Proiectarea pompei centrifuge de ballast

1. PERFORMANELE POMPELOR CENTRIFUGE

Pompele centrifuge se construiesc pentru debite medii (pan la 0.5 1 m3/s) i presiuni mici i
medii (pan la 9 bar), realizeaz pe aspiraie sarcini de pan la 7 mH
2
O i sunt folosite frecvent
pentru transferal lichidelor puin vascoase.



2. DOMENII DE UTILIZARE
In instalaiile navale cu tubulaturi, pompele centrifuge sunt utilizate la vehicularea apei in
instalaiile de balast, santin, de stins incendiu, alimentare cu ap, instalaii de transfer marf ale
petrolierelor, in instalaiile cu tubulaturi ale motoarelor (fie principale, fie auxiliare ) etc.
Mainile centrifugale pot lucra i in sensul conversiei hidromecanice, caz in care se
numesc turbine (Francis).
La turbine, fluidul intr in rotor pe direcie radial i iese in sens axial. Intrarea in rotor
nu se face direct ca la pomp, ci prin intermediul unui aparat director.
Paleii aparatului director se pot roti, rotirea lor producand schimbarea turaiei (Fig.1)










(Fig.1) Structura aparatului director la turbina Francis


3. CALCULUL POMPELOR CENTRIFUGE DE BALAST

Aa cum s-a mai artat, conversia mecano-hidraulic intr-o pomp centrifug se face prin
acumularea energiei in rotorul mainii prin deplasarea fluidului in direcie radial de la aspiraie
ctre refulare. S-a definit sarcina pompei ca fiind diferena dintre energia specific total a
fluidului de la ieirea i cea de la intrarea in pomp. Pentru deducerea expresiei sarcinii la acest
tip de maini, se introduce noiunea de pomp ideal. Aceasta este o main in al crei rotor nu
au loc pierderi i pentru care se pot formula ecuaii simplificate care s descrie micarea.
Rotorul este prevzut cu un numr infinit de palei (z = ), de grosime nul ( = 0).
Fluidul de lucru se presupune a fi unul ideal.


4. CINEMATICA PARTICULEI DE FLUID IN ROTORUL POMPEI
STABILIREA TRIUNGHIURILOR DE VITEZE LA INTRAREA I
LA IEIREA DIN ROTOR

Pentru a defini sarcina teoretic a unei pompe cu un numr infinit de palei, se vor
considera mai intai triunghiurile de viteze de la intrarea i ieirea din rotor. Pentru inceput se vor
face referiri la triunghiul de viteze de la intrare prezentat in (fig.2). Se consider c rotorul este
parcurs de debitul Q i in acest context se defines vitezele:




C
1
viteza absolut la intrarea in rotor;


W
1
viteza relativ la intrarea in rotor;


u
1
viteza de transport la intrarea in rotor.



(Fig.2) Configuraia vitezelor la intrarea in
rotorul pompei centrifuge

In mod similar se definesc vitezele C
2
, W
2
, u
2
pentru zona de la ieirea din rotor. Se
consider turaia rotorului ca fiind n. In acest caz, modulele vitezelor de transport la intrare i
ieire sunt calculabile cu relaia (1), iar direciile lor sunt chiar tangentele la rotor in punctele de
intersecie cu paletul:

(1)

Aa cum rezult i din (Fig.2), seciunea de intrare in rotor este una inelar avand
diametrul D1 i limea b1. In acest caz se poate define modulul vitezei absolute exprimat ca
raport dintre debit i seciunea de intrare:

(2)

Dac pompa nu are aparat director la intrare care s dirijeze curentul pe o direcie impus,
atunci vectorul vitez

1
se dispune pe o directive radial.
Dac exist aparat director, direcia vectorului

1
este precizat de direcia aparatului
director prin unghiul
1
.
La pompa fr aparat director, triunghiul vitezelor se construiete tiind direcia i
mrimea vectorului vitezei absolute

1
, aa cum se arat in fig.3. Matematic, cele afirmate mai
sus se traduc prin ecuaia Coriolis:

1=

1
+
1
(3)

1=

r1
(4)




(Fig.3)Triungiul de viteze la (Fig.4) Triunghiul de viteze la
intrarea in rotor ieirea din rotor

Direcia vitezei relative

1
este tangent la palet. Convenional, unghiul dintre direciile
vitezelor relativ

i de transport u se noteaz cu . Unghiul dintre direciile vitezelor, absolut

i , se noteaz cu . Cand la intrare nu exist aparat director i este satisfcut egalitatea (4),
ungiul
1
are valoarea
1
= 90. Dac
1
90 (corespunde cazului cand pompa are aparat
director), atunci se poate scrie relaia:

(5)




Pentru evitarea ocurilor la intrare, unghiul
1
de inclinare a paletului se adopt la valori
cuprinse intre 14 i 20, iar triunghiul de viteze se construiete in aceeai manier. Pentru
trasarea triunghiului de viteze la ieire, din ecuaia de definire a debitului se scoate modulul
vitezei radiale:

(6)

n mod uzual, componenta radial a vitezei abdolute C
r2
se precizeaz la valoarea de
intrare C
r2
= C
r1
. Aceast condiie se impune pentru a se evita salturile de vitez radial, care
dac ar apare, ar genera fore de inerie care pot conduce la cavitaie. Se impune apoi valoare
unghiului
2
(de aezare a paleilor la ieirea din rotor). Pe baza turaiei mainii, se calculeaz
modulul vitezei de transport u
2
cu ecuaia (1) i apoi pe baza relaiei Coriolis se
poate construi triunghiul de viteze dup modelul celui din fig.4.

2=

2
+
2
(7)


5. GRADUL DE REACIUNE A ROTORULUI POMPEI CENTRIFUGE

Gradul de reaciune d raportul dintre sarcina (energia specific) static realizat de rotor
i sarcina (energia specific) total. Se consider o pomp centrifug ideal cu rotorul cu numr
infinit de palei de grosime teoretic nul, care antreneaz un fluid ideal. Ne propunem s
stabilim expresia gradului de reaciune a rotorului funcionand in condiiile descries anterior.
Pentru aceasta se consider expresia sarcinii teoretice realizate de rotorul cu un numr
infinit de palei:
H
t
= (u
2
C
u2
u
1
C
u1
)

In cazul pompelor fr dispozitiv de dirijare, la care viteza la intrare este dispus radial,
C
u1
= 0 pentru c
1
= 90 i in acest caz, asupra sarcinii va avea influen numai configuraia
triunghiului vitezelor de la ieire:
H
t
= u
2
C
u2
(8)

Din relaia (8) se poate observa c sarcina este cu atat mai mare, cu cat componenta
tangenial a vitezei la ieirea din rotor este mai mare.
Pentru a evidenia din punct de vedere energetic modul in care se distribuie energia in
rotor, se vor scrie expresiile vitezelor relative. Pentru aceasta se vor considera triunghiurile de
viteze de la intrarea i ieirea din rotor.
Aplicand teorema lui Pitagora generalizat vom avea:

2u
1
C
1
cos
1
respectiv (9)

2u
2
C
2
cos
2

Din relaiile (9) se scot produsele u
1
C
1
cos
1
i respectiv u
2
C
2
cos
2
:
u
1
C
1
cos
1=

si u
2
C
2
cos
2=

(10)

Cum ins
C
1
cos
1
= C
u1
i C
2
cos
2
= C
u2
(11)

ecuaia lui Euler devine:

H
t
= (u
2
C
u2
cos
2
u
1
Cu
1
cos
1
) (12)

Introducand relaiile (10) in (12) i grupand corespunztor termenii, va rezulta:

H
t
=

(13)

Din ecuaia (13) se observ c de la intrare ctre ieirea din rotor are loc un transfer
continuu de energie, care se face atat prin creterea energiei cinetice, cat i prin creterea energiei
poteniale (a presiunii). In continuare se urmrete determinarea componentelor dinamice i
statice ale energiei specifice:

H
t d
=

(14)

Avandu-se in vedere relaiile (13) i (14), rezult c energia are componenta static dat
de relaia:

H
t st
=

(15)

Mrimea care definete raportul dintre energia specific static i energia specific total
este notat uzual cu
r
i poart denumirea de grad de reaciune a rotorului:


r
=

(16)

Gradul de reaciune arat modul in care se repartizeaz la ieire energia total primit de
fluid. Teoria mainilor hidraulice postuleaz c sarcina teoretic a pompei este influenat de
forma paleilor. Pentru a determina modul in care se manifest aceast influen, se vor considera
trei forme de palei: intori in spate (
2
<90), radiali (
2
=90) i intori in fa (
2
>90), pentru
care se vor construi triunghiurile de viteze. Pentru cele trei cazuri considerate se pune problema
determinrii valorii pan la care se poate ajunge cu creterea vitezei C
u2
astfel incat pompa s nu
caviteze. S-a vzut c in cazul in care
1
= 0 i C
u1
= 0 sarcina rotorului cu o infinitate de palei
se scrie sub forma:

H
t
=
u2
C
u2
(17)








Fig.5 Rotor cu paleii intori Fig.6 Rotor cu palei care ies Fig.7 Rotor cu palei intori
in spate radial in fa

Din triunghiul de viteze al rotorului cu palei intori in spate (fig.5), se observ c:

cot
2
=

(18)
Din ecuaia (18) se obine C
u2
:

C
u2
= u
2
C
r2
cot
2
(19)

care se introduce mai departe in relaia (17):

H
t
=
u2
(u
2
C
r2
cot
2
) (20)

Introducand in relaia (20) valoarea lui C
r2
dat de (6), se obine:

H
t
=

(21)

In cazul paleilor intori in spate,
2
<90 i deci cot
2
>0. Aceasta inseamn c fracia
din membrul drept al ecuaiei (21) este pozitiv i se scade din

. Prin urmare, rezult o

sarcin H
t
mai mic decat

. Atunci cand paleii ies radial (fig.6),

2
=90, deci cot
2
=0, iar
H
t
=

.
Aa cum s-a artat mai sus, componenta dinamic a sarcinii pompei este
H
t d
=

Dac se presupune mai departe c =90, atunci rexult c:

C
1
=C
r1
=

(22)
S-a precizat mai sus c proiectarea pompei centrifuge se face astfel incat vitezele radiale
la intrarea i la ieirea din rotor s fie egale:
C
r1
= C
r2
(23)

In aceste condiii se va putea scrie c:

H
t d
=

(24)

situaie in care, sarcina dinamic se imparte in dou pri: o parte care se transform in energie
cinetic, iar cealalt parte in energie potenial. In cazul paleilor intori in fa (fig.7), cand

2
>90 este de ateptat ca presiunea in rotor s scad. In acest caz, presupunand din nou

1
=90 i inand cont de (22), relaia (14) de definire a sarcinii dinamice va deveni:

H
t d
=

(25)

Din triunghiul de viteze se poate observa c:

(26)

Din relaiile (25) i (26) rezult:

H
t d
=

(27)
Presupunem c C
u2
= 2u
2
i atunci:

H
t d
= 2

Sarcina total va avea expresia:

H
t
= (u
2
C
u2
) = 2

(28)
Din relaiile (27) i (28) se vede c sarcina total este egal cu sarcina dinamic. Deci,
cand proiecia la ieire pe viteza periferic este de dou ori mai mare decat viteza periferic
insi, rotorul nu mai creeaz sarcini statice. Dac C
u2
> 2 u
2
, atunci presiunile vor scade ctre
ieire, lucru care conduce la apariia cavitaiei i deci, la funcionarea rotorului cu desprinderi.



6. INFLUENA NUMRULUI FINIT DE PALEI DE GROSIME
FINIT

In cazul pompelor reale apar diferene fa de pompa teoretic idealizat considerat pan
acum. Aceste diferene fac ca relaiile de calcul stabilite anterior s contribuie la descrierea
fenomenologic a ceea ce se intampl in main numai intr-o msur oarecare. Pentru ca
modelul mathematic de calcul s poat reflecta corect i in intregime fizica fenomenelor din
pomp, va trebui ca el s fie in continuare corectat. Prin urmare, in cele ce vor urma se va stabili
influena formei reale a rotorului initial presupus a avea un numr z = de palei de grosime
= 0. Prezena paleilor cu grosime finit modific triunghiurile vitezelor intrucat componentele
radiale ale vitezelor sunt afectate de ecranarea introdus de grosimea nenul a paleilor (fig.8).

In aceste condiii vom avea la intrare:

C
r1
=

(29)

iar la ieire:

C
r2
=

(30)



(Fig.8) Structura paletului de
grosime finite


Datorit grosimii finite a paleilor, seciunile de trecere se micoreaz (numitorii
ecuaiilor anterioare scad) i deci vitezele radiale cresc.

Un al doilea efect semnificativ apare datorit micrii cu
circulaie a apei intre palei (fig.9). Cand s-a considerat
z = , s-a fcut aceast ipotez pentru a fora particula de
lichid s urmreasc forma paletului. Practic, paleii sunt
distanai i deci z . Din aceste considerente, lichidul
dintrepalei va cpta o micare rotaional.
Pentru a ilustra acest fapt, se consider un corp C care plutete
intr-o mas infinit mic de ap reprezentat in fig.10. printr-un
cerc. Curgerea se presupune a fi fr vartejuri. Prin antrenarea
ansamblului in micare de rotaie cu viteza unghiular , corpul
ii va pstra poziia absolut ins va executa o micare relativ
Fig.9 Circulaia fluidului opus sensului de rotaie a ansamblului. In poziia I corpul C
dintre palei este plasat radial corespunztor punctului 1, in poziia II
tangenial rotit cu 90 in punctul 2, apoi in poziia III din nou
radial dar rotit la 180 fa de poziia iniial i in final, in
poziia IV din nou tangenial rotit la
180 fa de poziia II.
Dac s-ar presupune c spaiul dintre doi palei ar fi inchis,
atunci apa, in absena frecrilor, ar executa fa de rotorul
pompei o micare relativ de rotaie in jurul unui punct interior
aflat, la randul lui, in micare de rotaie. In realitate, canalul
este deschis la capete i vartejul relativ se suprapune curgerii de
trecere. Aceast curgere nu va fi caracterizat de viteze egale
de-a lungul unui cerc paralel, dei toate vitezele sunt indreptate
ctre exterior. Pe faa paletului viteza este mic, in timp ce pe
spatele acestuia este mai mare. Acest fapt determin o
Fig.10 modificare a triunghiurilor de viteze de la intrare i ieire in



sensul sugerat de fig.10. Aa cum se poate remarca din reprezentarea grafic, cinematica
particulei de fluid din spaiul rotor sufer o contaminare determinate de apariia componentelor
relative notate cu asterisc. Aceste componente parazite modific vitezele relative de la valorile
teoretice

1
respectiv

2,
corespunztoare rotorului ideal, la valorile

r
1
respectiv

r
2,

corespunztoare rotorului ideal.










Fig.11 Modificarea vitezelor in condiii reale de funcionare

Modificarea triunghiurilor de viteze conduce la modificarea unghiului de intrare i deci la
apariia ocurilor. Acestea introduc pierderi suplimentare, greu de apreciat analitic. Efectul lor
este introdus prin intermediul unui coeficient subunitar :
H
t
= H
t

unde: =

in care p este coeficientul lui Pfleiderer definit ca:

p =

unde:
= (0,550,68) + 0,6 sin
2
iar S
o
reprezint momentul static al paletului in raport cu centrul de rotire al liniei de curent
dintre intrare i ieire.


7. DEFINIREA CARACTERISTICII FUNCIONALE A UNEI POMPE
CENTRIFUGE

Pompele se proiecteaz in general la o pereche de valori H i Q care reprezint parametrii
nominali de funcionare. Caracteristica funcional d legtura dintre sarcina H i debitul Q pe
tot domeniul de lucru al mainii centrifuge, in timp ce punctul nominal de funcionare este doar
cuprins in aceast caracteristic. Se cosider o pomp teoretic avand rotorul cu o infinitate de
palei de grosime nul care lucreaz cu un fluid ideal. Se face presupunerea c pompa nu dispune
de aparat de dirijare la intrare. S-a demonstrat anterior c sarcina total a mainii ideale are
expresia:
Ht =

Reprezentand grafic in coordonate H, Q aceast funcie, se obine o dreapt a crei pant depinde
de valoarea unghiului
2
dup cum urmeaz:
- Dac
2
= 90 => cot
2
= 0 i H
t
=

In acest caz graficul este o dreapt paralel

cu axa debitului;
- Dac
2
> 90 => cot
2
< 0 iar dreapta evolueaz cresctor;
- Dac
2
< 90 => cot
2
> 0 iar dreapta este cztoare. Dreptele s-au trasat in condiiile
ipotezelor:
- micarea fluidului in rotorul pompei are loc fr frecri;
- intrarea in rotorul pompei se face fr o deviaie brusc a vanei de fluid.

In condiiile funcionrii reale, la pompele
cu numr finit de palei, sarcina Ht se obine din
H
t
prin scderea valorii date de z finit (vezi
fig.12). Dac in continuare se scade valoarea
pierderilor din rotorul pompei datorate frecrilor
hidrodinamice descrise de parabola h=sQ
2
, se
obine caracteristica H. Considerand i pierderile
prin oc (H)s generate de deviaia brusc a vanei
de fluid se obine caracteristica real a pompei
pentru care parametrii nominali de lucru se dispun
in zona de debite 0 Q
n
.In final, pentru obinerea
caracteristicii reale, vor trebui considerate i
pierderile prin oc generate de deviaia brusc a
vanei de fluid. Dimensiunea acestora se definete
pe baza considerentelor de mai jos. Cand debitul
Fig.12 Caracteristica real a pompei pompei la intrare este inferior valorii nominale
centrifuge (Q<Q
n
) configuraia triunghiului de viteze se
modific dup cum se arat in fig.1.14. Regimul nominal
de funcionare este descris de vitezele
10
,

10
,

10
. Unghiul de aezare a paleilor la intrare este
notat cu
10
. Pentru a se obine o intrare fr oc ar trebui ca unghiul de aezare a paletului s fie

1
, ceea ce inseamn c viteza real ar trebui modificat cu componenta W * pentru a fi adus
pe direcia paleilor. Aplicand proprietile asemnrii in triunghiurile dreptunghice de viteze se
poate scrie c:

Pe de alt parte

, ceea ce conduce
imediat la:
W * = u
10
(

)


Punand pierderile prin oc sub forma:

H
s
=

(W *)
2



i inand cont de faptul c u
10
= u
1
, se gsete in final c:

H
s
=

)
2
Expresia gsit mai sus reprezint ecuaia unei hiperbole. Dac din caracteristica H se vor
scade pierderile datorate ocului de la intrare, se obine caracteristica real a pompei centrifuge
prezentat in fig.12. Aceasta este trasat pentru o turaie constant a rotorului i dup cum se
vede din figur, este bidimensional.

DEDUCEREA ANALITIC A EXPRESIEI SARCINII