34

Maini hidraulice

7. Cavitaia
7.1. Aspecte generale
Cavitaia este un fenomen dinamic, caracteristic numai lichidelor n micare. El
se manifest prin apariia, dezvoltarea i dispariia, prin implozie, a bulelor de gaz n
interiorul masei de lichid n micare.
Apariia fenomenului de cavitaie este rezultatul scderii locale brute a presiunii
sub nivelul presiunii de vaporizaie. Bulele sunt antrenate de curentul de fluid n
regiuni cu regim ridicat de presiune unde ele se micoreaz pn n momentul n care
i pierd stabilitatea i se distrug prin implozie. n acest moment apar microjeturi de
lichid dirijate preferenial ctre frontiera solid.
Cavitaia produce mai multe efecte : mecanic, termodinamic, electrochimic
care se combin i se cumuleaz.
Efectul mecanic conduce la distrugerea materialului asupra cruia acioneaz
microjeturile n momentul imploziei. Pri importante din frontiera solid se desprind.
Efectul termodinamic este caracterizat de transferul de energie cinetic i de
cldur, datorat imploziei bulelor. Cldura degajat declete superficial materialul
frontierei, micorndu-i rezistena mecanic.
Efectul electrochimic este caracterizat de apariia unei diferene de potenial
electric ntre frontiera solid i lichid, care genereaz o electroliz local, cu formarea
de oxizi metalici la suprafaa de contact i care conduce la un transport de material
solid spre lichid.

7.2. Efectul cavitaiei asupra pompelor

Fenomenul de cavitaie se manifest la pompe prin :
-scderea brusc a parametrilor funcionali ai pompelor (, H, Q, Pu) putndu-se
ajunge la imposibilitatea funcionrii prin dezamorsare;
-apariia de zgomote i vibraii puternice, ce pot duce la distrugerea pompelor
dac apare i fenomenul de rezonan;
-apariia de distrugeri importante la nivelul rotorului, n cazul funcionrii
indelungate n regim de cavitaie.
Dup intensitatea fenomenului se pot distinge urmtoarele stadii n dezvoltarea
cavitaiei:
1. Regim necavitaional caracterizat prin faptul c n toate punctele din fluid
presiunea este mai mare dect presiunea de vaporizare (p>p v). Este regimul
normal de foncionare;
2. Incipien cavitaional pentru care exist un numr finit de puncte unde
presiunea din fluid este mai mic sau egal cu presiunea vaporizare (p pv),
unde apar primele bule cavitaionale. Acest regim marcheaz nceputul cavitaiei.
Detectarea fenomenului este important n acest stadiu. Pentru aceasta se

35

3.

4.

5.
6.

Maini hidraulice
utilizeaz modele de generatoare hidraulice transparente. Singurele posibiliti
de a pune n eviden fenomenul de cavitaie sunt metodele optice (cu
stroboscopul, prin divers tehnici de laborator sau cu ochiul liber).
Cavitaia uoar este cnd numrul de puncte din fluid cu presiunea mai
mic sau egal cu presiunea vaporizare (p pv) se nmulesc, bulele de cavitaie
se nmulesc i ele i se unesc, formnd zone de cavitaie care au totui
dimensiuni reduse. Acest regim nu are nici o influen asupra funcionrii
generatoarelor hidraulice i asupra performanelor lor. Acest regim poate fi
detectat cu aparate de msur a vibraiilor i a zgomotelor cu sensibilitate
ridicat.
Cavitaia industrial - este regimul considerat de ingineri ca fiind momentul
apariiei cavitaiei tehnice. Acest regim poate fi pus n eviden cu ajutorul
aparatelor de msur industrial. On met en evidence ce regime laide des
instruments industriels habituels. Zonele cavitaionale se mresc i modific att
curgerea n interiorul generatoarelor ct i parametriide funcionare.
Cavitaia dezvoltat este caracterizat prin lrgirea zonelor afectate de
cavitaie, prin alterarea performanelor generatorului i prin apariia de zgomote
i vibraii importante.
Supercavitaia este regimul n care funcionarea generatoarelor hidraulice nu
mai este posibil. Se ajunge la dezamorsare deoarece cavitaia este extins n tot
generatorul.

7.3. Parametrii care guverneaz fenomenul de cavitaie

Pentru evitarea cavitaiei, trebuie asigurat n seciunea de aspiraie a
generatorului, o sarcin hidrodinamic minim (care este dependent de debit) numit
nlime Total Abosoluta Net la aspiraia pompei, simbolizat NPSH.
NPSH ul reprezinta valoarea inaltimii totale absolute la aspiratie, diminuata de
presiunea de vaporizare, si raportata la planul de referinta al pompei. (fig. 7.1).
Valoarea lui NPSH este determinata experimental de catre furnizori si este data
sub forma unei caracteristici de tipul NPSH c=f(Q) insotita de caracteristica
energetica. Indicele c indicand faptul ca aceasta valoare este valoarea ceruta
(necesara) de generator.
Consideram un sistem hidraulic cu o pompa (fig. 7.2) si cu o viteza de intrare
pentru care s-au trasat liniile energetice si piezometrice. Presiunile sunt date in scara
absoluta .

7. Cavitaia

36

NPSHc

n=ct

Fig.7.1 Caracteristica NPSHc=f(Q)

Prin raportarea la un plan de referinta oarecare, consideram ei ca fiind energia
absoluta existenta la intrarea sistemului hidraulic. Sarcina absoluta disponibila la
aspiratia pompei, raportata la planul de referinta al pompei, de la care scadem valoarea
presiunii de vaporizare, reprezinta energia disponibila a fluidului la intrarea in pompa
(NPSHd). Deci, NPSHd este energia specifica disponibila la aspiratia generatorului
hidraulic in conditiile unui sistem de aspiratie si a unui fluid dat. Este o caracteristica
a sistemului hidraulic (nu exista nici o legatura cu generatorul).
i v i2
2g

hra
v a2
2g
pa
g

pi
g
ei

NPSHd
pv
g

Hga

ea

pi

zi

za

vi
PR

Fig. 7.2 Schema grafica pentru NPSH-ul disponibil

Fiecare generator care vehiculeaza lichide are nevoie pentru fiecare debit de o
energie specifica minimala absoluta la aspiratie, notata cu NPSH c, pentru evitarea
fenomenului de cavitatie. NPSHc este o caracteristica a generatorului hidraulic
(independent de tipul retelei de conducte de aspiratie)
Obs : NPSHd, la fel ca si NPSHc nu depinde de sistemul de refulare.

37

Maini hidraulice
Determinarea relatiei de calcul pentru NPSHd
Observand fig.7.2 putem scrie :
NPSH d z i

p
p i i v i2

h ra z a v
g
2g
g

unde : hra = MaQ2 pierderea de sarcina pe aspiratie

za cota geodezica de amplasare a pompei
Notand Hga = za - zi (inaltimea geodezica de aspiratie), relatia pentru NPSHd
devine :
NPSH d

p i p v i v i2

H ga M a Q 2
g
2g

NPSHd ul depinde deci:

- De caracteristicile fluidului;
- De conditiile de presiune la aspiratie (pi);
- De amplasarea generatorului fata de suprafata libera a bazinului de aspiratie
(Hga) ;
- De caracteristicile geometrice ale conductelor de (Ma).
Obs: pentru un bazin de aspiratie deschis (fig.7.3) unde p i=pat si vi=0, relatia
pentru NPSHd devine :
NPSH d

p at p v
H ga M a Q 2
g

Daca consideram ca pv este neglijabil raportat la pat = 105Pa, termenul

p at p v
10m pentru apa. Deci, inaltimea geodezica de aspiratie H ga nu poate sa fie
g

mai mare 10m , oricat de mici ar fi pierderile de sarcina la aspiratie .

Fig.7.3 Aspiratia unui bazin deschis

Hg a

Daca presupunem ca avem un manovacuumetru care indica valoarea presiunii de

aspiratie - pa (putem deci sa citim presiunea in sectiunea de aspiratie, rezulta ca :
NPSH d

p a a v a2 p v p a p v a v a2

g
2g
g
g
2g

7. Cavitaia

38

p at p a
inaltimea vacuumetrica in sectiunea de aspiratie
g

Daca notam cu H v

(unde pat este valoarea absoluta a presiunii atmosferice) obtinem:

NPSH d

p at p v a v a2

Hv
g
2g

Hv masurat este o functie de debit : Hv=f(Q).

7.4. Punctul de functionare cavitational

Punctul de functionare cavitational se gaseste la intersectia curbelor NPSH d si
NPSHc (fig.7.4 si fig. 7.5).
NPSH

pv
g

i v i2
2g

II

Hga

pi
g NPSH0

Ma Q2

NPSHd(Q)

PFC

`
NPSHc(Q)

Q0

NPSH
pv
g

II

Hga
p at
g
NPSH0

NPSHd(Q)

Ma Q2

PFC

NPSHc(Q)
Q0

Fig. 7.4 Punctul de functionare cavitational

Fig. 7.5 Punctul de functionare cavitational. Aspiratie dintr-un bazin deschis .
Semnificatia debitului Q0

39

Maini hidraulice

Daca punctul de functionare energetic PFE este un punct real, punctul de

functionare al cavitatiei PFC este un punct fictiv care poate fi calculat cu ajutorul
datelor. Acest punct imparte functionarea generatorului in doua zone: (fig. 7.6) :
1) Zona I cu Q<Q0 pentru care NPSHd >NPSHc este zona de functionare normala
(fenomenul de cavitatie nu este prezent);
2) Zona II cu Q>Q0 pentru care NPSHd <NPSHc este zona de functionare in
cavitatie;
3) Pentru Q=Q0 punctul de functionare energetic se suprapune peste punctul de
functionare cavitational (functionarea generatorului este defectuoasa) .
Solutia optima este Q<Q0. Relatia Q=Q0 este utilizata pentru determinarea curbei
caracteristice cavitationale pentru generatoarele hidraulice.
H

PF E

Q
NPSH

NPSH d (Q)

NPSH c (Q)
Q

Q0

Fig. 7.6 Functionarea normala, a generatorului hidraulic (Q<Q0)

Observatii:
1. Punctul de functionare cavitational depinde de parametrii introdusi in calcul.
Pentru verificarea unei instalatii hidraulice, este suficient sa se determine punctul
de functionare energetic si NPSHd corespunzator debitului defunctionare si sa se
compare aceasta valoare cu cea pentru NPSHc din diagrama data de furnizori,

7. Cavitaia
40
corespunzator aceluiasi debit. Pentru ca punctul de functionare sa fie bine ales
(si fenomenul de cavitatie sa nu se produca) trebuie ca NPSHd >NPSHc.
2. Inaltimea teoretica maxima a amplasarii pompei, deasupra suprafetei libere a
fluidului, este de 10 m. In practica, ea este egala cu maxim 7-8m. Inaltimea
geodezica de aspiratie maxima poate fi calculata considerand faptul ca pentru
debitul de functionare energetica Q, avem la limita: NPSHd =NPSHc
H ga max

p i p v i v i2

M a Q 2 NPSH c
g
2g

Daca Hgamax < 0 pompa trebuie sa fie amplasata innecat (sub suprafata libera
din rezervorul de aspiratie)
Daca Hgamax > 0 pompa poate fi amplasata deasupra suprafetei libere.

Hga<0

Fig.7.7 Generator amplasat inecat (Hga < 0)

7.5. Factori care actioneaza asupra punctului de functionare al cavitatiei

Factori legati de conditiile de acces in sistemul hidraulic:
- Presiunea in sectiunea de intrare (pi)
- Viteza in sectiunea de intrare (vi)
Acesti factori sunt independenti de proiectantul sistemului si de utilizator.
Factori legati de sistemul hidraulic de aspiratie :
- Modulul de rezistenta al tronsonului de aspiratie (Ma). Punctul de functionare
cavitational se deplaseaza catre debite cu atat mai mari cu cat modulul de
rezistenta la aspiratie este mai mic. Altfel spus, traseul trebuie sa fie mai scurt ,
diametrul mai mare si fara rezistente hidraulice locale (robineti, coturi, etc. ).
- Inaltimea geodezica de aspiratie (Hga). Amplasarea pompei ar trebui sa elimine
cavitatia, astfel incat, cu cat Hga este mai mic, chiar negativ , cu atat mai mult
punctul de functionare in cavitatie este la debite mari.
Factori legati de proprietatile fizice ale fluidului :
- Temperatura fluidului vehiculat influenteaza valoarea presiunii de vaporizare.
Cu cat temperatura este mai ridicata, cu atat p v este mare si punctul de
functionare cavitational se deplaseaza catre stanga. (la debite mai mici) .