Curs 4, sala AP9, 23.10.

2012, Acţionări hidraulice şi pneumatice

Caracteristicile funcţionale ale turbotransformatorului

Deşi turbotransformatoarele sunt cunoscute şi utilizate de multă vreme, atât în

transmisiile auto, feroviare, navale cât şi în acţionarea sistemelor din domeniul
petrolier (în cadrul grupurilor de acţionare diesel hidraulic), până în momentul de faţă,
teoria ce fundamentează funcţionarea lor, oglindită în literatura de specialitate nu este
unanim acceptată.
Caracteristicile funcţionale pot fi determinate atât la arborele primar cât şi la
arborele secundar. Dependenţa dintre momentul la pompă Mp şi viteza unghiulară la
acest rotor ωp se numeşte caracteristica de intrare şi este importantă pentru că la
intersecţia cu caracteristica mecanică a motorului de acţionare rezultă punctul de
funcţionare al grupului. Dependenţa dintre Mt şi ωt se numeşte caracteristica de ieşire
şi este importantă deoarece influenţează cantitativ şi calitativ parametrii funcţionali ai
maşinii de lucru.

c2
w2 c r2
2 u2 2

cu 2
Fig. 4.1. Triunghiul de viteze la ieşirea de pe rotorul de pompă: c2 viteza absolută; w2 viteza relativă;
u2 viteza tangenţială; cu2 priecţia vitezei absolute pe direcţia lui u2.

Caracteristica de intrare a turbotransformatorului

Momentul solicitat de rotorul de pompă este dat de relaţia prezentată în cursul

nr. 3 Se consideră triunghiul vitezelor la ieşirea din rotorul de pompă, din fig.4.1.,
unghiul β2 fiind un unghi constructiv, iar α2 un unghi funcţional; componenta
tangenţială a vitezei absolute este:

c u 2 = u 2 − c r 2 ⋅ ctgβ 2 (4.1.)

cr2 fiind componenta vitezei absolute pe direcţie radială. Considerând că viteza de

intrare a lichidului în rotorul de pompă este egală cu cea de ieşire din elementul
anterior (în cazul de faţă turbina), componenta tangenţială a a vitezei absolute a
lichidului la intrarea în rotorul de pompă poate fi exprimată sub forma:

Ion Pană 1
Curs 4, sala AP9, 23.10.2012, Acţionări hidraulice şi pneumatice

c6
w6 c r6
6 u6 6

cu 6
Fig.4.2.Triunghiul de viteze la ieşirea de pe rotorul de turbină

c u1 = cu 6 = u 6 − c r 6 ⋅ ctgβ 6 (4.2)

În ipoteza că egalităţii componentelor radial, c r1 = c r 6 , valoare notată cu cr , se obţine

înlocuind pe (4.1., 4.2) în expresia momentului :

M p = ρ ⋅ Q[ R2 (u 2 − c r ⋅ ctgβ 2 ) − R1 (u 6 − c r ctgβ 6 )] (4.3)

iar u 2 = ω p ⋅ R2 şi u 6 = ω t ⋅ R1 .Viteza meridională (radială) prin profilul circuitului

poate fi exprimată în funcţie de viteza din punctul 2,

cr = ϕ ⋅ u 2 (4.4)

Înlocuind în expresia momentului la rotorul de pompă (4.3), obţinem:

M p = ρ ⋅ Q( R2 ω p − ϕ ⋅ ω p ⋅ R22 ⋅ ctgβ 2 − R1 ω t − ϕ ⋅ R1 ⋅ R2 ⋅ ω p ⋅ ctgβ 6 )]

2 2
(4.5)
sau
 2
 R1  ω t R1 

M p = ρ ⋅ Q ⋅ R2 ω p 1 − ϕ ⋅ ctgβ 2 −  
2
+ ⋅ ϕ ⋅ ctgβ 6  (4.6)
  R2  ω p R2 
 
Debitul Q de fluid care este transmis de pompă în profilul circuitului este:

Q = A ⋅ v = A ⋅ c r = 2π ⋅ R2 ⋅ b2 ⋅ c r (4.7)

în care b2 este lăţimea palei la ieşirea din rotorul de pompă. Se consideră b2 = a ⋅ R2 ,

unde a este coeficient de proporţionalitate. Expresia (4.7) devine:

Q = 2π ⋅ ϕ ⋅ a ⋅ R2 ⋅ ω p
3
(4.8)

Ion Pană 2
Curs 4, sala AP9, 23.10.2012, Acţionări hidraulice şi pneumatice

M M x=const
p x=0 x=0.3 p

x=0.8
x u
x=0.97

p p

a)
b)
Fig. 4.3. Caracteristicile de intrare ale turbotransformatorului:a) umplere constantă, coeficient de
transmitere variabil; b) coeficient de umplere variabil, coeficient de transmitere constant.

Se introduce (4.8) în (4.6) şi se obţine:

  R1 
2

M p = 2π ⋅ ϕ ⋅ a ⋅ ρ ⋅ R2 ⋅ ω p 1 − ϕ ⋅ ctgβ b −   x + 1 ⋅ ϕ ⋅ ctgβ b 

5 2 R
(4.9)
  R2  R2 
 
Relaţia (4.9) este caracteristica de intrare a turbotransformatorului. Pentru
diferite valori ale coeficientului de transmitere x, se obţin curbele din figura 4.3.a.
R1
Notând cu θ = raportul razelor hidraulice, care este invers proporţional cu gradul
R2
de umplere u (raportul dintre volumul de ulei din transmisie şi volumul acesteia), la
modificarea lui u pentru x constant se obţin curbele din fig. 4.3.b.

Caracteristica de ieşire a turbotransformatorului

Reprezintă legătura dintre variaţia momentului la turbină şi viteza unghiulară la

acest rotor. Se porneşte de la expresia momentului presupunând egalităţile
R4 = R5 , R6 = R1 şi expresiile componentelor tangenţiale ale vitezei absolute:
cu 6 = u 6 − c r 6 ⋅ ctgβ 6 , cu 5 = u 5 − c r 5 ⋅ ctgβ 5 ; vom proceda în mod similar ca la
caracteristica de intrare, exprimând momentul la rotorul de turbină:

M t = ρ ⋅ Q( R4 ω t − ϕ ⋅ ω p ⋅ R2 ⋅ R4 ⋅ ctgβ 5 − R1 ω t − ϕ ⋅ R1 ⋅ R2 ⋅ ω p ⋅ ctgβ 6 )] (4.10)

2 2

 R 2
 R4  R1 
2
R 
M t = ρ ⋅ Q ⋅ R2 ω p   4  x − ϕ ⋅ R ctgβ 5 −  R  x + 1 ⋅ ϕ ⋅ ctgβ 6 
2
(4.11)
  R2   2  R2 
 2 
Folosind relaţia (4.8)

Ion Pană 3
Curs 4, sala AP9, 23.10.2012, Acţionări hidraulice şi pneumatice

 R 
2
R R 
2
R 
M t = 2π ⋅ a ⋅ ρ ⋅ ϕ ⋅ R2 ω p   4  x − ϕ ⋅ 4 ctgβ 5 −  1  x + 1 ⋅ ϕ ⋅ ctgβ 6 
5 2
(4.12)
 R 
 2   R2 
R2 R2


a) b)
Fig. 4.4. Caracteristicile de ieşire ale turbotransformatorului: a) umplere constantă, viteza unghiulară la
pompă variabilă; b) umplere variabilă, viteza unghiulară la pompă constantă.
Reprezentarea grafică a relaţiei (4.12) pentru diferite viteze unghiulare la rotorul de
pompă şi grad de umplere constant, respectiv viteză unghiulară constantă şi grad de
umplere variabil, este dată în fig. 4.4, a respectiv 4.4,b. Aceste figuri sugerează modul
de modificare a parametrilor funcţionali la turbotransformator.
Reglarea turbotransformatorului se poate face în afară de modificarea cantității de ulei
din circuit și prin reglarea palelor de ghidare din reactor, fig. 4.5. Se observă
modificările substanțiale la moment obținute prin această metodă.

Lx=0 pale de ghidare închise, Lx =100 % pale de ghidare la deschiderea maximă

Ion Pană 4
Curs 4, sala AP9, 23.10.2012, Acţionări hidraulice şi pneumatice

1.arbore intrare; 2. Rotor pompă 3. Rotor turbină 4. arbore de ieșire 5. pale de reglare 6.mecanism de
reglare 7. Rezervor de ulei.

Lx gradul de închidere, TP moment la pompă, Tt moment la turbină, np utrație la pompă, nt turație la

turbină
Fig. 4.5. Reglarea turbotransformatoprului prin mofificarea înclinării palelor la aparatul director.

Randamentul turbotransformatorului

Pentru a determina randamentul turbotransformatorului se face raportul

lucrurilor mecanice la rotorul de turbină şi la rotorul de pompă:

Ion Pană 5
Curs 4, sala AP9, 23.10.2012, Acţionări hidraulice şi pneumatice

tt
max
min

x x
1 x2
0 x0 x3
Fig.4.6.Variaţia randamentului la turbotransformator

Lt P dt M t ⋅ ω t
η tt = = t = =k⋅x (4.13)
L p Pp dt M p ⋅ ω p

unde k este coeficientul de transformare a momentului. În urma cercetărilor

experimentale a rezultat următorul mod de variaţie a randamentului, v. fig.4.6.
Valorile maxime respectiv minimă (pentru utilizarea economică) ale randamentului
sunt: ηmax = 0,82…0,85, ηmin= 0,70…0,75. Curba randamentului poate fi aproximată
printr-o funcţie polinomială de gradul n cu formula:
n
η tt = ∑ ai ⋅ x i (4.14)
i =0

Deoarece x < 1 se poate reduce gradul polinomului la 5, aproximându-se destul de

bine variaţia randamentului. Se pun condiţiile :

 x = 0,η tt = 0
 x = x , x = x ,η = η
 1 2 tt min
 dη tt (4.15)
 x = x0 ,η tt = η max , dt = 0
 x = x3 ,η tt = 0


Pentru turbotransformatoarele cu trei trepte de la noi din ţară: avem următoarele

valori: x0 = 0,44…0,48; x1 = 0,22…0,26 ; x2 = 0,65…0,67; x3 = 0,88…0,94; a1
=5,218; a2 = -13,589; a3 = 20,627; a4 = -17,663; a5 = 4,765. Utilizarea economică a
turbotransformatoarelor se face în domeniul x1 –x2 .Mărimea are importanţă asupra

Ion Pană 6
Curs 4, sala AP9, 23.10.2012, Acţionări hidraulice şi pneumatice

complexităţii cutiei de viteze. Cu cât domeniul economic este mai mare, cu atât
x2
schema cinematică este mai simplă. Se defineşte raţia TT, r = ; r ∈ (2,50 − 3,05)
x1
pentru turbotransformatoare cu trei trepte, numărul de trepte fiind dat de numărul de
rotoare de turbină. Alături de avantajul variaţiei momentului primit de la motor, la
turbotransformatoare randamentul este acceptabil pe un domeniu larg de viteze
unghiulare la secundar, comparativ cu turboambreiajul. Acest aspect se poate
îmbunătăţi, dacă transmisia are mai multe trepte, deşi valoarea maximă a
randamentului scade, v. fig. 4.7,b.
Alte dezavantaje ale turbotransformatorului cu trei trepte sunt: construcţia complicată
şi preţul de cost mai mare. Există turbotransformatoare care pot funcţiona în anumite
zone ale regimului de lucru, ca turboambreiaje. În acest fel se asigură un randament
mai bun, la turaţii mari. Aparatul director se montează pe un cuplaj de sens unic numit
torpedo (diferite tipuri de cuplaje de sens unic se pot vede în fig. 4.8 b,c) şi la turaţii
mari se desprinde de carcasă rotindu-se cu aceeaşi viteză unghiulară ca a rotorului de
turbină. Efectul se poate vedea urmărind curba de randament v. fig. 4.8.a.

a b
Fig.4.7. Schema unui turbotransformator cu trei trepte şi modificarea curbei de randament,
comparativ cu turbotransformator cu un singur etaj

Sunt realizări constructive de turbotransformatoare, în special în domeniul

transmisiilor auto, la care şi numărul de rotoare de pompă, de aparate directoare este
mai mare ca unu. Aceste rotoare se fixează sau sunt active în funcţie de turaţia la
arborele secundar, obţinându-se în acest mod valori foarte bune pentru randamentul
transmisiei.

Ion Pană 7
Curs 4, sala AP9, 23.10.2012, Acţionări hidraulice şi pneumatice

turboambreaj

turbotransformator

x
0

a b c
Fig.4.8. Turbotransmisia complexă a) randamentul turbotransmisiei complexe b,c) cuplaje de sens
unic.

Transparenţa turbotransformatorului
Exprimă legătura dintre variaţia momentului la motor ( rotorul de pompă) şi
cea a momentului la rotorul de turbină. Definim transparenţa T, fig. 4.9, ca raportul
dintre momentul la rotorul de pompă la x = 0 şi valoarea acestui moment când el
devine egal cu cel de la turbină:

Fig.4.9. Modul de definire a transparenţei

M p , x =0
T= (4.16)
M p , Mp = Mt

Dacă T = 1 , turbotransformatorul este opac, momentul la motor nu este influenţat de

variaţia sarcinii. Pentru T < 1, transparenţă inversă sau negativă, situaţie rară în
aplicaţiile practice şi pentru T > 1 atunci turbotransformatorul este cu transparenţă
directă sau pozitivă, momentul la motor variază la fel ca sarcina.

Ion Pană 8