ARGUMENT

Hidraulica este stiinta care studiaza legile de echilibru si de miscare a fluidelor din
punct de vedere al aplicatiilor in tehnica.
Denumirea de hidraulica provine din cuvintele grecesti hidro-apa si aulos-tub.
Notiunea a fost pusa initial in legatura cu orga de apa(instrument muzical din Grecia
antica)unde caracteristicile sunetelor erau realizate de inaltimea coloanelor de apa.
Hidraulica studiaza in principal lichidele care sunt fluide practic incomparabile ,
ele nu au forma proprie ci sunt perfect plastice la efortul de compresiune. Lichidele in
cantitati mici iau forma sferica , iar in cantitati mari iau forma recipientului, prezentand o
suprafata libera.
Hidraulica are un vast domeniu de aplicabilitate. Apa fiind un element
indispensabil vietii, primele asezari omenesti au fost conditionate de prezenta ei. In timp
au aparut primele lucrari hidrotehnice: diguri, stavilare, apeducte, sisteme de irigatii. Mai
tarziu rezervele mari de apa stranse in lacuri de acumulare sau canale au putut fi utilizate
dupa dorinta pentru irigatii, navigatie, pentru scopuri industriale sau energetice.
Domeniul de aplicabilitate al hidraulicii s-a extins considerabil. La ora actuala nu
exista nici o ramura a tehnicii unde sa nu isi gaseasca aplicabilitate.
Exemple:
- Industria constructoare de masini:in tehnica automobilului, locomotivei,
aviatiei, navale ( vezi anexa 4), in industria usoara si alimentara s-au extins
sistemele hidraulice de comenzi, actionari si automatizari, amortizoare,
suspensii hidraulice etc.
- Transporturi: principiile de functionare ale celor mai multe mijloace de transport
sunt bazate pe legile hidraulicii. Astfel sunt vapoarele si submarinele, avioanele
etc. De asemenea transportul fluidelor in conducte si canale, transportul
hidraulic si pneumatic al diferitelor materiale in suspensie(pulberi, paste, grane).
- Metalurgie: siderurgie, in industria grea, de o importanta deosebita este
problema apei de racire la furnale, laminoare, dispozitive hidraulice de turnare a
metalelor si maselor plastice, echipamente hidraulice ale forjelor si preselor etc.
- Masini hidraulice: reprezinta de asemenea un domeniu vast de aplicabilitate:
turbine hidraulice sau eoliene, turbine de foraj, pompe de diferite tipuri etc.
Tinand seama de costul relativ ridicat al instalatiilor de actionare hidraulica
domeniul de utilizare cu maxima eficienta economica a acestui mod de actionare a
dispozitivelor, il constituie productia de serie mare si de masa. Dar, avand in vedere ca
marea majoritate a masinilor unelte moderne poseda instalatii hidraulice proprii pentru
actionarea miscarilor, care permit racordarea motoarelor pentru actionarea dispozitivelor,
precum si realizarea centralizata a subansamblurilor si ansamblurilor hidraulice
normalizate, ofera posibilitatea utilizarii economice a actionarii hidraulice si in productia
de serie mica si mijlocie. O larga raspandire a capatat utilizarea acestui mod de actionare
in constructia dispozitivelor pentru masini-unelte agregat.
Pana acum am incercat sa arat de ce am fost interesat de alegerea acestei teme,
prin care eu doresc sa prezint mai detaliat unele aspecte interesante ale acestui domeniu,
des intalnit in industrie, pentru o serie de avantaje, care o fac sa fie aleasa pentru
actionarea diferitelor utilaje.

n ultimele decenii piata mondial nregistreaz o crestere a diversificrii

produselor destinate att aplicatiilor industriale ct si cele de cercetare. Simultan cu
diversificarea produselor , o tendint a pietei mondiale este reprezentat de cresterea
performanelor tehnice ale produselor colaborate cu reducerea pretului de cost. O alt
tendint a pietei mondiale este aceea de conservare a mediului ambiant, o component
important a acestui deziderat fiind reducerea consumului de materii prime.
Prin acest proiect am incercat sa caracterizez echipamentele hidraulice prin
prezentarea unei clasificari a motoarelor hidraulice, a modului de functionare, o serie de
avantaje si dezavantaje, a mediului de transmitere a fortelor, precum si unele actiuni
auxiliare care deservesc instalatia hidraulica fara de care aceasta nu ar putea functiona.
Tot in acest proiect am calculat modul de alegere a unui motor si principalele marimi ce
caracterizeaza acest sistem.
Nu in ultimul rand am adus in atentie faptul ca trebuie respectata legislatia in
vigoare privind sanatatea si securitatea la locul de munca precum si prevenirea si
stingerea incendiilor, toate aceste masuri fiind de o importanta majora deoarece au in
vedere siguranta muncitorului cat si a intregului proces tehnologic.

CAPITOLUL I
Acionri hidraulice
2

1.1Principiul de functionare al sistemelor de actionare hidraulica

.
Pentru transmiterea energiei mecanice de la elementul motor la elementul
actionat se foloseste energia hidraulica a unui mediu lichid, sub forma de presiune
hidrodinamica sau hidrostatica. In functie de modul in care se foloseste energia
hidraulica, se disting doua tipuri de sisteme de actionari hidraulice: sisteme de actionare
hidraulica de tip hidrodinamic si sistem de actionare hidraulica de tip hidrostatic.
Sistemele de actionare de tip hidrodinamic au fost folosite pentru prima data la inceputul
secolului al XX-lea la navele militare pentru cuplarea arborelui motorului Diesel cu
arborele elicei, in scopul reducerii turatiei acestuia din urma. Extinderea folosirii acestor
sisteme a fost favorizata de faptul ca indeplinesc doua functii: aceea de cuplare a
arborelui conducator cu cel condus, inlocuind functia ambreiajului mecanic si aceea de
variatie a turatiei arborelui condus, inlocuind functia cutiei de viteze. Principiul de
functionare consta in transformarea energiei mecanice furnizate de arborele motor in
energie cinetica a lichidului si apoi din nou in energie mecanica, actionnd arborele
condus. Folosirea acestui sistem in actionarea masinilor-unelte este limitata din cauza
variatiei considerabile a vitezei la variatia sarcinii, complexitatii sistemelor de reglare si
comanda, greutatii inversarii sensului de miscare, precum si randamentului redus la puteri
mici de actionare.
Sistemele de actionare de tip hidrostatic, folosesc energia potentiala a lichidului de lucru
sub forma de presiune hidrostatica. Acestea corespund mult mai bine cerintelor de
stabilitate a vitezei care se impun masinilor-unelte, conditiilor de reglare, inversare, sunt
mult mai simple din punct de vedere constructiv. Un sistem de actionare hidrostatic se
compune dintr-o pompa si un motor hidraulic de tip volumic, adica dintr-un grup
generator-motor ce modifica starea energetica a lichidului de lucru prin variatiile de
volum cuprins intre organele sale mobile si cele fixe.
In figura 1 este reprezentata schema de principiu a unui sistem de actionare hidrostatic.[1]
.
Acesta este compus din transformatorul-transmitator de energie TR, alcatuit din
doua parti principale: generatorul hidraulic GH, care transforma energia mecanica de la
motorul electric ME in energie potentiala a lichidului, care la rndul lui o transforma in
energie mecanica transmisa organului de lucru (O.L.) al masinii-unelte. Pentru asigurarea
functionarii sistemului de actionare hidraulic conform procesului de prelucrare
programat, el mai este prevazut cu aparatajul de comanda si aparatajul auxiliar.

Fig. 1. Schema unui sistem hidrostatic

Aparatajul de comanda este alcatuit din:
- aparatajul de distributie (distribuitoare rectilinii sau rotative) care asigura
.
. transmiterea lichidului de lucru de la pompa catre toate elementele hidraulice din sistem;
- aparatajul de reglare (supape, regulatoare);
- aparatajul de control (asigura controlul asupra parametrilor de iesire).
Aparatajul auxiliar se compune din:
- rezervoare;
- aparatajul de transport al lichidului de lucru (conducte, racorduri);
- aparataj de filtrare (filtre);
- acumulatoarele.

1.2Aparataj hidraulic de comanda(distribuitoare)

Distribuitoarele au rolul dirijarii circulatiei lichidului pe diferitele circuite ale
instalatiei, in scopul realizarii unor functiuni precum: pornirea-oprirea miscarii,
inversarea sensului de deplasare, trecerea de la o faza de lucru la alta, etc.
Sunt elemente de comutatie (inchid si deschid total trecerea lichidului), cu mai multe
pozitii
si un anumit numar de cai.
Clasificarea ditribuitoarelor se face dupa mai multe criterii:

1.

dupa principiul constructiv si functional, pot fi:

-

cu sertar (circular de translatie, rotativ, si plan)

cu supape;

2.

dupa numarul de pozitii, pot avea:

-

doua,
trei,
mai multe pozitii;

3.

dupa numarul de cai:

-

4.

cu doua, - trei,- patru, sau mai multe cai;

dupa modul de comanda, care poate fi:

manuala ( cu maneta sau pedala),

mecanica (cu arcuri)
electrica (cu electromagneti sau cu motoare),
hidraulica,
pneumatica,
4

pilotata (electrohidraulica).
Distribuitoarele cu sertar circular de translatie sunt cele mai raspandite, datorita
avantajelor:
-Echilibrare hidrostatica axiala si radiala totala
-tehnologicitate ridicata
-simplitate constructiva
-cost redus.
Principiul constructiv si functional, precum si simbolurile conventionale sunt
redate in figura urmatoare:

fig.2.1.1

Ventile de retinere (supape de sens).

Permit trecerea lichidului numai intr-un sens, cu exceptia celor deblocabile care permit
trecerea
si
in
sens
invers.

Principiul constructiv si functional este redat in figura urmatoare, in care :

fig.2.1.2
1- element de inchidere-deschidere a trecerii lichidului;
2- arc de compresiune; 3- corpul supapei; 4- inel de sprijin.
Arcul 2 este dimensionat la o forta mica, necesara doar pentru inchiderea supapei, astfel
incat
cand lichidul circula de la dreapta spre stanga supapa se deschide la o presiune mica
permitand trecerea lichidului (R 0).
In sens invers supapa se inchide automat, blocand trecerea (R= );

fig.2.1.3
La supapele deblocabile deschiderea se realizeaza fortat printr-o comanda externa.la
orificiul x ,lichidul putand sa circule si de la B la A.
Supapele duble deblocabile sunt constructii monobloc, cele doua supape fiind cuplate
intre ele, decuplandu-se astfel reciproc.
Cand lichidul sub presiune vine pe conducta A el comanda deblocarea celeilalte supape
astfel ca acesta poate circula si de la B1 la B, si reciproc.
O aplicatie frecvent intalnita a supapelor de sens duble deblocabile este pentru
mentinerea in repaus a motoarelor hidraulice liniare, atunci cand asupra acestora
actioneaza
forte R destabilizatoare, sau la deplasarea sarcinilor pe verticala.
Ele pot realiza acest lucru deoarece prezinta o etansare mult mai buna decat
distribuitoarele
hidraulice prin care sunt comandate miscarile.
1.3Aparataj hidraulic pentru reglarea debitului
Reglarea debitului Q in circuitele hidraulice este necesara pentru reglarea vitezei v ,
care depinde de debit prin relatiile:
- pentru rotatie: n = Q/V1
V1 este volumul unitar (cilindreea) al motorului rotativ;
- pentru translatie: v = Q/S, in care S este suprafata activa a pistonului motorului liniar.
Principial, se cunosc doua metode de reglare a debitului;
a)reglarea volumica, direct din pompa, utilizand pompe de debit reglabil; metoda are
randament ridicat, dar este scumpa, motiv pentru care se aplica la circuitele de putere
mare;
b) reglarea rezistiva, utilizata la circuitele de puteri mici alimentate de pompe de debit
constant.
1.3.1.Reglarea volumului de debit
Se realizeaza in principiu conform schemei urmatoare

fig.2.2.1.1

P - pompa de debit reglabil;

Sm- Supapa maximala si de siguranta, pentru limitarea presiunii maxime de lucru;
DHS- distribuitor hidraulic cu sertar, pentru inversarea sensului miscarii;
Mh- motor hidraulic.
Debitul Q necesar realizarii vitezei dorite se regleaza din pompa P si acesta intra
integral in motor, supapa maximala Sm avand doar rolul limitarii presiunii in caz de
suprasarcina (supapa de siguranta).
Pompa furnizeaza direct puterea necesara la motor, astfel incat randamentul actionarii
este maxim si cheltuielile de exploatare sunt minime.
Dezavantajul metodei provine din faptul ca pompele de debit reglabil sunt mai scumpe
decat cele de debit constant, astfel incat utilizarea lor se justifica economic numai la
circuitele de putere mare.
In unele aplicatii se pot folosi divizoarele volumice de debit (bazate pe principiile
pompelor
volumice cu mai multe etaje legate in paralel), utile atunci cand de la o singura pompa,
de
regula de debit constant, trebuie alimentate doua motoare simultan.
1.3.2. Reglarea rezistiva a debitului.
Metoda este foarte raspandita si se aplica la circuitele de puteri mici-mijlocii, care
sunt alimentate de pompe de debit constant, si consta in introducerea in circuit a unor
rezistente hidraulice urmand principiile semipuntilor si al puntilor hidraulice.
Un astfel de circuit este reprezentat simplificat in figura, si contine:

fig.2.2.2.1
o pompa de debit constant ( Qo = ct ),
rezistentele hidraulice corespunzatoare supapei maximale ( RHV ), motorului hidraulicRHM
8

o rezistenta reglabila pentru reglarea debitului ( RHR ).

Debitul pompei Qo se inparte in cele doua debite QM si QV in raport invers proportional
cu
rezistentele celor doua circuite, astfel incat putem scrie relatiile:
QO = QM + QV
QM / QV = RHV / RHR + RHM .
Pentru o anumita sarcina la motor RHM =ct. si pentru un anumit reglaj al supapei RHV =
ct,
prin reglarea RHR se obtine reglarea QM, deci a vitezei motorului v = QM / S .
Practic, in vederea reglarii, pot fi utilizate urmatoarele elemente:
- rezistente fixe, atunci cand reglajul se schimba la intervale mari de timp;
- rezistente reglabile (drosele), cand reglajul se schimba frecvent;
- divizoare rezisive de debit, utilizate la alimentarea simultana a doua motoare cu
vitezele
aflate intr-un raport constant.
Dupa forma si caracteristici rezistentele hidraulice pot fi de doua tipuri:
de tip diafragma si tip interstitiu
1.3.3Rezistente hidraulice reglabile (drosele)
Sunt aparate hidraulice in care lichidul este obligat sa treaca printr-o rezistenta locala,
unde datorita Q
vascozitatii
apare o cadere de presiune care determina valoarea debitului
dr k . .S dr . p dr
tranzitat
conform relatiei:
Sectiunea de drosare Sdr poate avea diferite forme in functie de care avem diferite tipuri
de
drosele, reglarea marimii ei realizandu-se prin modificarea cotei h.

Drosel cu crestatura axiala

Drosel cu fanta transversala

10

Drosel cu crestatura circulara

Droselele permit reglarea debitului prin reglarea sectiunii de drosare, dar nu
asigura stabilizarea acestuia la valoarea reglata in cazul variatiei sarcinii la motor,
datorita variatiei caderii de presiune pe drosel cu sarcina.
1.3.4Regulatoare de debit (sau stabilizatoare de viteza).
Sunt aparate hidraulice pentru reglarea debitului care permit reglarea acestuia si asigura
stabilizarea lui la variatiile sarcinii la motor, fiind alcatuite dintr-un drosel de reglare si o
supapa stabilizatoare a caderii de presiune pe draosel.
Dupa modul de legare a celor doua elemente componente, regulatoarele de debit pot
fi:
- cu doua cai, avand in serie cu droselul o supapa normal deschisa (cele mai utilizate);
- cu trei cai, avand in paralel cu droselul o supapa normal inchisa.
a)Regulatoare de debit cu doua cai

fig.2.2.4.1
In figura b este prezentata schema functionala a regulatorului cu doua cai, din care se
observa ca supapa regulatoare S este comandata de caderea de presiune pe droseul Dr,
astfel
incat rezistenta supapei compenseaza variatia rezistentei motorului mentinand astfel
constanta caderea de presiune pe drosel, deci si debitul.
In figura c este prezentat simbolul conventional simplificat al regularorului de debit cu
doua cai, la unele regulatoare droselul functionand si ca o supapa de sens permitand
trecerea
libera a lichidului in sens invers.
Regulatoarele de debit cu doua cai pot fi montate in atat pe circuitul de intrare cat si pe
cel
de iesire din motor.
b)Regulatoare de debit cu trei cai.
Sunt alcatuite dintr-un drosel de reglare Dr si o supapa regulatoare S de tip normal
inchisa
legata in paralel cu droselul, conform figurii alaturate.

11

fig.2.2.4.2
Prin cel de al treilea orificiu supapa deverseaza permanent o cantitate de lichid la
rezervor,
astfel incat randamentul regulatoarelor cu trei cai este mai redus decat al celor cu doua
cai.
Regulatorul cu trei cai se poate monta numai pe circuitul de intrare in motor, iar pentru a
functiona corect, el trebuie alimentat la debit constant (conditie mai greu de indeplinit),
avand in consecinta o utilizare mai redusa .
Figura c prezinta simbolurile conventionale ale regulatoarelor cu trei cai.
2. Aparataj hidraulic pentru reglarea presiunii (supape)
Supapele sunt aparate hidraulice utilizate in scopul controlului presiunii in circuitele
hidraulice.
Clasificare.
- Dupa functia specifica indeplinita, ele pot fi clasificate in urmatoarele grupe
principale:
-supape pentru limitarea presiunii (de siguranta);
- supape de reducere a prsiunii;
- supape de comutatie; etc.
- Dupa pozitia normala, pot fi : - normal inchise; normal deschise.
- Dupa modul de comanda, acesta poate fi interna sau externa, directa sau pilotata.
(la puteri
mari).
2.1. Supape pentru limitarea presiunii.
Principiul constructiv si functional este redat in figura alaturata, in care:

fig.2.3.1
1 corpul supapei, prevazut cu orificii de racordare de un anumit Dn;

12

2 scaunul supapei, putand avea diferite forme:

a- tronconic fara ghidare;
b- tronconic cu ghidare (pentru evitarea vibratiilor transversale);
c- sferic;
d- plan;
3- element de inchidere-deschidere a sectiunii de trecere a lichidului;
4- arc de compresiune (constant sau reglabil);
5- capac de inchidere.
Supapele de limitare a presiunii sunt supape normal inchise, cu comanda interna directa
(a), sau cu comanda pilotata (b si in figura).

fig2.3.2
O supapa pilotata se compune din supapa principala, de Dn mare, si o supapa
pilot, de Dn mic, care comanda hidraulic supapa principala, cu urmatoarele avantaje fata
de comanda directa:
- arc principal de dimensiuni reduse;
- reglare usoara si comoda;
- gabarit redus;
- dinamica superioara.
Supapele de limitare a presiunii se monteaza intotdeauna imediat dupa ponpele volumice
pentru protectia acestora si a intregului circuit.
2.2.Supape de reducere a presiunii. Se utilizeaza in scopul alimentarii dintr-un
circuit
principal de presiune variabila a unui circuit secundar la presiune constanta .
Ele sunt supape normal deschise, cu comanda directa sau pilotata realizata din circuitul
de
iesire, cu drenare dx externa.

fig2.3.3
2.3.Supape de comutatie. Se utilizeaza in scopul comutarii circuitelor la o
comanda externa, indeplinind functii de comanda, ca si dstribuitoarele hidraulice.
13

Dupa tipul comutarii, pot fi :

- supape de conectare; sunt supape normal inchise care la o comanda externa
conecteaza
circuitele;
- supape de deconectare; sunt supape normal deschise care la o comanda exterioara
deconecteaza circuitele.
Ambele tipuri pot fi cu comanda directa (a), sau cu comanda pilotata (b); cu sau fara
supapa
de sens.

fig.2.3.4

Comanda externa se aplica la orificiul pc.

Supapele de comutatie sunt frecvent utilizate ca supape de succesiune a fazelor unui ciclu
de lucru automat.
2.4 Ventile care influenteaza debitul si presiunea
Sunt aparate hidraulice evoluate care cumuleaza functia de comanda cu cea de
reglare.
In principiu ele sunt distribuitoare cu comanda pilotata electrohidraulica, comanda
primara fiind realizata cu electromagneti proportionali ( care dezvolta o forta
proportionala cu curentul de comanda )- diferentiali (care lucreaza in opozitie ),
permitand astfel reglarea continua a pozitiei sertarului si deci reglarea continua a
debitului.
Ele poarta denumirea de distribuitoare proportionale sau de servovalve
electrohidraulice .

14

fig.2.4.1
Simbol conventional servovalva

fig.2.4.2
Servovalva electrohidraulica

CAPITOLUL II
Transmisii hidraulice
.

1. Generaliti

Transmisiile hidraulice sunt masini care realizeaza o conversie energetica dubla:

o conversie mecano-hidraulica si o conversie hidro-mecanica. Ele sunt de doua tipuri:
-hidrodinamice (cuplaje centrifugale);
-volumice (hidrostatice).
15

Transmisiile hidraulice cu masini volumice se clasifica dupa:

-presiunea de lucru, in:
-transmisii hidraulice de inalta presiune;
-transmisii hidraulice de joasa presiune.
-modul de reglare n :
-transmisii cu masini hidraulice cu debit variabil;
-transmisii cu masini hidraulice cu debit constant.
Transmisia centrifugala clasica (fig.1) este alcatuita dintr-o pompa centrifuga P si
o turbina tip Francis T, care asigura transmiterea energiei mecanice de la arborele motor
la arborele condus cu sau fara modificarea turatiei arborelui condus. Cuplajele
centrifugale joaca dublul rol de abreiaj si de cutie de viteze dintr-o transmisie mecanica.
Randamentul lor este situat in jurul valorii de 0,7, motiv de a nu fi folosite ca transmisii
la distanta.
O varianta compacta, des intalnita in practica, este schitata in fig.2. Volumul de
lucru este de forma toroidala, sectiunea transversala a torului fiind impartita intre
elementele mobile si statice; cele mobile-considerate pompe (intrari) sau turbine (iesiri),
cele statice-statoare. Toate elementele sunt incadrate intr-o carcasa comuna cu o singura
zona de etansare. Rotorul pompei centrifuge 2 este cuplat cu axul 1, iar rotorul turbinei
hidraulice 3 este fixat pe arborele condus 7. Pompa si turbina sunt centrifugale. O pompa
de alimentare furnizeaza lichidul de lucru cuplajului prin canalul 5, de unde prin camera
de umplere, fluidul trece prin orificiul 8 in aspiratia pompei. Surplusul de lichid de lucru
este evacuat din interiorul cuplajului prin orificiul 4 si va fi aspirat de pompa prin flansa
6. In ansamblul pompa-turbina-stator, energia cinetica a pompei in miscare de rotatie cu
viteza unghiulara 1 se transfera lichidului de lucru, care datorita actiunii fortelor
centrifuge este antrenat de-a lungul suprafetei toroidale spre exterior. Ciocnind paletele
turbinei, particula de fluid coboara de-alungul suprafetei toroidale spre raza interioara a
torului, transferand energia turbinei care se va roti cu o viteza unghiulara 2. Intre
intrarea in cuplaj si pompa, lichidul de lucru trece printru-un racitor care preia caldura
degajata prin frecari.

2. Construcia i principiul de funcionare

In fata rotorului pompei P se afla rotorul turbinei T, piese fara legatura mecanica.
Rotorul pompei actionat de arborele motor, aspira lichidul de lucru si transfera energia
mecanica de la arborele motor in energia mecanica la arborele condus. Circulatia uleiului
este continua, pe traseul 1P-2P-1T-2T. Cuplajele centrifugale permit reglarea turatiei
16

arborelui condus prin modificarea cantitatii de fluid de lucru sau prin acoperirea partiala a
canalelor dintre paleti. Sunt folosite in unul din scopurile: cuplarea arborilor (cuplaje);
modificarea turatiilor (reductoare); inversarea sensului de rotatie (reductoare
inversoare).
Dupa forma paletilor rotorului, cuplajele hidraulice pot fi:
- cu paletura normala, la care paletii sunt plani si radiali;
- cu paletura speciala cu dubla curbura.
Dupa modul de modificare a turatiei arborelui condus:
- cuplaje cu reglarea cantitatii de lichid care intra in circulatie;
- cuplaje la care se regleaza numarul orificiilor de introductie.

3. Performane i domeni de utilizare

Transmisiile hidraulice prezinta urmatoarele avantaje:
- realizeaza cuplarea elastica a arborilor astfel incat vibratiile si socurile din
arborele conducator nu se mai transmit arborelui condus;
- fac posibila cuplarea si decuplarea rapida a arborilor;
- elimina zgomotul si vibratiile caracteristice reductoarelor mecanice;
- regleaza automat regimul de functionare al motorului principal fata de
consumator;
- dau posibilitatea inversarii rapide a sensului de rotatie.
Dezavantajele acestor transmisii constau in:
- randament relativ scazut (0,9-0,95) pentru dimensiuni gabaritice mari la puteri
mari;
- necesita prezenta unei instalatii de racire a lichidului de lucru.
4 Reductoare i amplificatoare de turaie
Sunt utilizate pentru reducerea sau amplificarea turatiei la iesire si de aceea se mai
intalnesc si sub denumirea de transformatoare hidrodinamice. La reductoare, intre
cele doua rotoare se introduce un dispozitiv de dirijare. Relativ la pozitia paletilor
rotoarelor, dispozitivul de dirijare poate fi amplasat sus, lateral,sau jos. Functie de
pozitia elementelor componente in ansamblul reductorului, pot fi intalnite variante
din fig.8. Astfel, fig.8(a) prezinta un reductor cu actionare directa, fig.8(b) unul cu
actionare inversa iar in fig.8(c) este schematizat un reductor cu mai multe trepte de
turbina.

17

Considerand o sectiune desfasurata pe suprafata medie a profilelor, se vor pune in

evidenta triunghiurile de viteze la nivelul dispozitivului de dirijare. La reductoare, fig.9,
unghiul de inclinare a profilului este ales de asa natura incat componenta de transport a
vitezei la intrarea in turbina 1T sa fie mai mica decat componenta de transport 2P de la
iesirea din pompa (viteza periferica din pompa), lucru care se poate observa daca se
reprezinta triunghiurile de viteze suprapuse (fig.10). In acest caz deci: C2P=C1T si u2<u1. In
cazul amplificatoarelor de turatie, orientarea paletilor dispozitivului de dirijare arata ca in
fig.11. In fig.12 sunt prezentate triunghiurile de viteze suprapuse. Deoarece lichidul trece
prin aparatul de dirijare, el trebuie sa preia un moment a carui valoare se deduce din
echilibrul dinamic al cuplajului. Ecuatia momentelor in regimul dinamic stabil este :
M1+MP=M2

(29)

18

Din (29) se observa ca daca se neglijeaza frecarile, momentul M2 este mai mare
decat M1 chiar cu valoarea MP a momentului ce se transmite prin aparatul de dirijare la
postament. Drept urmare, viteza unghiulara a arborelui condus va fi mai mica decat
viteza unghiulara a arborelui conducator:

P2
M
2=

2;

P1
M1
2 =

cum insa: M2>M1, iar P2= P1, deci P2<P1 si de aici rezulta

(30)

2< 1.

Rapoartele de transmitere ce se pot realiza cu aceste reductoare pot atinge valori

oricat de mari la randamente ce variaza intre 0,8 si 0,9. In afara modificarii momentului si
a turatiei, reductoarele pot realiza in diverse scheme si schimbarea sensului de rotatie a
arborelui condus, numindu-se reductoare-inversoare de turatie. La reductoareleinversoare de turatie, paleatura dispozitivului de dirijare este intoarsa, ca in reprezentarea
din fig.13.

Caracteristica externa a cuplajului reductor da variatia marimilor M1,M2,P1,P2 si functie

de turatia la arborele condus n2, in conditiile in care turatia n1 a arborelui conducator este
constanta (fig.14). Scaderea turatiei n2 face ca momentul M2 sa creasca. Variatia
momentului M1 cu turatia n2 depinde de dispunerea dispozitivelor de dirijare precum si de
geometria paletilor pompei si turbinei. Momentul nominal al cuplajului se adopta la o
valoare corespunzatoare randamentului maxim.
La regimuri partiale, de exemplu i=0,6 deci =0,6 si prin urmare, 40% din
puterea transmisa prin cuplaj se pierde prin degajare de caldura (se incalzeste uleiul).
Cuplajele pot lucra in regim continuu in conditiile in care pot asigura evacuarea caldurii
acumulate ca urmare a pierderilor de energie. In acest sens, se deosebesc doua tipuri de
transmisii:

19

-de mica putere. Functioneaza la momente apropiate de cel nominal, cu pierderi

de energie mici care corespund unui randament de aproximativ 95%. Puterea disipata are
valori mici, cca 25% si se transmite mediului exterior prin convectie (prin contactul
cuplajului cu aerul);
-de mare putere. Chiar daca randamentul lor este bun, 25% din putere inseamna
mult. In acest caz se adopta sisteme de racire care preiau cu ajutorul unei pompe un
anumit debit de ulei, racirea lui si reintoarcerea in circuit. Acest tip de cuplaj poate lucra
in regim de frana hidrodinamica. Un caz tipic este cel al franei Froude din fig.15.

La franare momentul transmis are valoare maxima, i=0 si =0, ceea ce

inseamna ca intreaga putere se disipa prin caldura. Din aceasta cauza toate franele
Froudev sunt prevazute cu circuite speciale de racire. Prin antrenarea cuplajului (franei)
se genereaza circulatia de debite care duce la aparitia unui cuplu rezistent corespunzator
punctului de functionare. Cuplajul este prevazut cu doua randuri de paleti la rotor pentru
anularea componentelor axiale, care vor fi astfel preluate de carcasa si nu de catre arbore.

CAPITOLUL III
Norme tehnice de securitatea muncii
Prevenirea si stingerea incendiilor in domeniul hidraulic
20

In cadrul actionarilor hidraulice trebuie respectate o serie de norme tehnice de sanatate si

securitate a muncii, precum si prevenirea si stingerea incendiilor:
1- La prelucrarile anadomecanice se folosesc substante care unele sunt toxice.
Aceste substante lichide trebuie manevrate cu atentie, folosindu-se manusi de
cauciuc si ochelari de protectie.
2- Inainte de prelucrarea propiu-zisa a pieselor se va verifica amanuntit reglajul
masinii; acest lucru este deasemenea obligatoriu dupa orice intrerupere mai
indelungata a lucrului.
3- Supravegerea functionarii acestor masini va fi incredintata personalului special
instruit in acest scop.
4- La constatarea unor eventuale dereglari in functionarea masinii-unelte aceasta se
va opri imediat, anuntandu-se persoana care a efectuat reglajul masinii; in nici un
caz cel care deserveste masina nu va interveni pentru depistarea defectului sau
pentru refacerea reglajului.
5- In unele situatii, pornind de la faptul ca unele masini de copiat lucreaza, dupa un
ciclu automat, muncitorului i se incredinteaza pentru supraveghere mai multe
asemenea masini (2-3). Desi masinile sunt dotate cu sisteme de oprire automata,
la sfarsitul prelucrarii, este necesar ca si cel care le supravegheaza sa treaca
periodic pe la toate aceste masini si sa se convinga ca prelucrarea continua sa
decurga normal.
6- Temperatura din interiorul atelierului trebuie sa fie optima pentru desfasurarea
activitatii( temteratura ridicata micsoreaza atentia si perceptia, iar cea scazuta
micsoreaza mobilitatea lucratorilor).
7- Curatirea aerului de gaze, praf si aburi prin ventilatie.
8- In toate locurile de munca este asigurata in mod special si protectia impotriva
incendiilor. In locuri vizibile este afisat planul de evacuare al incintei in situatii
limita si sunt prevazute stingatoore de incendiu.
9- Dintre masurile generale de protectie impotriva producerii incendiilor
mentionam:interzicerea fumatului in locurile care nu sunt amenajate in acest scop,
depozitarea substantelor inflamabile in recipiente speciale, dimensionarea corecta
a instalatiilor electrice, asigurarea protectiei la scurtcircuite cu o apararatura
adecvata, verificarea periodica a legaturilor, a izolatiilor, a aparaturii.Tablourile
generale de distributie vor fi inchise si neaccesibile persoanelor neautorizate.
10- Actiunea de stingere sau de localizare a incendiilor se realizeaza concomitant cu
protejarea sau cu evacuarea bunurilor folosindu-se stingatoare de incendiu cu
substanta lichida si cu zapada carbonica.
11- In baza legislatiei este organizata in fiecare intreprindere o comisie tehnica de
prevenire si de stingere de a incendiilor care, impreuna cu sefii de compartimente,
coordoneaza si asigura instruirea intregului personal incadrat in munca, privind
stingerea si mai ales prevenirea incendiilor.
10 - In toate situatiile de accidente intervenite in procesul de exploatare a ,
echipamentelor si masinilor se va acorda primul ajutor.
11- In cazul arsurilor provacate de foc, se imobilizeaza accidentatul acoperindu-l cu
paturi sau alte obiecte de lana care ard greu si astfel se stinge focul.
12 -In toate situatiile de accidente intervenite in procesul de exploatare a

21

echipamentelor si masinilor se va acorda primul ajutor.

Echipamentul individual de protectie reprezinta totalitatea mijloacelor cu care este
dotat fiecare participant in procesul de munca si constituie un element foarte important in
protejarea impotriva factorilor de risc.
Echipamentul se acorda obligatoriu si gratuit tuturor salariatilor precum si altor
categorii participante la procesul muncii, in conformitate cu Normativul-cadru de
acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie, elaborat de Ministerul
Muncii, Solaridatii Sociale si Familiei si aprobat prin Ordinul nr. 225/ 1995. Pe baza
acestuia, angajatorul este obligat sa intocmeasca lista interna de dotare cu EIP
(echipament individual de protectie) adecvat executarii sarcinilor de munca in conditii de
securitate.
Prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale se face prin introducerea
pe piata si doar prin utilizarea acelor echipamente individuale de protectie care mentin
sanatatea si care asigura securitatea utilizatorilor, fara a afecta sanatatea si securitatea
altor persoane, animalelor domestice ori bunuri, atunci cand sunt intretinute adecvat si
utilizate conform scopului prevazut.
Utilizarea EIP este permisa daca:
- este conform reglementarilor tehnice aplicabile;
- este corespunzator riscurilor pe care le previne, fara a induce el insusi un risc
suplimentar;
- raspunde conditiilor existente la locul de munca;
- tine seama de cerintele ergonomice si de sanatate ale angajatorului;
- este adaptat conformatiei purtatorului.

BIBLOGRAFIE :

22

1. Ionescu, Florin; Dumitru, Catrina; Dorin, Alexandru. Mecanica fluidelor si

actionari hidraulice si pneumatice pentru subingineri. Editura Didactica si
Pedagogica Bucuresti.
2. Botan, M. V., Botan, C., Papadache, I., Actionari si automatizari. Manual
pentru licee industriale si de matematica-fizica, clasa a XII-a, si scoli profesionale;
Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1981;
3. Manual mecatronica, clasa a XII-a, editura Delta Puplishing
4. INTERNETUL.

23