TEMA PROIECTULUI

STUDIUL CONSTRUCTIV AL MOTOARELOR HIDRAULICE LINIARE I OSCILANTE

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

CUPRINS
Cap. I Argument Cap. II Consideratii generale - II. 1 Caracteristici si performante ale motorelor hidraulice. - II. 1.1 Caracteristici - II. 1.2 Performante - II. 1.3 Avantaje/ dezavantaje ale actionarilor hidraulice . - II. 1.4 Generalitati, solutii constructive-functionale Cap. III Motoare hidraulice liniare - III. 1 Elemente constructive ale motoarelor - III. 2 Motoare hidraulice rotative Cap. IV Motoare hidraulice oscilante Cap. V Mediul hidraulic -V. 1 Cerinte impuse mediului hidraulic -V. 2 Uleiuri minerale -V. 3 Uleiuri de sinteza si alte medii utilizate Cap. VI Punerea in functiune si intretinerea instalatiilor hidraulice -VI. 1 Conectarea instalatiei hidraulice -VI. 2 Alimentarea cu lichid de lucru -VI. 3 Pornirea instalatiei Cap. VII Asigurarea calitatii motoarelor hidraulice liniare si oscilante -VII.1 Curatirea instalatiei -VII.2 Dezaerarea instalatiei -VII.3 Reglarea instalatiei -VII.4 Intretinerea instalatiilor hidraulice -VII.5 Diagnosticarea defectelor Cap. VIII Norme tehnice de securitatea muncii Cap. IX Anexe Cap. X Bibliografie
2

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

ARGUMENT
Hidraulica este stiinta care studiaza legile de echilibru si de miscare a fluidelor din punct de vedere al aplicatiilor in tehnica. Denumirea de hidraulica provine din cuvintele grecesti hidro-apa si aulos-tub. Notiunea a fost pusa initial in legatura cu orga de apa(instrument muzical din Grecia antica)unde caracteristicile sunetelor erau realizate de inaltimea coloanelor de apa. Hidraulica studiaza in principal lichidele care sunt fluide practic incomparabile , ele nu au forma proprie ci sunt perfect plastice la efortul de compresiune. Lichidele in cantitati mici iau forma sferica , iar in cantitati mari iau forma recipientului, prezentand o suprafata libera. Hidraulica are un vast domeniu de aplicabilitate. Apa fiind un element indispensabil vietii, primele asezari omenesti au fost conditionate de prezenta ei. In timp au aparut primele lucrari hidrotehnice: diguri, stavilare, apeducte, sisteme de irigatii. Mai tarziu rezervele mari de apa stranse in lacuri de acumulare sau canale au putut fi utilizate dupa dorinta pentru irigatii, navigatie, pentru scopuri industriale sau energetice. Domeniul de aplicabilitate al hidraulicii s-a extins considerabil. La ora actuala nu exista nici o ramura a tehnicii unde sa nu isi gaseasca aplicabilitate. Exemple: Industria constructoare de masini:in tehnica automobilului, locomotivei, aviatiei, navale , in industria usoara si alimentara s-au extins sistemele hidraulice de comenzi, actionari si automatizari, amortizoare, suspensii hidraulice etc. Transporturi: principiile de functionare ale celor mai multe mijloace de transport sunt bazate pe legile hidraulicii. Astfel sunt vapoarele si submarinele, avioanele etc. De asemenea transportul fluidelor in conducte si canale, transportul hidraulic si pneumatic al diferitelor materiale in suspensie(pulberi, paste, grane). Metalurgie: siderurgie, in industria grea, de o importanta deosebita este problema apei de racire la furnale, laminoare, dispozitive hidraulice de turnare a metalelor si maselor plastice, echipamente hidraulice ale forjelor si preselor etc. Masini hidraulice: reprezinta de asemenea un domeniu vast de aplicabilitate: turbine hidraulice sau eoliene, turbine de foraj, pompe de diferite tipuri etc. Tinand seama de costul relativ ridicat al instalatiilor de actionare hidraulica domeniul de utilizare cu maxima eficienta economica a acestui mod de actionare a dispozitivelor, il constituie productia de serie mare si de masa. Dar, avand in vedere ca marea majoritate a
3

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

masinilor unelte moderne poseda instalatii hidraulice proprii pentru actionarea miscarilor, care permit racordarea motoarelor pentru actionarea dispozitivelor, precum si realizarea centralizata a subansamblurilor si ansamblurilor hidraulice normalizate, ofera posibilitatea utilizarii economice a actionarii hidraulice si in productia de serie mica si mijlocie. O larga raspandire a capatat utilizarea acestui mod de actionare in constructia dispozitivelor pentru masini-unelte agregat. Pana acum am incercat sa arat de ce am fost interesat de alegerea acestei teme, prin care eu doresc sa prezint mai detaliat unele aspecte interesante ale acestui domeniu, des intalnit in industrie, pentru o serie de avantaje, care o fac sa fie aleasa pentru actionarea diferitelor utilaje. n ultimele decenii piata mondial nregistreaz o crestere a diversificrii produselor destinate att aplicatiilor industriale ct si cele de cercetare. Simultan cu diversificarea produselor , o tendint a pietei mondiale este reprezentat de cresterea performanelor tehnice ale produselor colaborate cu reducerea pretului de cost. O alt tendint a pietei mondiale este aceea de conservare a mediului ambiant, o component important a acestui deziderat fiind reducerea consumului de materii prime. Prin acest proiect am incercat sa caracterizez echipamentele hidraulice prin prezentarea unei clasificari a motoarelor hidraulice, a modului de functionare, o serie de avantaje si dezavantaje, a mediului de transmitere a fortelor, precum si unele actiuni auxiliare care deservesc instalatia hidraulica fara de care aceasta nu ar putea functiona. Tot in acest proiect am calculat modul de alegere a unui motor si principalele marimi ce caracterizeaza acest sistem. Nu in ultimul rand am adus in atentie faptul ca trebuie respectata legislatia in vigoare privind sanatatea si securitatea la locul de munca precum si prevenirea si stingerea incendiilor, toate aceste masuri fiind de o importanta majora deoarece au in vedere siguranta muncitorului cat si a intregului proces tehnologic.

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

CAP. II CONSIDERATII GENERALE

Motoarele hidraulice transforma energia potentiala a lichidului, de putere hidraulica PH =pQ in putere mecanica PM= Fv pentru miscarea de translatie si PM = M pentru miscarea de rotatie, facand parte din grupul generator-transformator de energie hidraulica. Dupa natura fizica a miscarii realizate se disting urmatoarele categorii de motoare: - motoare cu miscare de rotatie,miscare ce poate fi realizata in mod continuu (cu autoinversare) si discontinuu, alternativ (fara autoinversare). Prin autoinversare se intelege posibilitatea motorului de a realiza o rotatie completa de 360; prin comparatie se intelege ca un motor este fara autoinversare daca nu este capabil, datorita particularitatilor sale

constructive sa realizeze o rotatie completa. Motoarele hidraulice rotative sunt rareori folosite ca elemente bipozitionale; la puteri mici sunt folosite in actionari cu viteza constanta in timp ce la puteri mari, servesc si la actionari cu viteza variabila; - motoare cu miscare de translatie, care pot fi: bipozitionale si pentru reglare continua a vitezei, pozitiei sau vitezei. In prima categorie scopul actionarii consta in realizarea cursei complete cu invingerea unei anumite rezistente, dar fara ca viteza sau stabilitatea miscarii sa reprezinte criterii importante ce se au in vedere in proiectare si utilizare; pentru cea de-a doua categorie in afara realizarii cursei, caracteristicile cinematice si dinamice constituie, din contra, criterii valorice de performanta. Referindu-ne la ansamblul instalatiilor in care isi gasesc aplicatie sistemele hidraulice de executie acestea pot fi grupate in functie de obiectivul urmarit, astfel: in instalatiile din industriile chimice, aerospatiale etc. in scopul reglarii debitelor fluidelor cand actioneaza ventile, clapete etc., pentru reglarea cantitatilor de lichid; in instalatiile din industria materialelor de constructii la actionarea alimentatoarelor cu banda, cu surub melcat etc. in scopul reglarii cantitatilor de material lichid; in instalatiile mai complexe pentru reglarea directiei sau pozitiei (instalatii de carma la avioane, vapoare, sistem de urmarire in general); in alte instalatii din industria constructoare de masini-unelte, utilaje pentru constructii etc.

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

II.1 Caracteristici si performante ale motoarelor hidraulice

II.1.1 Caracteristici
Caracteristicile motoarelor hidraulice definesc, indiferent de solutia lor constructiva regimul tranzitoriu, si intr-o anumita masura regimul stationar al functionarii lor. Dintre caracteristicile motoarelor, cele mai importante sunt: caracteristici statice hidraulice care definesc legaturile ce se stabilesc intre marimile presiune si debit; caracteristici statice mecanice: se definesc ca legaturi intre marimile forta (cuplu) si viteza (viteza unghiulara) la iesirea din element pe toata gama de viteze pe care le poate furniza;

- caracteristici de pierderi mecanice sau hidraulice .

II.1.2 Performante
Precizia cu care motorul deplaseaza organul de lucru intereseaza in unele cazuri (sisteme de urmarire de diverse tipuri etc.) si ea este asigurata pentru sisteme de actionare in circuit informational inchis de ansamblul motor hidraulic-traductor de pozitie-comparator; pentru sisteme de actionare fara reactie, precizia actionarii nu constituie un parametru important intrucat nu sunt folosite la miscari de pozitionare. Frecventa de actionare limita sau de taiere este o caracteristica importanta; ea este frecventa proprie a organului actionat pentru care se obtine o viteza de raspuns data, valoare pentru care organul actionat are asigurata functionarea in conditiile impuse aprioric. Motorul hidraulic trebuie sa aiba, pentru o functionare corecta o frecventa proprie superioara cu (2....3) [Hz] frecventei proprii a organului actionat. Performantele tranzitorii constau in realizarea unei durate a regimului tranzitoriu, t, la trecerea de la un regim stationar de lucru la altul, fie datorita unei comenzi date prin debit, fie datorita unei perturbatii determinate de modificarea fortei sau a cuplului rezistent. Tot aici un anumit interes prezinta si abaterea maxima u, care reprezinta depasirea maxima a marimii stationare finale obtinute in noul regim pentru comanda prin debit sau prin forta (cuplu). Stabilitatea statica si stabilitatea dinamica sunt deasemenea doua performante importante ale motoarelor hidraulice.Stabilitatea statica reprezinta capacitatea motorului
6

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

hidraulic de a restabili un nou regim stationar la modificarea fortei sau a cuplului rezistent fara ca timpul sa joace un rol important.Stabilitatea dinamica reprezinta proprietatea motorului de a restabili prin actiunea sa un nou regim stationar atunci cand a fost scos dintrun regim stationar anterior, atat din cauza comenzii prin debit sau marime de comanda cat si din cauza perturbatiei de tip forta sau cuplu, indiferent de legea de variatie a acestora (de tip teapta, rampa, armonica sau aleatoare);in acest caz timpul are o semnificatie importanta.

II.1.3 Avantajele/dezavantajele actioanarii hidraulice

Actionarea hidraulica reprezinta un mod de actionare mecanizata a dispozitivelor, caracterizat prin aceea ca forta de actionare este realizata de catre uleiul sub presiune ce actioneaza asupra pistoanelor unor motoare hidraulice. In comparatie cu actionarea pneumatica, actionarea hidraulica are oserie de avantaje, dintre care mai importante sunt: -realizeaza presiuni de lucru ridicate (de la 20 pana la 100daN/cm) si deci forte de actionare mari, cu motoare usoare si cu gabarit redus, fapt ce permite utilizarea lor la fixarea simultana a unui semifabricat in mai multe puncte sau a mai multor semifabricate in acelasi dispozitiv, precum si reducerea gabaritului dispozitivelor, ce duce la cresterea rigiditatii sistemului tehnologic, la eliminarea unor surse de vibratii si deci la cresterea preciziei si calitatii suprafetelor prelucrate de asemenea, se usureaza transportul, prinderea si desprinderea pe si de pe masina-unealta si depozitarea; -durata de exploatare este mult mai mare, deoarece uzura este mult mai redusa, datorita faptului ca toate elementele instalatiilor sunt unse din abundenta; -fortele de actionare dezvoltate se transmit linistit, fara socuri, datorita faptului ca uleiul mineral utilizat in aceste instalatii (de turbina sau de transformator) este practic , incompresibil; acest fapt permite realizarea de deplasari si opriri la cota, largind, astfel, posibilitatile de mecanizare si automatizare a dispozitivelor.

Dezavantaje: -randament global mai scazut decat in cazul actionarilor electrice;

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

-necesitatea existentei unor instalatii speciale de preparare a agentului hidraulic, fapt ce mareste complexitatea si ridica costul; -necesitatea conductelor si furtunelor de alimentare, precum si problemele pe care le ridica etansarile elementelor;

II.1.4 Generalitati, solutii constructive-functionale

Motoarele hidraulice au rolul de a converti energia hidraulica de presiune a uleiului in energie mecanica de translatie(motoare liniare), sau de rotatie(motoare rotative), prin invingerea fortelor de translatie, F, sau a cuplurilor de rotatie, M. Motoarele hidrostatice liniare se numesc cilindri hidraulici. Cilindrii hidraulici sunt motoare liniare (elemente de executie) de larga utilizare in constructia de masini. Acestia primesc energie hidrostatica produsa de la o pompa volumica(presiunedebit) pe care o transforma in energie mecanica de translatie (fortaviteza) necesara actionarii diferitelor mecanisme. Pentru a putea utiliza limbajul de specialitate, vom defini principalele elemente ale miscarii unui cilindru hidraulic, considerand cilindrul cu dublu efect din figura de mai jos:

figura 1 C: cursa cilindrului, este spatiul maxim pe care il pot parcurge tija sau pistonul; CR sau(-): deplasarea pistonului pe cursa de retragere(retragere); CA sau(+):deplasarea pistonului pe cursa de avans(avans); PM: pozitia mediana, este pozitia ocupata de piston la jumatatea cursei; CCR sau (0): capatul de cursa pe retragere, este pozitia extrema ocupata de piston cand este retras; CCR sau (1): capatul de cursa de retragere, este pozitia extrema ocupata de piston la avans; Camera activa: este camera in care cilindrul primeste lichid (volumul ei se mareste prin deplasarea pistonului);
8

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

Camera pasiva: este camera care se goleste de lichid (volumul ei se micsoreaza tot datorita deplasarii pistonului); Numarul directiilor in care cilindrul efectueaza deplasarea sub actiunea energiei hidrostatice, precum si constructia organului motor(piston, plunjer simplu sau multiplu) determina urmatoare clasificare: a) Cilindri cu simpla actiune (cu simplu efect) care pot efectua cursa activa numai pe o singura directie, pe avans:

-Cilindrul ci simplu efect cu revenire cu arc, la care avansul se face hidraulic iar revenirea pistonului se realizeaza cu ajutorul unui arc

figura 2 -Cilindru cu simplu efect cu piston, la care deplasarea pistonului spre dreapta are loc la alimentarea cu presiune prin racordul extern, pentru revenire fiind necesara o forta exterioara.

figura 3

-Cilindru cu simplu efect cu plunjer: la acest tip de cilindru, caracterizat de obicei de diametrul mic, pistonul si tija sunt unul si acelasi element, iar etansarea se realizeaza prin ajustajul si prelucrarea suprafetelor corespunzatoare.

figura 4
9

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

b)Cilindri cu dubla actiune (sau cu dublu efect) care efectueaza cursa activa in ambele directii, pot fi:

-Cilindrul cu dubla actiune, cu tija de o singura parte a pistonului (tija unilaterala). Alimentand cilindrul prin orificiul A tija pistonului avanseaza si revine cand lichidul patrunde prin orificiul B. Deoarece suprafetele active ale pistonului sunt diferite si fortele dezvoltate vor fi: maxime- la avans, minime- la revenire. Deasemenea, vitezele de deplasare ale tijei sunt: minime- la avans, maxime- la revenire.

figura 5 -Cilindrul cu dublu efect cu tija bilaterala. Datorita prezentei tijei de ambele parti ale pistonului suprafetele active sunt egale pe ambele directii. Deci, pentru forte si viteze vor rezulta valori egale in ambele directii.

figura 6

-Cilindrul telescopic, care poate fi cu simplu efect sau cu dublu efect. Utiliarea acestui tip de cilindru permite ca un volum mic de montaj sa se realizeze curse lungi. Inaltimea de montaj este numai cu putin mai mare decat o treapta. Cilindrul telescopic este format dintr-un multiplu de punjere care se desfasoara progresiv, de la diametre mari spre cele mici.

figura 7

10

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

CAP. III Motoare hidraulice liniare

Motoarele hidraulice liniare transforma energia potentiala a agentului de lucru exprimata prin relatia puterii PH = pM QM, in energie mecanica, descrisa similar de PM = Fv, unde pM este presiunea fluidului la intrarea in motorul hidraulic [N/m]; QM- debitul volumic al fluidului introdus in motor[m/s]; F forta mecanica invinsa [N] si vviteza de deplasare a elementului mobil al motorului (cilindru sau pistonul)[m/s]. Deplasarea organului de lucru se face in doua moduri dupa cum cilindrul sau pistonul motorului sunt solidare cu acesta si anume: pistonul este mobil impreuna cu organul de lucru deplasat de motor, iar cilindrul este fix la partea imobila a constructiei; cilindrul se deplaseaza cu organul de lucru si pistonul este fix. In figura 8 sunt prezentate schematic motoarele intalnite in practica. Cu cifre de la 1 9 sau notat principalele zone constructive ale motorului si anume: 1-cilindru; 2-piston; 2-plonjor; 3-tija; 4-capac; 5-etansarea tijei; 6-etansarea pistonului; 7-etansarea capacului; 8-prindera tijei; 9-prinderea cilindrului.

figura 8

11

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

III.1 Elemente constructive ale motoarelor

III.1.1 Cilindrul motorului hidraulic se construieste din teava de otel laminat si are o forma constructiva adecvata ansamblului. Pentru reducerea frecarilor intre cilindru si piston suprafata interioara se finiseaza prin honuire sau prin rectificare; in alte situatii se aplica un strat de crom care esate mai dur. In scopul reducerii greutatii proprii, la motoarele sistemelor de actionare de la constructiile aerospatiale, se foloseste un aliaj de aluminiu. III.1.2 Capacul realizeaza inchiderea si etansarea cilindrului, iar in majoritatea cazurilor permite alimentarea cu fluid a motorului prin spatii si cai de curgere special prevazute in el pentru acest scop. Prinderea capacului se realizeaza in numeroase moduri printre care remarcam: sudarea capacului; prinderea ambelor capace specifica cilindrilor scurti; prinderea capacului pe o flansa infiletata pe o portiune corespunzatoare a cilindrului; prinderea cu suruburi direct de cilindru sau prin filet in capac. III.1.3 Tija motorului hidraulic realizeaza transmiterea miscarii la organul de lucru sau rigidizarea la constructia fixa de care se prinde rigid, sau cu doua grade de libertate de rotatie. Intre cele doua puncte de prindere tija traverseaza capacul motorului in care este prevazuta calea de trecere impreuna cu etansarea , a carei existenta este impusa de prezente in cele doua parti ale capacului a doua presiuni diferite.

III.2 Motoare hidraulice rotative

Se utilizeaza pentru actionarea in miscare de rotatie continua, iar in lanturile cinematice de avans, pentru fazele de pozitionare, pe spatii unghiulare limitate, uneori chiar sub 360. Privite prin prisma regimului de turatii de lucru, ele sunt motoare de turatii medii si mari si motoare de turatii joase. Din punct de vedere al presiunilor de lucru, motoarele de rotatie sunt de presiuni: joase , medii si ridicate. Pentru actionarea masinilor unelte moderne, cu comanda numerica inclusiv, se folosesc motoare de constructie speciala, electro-hidraulice, cu comanda digitala. Motoarele hidrostatice rotative trebuie sa asigure o mare stabilitate a miscarii intr-un domeniu larg de variatie a marimilor de iesire si un mare raport intre cuplul motor si cel de inertie. Acestea sunt deosebirile fata de motoarele liniare care trebuie sa asigure o viteza constanta a organului de lucru si o mare frecventa de inversare. In mod frecvent se utilizeaza :motoare cu pistoane radiale, motoare cu pistoane axiale, motoare hidraulice cu roti dintate, motoare hidrostatice cu palete glisante s.a.
12

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

Motoarele hidrostatice (in special cele rotative) si pompele hidrostatice sunt in majoritatea cazurilor reversibile, in sensul ca pot indeplini functia de generator sau motor. Sectiune printr-un motor cu pistoane radiale cu mecanism de antrenare de tip bielamanivela :

Fig 9

13

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

Cap. IV Motoare hidraulice oscilante

Motoarele hidraulice oscilante au caracteristic faptul ca organul de iesire, un arbore, are o miscare de rotatie alternative pe un unghi limitat. In structura sistemelor de actionare hidraulice aceste motoare sunt mai putin intalnite decat cele rotative sau cele liniare. Ele se utilizeaza pentru reglarea cilindreei pompelor si motoarelor cu pistoane axiale, pentru antrenarea mecanismelor cu clich la lanturile cinematice de avans intermittent, pentru actionarea robotilor industriali si manipulatoarelor, pentru inchiderea si deschiderea vanelor, precum si pentru diverse servocomenzi. Dupa modul in care se genereaza miscarea de rotatie alternative, motoarele oscilante se pot grupa in doua categorii: Motoare cu palete (fig 10) Motoare cu cilindru si mecanism de transformare a miscarii de translatie alternative in miscare de rotatie alternative; cele mai intalnite constructii de asemenea motoare sunt cele la care mecanismul de transformare este de tipul pinion-cremaliera (fig 11)

(fig 10)

14

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

(fig 11) In figurile 12 si 13 sunt prezentate doua constructii de motoare hidraulice oscilante. Constructia din figura 12 reprezinta un motor hydraulic oscilant cu o paleta. Acest motor are in componenta sa urmatoarele elemente: Un carter format din corpul 1 si capacele laterale 2 si 3 O paleta 4 rigidizata de arborele motorului 5 prin surubul 6 Un perete despartitor 7 ce delimiteaza cele doua camera de lucru ale motorului, fixat de corpul motorului cu suruburile 8 Rulmentii radial axiali 9 ce lagaruiesc arborele motorului.

Constructia din figura 13 reprezinta un motor hidraulic oscilant cu mecanism de transformare de tip pinion cremaliera. Acest motor are in component sa urmatoarele elemente: Corpul 1 in care sunt prelucrate alezajele celor doua motoare liniare Pistoanele 2 pe care sunt prelucrate cele doua cremaliere Arborele de iesire 3 al motorului, corp comun cu pinionul mecanismului de transformare
15

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

Cei doi rulmenti radial axiali 4 ce lagaruiesc arborele

Aceste motoare pot fi folosite in aplicatiile unde momentul necesar nu trebuie sa depaseasca 200 [daN - cm]. Momentul theoretic dezvoltat de un motor oscilant cu z palete are expresia:

Unde b reprezinta latimea paletei. Pentru motoarele cu mecanism de transformare expresia momentului teoretic este:

Pentru ambele expresii

reprezinta diferenta de presiune dintre camerele de , se poate aproxima

alimentare si evacuare ale motorului si care, in cazul cand .

Motoarele cu o singura paleta asigura unghiuri de rotatie de pana la 300 0 insa rotorul format din arborele central si paleta este neechilibrat hidrostatic, ceea ce determina solicitari puternice ale lagarelor. Motoarele cu doua sau trei palete au lagarele descarcate de eforturi radiale, dar unghiurile de rotatie sunt mai mici .

Etansarile periferice si frontale ale paletelor mobile si ale peretilor de separate sunt de regula de tip metal pe metal, dar exista si constructii la care se folosesc elemente de etansare nemetalice (teflon, textolit, cauciuc).

16

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

CAP V. Mediul hidraulic

Mediul hidraulic, agentul motor sau lichidul de lucru sunt denumiri atribuite frecvent fluidului utilizat in sistemele hidraulice de actionare. Acest fluid este supus, in timpul functionarii sistemului, unor conditii de lucru deosebit de grele pentru transmiterea miscarii si efortului, cum sunt: variatia intr-un domeniu larg al temperaturii, presiunii si vitezelor de lucru, conditii in care trebuie sa-si mentina proprietatile fizico-chimice si mecanice pe o perioada determinata.

V.1 Cerinte impuse mediului hidraulic

Conditiile grele de lucru expuse ridica restrictii deosebit de severe si impun o selectare riguroasa a categoriilor de fluide care sa corespunda la majoritatea cerintelor ce se impun acestora. Dintre cele mai importante cerinte care se impun si pe baza carora se aleg aceste lichide de lucru, se mentioneaza urmatoarele: bune proprietati lubrifiante si inalta rezistenta mecanica a peliculei de lichid; inalta rezistenta si stabilitate chimica si termica pentru a preveni oxidarea, descompunerea si degradarea acestuia; variatie minima a vascozitatii cu temperatura; sa nu degaje vapori la temperaturi obisnuite de functionare si sa nu contina impuritati care sa faciliteze degajare de vapori; sa nu contina, sa nu absoarba si sa nu degaje aer peste cantitatea admisa de prescriptiile tehnice; sa nu provoace corodarea si deteriorarea elementelor de etansare; sa aiba un punct ridicat de inflamabilitate si cat mai scazut de congelare; continut minim de impuritati mecanice si tehnice.

Lichidele care corespund cel mai bine la aceste cerinte si care au capatat o larga utilizare sunt uleiurile minerale. In afara de acestea se folosesc si o serie de lichide de sinteza precum si alte medii, in conditii speciale de functionare.

17

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

V.2 Uleiuri minerale

Uleiurile minerale se obtin din titei prin extragerea unor fractiuni continand hidrocarburi grele. Hidrocarburile parafinice, naftinice si aromatice, continute in titei, se gasesc fie independent, fie legate intre ele. In afara de hidrocarburi, in materia prima se mai gasesc si alti componenti, care, pe langa carbon si hidrogen, mai contin si sulf, dand nastere unor substante asfaltoase, rasini, acizi naftenici etc., substante care urmeaza a fi eliminate, fiind daunatoare functionarii sistemului de actionare. Metamorfoza la care este supus titeiul pentru obtinerea uleiului mineral este compusa dintr-o serie de faze succesive, dupa cum urmeaza: distilarea, rafinarea cu acizi sau cu soloventi pentru eliminarea compusilor asfaltosi; neutralizarea, in vederea eliminarii ramasitelor de acizi de la operatia precedenta, ultima operatie fiind tratarea cu pamanturi decolorate pentru asigurarea transparentei si puritatea necesara produsului finit. Pentru ameliorarea calitatii uleiurilor minerale se folosesc diverse procedee de suprarafinare, hidrorafinare si hidrotratare cu care se obtin indici de vascozitate pana la 120 si chiar superiori. O alta metoda de crestere a calitatii uleiurilor minerale o constituie aditivarea acestora cu aditivi antioxidanti, antiuzura, anticorozivi, antispumanti, anticongelanti, antirugina etc. Dintr-un numar mare de tipuri de uleiuri minerale se recomanda, pentru actionarile hidraulice, uleiurile hidraulice din grupa H pentru solicitari usoare. Uleiurile din aceasta grupa, H19...H72, se recomanda pentru cazul unor solicitari usoare pana la presiuni de 50 daN/cm, la temperaturi de maximum 50 C si minimum de -5 C. Pentru solicitari mai grele se folosesc uleiuri aditivate din grupa H12...H38, care pot fi folosite la presiuni de maximum 300 daN/cm la temperaturi cuprinse intre 25 si 85 C.

18

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

V.3 Uleiuri de sinteza si alte medii utilizate

In cazul in care se cere o mare stabilitate a vascozitatii si a inertiei chimice se recomanda a se utiliza lichide sintetice din polimeri ai oxidului de siliciu, compusi pe baza de eteri sau alte lichide sinteza. Din motive de protectie a muncii, ecologice si tehnice se constata o tendinta de revenire la utilizarea apei in actionarea hidraulica. Motivatia tehnica se refera atat la factori tehnico- economici legati de costurile lichidului cat mai ales de rigiditatea superioara a acesteia, in comparatie cu uleiul mineral sau alte lichide de sinteza. La presiuni ridicate se poate folosi un amestec de ulei de transformator cu petrol care rezista la presiuni pana la 10 Kbar si temperaturi cuprinse intre 0 - 100 C. De mentionat, ca la presiuni ultraridicate de peste 30 Kbar si temperaturi nu prea ridicate toate lichidele se solidifica. In aceste conditii se recomanda utilizarea unor medii solide transmitatoare de presiune cum sunt: polifluoretilena, clorura de argint, pirofilitul, talcul etc.

19

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

CAP VI. Punerea in functiune si intretinerea instalatiilor hidraulice

Inainte de a apasa pe butonul care alimenteaza motorul electric de antrenare a pompei, si deci de a porni efectiv instalatia hidraulica, este necasara cunoasterea modului ei de functionare, a documentatiei de instalare si punere in functiune. Punerea in functiune are loc in doua etape: -in prima etapa se verifica respectarea schemei hidraulice ( vezi anexa 2). Se efectueaza conectarea si curatirera instalatiei, verificarea la presiune si alimentarea cu lichid; -in etapa a doua, se porneste instalatia, se aeriseste si se regleaza, dupa care se verifica corectitudinea functionarii.

VI.1 Conectarea instalatiei hidraulice

Daca instalatia hidraulica este antrenata de motoare electrice de curent alternativ, se face conectarea la retea (cu pornire directa pentru motoare cu puterea mai mica de 10 KW si prin conectare stea-triunghi pentru motoare mai mari) si se vor executa toate legaturile electrice necesare conectarii aparatelor hidraulice comandate electric precum si conecsiunle senzorilor, traductorilor, aparaturii de control si semnalizare. Pentru utilaje mobile, conectarea instalatiei inseamna de fapt, conectarea pompei la motorul termic de antrenare prin intermediul prizei de putere. Ea poate fi antrenata permanent sau prin intermediul unui cuplaj decuplabil (ambreiaj).

20

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

VI.2 Alimentarea cu lichid de lucru

Alimentarea cu lichid de luru se face conform documentatiei tehnice, cu tipul de ulei indicat. La alimentare se va urmari umplerea conductelor si aparatelor, desfacand pe rand capetele circuitelor hidraulice. Este util sa existe dopuri de aerisire. Umplerea corecta usureaza aerisirea.

VI.3 Pornirea instalatiei

Pornirea se face de regula "in gol", evitand astfel varfurile de solicitare la pornire. Pornirea "in gol" se poate realiza pe mai cai, funtie de natura actionarii si de schema de functionare a instalatiei. Daca instalatia o permite, se recomanda crestera treptata a debitului, ceea ce ar evita pierderile de lichid de lucru datorita unor neetansitati. La pornire se executa urmatoarele verificari: -corespondenta sensului de antrenare a motorului cu cel al pompei se verifica prin porniri scurte (5 secunde). Daca antrenarea este electrica, schimbarea sensului se executa cu motorul decuplat de la reteaua electrica: prin schimbare polaritatii (la motor de curent continuu); prin schimbarea intre ele a doua faze (la motor trifazat de curent alternativ). In cazul motoarelor termice, se va alege o pompa hidraulica cu sensul de rotatie pentru functionare corespunzator sensului motorului. corectitudinea circuitului de aspiratie a pompei se verifica masurand presiunea la intrarea in pompa. Daca aceasta are valori pozitive, nu sunt probleme de functionare. Daca insa se inregistreaza o depresiune ce depaseste indicatia tehnica a fabricantului de pompa, atunci trebuie luate masuri dee modificare a circuitului de aspiratie, in ideea micsorarii caderilor de presiune.

21

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

Cap. VII Asigurarea calitatii motoarelor hidraulice liniare si oscilante

VII.1 Curatirea instalatiei

Se recomanda ca inainte de pornire, sa se faca curatirea intregii instalatii de impuritatile care au patruns la montaj. Aceasta se face cu un stand de serviciu, echipat cu o pompa cu debit reglabil. Standul lucreaza cu acelasi fel de lichid de lucru ca cel al instalatiei ce urmeaza a fi spalata. Reglarea debitului se face astfel ca prin instalatie sa circule lichid cu v> 7m/s. Pentru filtrare se folosesc filtre de hartie, cu finete de 10 m, cu semnalizator de imbacsire. Aceasta operatie de curatire se face ininte de cuplarea motoarelor hidrostatice cu mecanismele ce trebuie actionate. Daca instalatia are una sau mai multe supape de siguranta, acestea se vor regla la pminim.

VII.2 Dezaerarea instalatiei

Operatia se face lasand instalatia sa functioneze sub sarcina. In timpul acestei operatii, daca este posibil, se micsoreaza debitul pompei la jumatate, fie prin reducerea turatiei de antrenare, fie prin modificarea cilindreei pompei. La instalatiile dispuse sub nivelul rezervorului (anexa 6), aerisirea se face de la sine, in timpul functionarii. Daca sunt agregate amplasate peste nivelul rezervorului, este necesar sa se prevada dopuri de aerisire care se slabesc pentru evacuarea aerului apoi se strang la loc. Dupa 5-10 minute de functionare, instalatia se opreste si se verifica lichidul de lucru: daca a spumat, se asteapta 10-20 minute pana se dizolva spuma; daca a scazut nivelul sub cel admis, se completeaza cu acelasi tip de ulei. Dupa dizolvarea spumei, se repeta aerisirea. Daca si la sfarsitul acestuai lichidul de lucru este spumat, atunci este necesara o verificare a etanseitatii conductei de aspiratii.

22

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

VII.3 Reglarea instalatiei

Aceasta faza cuprinde operatii de reglare a marimilor hidraulice, legate de functionarea instalatiei, cat si a unor marimi mecanice legate de functionarea utilajului actionat. La efectuarea reglajelor, se incepe cu cele de presiune, si apoi cu cele de debit, putere si temperatura ( vezi anexa 3) . Reglarera supapelor se face imediat dupa verificarea presiunii. Reglarea debitelor se face variind turatia de antrenare a pompei, modificand cilindreea pompei sau cu ajutorul regulatoarelor de debit ajustabile .

VII.4 Intretinerea instalatiilor hidraulice

Scopul intretinerii este mentinerea utilajului in stare de functionare, la parametri proiectati, pe o durata de functionare cat mai lunga. Intretinerea cuprinde operatii de inspectie, revizie, alimentari si reparatii. Proiectantul instalatiei trebuie sa aiba in vedere operatiile de intretinere inca de la conceptie si trebuie sa le includa in documentatia tehnica a masinii, astfel incat utilizatorul sa le poata efectua usor si eficient. In prima perioada de functionare (50-100 ore) trebuie efectuate o serie de lucrari de intretinere, importante pentru durabilitatea instalatiei. La sfarsitul perioadei se verifica toate reglajele, se inlocuieste lichidul de lucru care este verificat in laborator pentru a aprecia gradul de contaminare si a se gasi cauzele. Se verifica deasemenea: fixarea corecta a conductelor si starea lor; fixarea conductorilor electrici; fixarea limitatoarelor de cursa; scurgerile de drenaj; etansarea racordurilor; incalzirea agregatelor hidraulice si in special a celor ce realizeaza miscare; starea suprafetelor la piesele cu rol de etansare; sistemul de oprire in caz de avarie. In perioada de exploatare normala se executa lucrari generale, care se aplica tuturor instalatiilor hidraulice dar si lucrari specifice instalatiei date.
23

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

Volumul si frecventa operatiilor de intretinere fiind strans legate de parametri de fiabilitate, sunt determinate de gradul de defectabilitate admis. In cadrul operatiilor de intretinere trebuie acordata o importanta deosebita eliminarii scurgerilor, deoarece acestea favorizeaza impurificarea instalatiei(prin operatia de completare) si mareste consumul de lichid de lucru.

24

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

VII.5 Diagnosticarea defectelor

Diagnosticarea defectelor este conditionata de insusirea cunostintelor generale privind actionarile hidraulice si de cunoasterea schemei de functionare a instalatiei, de defecte si trebuie sa duca la eliminarea rapida si cu minim de efort a defectiunilor. La diagnosticarea defectelor se pleaca de la efectul constatat. Acesta poate fi provocat de una sau mai multe cauze, care actioneaza independent sau simultan. In practica, de multe ori se confunda cauza cu efectul, fapt care ingreuneaza analiza defectului si stabilirea masurilor de remediere.In procesul de diagnosticare plecand de la efectul constatat, se definesc un numar mare de cauze posibile care se elimina metodic, astfel ajungandu-se la cauza primara, cautata. Analiza superficiala a defectiunilor constatate si stabilirea eronata sau incompleta a cauzelor care le-au generat sunt de natura sa conduca la repetarea defectului initial sau accentuarea unor efecte asociate. La diagnosticarea defectelor trebuie analizate sursele de zgomot si de temperatura anormale, deoarece, in general defectele sunt insotite de aceste doua fenomene. Odata defectul localizat, stabilirea cauzei impune de multe ori masuratori de presiune si debit. Instalatia trebuie sa fie prevazuta din proiectare cu racorduri pentru manometre si debitmetre. Localizarea defectiunii se face prin verificari succesive ale elementelor componente. Ordinea de verificare se stabileste consultand schema hidraulica si ciclograma instalatiei atunci cand defectul se manifesta la o anumita faza a ciclului luand in considerare interdependenta elementelor hidraulice din instalatie. Cand defectul se manifesta pe tot parcursul ciclului, atentia trebuie indreptata catre elementele care functioneaza in permanenta (de exemplu, agregatul de pompare). Se procedeaza la masurari de presiuni, care dau informatii calitative si, daca se dispune de aparatura adecvata, la masurari de debit (ofera informatii cantitative). Analiza defectelor este usurata daca traseele de retur si drenare sunt realizate din tuburi transparente, putandu-se astfel aprecia corectitudinea functionarii elementelor si pierderile de drenare.

25

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

CAP. VIII Norme tehnice de securitatea muncii Prevenirea si stingerea incendiilor in domeniul hidraulic
In cadrul actionarilor hidraulice trebuie respectate o serie de norme tehnice de sanatate si securitate a muncii, precum si prevenirea si stingerea incendiilor: 1- La prelucrarile anadomecanice se folosesc substante care unele sunt toxice. Aceste substante lichide trebuie manevrate cu atentie, folosindu-se manusi de cauciuc si ochelari de protectie. 2- Inainte de prelucrarea propiu-zisa a pieselor se va verifica amanuntit reglajul masinii; acest lucru este deasemenea obligatoriu dupa orice intrerupere mai indelungata a lucrului. 3- Supravegerea functionarii acestor masini va fi incredintata personalului special instruit in acest scop. 4- La constatarea unor eventuale dereglari in functionarea masinii-unelte aceasta se va opri imediat, anuntandu-se persoana care a efectuat reglajul masinii; in nici un caz cel care deserveste masina nu va interveni pentru depistarea defectului sau pentru refacerea reglajului. 5- In unele situatii, pornind de la faptul ca unele masini de copiat lucreaza, dupa un ciclu automat, muncitorului i se incredinteaza pentru supraveghere mai multe asemenea masini (2-3). Desi masinile sunt dotate cu sisteme de oprire automata, la sfarsitul prelucrarii, este necesar ca si cel care le supravegheaza sa treaca periodic pe la toate aceste masini si sa se convinga ca prelucrarea continua sa decurga normal. 6- Temperatura din interiorul atelierului trebuie sa fie optima pentru desfasurarea activitatii( temteratura ridicata micsoreaza atentia si perceptia, iar cea scazuta micsoreaza mobilitatea lucratorilor). 7- Curatirea aerului de gaze, praf si aburi prin ventilatie. 8- In toate locurile de munca este asigurata in mod special si protectia impotriva incendiilor. In locuri vizibile este afisat planul de evacuare al incintei in situatii limita si sunt prevazute stingatoore de incendiu. 9- Dintre masurile generale de protectie impotriva producerii incendiilor

mentionam:interzicerea fumatului in locurile care nu sunt amenajate in acest scop, depozitarea substantelor inflamabile in recipiente speciale, dimensionarea corecta a instalatiilor electrice, asigurarea protectiei la scurtcircuite cu o apararatura adecvata,
26

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

verificarea periodica a legaturilor, a izolatiilor, a aparaturii.Tablourile generale de distributie vor fi inchise si neaccesibile persoanelor neautorizate. 10- Actiunea de stingere sau de localizare a incendiilor se realizeaza concomitant cu protejarea sau cu evacuarea bunurilor folosindu-se stingatoare substanta lichida si cu zapada carbonica. 11- In baza legislatiei este organizata in fiecare intreprindere o comisie tehnica de prevenire si de stingere de a incendiilor care, impreuna cu sefii de compartimente, coordoneaza si asigura instruirea intregului personal incadrat in munca, privind stingerea si mai ales prevenirea incendiilor. 10 - In toate situatiile de accidente intervenite in procesul de exploatare a , echipamentelor si masinilor se va acorda primul ajutor. 11- In cazul arsurilor provacate de foc, se imobilizeaza accidentatul acoperindu-l cu paturi sau alte obiecte de lana care ard greu si astfel se stinge focul. 12 -In toate situatiile de accidente intervenite in procesul de exploatare a echipamentelor si masinilor se va acorda primul ajutor. Echipamentul individual de protectie reprezinta totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant in procesul de munca si constituie un element foarte important in protejarea impotriva factorilor de risc. Echipamentul se acorda obligatoriu si gratuit tuturor salariatilor precum si altor categorii participante la procesul muncii, in conformitate cu Normativul-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie, elaborat de Ministerul Muncii, Solaridatii Sociale si Familiei si aprobat prin Ordinul nr. 225/ 1995. Pe baza acestuia, angajatorul este obligat sa intocmeasca lista interna de dotare cu EIP (echipament individual de protectie) adecvat executarii sarcinilor de munca in conditii de securitate. Prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale se face prin introducerea pe piata si doar prin utilizarea acelor echipamente individuale de protectie care mentin sanatatea si care asigura securitatea utilizatorilor, fara a afecta sanatatea si securitatea altor persoane, animalelor domestice ori bunuri, atunci cand sunt intretinute adecvat si utilizate conform scopului prevazut. Utilizarea EIP este permisa daca: este conform reglementarilor tehnice aplicabile; este corespunzator riscurilor pe care le previne, fara a induce el insusi un risc suplimentar; raspunde conditiilor existente la locul de munca;
27

de incendiu cu

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

tine seama de cerintele ergonomice si de sanatate ale angajatorului; este adaptat conformatiei purtatorului.

28

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

CAP. IX ANEXE
Anexa 1
Semne conventionale. STAS 7145-86

Anexa 2

Instalatie individuala cu pompa de joasa presiune si acumulator hidraulic, ce asigura compensarea pierderilor de ulei din instalatie si, deci mentinerea presiunii normale de lucru.
29

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

Odata cu cresterea presiunii din instalatie, are loc si incarcarea acumulatorului hidraulic A. Pierdrile de ulei din instalatie sunt compensate automat, prin trecerea unei cantitati echivalente de ulei din acumulator in instalatie.

30

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

Anexa

Anexa 4 Dac considerm un sistem hidraulic avnd schema de principiu de mai jos, acesta este format din pomp, motor i echipamentul de comand i reglare (EC).

31

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

Anexa 5- Tipuri de sisteme hidraulice (a deschise; b nchise)

1 motor de antrenare; 2 pomp hidraulic; 3 rezervor; 4 aparatur de distribuie, reglare i control; 5 motor hidraulic;6 organ de execuie.

32

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

Anexa 6

1 rezervor de ulei; 2 motor electric; 3 urub; 4 aib; 5 piuli; 6 capac acionare; 7 garnitur i capac; 8 urub; 9 - aib; 10 - distanier; 11 plac pomp; 12 piuli; 13 aib; 14 roat conductoare; 15 pan paralel; 16 roat condus; 17 - pomp; 18 urub; 19 aib; 20 piuli; 21 racord refulare pomp; 22 urub; 23 capac refulare; 24 instalaie hidraulic; 25 lan

33

Studiul constructiv al motoarelor hidraulice liniare i oscilante

CAP. X BIBLIOGRAFIE
1. Manual mecatronica, clasa a XII-a, editura Delta Puplishing 2. Botan, M. V., Botan, C., Papadache, I., Actionari si automatizari. Manual pentru licee industriale si de matematica-fizica, clasa a XII-a, si scoli profesionale; Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1981; 3. Voicu, M., Szel, P., Ghilezan, R., Utilajul si tehnologia meseriei. Prelucrator prin aschiere, manual pentru clasa a XI-a si a XII-a, Licee industriale cu profil de mecanica si scoli prifesionale; Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1995. 4. Hilohi, Sabina; Aries, Ioana; Ghinea, Doinita, Manual pentru cultura de

specialitate pentru Scoli de Arte si Meserii- domeniul electromecanic; Manual pentru clasa a XI-a; Editura Didactca si Pedagogica, Bucuresti 2006; 5. Electrotehnica Aplicata, Liceul tehnologic, profil tehnic, manual pentru clasa a X-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 2005. 6. Ionescu, Florin; Dumitru, Catrina; Dorin, Alexandru. Mecanica fluidelor si actionari hidraulice si pneumatice pentru subingineri. Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti. 7. INTERNET

34