Sunteți pe pagina 1din 17

MASINI SI INSTALATII UTILIZATE LA LUCRARILE DE RIDICAT

1. CLASIFICARI
Masinile de ridicat se folosesc la lucrarile de constructii pentru montarea
elementelor mari prefabricate ale cladirilor industriale si de locuit, pentru instalarea si
montarea utilajelor, pentru aducerea pieselor si a materialelor de constructii la locul de
asezare si pentru operatii de incarcare si descarcare in depozite. Ele pot fi impartite in
functie de caracteristicile lor constructive (miscarea principala a masinii) in aparate de
ridicat, ascensoare si macarale.
a) Mecanismele de ridicat (vinciurile, troliile, palanele sicarucioarele de translatie)
Acestea au actiune intermitenta si se utilizeaza la ridicarea sau prinderea, ridicarea si
deplasarea sarcinilor individuale; ele pot lucra ca aparate independente sau ca parti
componente ale instalatiilor mai complexe de ridicat.
b) Ascensoarele
Sunt instalatii cu o singura miscare (de translatie verticala sau putin inclinata) si cu
actionare periodica, caracterizandu-se prin aceea ca au dispozitive pentru ghidarea sarcinii si
puncte fixe pentru incarcare si descarcare.
c) Macaralele
Acestea sunt masini de ridicat, stationare sau deplasabile, cu doua sau trei miscari, fiind
folosite la ridicarea si la transportarea sarcinilor suspendate intr-un spatiu limitat; ele
sunt prevazute cu constructie metalica pentru conducerea sarcinii si pentru sustinerea
mecanismelor proprii la randul lor se clasifica in:
C1) macarale rotitoare stationare cu deplasare pe cai cu sine si cu deplasare pe cai
fara sine, in categoria carora intra cele cu coloana rotitoare cu brat si contrafisa, cu brat
oscilant, cu catarg fix, cu catarg deplasabile pe cai cu sine, turn deplasabile pe cai cu sine,
macarale pe carucior, pe pneuri, pe senile si automacarale ;
C2) macarale cu platforma rulanta de tipul cu cale de rulare suspendata, cum ar fi
podurile rulante sau macaralele capra.
C3) macarale diverse (funicular, etc.)
2. PARAMETRII CARACTERISTICI
GENERALI AI MASINILOR DE RIDICAT
Acestia sunt: sarcina de lucru, vitezele diferitelor miscari, regimul nominal de
exploatare, inaltimea de ridicare,dimensiunile de gabarit si productivitatea. Productivitatea

teoretica a masinilor de ridicat (cu actiune intermitenta) este definita de cantitatea de


materiale de un anumit fel deplasata in unitatea de timp (de regula intr-o ora), in anumite
conditii de lucru. Se determina cu relatia:
Q h =nc Q, [t f /h]

(1)

unde

reprezinta numarul de cicluri pe ora ;


- durata unui ciclu in << s >>;
Q greutatea sarcinii utile , in
Mai mult , productivitatea se poate determina cu relatia

(2)

unde

kq =

kt =

este coeficientul de utilizare a capacitatii de ridicare;

este factorul de utilizare;

Qe - sarcina efectiva;
Q - sarcina de lucru;
te - timpul efectiv lucrat ,.
t - timpul de lucru
Coeficientii estimati, de mai sus, pot fi:
kq =0,6 0,95 la lucrari de montaj;
kq = 0,8 0,95 la lucrari de incarcare-descarcare;

kt = 0,7 0,8 la lucrari de montaj;


kt =0,8 0,95 la lucrari de incarcare-descarcare.
Echipamentul electric se alege in functie de durata relativa de cuplare a mecanismului
considerat.
Parametrii franelor se determina in functie de distanta admisibila de franare. Pentru
mecanismele de ridicat cu regim mijlociu delucru se recomanda , pentru mentinerea
sarcinilor in orice pozitie, coeficientul de siguranta la franare kf=l,75, iar pentru cele cu
regim greu de lucru kf=2, unde

Principalele mecanisme ale oricarei masini de ridicat sunt:


a) mecanismul de ridicare, caracterizat prin: capacitatea de ridicare [
de ridicare (sau de coborare)

] ; inaltimea

[m] si viteza de ridicare (coborare) a sarcinii [m/min] ;


b) mecanismul de deplasare, caracterizat prin viteza de deplasare [m/min] ;
c) mecanismul de rotire, caracterizat prin turatie [rot/min] ;
d) mecanismul pentru schimbarea razei de actiune a bratului, caracterizat prin timpul
necesar [s], pentru ca sa se treaca de la raza minima la raza maxima de actiune.
UTILAJE DE RIDICAT CU TREI MISCARI
1. MACARALE TURN
1.1. Generalitati. Clasificari.
Macaralele tun sunt constructii metalice din grinzi cu zabrele, cu sectiunea patrata sau
dreptunghiulara, care se reazema in cele patru colturi pe rotile mecanismului de deplasare.
Uneori partea inferioara a turnului este un portal, in interiorul caruia sunt asezate liniile de
cale ferata pe care vin vagoanele platforma incarcate cu materiale.Aceste utilaje s-au impus
in lucrarile de constructii ca urmare a unor avantaje deosebite cum ar fi viteza de ridicare si
de coborare a sarcinii poate fi variata in limitele dorite la ridicarea, respectiv la asezarea
sarcinii pe locul de montaj; au mecanism de deplasare simplu (carucior pe roti); au raza de
actiune mare, inaltime de ridicare mare si capacitate de ridicare mare; pot fi comandate de la
distanta; au dispozitive automate de prindere; etc.

Macaralele turn au o raza de actiune variabila si se folosesc pe santierele de


constructii industriale sau civile laconstructia furnalelor, a cladirilor din elemente
prefabricate, la manipularea materialelor in depozite si pe cheiuri, la montareaconstructiilor
hidrotehnice, etc.
Variatia razei de actiune se obtine fie prin inclinarea bratului, fie prin deplasarea pe
bratul orizontal a unui carucior port-carlig(fig.l).
Fig.1.
Macaralele turn se manevreaza dintr-o cabina situata lapartea superioara sau de mijloc a
turnului, sunt actionate electric(cand macaraua se deplaseaza pe distante mari, atunci motoarelesunt
alimentate cu energie electrica printr-un cablu flexibil racordat la reteau de forta) si cu patru
mecanisme: mecanismul de ridicare si coborare a sarcinii, mecanismele de variatie a razei de actiune,
de rotire si deplasare a macaralei (primele trei se monteaza pe turn si pe brat, iar al patrulea pe
carucioarele mecanismului de deplasare).
Din punct de vedere constructiv, macaralele turn pot fi cu un turn fix si cap rotitor, cu platforma
rotitoare si cu turn rotitor (cu coloana rotitoare), iar dupa destinatie se clasifica in macarale turn
pentru constructii civile si industriale pana in patru etaje, pentru constructii peste patru etaje
(pana la 14 etaje), macarale turn autoridicatoare pentru constructii inalte (>14
etaje),macarale pentru constructii hidrotehnice, etc.
Primele doua grupe cuprind macarale care se deplaseaza pe sine si au o capacitate de
ridicare pana la 5 tf. Cele din grupa a treia se fixeaza direct pe cladirea in constructie si
se deplaseaza in inaltime cu mijloace proprii, pe masura inaltarii cladirii, iar cele din grupa a
patra cu raza de actiune si capacitate de ridicare mare (pina la 75 tf).
1.2. Macarale cu turn fix si cap rotitor.

Acestea se compun din turn si capul rotitor de care se prinde articulat un brat si o
consola pe care se monteaza ocontragreutate. Turnul este fixat pe o platforma, care
este sustinuta de roti de rulare si se poate deplasa pe sine cu ajutorulunui mecanism de
deplasare; pe platforma se incarca un balast care mareste stabilitatea macaralei. Rotirea
capului
(turelei)
serealizeaza c
u un
mecanism de
rotire. La
partea
inferioara turel
a se reazema
pe role fixate
de turn.
Fig 2
Bratul
este inclinat si
mentinut in
pozitie de lucru
printr-un palan
de ridicare al
carui cablu se
infasoara pe
tamburul
unui troliu.
Sarcina este
ridicata si
coborata cu
ajutorul
palanului de
ridicare, al
carui cablu se
infasoara pe
tamburul troliului de sarcina. De platforma este fixata cabina macaragiului, iar launele tipuri pe
brat se poate deplasa un carucior mobil cusarcina.
Acest tip de macarale au oserie de dezavantaje cum ar ficonstructie complicata a
turnului, stabilitate redusa, montaj sitransport destul de greu datorita capului rotitor si a
consolei pentru contragreutate.
1. Macarale cu platforma rotitoare.

Acestea se utilizeaza la ridicarea sarcinilor in cazulconstructiilor mixte (din


prefabricate si materiale traditionale), in special in cazul constructiilor fagure , la care
greutatea panourilor poate ajunge pana la 1,71,8 tf. La aceste tipuri platforma 6 este
rotitoare, ea rezemandu-se pe mecanismul dedeplasare printr-un lagar special cu role sau cu
bile. Mecanismul de deplasare este alcatuit din patru roti sau patru boghiuri cu cate doua roti.
Aceste tipuri de macarale sunt prevazute cu mecanisme pentru deplasarea pe sine, pentru
rotirea platformei, ridicarea si coborarea sarcinii, oscilarea bratului si automontarea macaralei.
Mecanismele sunt actionate cu motoare electrice individuale asincrone trifazate,
iar troliul de ridicare a sarcinii are doua viteze pentru ridicare si alta redusa, pentru montarea
panourilor pe reazeme. Au avantajul unei mai bune stabilitati deoarece mecanismele si
contragreutatea (balastarea) sunt plasate pe platforma rotitoare (deci la partea infe rioara
a turnului), iar pe de alta parte, lipseste capul rotitor si consola cu contragreutate (4 si 5 din
fig.2), astfel ca centrul de greutate al constructiei si punctul de aplicare a sarcinilor datorite
actiunii vantului sunt mult mai aproape de suprafata de reazem a macaralei.
2.

MACARALE CAPRA, PORTAL SI PODURI TRANSBORDOARE.

Aceste macarale sunt alcatuite dintr-o constructie metalica formata dintr-o grinda
orizontala si doua picioare de sprijin, in functie de dimensiunile carora se clasifica in macarale portal,
la care lungimea grinzii orizontale in raport cu inaltimea picioarelor este mai redusa, macarale capra
la care lungimea grinzii orizontale este mai mare decat a picioarelor si poduri transbordoare care au
deschideri peste 24 m si capacitati de ridicare peste 10 tf.
In fig.3 este dat un exemplu de macara capra folosita pentru lucrari de montaj si pentru lucru
in depozite. Podul 1 este o grinda cu zabrele de sectiune triunghiulara cu varful in jos, care are la
talpa inferioara un profil de otel I pe care ruleaza electro-planul 8. Podul se sprijina pe doua
perechi de picioare 2 (de forma unor grinzi triunghiulare) care reazema, prin intermediul unor
articulatii sferice, pe patru carucioare de rulare 3 si 4 cu cate patru roti fiecare. Carucioarele 3 sunt
motoare, iar carucioarele 4 sunt conduse. Picioarele sunt legate intre ele prin grinda tirant 5.
Macaraua se deplaseaza pe doua cai ferate inguste cu ecartamentul de cca 600 mm, iar
deplasarea sincrona a celor doua carucioare motoare se realizeaza pe principiul arborelui
electric. Comenzile se executa din cabina 6 amplasata pe unul din picioarele macaralei pe care este
montata si scara de acces 7. Datorita legaturii prin articulatii sferice a carucioarelor de
rulare, macaraua poate fi: mutata, fara demontare, pe o cale de rulare asezata la 90 sau pe o cale de
rulare paralela, folosind o cale provizorie de transbordare perpendiculara pe ambele cai de rulare.
Macaralele capra au avantajul unei capacitati constante de ridicare, al unor constructii simple
cu un cost redus si al unei executii cu mijloace relativ simple.
Dezavantajul lor consta in faptul ca au o inaltime si viteza de ridicare a sarcinii relativ mici,
prezinta dificultati la reglarea vitezei la montarea constructiilor din prefabricate si
consuma multa energie la deplasarea macaralei.

Fig .
AUTOMACARALE.
Automacaralele sunt macarale cu platforma rotitoare si brat oscilant, montate pe
sasiuri obisnuite de autocamioane. Ele sunt
echipate cu limitatoare de sarcina, de cursa si de
oscilare a bratului si se construiesc pentru
sarcini de l,5tf10tf. Mecanismele lor pot fi
actionate fie de motorul autovehiculului, fie de
motoare electrice individuale montate pe
platforma rotitoare si alimentate de la un
generator electric actionat demotorul
autocamionului sau, in cazul macaralelor
carefunctioneaza mai mult timp in acelasi loc, de la
o retea electricaexterioara. Unele tipuri au
mecanismele de ridicare sau cele de ridicare si
oscilare a bratului actionate hidraulic. Acestea
din urma au o utilizare larga datorita
avantajelor actionarii hidraulice, cum ar fi:
constructie compacta, greutate proprie unica,
transmisie simpla, variatie lina a vitezelor in limite
mari, comenzi simple,
rezistenta mare la
uzura si siguranta in
caz de suprasarcini.
Automacaralele au
urmatoarele miscari de
lucru : ridicarea si
coborarea sarcinii,
oscilarea bratului,
rotirea platformei cu
bratul si, uneori
deplasarea cu sarcina
in carlig. Comenzile
se transmit fie din
cabina soferului, fie
dintr-o cabina montata
pe platforma
rotitoare. Unele
constructii au
bratul telescopic,
astfel ca raza de
actiune poate fi
variata atat prin oscilarea bratului, cat si prin variatia lungimii lui.

Automacaralele se folosesc la incarcarea si descarcarea materialelor de constructie, a


elementelor prefabricate si autilajelor pe santiere, in depozite, in gari, la lucrari de
montaj, etc. Ele prezinta avantajul unei viteze de deplasare mare sidezavantajele ca se
deplaseaza numai pe drumuri amenajate fara denivelari (pentru a nu periclita stabilitatea masinii)
si folosescobligatoriu, in timpul lucrului, reazeme suplimentare (calaje), care servesc la
descarcarea suspensiei masinii si la marireasuprafetei de sprijin, deoarece stabilitatea lor in
directia perpendiculara pe directia de mers este mai mica.
4. CALCULUL MECANISMELOR
MACARALELOR.
4.1. Mecanismul de ridicare.
In fig.4 se prezinta schema de principiu a unui mecanism de ridicare. In principiu
mecanismul de ridicare asigura ridicarea sarcinii cu viteza necesara la inaltimea
si pozitia dorita, oprirea sarcinii in orice moment al ridicarii sau coborarii si coborarea
sarcinii cu viteza ceruta. El actioneaza cu intermitenta, iar cursa activa (ridicarea sarcinii) are trei
faze: accelerarea (demarajul), regimul permanent si oprirea (franarea). Pentru perioada de accelerare
si de franare sunt valabile relatiile:
,

(3)

(4)

respectiv,

unde Ms, Mt, MR, Mf, Mm sunt momentele rezistente, reduse la arborele motor, datorita fortelor
statice, fortelor de inertie ale maselor in miscare de translatie, fortelor de inertie ale maselor in
miscare de rotatie, fortelor de frecare care actioneaza la periferia tamburului de frana si respectiv
momentul activ (cuplul motor).
Vom avea:

(5)

unde
Q - sarcina de ridicat;
Gs - greutatea dispozitivelor de prindere a sarcinii;
,

(6)

- randamentele transmisiei pana la arborele de ordinul j (socotind de la arborele


motor), palanului si al reductorului;
Fig.4.

(7)
- rapoartele de
transmitere
totale, pana la
arborele de ordinul 'j',
al palanului si al
reductorului;
Fie:

(8)
unde nt este turatia tamburului troliului de ridicare, si fie

(9)
Viteza de ridicare a sarcinii.

Mai avem ca
Unde

(10)

este turatia arborelui motor.

Inlocuind relatiile (9) , (8) si (10) in (5) , rezulta:

(11)
Momentul de forte de inertie al maselor de translatie va fi:

(12)
unde:
- timpul de accelerare;
g acceleratia gravitationala (g=9,81 m/

Din (9) si (8) rezulta :

(13)
Inlocuind (13) si (10) in (12) , rezulta:

(14)
Momentul fortelor de inertie ale maselor in miscare de rotatie va fi :

(15)

unde:

(16)

(17)
- masa corpului care se roteste
- raza de giratie a corpului considerat;
- modulul de elasticitate transversala al corpului considerat.
Inlocuind (16) si (17) in (15) , rezulta:

sau introducand momentul de giratie echivalent:

deoarece

, rezulta :

(18)
deoarece

rezulta ca cu cat raportul de

transmitere dintre arborele motor si arborele pe care se gaseste piesa considerata este mai mare
cu atat momentul de giratie al acesteia redus la arborele motor este mai mic.
Pentru simplificarea calculelor se obisnuieste sa se ia
(19)
adica se inmulteste momentul de giratie al pieselor de pe arborele motor cu un coeficient k>l,
tinandu-se astfel seama de influenta maselor in rotatie ale organelor care compun lantul
cinematic al mecanismului.
Inlocuind relatiile (11), (14) si (18) in (3), rezulta momentul activ (din perioada de
demaraj):

(20)

Procesul de franare este similar cu procesul de demaraj, cu observatia ca in formula (2)


randamentele vor intra la numarator, adica:

(21)
unde este timpul de franare, iar semnul + sau - se refera la coborarea, respectiv ridicarea
sarcinii.
Raportul
dintre momentul de franare efectiv
, creat de frana si momentul static
dat de sarcina maxima redus la arborele franei, se numeste coeficient de siguranta la franare.
Timpii de franare si accelerare pot rezulta din (21) sau (20), daca se cunosc

si

Raportul
dintre momentele
de demaraj si momentul din perioada de regim se numeste
coeficient de supraincarcare a motorului. Puterea nominala a motorului de actionare se poate
alege si pe baza momentului static
si se verifica apoi daca aceste motoare au
coeficientul
maxim suficient de mare pentru a asigura momentul necesar in perioada de
pornire (demaraj).
Reducerea ta si
duce la micsorarea duratei ciclului de lucru, dar daca se exagereaza
atunci se maresc fortele de inertie, ceea ce se traduce prin aparitia socurilor puternice in
mecanisme si in constructia metalica (nu trebuie sa depaseasca, respectiv sa scada sub l,5-2s).
4.2. MECANISMUL DE ROTIRE.
Rezistenta la rotire a macaralelor rotitoare depinde de felul macaralei, de calitatea
reazemelor de sprijin a partiirotitoare, de momentul datorit fortelor tangentiale de inertie
care actineaza asupra maselor in rotatie si de marimea suprafortelorbatute de vant la
macaralele care lucreaza in aer liber. Fie schema din fig.5 a mecanismului de rotire al unei
macarale cucoloana rotitoare.
Fig.5
Aceste macarale in
timpul lucrului sunt actionate
in plan orizontal de momentul
activ de rotire
,
datorita fortei exterioare T
care actioneaza la bratul de
lungime a, caruia i se opun
momentele rezistente
datorate frecarilor de
alunecare (din lagarele

inferior si superior) si de pivotare (din lagarul inferior). Se neglijeaza fortele tangentiale de


inertie. Fie ecuatia de momente in raport cu A:
(22)
de unde:

(23)
Momentul rezistent datorita frecarii de alunecare din lagarele 2 si 3 este:
(24)
unde:
- coeficientul de frecare de alunecare intre arbore (coloana) si lagar;
r - raza fusurilor coloanei rotitoare (in general fusurile au aceeasi raza).
Fie
si

coeficientul de frecare de alunecare intre arbore si lagarul 3 (fig.5 si 6)


presiunea distribuita uniform pe suprafatade rezemare. Forta de frecare

elementara

tangenta la un cerc de raza

va fi:
(25)

iMomentul de frecare de pivotare va fi:

(26)
Fie V forta axiala din lagarul interior 3 . Rezulta presiunea

(27)
Inlocuind (27) in (26) rezulta momentul de frecare de pivatate:

(28)

Fig 6
Formula (28) a fost dedusa in baza unor
ipoteze simplificatoare cu privire la constanta presiunii p
si la constanta coeficientului de frecare, ceea ce in practica
este mai putin realizabil. Oricum formula se poate
utiliza, in locul coeficientului de frecare
introducanduse o valoare medie, care se determina experimental. La
echilibru obtinem ecuatia (cu relatiile 24 si 28).

(29)
sau , cu (23),

(30)
de unde :

(31)
Fie

forta din cablul de actionare inclinata cu unghiul fata de verticala (fig.5)

Vom avea:

sau cu (31),

(32)
5. CALCULUL STABILITATII MACARALELOR.

Macaralele deplasabile si cu rotatie completa sunt masini a caror stabilitate la


rasturnare este asigurata numai de greutatea lor proprie. Sarcinile exterioare sunt
aplicate in afara perimetrului de sprijin asa ca acestea creeaza momente de rasturnare
fata de acest perimetru. Cum centrul de greutate al macaralei se gaseste in interiorul acestui
perimetru, greutatea eiproprie creeaza un moment de stabilitate in raport cu perimetrul de
sprijin.
Gradul de stabilitate a macaralei este definit astfel de raportul dintre momentul de
stabilitate si cel de rasturnare. Celedoua momente variaza in raport cu inclinarea si pozitia
bratului. Din acest motiv stabilitatea macaralei trebuie asigurata pentrutoate pozitiile si
combinatiile posibile ale fortelor exterioare (sarcina de ridicat si greutatea dispozitivelor de
apucare; fortele de inertie ce apar in regim variat la coborarea sarcinii, la franarea ei sau
la miscarea pe orizontala a macaralei; presiuneavantului asupra sarcinii si a macaralei si
forta centrifuga ce apare la rotirea partii rotitoare a macaralei).
La determinarea stabilitatii se considera cele doua situatii caracteristice: stabilitatea
macaralei cu sarcina si fara sarcina. Cum elementele de calcul nu pot fi absolut exacte,
stabilitatea trebuie calculata cu un coeficient de sigranta, chiar se tine seama de toti factorii
care o influenteaza.
Pentru echilibru trebuie ca
(33)
unde:
- momentul de stabilitate generat de greutatea proprie a macaralei (exclusiv greutatile
bratului si sarcinii);
momentul de rasturnare generat de fortele exterioare statice
(greutatile bratului, sarcinii, dispozitivelor de prindere, palanului de ridicare a sarcinii, etc.)
si de inertie;
- momentul suplimentar de rasturnare, echilibrat de o contragreutate.
este o parte din momentul creat de capacitate nominala maxima de ridicare a
macaralei in raport cu axa de rotatie amacaralei, adica:
(34)
unde:
- capacitatea nominala maxima de ridicare a macaralei;

r - raza de actiune a macaralei, corespunzatoare sarcinii Q max,


masurata fata de axa de rotatie;
K - coeficientul de siguranta la stabilitate.
Cele patru miscari (ridicarea - coborarea sarcinii, ridicarea sau coborarea bratului,
rotirea si deplasarea macaralei) ale macaralelor cu brat cu rotatie completa nu se
executa niciodata concomitent. Pentru calcule curente se admite ca fortele care
actioneaza concomitent, care apar in doua din cele patru miscari posibile, sarcina datorita
vantului si greutatea sarcinii.
Fie, de exemplu, cazul in care macaraua, cu sarcina in carlig si cu bratul
perpendicular pe directia de deplasare (amacaralei), lucreaza pe o platforma inclinata,
este supusa actiunii vantului si se roteste (fig.7).
Coeficientul de siguranta la stabilitate, in acest caz, va fi dat de relatia:

(35)
unde:
- momentul sarcinii Q;
- momentul fortelor de inertie verticale;
Mat - momentul fortelor de inertie orizontale;
M v -- momentul dat de actiunea vantului corespunzatoare
perioadei de lucru.
In fig.7 s-au folosit notatiile:
- greutatea tuturor pieselor macaralei situate in interiorul
suprafetei de sprijin;
- greutatea tuturor pieselor macaralei situate in afara
perimetrului de sprijin;

- rezultanta presiunii vantului asupra macaralei;


- rezultanta presiunii vantului asupra sarcinii.
Fig.7