AHP, Curs 8, 20.11.12., sala Ap9, 15.20-17.

00

Reglatorul de debit

Reglarea debitului la o pompă (PH)/motor cu pistoane axiale se poate face şi

prin utilizarea unui reglator de debit , fig. 1 care constă într-un drosel DR (robinet de
reglaj) prin deschiderea/închiderea căruia se modifică secţiunea de curgere spre circuit
şi implicit debitul. Efectul se vede în fig. 2, la atingerea presiunii de referinţă din
distribuitorul de comandă DH reducându-se valoarea presiunii în sistem la zero prin
aducerea blocului de cilindri la unghiul de înclinare egal cu zero.

Fig. 1. Reglatorul de debit. Fig. 2. Modificarea debitului cu

ajutorul reglatorului reprezentat în
fig. 1.

Pierderile volumice prin interstiţiile de etanşare

Datorită turaţiilor ridicate la care lucrează maşinile volumice rotative cu
plungere dispuse axial, etanşarea se realizează prin interstiţii de dimensiuni reduse (3-
5 μm). Lichidul de lucru este pierdut permanent prin aceste interstiţii, debitul de
pierderi putând ajunge la uzura avansată la valori mari, peste 10 %. Din acest motiv
maşinile de acest tip sunt prevăzute cu o conductă suplimentară pentru colectarea
pierderilor (v. fig. 1). Pierderile volumice Qv sunt: la nivelul interstiţiului de etanşare
dintre piston şi cilindru Qpc; între camera cilindrilor şi discul de distribuţie, Qdc fig. 3.

Qv = Q pc + Qdc (1)

a) Qpc debitul de scurgeri prin interstiţiului de etanşare dintre piston şi cilindru, se

poate calcula cu ajutorul schemei din fig. 3:

Pana Ion 1
AHP, Curs 8, 20.11.12., sala Ap9, 15.20-17.00

Pana Ion 2
AHP, Curs 8, 20.11.12., sala Ap9, 15.20-17.00

Pana Ion 3
AHP, Curs 8, 20.11.12., sala Ap9, 15.20-17.00

Pana Ion 4
AHP, Curs 8, 20.11.12., sala Ap9, 15.20-17.00

Analog se calculează pierderile de debit pe zona de etanșare dintre razele R3 și R4.

Fig. 3.Schema de calcul pentru determinarea pierderilor volumetrice prin interstiţiul

plunger cilindru.

Fig.4. Schema utilizată la aprecierea pierderilor volumetrice dintre blocul cilindrilor şi

discul de distribuţie.

Pana Ion 5
AHP, Curs 8, 20.11.12., sala Ap9, 15.20-17.00

Existenţa pierderilor de debit şi de moment influenţează caracteristicile

funcţionale ale pompelor şi ale motoarelor hidrostatice.
Astfel caracteristica pompei nu mai este o verticală, pe măsură ce presiunea
creşte debitul pompei scade datorită pierderilor volumice.
La fel turaţia motorului scade pe măsură ce presiunea din sistem creşte,
deoarece o parte din debitul de alimentare se pierde în motor prin interstiţiile de
montaj.

a b
Fig. 5. Caracteristicile maşinilor volumice rotative: a) pompă presiunea la pompă pp în
funcţie de debit Qp ( Qtp debitul mediu teoretic); b) motor hidraulic viteza unghiulară la motor
ωM în funcţie de momentul la motor MM (ω0M viteza unghiulară la în absenţa pierderilor).

Fig. 5, exprimă această dependenţă, imagine care se impune a o concluzie

sugestivă la consideraţiile anterioare. Şi experimental s-a observat că debitul de
pierderi Qv depinde aproximativ liniar de presiune, firmele producătoare exprimă acest
aspect prin diagrame ca cele din fig. 6.

a) b)

Fig.6 Legătura dintre pierderile volumice şi presiune stabilită experimental: a) dependenţa

aproximativ liniară; b) caracteristici de catalog.

Compresibilitatea lichidului

De asemenea, în studiul maşinilor hidraulice vom utiliza debitul de

compresibilitate Qc. Acesta exprimă faptul că lichidele au o anumită compresibilitate

Pana Ion 6
AHP, Curs 8, 20.11.12., sala Ap9, 15.20-17.00

al cărei efect este necesar să-l cunoaştem, în special la procesele tranzitorii unde
creează o anumită instabilitate a procesului, care este cu atât mai mare cu cât
cantitatea de aer dizolvat în ulei este mai mare.
Se notează cu B, modulul de compresibilitate al lichidului:

1
B= (14)
E

unde E este modulul de elasticitate; pentru uleiuri minerale: E = (1,3÷1,7) 103 MPa =
(1,3÷1,7)109 N/m2; pentru apă: E=2,1∙103MPa = 2,1∙109 N/m2. Cunoscând volumul de
lichid supus comprimării V, se poate aprecia variaţia de debit datorată variaţiei
presiunii ( elasticităţii mediului hidraulic):

V dp dp
Qc = =V ⋅B⋅ (15)
E dt dt

În relaţia (15) volumul de lichid supus comprimării poate fi calculat ca fiind

suma dintre jumătate din cilindreea pompei ( motorului).

Pierderile de moment

Există pierderi de moment datorate forţelor de frecare, Mf; acestea sunt Mfv
pierderile de moment datorate forţelor de frecare vâscoase dependente de ω şi Mfc
pierderile de moment datorate forţelor de frecare uscate sau semiuscate:

M f = M fv + M fc
M fv = cv ⋅ ω (16)
V
M fc = c f ⋅ ⋅ p ⋅ sgn ω
2π

unde cf , cv coeficienţi de proporţionalitate. Producătorii apreciază aceste pierderi de

moment printr-o presiune suplimentară necesară pentru învingerea acestora.

Tabelul 1 Valorile coeficientului x în funcţie de unghiul de înclinare al pompei α

α [˚] 5 10 12,50 15 17,5 20 22,5 25

x [-] 0,2 0,412 0,513 0,614 0,717 0,81 0,905 1

Pana Ion 7
AHP, Curs 8, 20.11.12., sala Ap9, 15.20-17.00

Fig. 7. Modul de apreciere a pierderilor prin frecare, pentru diferite

variante industriale.

V
De exemplu în catalog : M f = pl ⋅ , unde pierderea de presiune se poate aprecia cu
2π
diagrame de tipul celor din fig. 7; în abscisa diagramei se găseşte coeficientul ε. Acest
coeficient este apreciat în funcţie de turaţia n (exprimată în rot/min) şi de unghiul de
n
înclinare al pompei α, ε = x ⋅ .
1000
Zgomotul

Având în vedere prescripţiile impuse pentru nivelul zgomotului în diferite

domenii de activitate, se impune ca la achiziţionarea unei pompe volumetrice cu
pistoane axiale să se ia consideraţie şi această valoare, fig. 8. Eventual se vor lua
măsuri pentru izolarea din punct de vedere fonic când se depăşesc valorile admisibile
pentru zgomot.

Fig. 8. Valoarea zgomotului generat de o unitate cu pistoane axiale.

Tabelul 2.

Pana Ion 8
AHP, Curs 8, 20.11.12., sala Ap9, 15.20-17.00

Cât poate fi supus Nivel zgomot După cum se vede în tabelul 2 (STAS 10009-88),
un lucrător la [dB] nivelul de zgomot pe care îl poate suporta un
zgomot [ore/zi] lucrător depăşeşte 90 dB, iar nivelul de zgomot
generat de unitatea cu pistoane axiale aleasă pentru
exemplificare este mai mic ( fiind probabil o
măsură luată de producător pentru compatibilitatea
produsului cu normele actuale).

Pana Ion 9