MOTOARE HIDRAUICE

1. Motoare hidraulice liniare

1.1. Generalitati
Motoarele hidraulice liniare au ca element activ unul sau mai multe pistoane care
se deplaseaza in interiorul cilindrilor de lucru. Acestea (denumite generic cilindri
hidraulici) prezinta avantaje importante, in special la utilizarea lor la servosistemele
hidraulice de reglare automata, intre care se pot mentiona:
legarea servomotorului la sarcina asigura realizarea unor sisteme rigide fara jocuri;
viteze mari de raspuns;
simplitate constructiva datorata absentei transformatoarelor mecanice ale miscarii;
fiabilitate mare;
racordare usoara a aparaturii de masura, control si reglaj.
La bordul navei motoarele hidraulice liniare sunt folosite la actionarea capacelor
mecanice ale gurilor de magazii, a portilor de bordaj si a rampelor de incarcare. Uzual,
diametrele cilindrilor sunt cuprinse intre 125 si 300 mm, curseleintre 1400 si 4300 mm,
fortele de impingere intre 300 si 1736 kN iar fortele axiale intre 160 si 1100 kN.
1.2. Calculul motoarelor hodaulice liniare
Calculul motoarelor hidraulice liniare comporta doua aspecte:
unul cinematic cu rol de a stabili corelatia dintre viteza si debitul de ulei;
unul dinamic ce leaga fortele care apar in sistem de presiunea de lucru.
a. Calculul dinamic
Se considera schema de calcul din fig. 1.2.1. Se presupune cazul unui motor
hidrulic liniar al carui pison are diametrul D. Pe tija pistonului de diametru d este cuplata
sarcina S. Motorul este alimentat cu ulei al carui debit este Q. Fie p
1
si respectiv p
2
presiunile de pe cele dou fete active ale pistonului. La cursa de a stanga la dreapta, pe fata
din stanga a pistonului se dezvolta o forta activa axiala F
a
. Forta necesara deplasarii
sarcinii S este F
S
. Fie F
fi
, F
fe
respectiv F
fx
forte rezistente de frecare interioara, exterioare
si cea corespunzatoare sarcinii S. Clculul dinamic pleaca de la considerarea ecuatiei de
echilibru a fortelor din motorul hidraulic liniar:

N
i
ri a
F F
1
(1)
unde F
ri
reprezinta cele i forte rezistente. Forta activa F
a
poate fi scrisa sub forma :

p A F
a

(2)
unde
4
2
D
A

la cursa pistonului de la stanga la dreapta si

,
_

2
2 2
1
4 D
d D
A

1
pentru cursa inversa. p in ecuatia (2) reprezinta diferenta dintre presinile de pe cele doua
fete ale pistonului:

p = p
1
p
2
(3)
fig. 1.2.1 Schema de calcul a motorului hidraulic liniar
Fortele rezistente introduse prin suma

N
i
ri
F
1
pot fi definite mai jos:

+ + + + +

S rf S i fS fe fi
N
i
ri
F F F F F F F F
1
(4)
unde F
rf
reprezinta fortele rezistente de frecare, iar F
i
este forta de inertie exprimata sub
forma produsului dintre masa ansamblului piston sarcina si acceleratie:

( )
..
x m m F
p S i
+
(5)
in care m
S
reprezinta masa sarcinii, iar m
p
masa pistonului.
Fortele de frecare interna si respectiv externa F
f i,e
se calculeaza diferit in functie de tipul
etansarii utilizate. Daca spre exemplu, motorul hidraulic liniar este echipat cu etasari
dinamice , atunci:
Dbpf F
e fi

, (6)
unde D reprezinta perimetrul cercului pe care se face etansarea, b este latimea efectiva
pe care se face etansarea, p este resiunea pe etansare iar f reprezinta coeficientul de
frecare. Reconsiderand ecuatia (1) de echilibru a fortelor, se poate scrie:

+
r S a
F F F
de unde
mec a
a
rf
a S
F
F
F
F F

,
_

1
(7)
in care
mec
reprezinta randamentul mecanic al motorului liniar.
b. Calculul cinematic
Fie v viteza de deplasare a pistonului. Se presupune ca motorul este alimentat cu
debitul de ulei Q egal cu debitul pompei Q
p
, ceea ce inseamna a se admite ca pe instalatia
hidraulica de la pompa la motor nu au loc pierderi de debitprin neetanseitati. Se
presupune insa faptul ca in motorul hidraulic liniar exista pierdeile:
Q = Q
i
+ Q
e
(8)
Aceste pierderi se produc la nivelul neetanseitatilor interioare (Q
i
) si respectv exterioare
(Q
e
). Se pleaca de la ecuatia de blant a debitelor:
2
Q
p
= Q +Q (9)
Care, pusa sub o forma convenabil aleasa, leaga debitele din motor si pompa prin
randamentul volumic:
v p
p
p
Q
Q
Q
Q Q

,
_

1
(10)
unde
v
reprezinta randamentul volumic al motorului.
Calculul cinematic se face pe baza unui
v
recomandat de literature, fie pe baza
unui calcul exat al lui Q. In continuare este prezentata o procedua de calcul pe baza
integrarii ecuatiilor de miscare Navier Stokes. Fie schema de calcul prezentata in fig.
1.2.2, in care se considera ansamblul piston cilindru supus actiunilor presiunii p
1
si
respectiv p
2
de pe cele doua fete ale pistonului aflat in miscare rectilinie cu viteza v
p
, asa
cum se arata in fig. 1.2.2.a. Se presupune ca diametrul cilindrului este D si ca lungimea
pistonului este b. Fie jocul radial infinit mic dintre piston si cilindru.
Pentru formularea modelului matematic de calcul, se desfasoara spatiul inelar
cuprins intre cilindru si piston, raporandu se ansamblul de placi paralele rezultat prin
desfasurare la sistemul mobil de axe de coordonate xOy solidar cu pistonul, asa cum se
arata in figura 1.2.2.b. Se noteaza cu v
x
viteza de deplasare a particulei de fluid dintre
piston si cilindru. Se considera ecuatiile tridimensionale de bilant a impulsului Navier
Stokes, care scrise in forma de mai jos descriu miscarea in regim stationar a fluidului
vascos intre placile paralele amplasate la distanta relativa .

'

0
1
1
1
2
2
z
p
g
y
p
y
v
v
x
p
x

(11)
unde p, g si v sunt denstatea, acceleratia gravitationala si vascozitatea cinematica a
uleiului. Se considera numai ecuatia corespunzatoare axei x, ca fiind directia dupa care
are loc miscarea fluidului. Avand in vedere fig 1.2.2.c, gradientul presiunii de-a lungul
axei x pote fi exprimat ca fiind:
b
p p
b
p p
x
p
2 1 1 2

Avand in vedere (3), gradientul presiunii din membrul stang al primei ecuatii din (1)
devine:
. const
b
p
x
p

Eliminand acum densitatea din prima ecuatie, se obtine ecuatia:

x
p
y
v
x

1
2
2
(13)
Integrand de doua ori in raport cu y se obtine solutia:
3
2 1
2
2
1
C y C y
x
p
v
x
+ +

(14)
in care, pentru simplificarea scrierii, se face notatia v
x
v. Constantel de integrare C
1
si
C
2
din expresia slutiei se determina din conditiile la limita de ma jos:

'

0
0
v y
v v y
p

(15)
Introducand setul de valori (15) in ecuatia (14) se obtine solutia:
p
p
v C
v
x
p
C

2 1
;
2
1

(16)
care introdusa fiind ma departe in (14), conduce la:
p
p
v y
v
y
x
p
y
x
p
v +

2
1
2
1
2
(17)
sau, sub alta forma , la:
( )
,
_

y
v y y
x
p
v
p
1 |
2
1
(18)
Fie dQ debitul elementar de ulei scurs prin fanta radiala dintre piston si cilindru exprimat
ca:
dQ = Dv(y)dy (19)
Scaparile totale de debit se calculeaza prin integrarea ecuatiei (19):

0 0
) ( dy y v D dQ Q
(20)
Considerand pentru v(y) forma (18), integrala din membrul drept al ecuatiei (20) devine:
2 6 2
1
) (
3
0

p
v
b
p
dy y v t

(21)
Cu aceasta, scaparile totale de debit pot fi puse sub forma:
1
]
1

2 12
3

p
v
b
p
D Q
(22)
Semnul plus in paranteza patrata se considera pentru cazul cand pistonul se deplaseaza in
sensul in care are loc curgerea. Atunci cand pistonul este in repaus, deci cand v
p
= 0, (22)
devine:

b
p
D Q

12
3

(23)
Atunci cand se analizeaza curgerea prin fante plane, D se inlocuieste cu L. In acet caz,
forta de frecare vascoasa care apare intre cilindru si piston este:
dy
dv
Db Db F
f

(24)
unde:
( )

1
2
2
1
p
v y
b
p
v t

(25)
si de unde:
4
( )
1
]
1

p
f
v
y
b
p
Db F 2
2
1
(26)
Forta maxima de frecare se obtine la valoarea jocului radial nul, deci pentru y = 0:
1
]
1

p
y f
v
b
p
Db F
2
1
|
0 max
(27)
Cele stabilite anterior s-au referit la situatia in care pistonul este concentric cu cilindru.
In cazul real al montajului excentric prezentat in fig. 1.2.3, scaparile de debit pot fi puse
sub forma:

b
p dL
dQ

12
3

unde d
R R
dL
2
2 1
+
(28)
unde este jocul radial relativ dintre piston si cilindru. Din fig. 1.2.3 se observa ca:
= R
2
cos + e cos R
1
cum insa deplasarile sunt mici, cos 1 si deci:
= R
2
R
1
+e cos
Cu aceste precizari, expresia scaparilor elementare de debit devine:

d R e R
b
p R R
dQ
3
1 2
2 1
) cos cos (
12 2
+
+

de unde facand notatia:j = = R

2
R
1

si integrand, se obtine:

,
_

2
2 3 2
0
2
3
1
12 j
e
b
pj D
dQ Q

fig. 1.2.3
Daca j = e se obtine Q = 2,5Q
c
unde Q
c
reprezinta pierderea de debit obtinuta in
cazul in care e = 0. Se observa decica atunci cand suprafetele cilindrice sunt montate cu o
xcentricitate relative , scaparile de debit cresc in valoare, putand determina anularea
jocului intr o parte, ruperea filmului de ulei si deci aparitia unor uzuri pronuntate.

CALCULUL MOTORULUI HIDRAULIC LINIAR
5
5.1. DESCRIEREA MOTOARELOR HIDRAULICE LINIARE
a) b)
c) d)
Figura 5.1 Schema tridimensional a cilindrului hidraulic si o seciunea acestuia
5.1.1. Definiia cilindrului hidrauic
Cilindrii hidraulici (motoarele hidraulice liniare sau hidromotoare liniare) sunt
organe hidraulice de execuie care recepionnd energia hidrostatic produs de o pomp
volumic (presiune x debit) o transform n energie mecanic de translaie (for x vitez)
pe care o transmite mecanismelor acionate.

[14]
5.1.2. Clasificarea cilindrilor hidrauici
n funcie de numrul direciilor n care cilindrul efectueaz deplasarea sub
aciunea energiei hidrostatice, presum i construcia organului motor (piston, plonjer
simplu sau dublu), motoarele hidraulice liniare se pot clasifica n: [14]
1. Cilindri cu simpl aciune:
Cu piston (figura 5.2. a i b);
Cu plunjer (figura 5.2. f);
Telescopic (figura 5.2. i);
6
2. Cilindri cu dubl aciune, cu piston:
Cu tij unilateral (figura 5.2. c i d);
Cu tij bilateral (figura 5.2. e);
Cilindri tandem n paralel (figura 5.2. g);
Cilindri tandem n se serie (figura 5.2. h).
a) b) c)
d) e)
f) g)
h) i)
Figura 5.2. Tipuri de hidromotoare liniare
Cilindrul cu piston este prezentat n figura 5.3.[1] [16]
Figura 5.3 Cilindrul hidraulic
5.2. CALCULUL MOTORULUI HIDRAULIC LINIAR. EXEMPLU
7
5.2.1. Date iniiale
Considerm c se cunosc urmtoarele:
1. Fora util necesar n fiecare cilindru (avand in vedere ca un cilindru trebuie
sa poat prelua i sarcina celuilalt n cazul unei avarii): [16]
2. Presiunea nominal a pompei din instalaie:

3. Presiunea de acionare a cilindrilor (datorat pierderilor de presiune):
4. Factor dimensional: [8]
Se adopt:
5. Debitul nominal al pompei de alimentare:
6. Debitul la care lucreaz cilindrul avnd n vedere pierderile hidraulice:
7. Randamentul mecanic al cilindrului:

[14]
8. Randamentul volumic al cilindrului: [14]
8
9. Materialul de construcia al cilindrului, tijei i pistonului: oel forjat.

[9]
10. Rezistena la rupere a materialului:
11. Limita de elasticitate a materialului:
12. Rezistena admisibil:
13. Modulul de elasticitate a materialului:
14. Densitatea materialului:
15. Presiunea minim de demarare:

[8]
Se adopt:
16. Timpul de demarare al cilindrului: [12]
17. Timpil de rotire al echei de la -35
o
la +35
o
: [12]
18. Lungimea estimat a tijei:

[16]
9
19. Lungimea estimat a pistonului: [16]
20. Coeficientul de siguran al rezistenei admisibile: [17]
21. Coeficient de majorare a grosimii peretelui: [17]
22. Coeficient ce ine seama de posibilitatea creterii presiunii: [17]
23. Coeficientul de sigurana funcie de material i destinaia cilindrului: [17]
Se adopt:
24. Coeficientul ce ine seama de variaia seciunii transversale a cilindrului: [17]
25. Distana estimat dintre reazeme: [17]
26. Coeficientul tipului de reazeme ale cilindrului: [17]
5.2.2. Dimensionarea preliminar
Diametrul interior al cilindrului, necesar pentru dezvoltarea forei utile F
u
a este:
[14]
10
Diametrul tijei pistonului: [14]
Suprafaa de lucru a pistonului: [8]
Grosimea peretelui cilindrului: [8]
Diametrul exterior al cilindrului: [17]
Cursa pistonului se determin pe baza regulii de registru care spune ca delasarea
echei trebuie s fie de 35
o
n ambele sensuri
[5]
, deci o deplasare total de 70
o
, cu relaia:
[11]
unde: m distana fa de axul arborelui de crm
11
Dac se adopt valoarea de 1,4 distana devine:
Volumul total al cilindrului pentru cursa calculat anterior este:
5.2.3. Recalcularea debitului funcie de dimensiunile cilindrului
Vitezele de lucru ale fluidului: [17]
Debitul de lucru al cilindrului: [17]
12
Debitul necesar pentru realizarea timpului de rotire a echei cu o singur pomp i
doi cilindri este: [17]
Se impune ca Q
r
> Qt
25
, condiie care este ndeplinit, instalaia putnd funciona
n condiii normale din punct de vedere al timpului de rotire al echei.
5.2.4. ncrcarea cilindrului hidraulic
ncrcarea motorului hidraulic de acionare este dat de relaia: [8
n care: F
u
fora util, dat prin datele iniiale;
F
f
este rezultanta forelor de frecare.
fc
F
este suma forelor de frecare datorate elementelor de etanare i a
celorlalte subansambluri n micare relativ;
fe
F
este suma forelor de frecare ale elementelor de conducere a organului de
execuie (ghidaje, lagre, etc.). Aceasta se determin n funcie de soluia tehnologic
adoptat (varianta constructiv a ghidajelor, mecanismele de conducere, etc.)
13
G
1
este datorat componentei axiale a forei de greutate G a organului de
lucru, se calculeaz numai n cazul amplasrii nclinate a acestuia.
F
c
este fora datorat contrapresiunii din camera pasiv a hidromotorului
liniar este:
F
i
este rezistena datorat forelor de inerie produse de masele n micare ce
compun sistemul este:
n care:
m
t
masa tijei
m
p
masa pistonului
n cazul micrii rectilinii alternative a organelor de execuie, variaia vitezei n
perioada de demarare sau de oprire se fac dup o curb parabolic, aa c:
14
ncrcarea cilindrului hidraulic:
5.2.5. Diagrama de ncrcare a hidromotorului liniar
n baza forelor rezistent corespunztoare fiecrei faze a ciclului tehnologic de
lucru, se va reprezenta grafic ncrcarea hidromotorului liniar n timpul unui ciclu, ca n
figura 5.3. [8]
Figura 5.3.
5.2.6. Determinarea presiunii din hidromotor
Presiunea maxim de alimentare a hidromotorului n regim permanent: [8]
15
5.2.7. Determinarea forei admisibile de explatare
Modulul de inerie a seciunii transversale a cilindrului: [17]
Fora admisibil este:
5.2.8. Puterea hidraulic consumat pentru dezvoltarea forei utile [14]
5.2.9. Materiale i recomandri tehnologice
Cilindrii hidromotoarelor liniare se execut din evi de oel carbon de calitate
(STAS 880-80) sau n cazul n cazul presiunilor nalte din oeluri aliate (STAS 791-80).
Restricii tehnologice importante se impun la prelucrarea alezajului cilindric. Acesta de
regul se finiseaz prin honuire sau rulare, rugozitatea suprafeei fiind R
amax
= 0,4 [m],
concavitatea maxim 0,02 mm, conicitatea maxim pe 1000 mm lungime, 0,3 mm,
rectilinitatea axei alezajului pe 500 mm lungime 0,02 mm, iar abaterea de la cilindricitatea
maxim 0,03 mm.
Tijele se execut din oeluri carbon de calitate, de mbuntire (STAS 880-80) sau
la solicitri importante din oeluri aliate (STAS 791-80). Prescripiile privind calitatea
suprafeelor exterioare i precizia dimensional sunt similare cu ale suprafeelor
16
interioare de la cilindri. n plus, suprafeele tijelor se protejeaz de obicei anticoroziv,
prin cromare dur.
Carcasele, capacele, pistoanele i celelalte elemente de structur se execut din
oeluri carbon i slab aliate de uz general (STAS 500/1/2 -80) sau din fonte n special cu
grafit nodular (STAS 6071-82). O condiie deosebit ce se impune pieselor din font cu
canale interioare, este curirea riguroas a acestora nainte de montare. De asemenea, tot
la piesele turnate din font este necesar detensionarea dup turnare operaie care
anuleaz tensiunile interne ce-ar putea modifica n timp dimensiunile pieselor.
Elementele de etanare sunt confecionate de regul din materiale elastomerice i
plastomeri. Dintre cele mai folosite materiale plastice pentru confecionarea
componentelor de etanare ale hidromotoarelor liniare se remarc: perbunanul (NBR),
cauciucul pe baz de polimeri acrilici (ACM), cauciucul siliconic, teflonul etc.
Exist i situaii cnd pentru etanarea piston-cilindru se folosesc segmeni din
font aliat.[8]
2. MOTOARE HIDRAULICE OSCILANTE
Sunt motoare care realizeaza curse unghiulare limitate. Au o constructie robusta,
fiind caracterizate prin rapoarte putere/unitatea de masa foarte bune. Constructiv, constau
dintr-un rotor si un stator pe care sunt montati paleti radiali. Conectarea camerelor de
lucru delimitate de suprafetele laterale ale paletior, stator si rotor, la circuitele tur retur
ale pompei, este facuta alternativ, astfel incat prin alimentarea selectiva a acestora, sa se
realizeze cursele unghiulare dorite, asa cum se arata in fig. 2.1. Sunt utilizate la bordul
navei indeosebi la instalatiile de guvernare, putand fi insa intalnite uneori si in structura
instalatiilor de actionare la distanta a armaturilor instalatiilor de balast santina, la
instalatiile de capace mecanice a gurilor de magazie, etc.
Fie R
1
si R
2
razele rotorului si respectiv statorului. Se defineste raza medie a
servomotorului ca semisuma razelor R
1
si R
2
:
2
2 1
R R
R
m
+
(29)
Fie M
a
momentul activ si M
r
suma momentelor rezistente care incarca sistemul.
Calculul dinamic pleaca de la considerarea echilibrului acestor momente aplicare la ax:

r a
M M
(30)
Presupunand ca momentele rezistente sunt: momentul dat de sarcina M
s
, momentul
forteloe de inertie M
i
si momentele fortelor de frecare date prin suma lor M
f
, membrul
drept al ecuatiei (30) poate fi pus sub forma de mai jos:

+ + + + + + +
fe
s
fl m
r
ff
r
fl i s f i s r
M R zF R zF R zF M M M M M M
1
) ( ) (
2
) (
2
(31)
unde F
fl
(r)
reprezinta forta de frecare laterala de la nivelul paletilor roorului, F
ff
(r)
este forta
de frecare frontala a paletilor rotorului, F
fl
(s)
reprezinta forta de frecare laterala de la
nivelul paletilor statorului, M
fe
este momentul de frecare externa, iar z este numarul
perechilor de paneti ai servomotorului.
Momentul fortelor de inertie M
i
poate fi scris ca:
17
( )
dt
d
J J M
s i

+
(32)
In care J si J
s
reprezinta momentele de inertie mecanice din miscarea de rotatie.
Considerand acum ecuatiile (30) si (31), se poate pune momentul activ sub forma sumei
dintre momentul sarcinii si suma momentelor rezistente introduse de fortele de frecare:

+
rf s a
M M M
(33)
sau dupa unele prelucrari simple
mec a
a
rf
a s
M
M
M
M M

,
_

1
(34)
unde
mec
reprezinta randamentul mecanic al motorului. In final, presupunand ca pentru
calcul se cunoaste momentul rezistent al sarcinii, adoptand un randament mecanic se
stabileste momentul activ:
mec
s
a
M
M

(35)
2.1. Calculul de dimensionare
Plecand de la momentul fortelor active se urmareste determinarea dimensiunilor
constructive ale motorului hidraulic osclant. Se presupune ca momentul activ este
determinat de diferenta presiunilor care actioneaza pe cele doua fete ale celor z paleti:
m a
R p S z M
(36)
unde S reprezinta aria efectva a paletului definita ca:
( )
1 2
R R H S
(37)
in care H este inaltimea paletului. Inlocuind raza medi definita in (29) in expresia
momenului activ, se obtine:
( ) H
R R
p z H
R R
R R p z M
a
2 2
2
1
2
2 1 2
1 2


+
(38)
Se introduc coeficientii k
a
si definiti ca mai jos:

a a
d k R
1
si
2
R
H

(39)
pentru ca, tinand cont de relatia (35) sa punem ecuatia (38) sub forma:
2
1
2
1
3
2
2
1 3
2
2
2
2
2
1 3
2

,
_

,
_

R
R
R p z
R
H
R
R
R p z
M
m
s
(40)
sau, ma departe, sub forma:
( )
2
2
2 2 3
2

R d k R p z
M
a a
m
s

(41)
Ecuatia (41) este de gradul 3 in R
2
. Prin rezolvarea ei se poate determina raza statorului.
Avand valoarea coeficientului adimensional recomandata de literature de specialitate,
se poate determina mai departe inaltimea H a paletului.
2.2 Calculul cinematic
18
Da legatura dintre care este alimentat motorul oscilant si viteza unghiulara de
rotatie. O parte din debitul din motor se veviculeaza pentru realizarea vitezei unghiulare
, iar cealalta pentru compensarea pierderilor prin neetanseitati. Fie Q (fig. 2.2.1) suma
debitelor scapate printre suprafetele frontale si laterale cu miscare relative:

n
i
i
Q Q
1
(42)
unde, prin Q
i
s-au notat debitele elementare pierdute prin cele n neetanseitati. Scriind mai
departe debitul la motor ca fiind dat de produsul dintre viteza v
s
si suprafdata de lucru a
paletului S,
S v Q
s m

(43)
unde:
m s
R v
(44)
Presupunand ca
max
este unghiul maxim pe care il poate realize motorul si ca este
timpul in care se realizeaza aceasta cursa unghiulara, se poate scrie viteza v
s
ca fiind:

2 180
2 1 max
R R
v
s
+

(45)
Avand in vedere relatia (34), debitulin motor devine:
( )
2 180
2
1
2
2
max
H
R R Q
m

(46)
Debitul pompei care alimenteaza motorul hidraulic oscilant ete dat de suma debitelor util,
care ajunge in motor si pierdut prin neetanseitati:
Q Q Q
m
+
(47)
Introducand randamentul volumic
v
al motorului vom avea:
v m
Q
Q
Q
Q Q Q Q

,
_

1
(48)
de unde, in final, se obtine expresia debitului pompei ca o functie de dimensiunile
constructive ale motorului hidraulic, de cursa unghiulara maxima a rotorului si de timpula
admisibil recomandat pentru realizarea cursei unghiulare maxime:
( )
v v
m
H
R R
Q
Q

2 180
2
1
2
2
max

(49)
Valoarea scaparilor de debit este functie de tipul etansarilor utilizate. In mod
uzual, la motoarele hidraulice, se utilizeaza etansari cu manseta, cu inel sau cu secmenti,
asa cu me arata in fig. 2.2.2. In cazul cand motoarele nu sunt prevazute cu elemente
speciale de etansare, izolarea camerelor de lucru se asigura prin realizarea unor jocuri
radiale foarte mici intre suprafetele in proximitate. In conditiile existentei unei diferente
de presiune p intre cele doua camere care trebuie etansate, debitul de ulei scapat se
calculeaza cu relatia:
2 12
3

b
L p
Q
unde L este lungimea desfasurata totale a conturului de etansare pe care, in functionare,
poate apare pierderea.
19