulatie mare. Inchizatorul cu
tablier flexibil elimina frecarea dintre material si organul de inchidere ( tablierul flexibil fiind ancorat
de buncar la deplasarea caruciurului se va rostogoli pe material )

12
 a) -cu banda orizontala. b) -cu banda inclinata

Alimentatoarele asigura evacuarea materialelor din buncare in vederea alimentarii

transpotoarelor, la debite prescrise. Aceste alimentatoare pot indeplini si functia de dozatoare
volumice. Cele mai raspandite alimentatoare sunt: alimentatoarele cu element flexibil de tractiune si
alimentatoarele cu organe de lucru rotative
Alimentatorul cu banda: se compune dintr-o banda textile cauciucata fara sfarsit, tamburul de
actionare, tamburul de intindere si rolele de sustinere. Poate fi reglat cu ajutorul unui sertar care
modifica inaltimea stratului de material de pe transportor. Productivitatea dozatoarelor cu banda poate
ajunge pana la 3000mcubi/h

13
 Bibliografie

www.google.ro

http://www.wikipedia.org/

Donca Gheorghe, Bazele utilajelor si instalatiilor pentru alimentatia publica si turism, editura
Universitatii din Oradea, 2009, pag 222 – 243.

14