UNIVERSITATEA DE PETROL SI GAZE PLOIESTI

FACULTATEA DE PRELUCRARE A PETROLULUI SI PETROCHIMIEI

TEHNOLOGII AVANSATE IN INGINERIA PROTECTIEI MEDIULUI

DEZVOLTARE DURABILA

HIDROENERGIA
PATRASCU OANA
MANU ANDREI DRAGOS
MATEI ANDREEA
 HIDROENERGIA
ENERGIE CURATA, IN ACORD CU CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABILA

n conditiile cresterii continue si accelerate a

populatiei globului n forma numita adesea
<explozia demografica> (5,29 miliarde
locuitori n anul 1990, 6,25 n 2000 si 8,46 n
2025) exista 4 cerinte vitale pentru omenire:
apa, hrana, energia si mediul nconjurator
favorabil.

Datorita cresterii urbanizarii si nivelului general de viata, cresterea nevoilor de

resurse n general si energie n particular este superioara cresterii populatiei.
 HIDROENERGIA
ENERGIE CURATA, IN ACORD CU CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABILA

Efortul legitim general de crestere a calitatii vietii oamenilor a condus

la o exploatare intensiva a resurselor naturale (n special combustibili fosili), cu
urmari grave asupra mediului natural si antropic, ntre care efectul de sera,
epuizarea resurselor neregenerabile si acumularea de deseuri
nedegradabile sunt printre cele mai importante.
 HIDROENERGIA
ENERGIE CURATA, IN ACORD CU CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABILA

Energia este unul dintre cei mai importanti facori ce prejudiciaza mediul
prin cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera, prin poluarea mediului cu
hidrocarburi, prin stocarea pe termen lung a deseurilor nucleare, prin
despaduririle in ritm alert, precum si prin alte fenomene.

Sursele regenerabile de energie asigura cresterea sigurantei in

alimentarea cu energie si limitarea importului de resuse energetice,
in conditiile unei dezvoltri economice durabile si a protejrii
mediului inconjurator.
In prezent Romania isi produce cea mai mare parte a
energiei regenerabile din resurse hidroenergetice.
 CENTRALE HIDROELECTRICE
Printr-un baraj de acumulare a apei pe
cursul unui rau unde poate fi prezent i o
cascad se realizeaz acumularea unei energii
poteniale, trasformat n energie cinetic prin
Bief
rotirea turbinei hidrocentralei. amonte
Hala/

Aceast micare de rotaie va fi transmis

Sala mainilor

Baraj
mai departe, printr-un angrenaj de roi dinate,
Generator

generatorului de curent electric, care prin Grtar

C ond
u c t
Turbin
rotirea rotorului generatorului ntr-un cmp Bief
aval
magnetic, va transforma energia mecanic n Difuzor

energie electric
Bief = poriune a unui curs de ap, canal ntre dou brae, ecluze sau baraje
.

Barajul este o construcie care oprete

cursul unui ru spre a ridica nivelul apei n
amonte, a crea o rezerv de ap, o cdere
de ap pentru hidrocentrale.
 O amenajare hidroelectrica consta n principal
din urmatoarele componente:

1. baraj,
2. priza de apa,
3. lucrari pentru aductiunea apei la centrala (uzina)propriuzisa,
4. lucrari pentru evacuarea apei, statie si linii de evacuare a energiei
produse.

Bief
amonte
Hala/
Sala mainilor

Baraj Generator

Grtar
C ond
u c t
Turbin
Bief
aval
Difuzor

Bief = poriune a unui curs de ap, canal ntre dou brae, ecluze sau baraje
.
 Hidrocentrale electrice
Principalele componente ale unei hidrocentrale sunt:
sursa de apa (rau sau canal de irigatie)
baraj (bazin mic)
canal de admisie (teava lunga)
turbina si generatorul electric
dispozitiv de control electronic (controller)
sarcina mecanica
sistem de distributie
sarcina consumatorului

Centralele hidroelectrice de joas presiune le gsim n primul rnd pe

lng cursuri de ap. Apa este acumulat printr-un baraj i curge la
turbine. Dac nu vrem s inundm prin baraj regiuni ntinse de pmnt,
se realizeaz nlimi de cdere de numai civa metri. Adeseori, pentru
a nu se mpiedica navigaia, sunt necesare construcii suplimentare
voluminoase.
 CENTRALE HIDROELECTRICE
Cele mai cunoscute centrale hidroelectrice de mare presiune sunt
situate la piciorul unor baraje zidite pentru crearea unui lac de acumulare.
Acestea nchid o vale sau un loc ngust pe cursul unei ape i formeaz lacuri de
acumulare, care aproape ntotdeauna servesc i pentru alte scopuri (alimentarea
cu ap, eliminarea pericolului viiturilor de ap mari).
Centralele hidroelectrice
Schema de principiu
 Puterea
Puterea notat cu litera [ P ]este determinat de debitul [ Q ], de
diferena de nivel [ h ] i de randamentul hidraulic i cel al echipamentului
[]

Un calcul aproximativ al puterii, folosind aproximarea:

g x x = 7 kN/m3
unde g = acceleraia gravitaionala;
= densitatea
i =randamentul
se face dup formula:

Hidrocentralele moderne au un randament ridicat prin intermediul

turbinelor i generatoarelor ce pot realiza un randament de pn la 90 %.
 CENTRALE HIDROELECTRICE
(CHE)
Capacitatea unei centrale
hidroelectrice depinde de
cantitatea de ap care trece prin
turbine, precum i de nlimea
de cdere a apei (n general, nu
este vorba de o cdere n sensul
propriu-zis, ci de o curgere). n
natur ns, de cele mai multe
ori exist fie cantiti mari de
ap (la fluvii), fie nlimi mari de
cdere (n regiuni muntoase).

Energia hidroelecrica este cu siguranta cea mai raspandita si cea mai

matura aplicatie a energiei regenerabile. 22% din productia mondiala de
energie provine de la hidrocentrale, multe dintre ele sunt hidrocentrale de
putere mica (SHP) care produc mai putin de 10 MW; sunt mai mult de 17400
de astfel de hidrocentrale in Europa.
 Clasificarea Hidrocentralelor
Folosirea cderii de ap acest parametru este determinat de
diferena de nivel dintre oglinda apei din lacul de acumulare (n spatele
barajului) i oglinda apei de jos dup ce apa a trecut prin turbin.
Dup acest criteriu sunt hidrocentrale:
1. cu o cdere mic de ap - < 15 m, debit mare, cu turbine Kaplan
2. cu o cdere mijlocie - 1550 m, cu debit mijlociu, cu turbine Kaplan,
Francis
3.cu o cdere mare 502.000 m, cu un debit mic de ap, turbinele
utilizate sunt turbinele Francis, Pelton

Hidrocentralele mai pot fi clasificate dup capacitate, sau dup felul

construciei, ca de exemplu hidrocentrale:
- aezate pe firul rului (centrale fluviale), producnd curent dup debit
- cu un lac de acumulare
- CHEAP - centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompare
- cu caverne, pentru acumularea apei
CENTRALE HIDROELECTRICE
Energia hidroelectrica se bazeaza pe o tehnologie matura care a
evoluat in ultimii 100 de ani.Tehnologia a fost adaptata pentru toate
domenile de aplicatii:

Hidrocentrale PICO-electrice <5kW

Hidrocentrale MICRO si MINI-elecrice 5kW 100kW
Hidrocentrale mici 100kW-10MW
Hidrocentrale mari >10MW

Energia PICO este energia hidro cu o putere maxima de

5kW. Sistemele energetice de aceasta putere beneficiaza in
ceea ce priveste costul si simplitatea de diferitele puncte de
abordari in proiectare planificare si instalare in comparatie
cu sisteme energetice hidro mari. Recente inovatii in
tehnologia pico-hidro au propulsat-o ca o sursa economica
de energie chiar si in cele mai sarace si mai putin accesibile
locuri.
 n instalaii de joas presiune, axul
turbinei adeseori este aezat vertical, n mod
corespunztor trebuie s fie montat i
generatorul. Acest generator are n general o
turaie mai mic dect un turbogenerator i este
nzestrat cu un rotor cu diametru mare i poli
apareni.
 Rezerve de energie
n afar de combustibili, ara noastr dispune i de rezerve de energie
hidraulic. Dup calculele specialitilor, la debite medii, potenialul amenajabil
al rurilor noastre (n afar de Dunre) este de 13 milioane KW. Electricitatea
a nceput prin construirea a ctorva hidrocentrale, printre care: Sadu V (jud.
Sibiu), Stejaru (pe Bistria, jud. Neam)
S-a construit o serie de hidrocentrale, printre care: cele 12 de pe Bistria,
n aval de Stejaru, hidrocentrala de la Vidraru, pe Arge, continuat n aval cu
alte 14 mai mici, apoi hidrocentrala Lotru-Ciunget de pe rul Lotru, iar
mpreun cu Iugoslavia, pe Dunre s-a realizat marele sistem hidroenergetic i
de navigaie Porile de Fier I i hidrocentrala Porile de Fier II de la Ostrovu
Mare.
 Impactul asupra mediului (1)
A. Efecte produse de baraje n amonte:
- inundarea unor suprafete de teren
- riscuri de rupre (spargere) a barajului
- obstacol mpotriva corpurilor solide
- consecinte ale acumularilor de apa

- inundarea unor suprafete de teren constructia barajului si realizarea

acumularilor de apa au un impact social si funciar prin inundarea unor terenuri agricole,
forestiere sau chiar prin transmutarea unor comunitati. Pe de alta parte aceste
amenajari hidraulice pot provoca modificari n pnza freatica si asupra surselor de apa.;
- riscuri de rupre (spargere) a barajului barajul ajuta la stocarea unei energii
potentiale enorme. Principalele cauze care pot produce ruperi sunt: insuficienta
posibilitatii evacuarii apei n cazul aparitiei unor viituri (cazul barajelor de pamnt si
anrocamente) si un comportament neadecvat al fundatiilor;
- obstacol mpotriva corpurilor solide obiectele flotante sunt oprite astfel nct
barajele pot contribui la curatarea unor ruri, binenteles cu conditia ca aceasta curatire
sa se faca regulat, astfel nct sa nu apara obstructionarii n alimentarea cu apa a
centralelor;
- consecinte ale acumularilor de apa acumularea apei conduce la modificarii
termice si chimice n adncimea lacurilor de acumulare.
Depunerile, sedimentele, ajunse pe fundul acumularilor pot ncuraja dezvolatrea unei
flore acvatice (plancton, alge) care n anumite conditii poate provoca atrofierea
acumularii reducerea cantitatii de oxigen si moartea faunei .
Impactul asupra mediului (2)
B. Efecte produse de baraje n aval

- eroziunea sedimentele sunt retinute n spatele barajelor

astfel nct malurile rrilor n aval de baraje sunt supuse erodarilor;

- consecintele lucrarilor subterane galeriile de aductiune

constituie adevarate drenaje pentru masivii traversati n cazul n
care acestea nu sunt pline. n cazul umplerii acestora ele devin
surse de presiune asupra structurilor geologice pe care le
traverseaza;

- eliminarea viiturilor medii marile acumulari permit

preluarea viiturilor din amonte pna n anumite limite. Consecintele
pot fi favorabile n cazul aparitiei unor inundatii, sau defavorabile
pentru fauna, flora si chiar un pericol n cazul aparitiei unor viituri
mari.
Impactul asupra mediului (3)
C. Impact economic local

n afara producerii de energie electica, amenajarile

hidrotehnice pot avea si alte consecinte asupra dezvoltarii locale
prin: constructia de echipamente, dezvoltarea infrastructurii,
dezvoltarea turismului, crearea de locuri de munca, irigatii,
navigatie, cresterea volumului taxelor locale etc.

Centralele hidroelectrice (CHE) utilizeaza ca resurse

energetice primare caderile de apa naturale sau artificiale sau
mareele, valurile si presiunea osmotica, transformnd energia
hidraulica a acestora n energie electrica prin forma intermediara de
energie mecanica. Majoritatea centralelor hidroelectrice construite
pna n prezent folosesc energia hidraulica a cursurilor de apa.
 Schema de amenajare a unei CHE pe firul apei Fig. A

Fig. A Fig. B
Exista si CHE amplasate la piciorul barajului.

Schema unei CHE cu ridicarea nivelului amonte Fig. B

Amenajare CHE in derivatie cu ridicarea nivelului amonte:

1. captarea si priza de apa; 2. baraj; 3. canal de aductiune;4.
castel de apa; 5. conducte fortate; 6. albia raului; 7. centrala electrica.

O astfel de amenajare se poate vedea la noi n tara la CHE Bicaz de

pe rul Bistrita.
Amenajare CHE n derivatie cu coborrea nivelului aval Fig. C

n figura C este prezentata o amenajare CHE n derivatie cu

coborrea nivelului aval. Prin coborrea nivelului aval se ntelege
amplasarea centralei electrice n subteran mult sub nivelul barajului,
evacuarea apei din centrala realizndu-se prin o galerie de fuga cu
panta mica care readuce apa la suprafata undeva n aval de centrala.

Fig. C

Amenajare CHE cu coborarea nivelului aval:

1. lac de acumulare; 2. baraj; 3.conducta fortata (put fortat);
4. CHE; 5.galerie de acces; 6.galerie de evacuare; 7.albia
raului.
 Date de performanta pentru turbine hidraulice

TIPUL TURBINEI VARIANTA RAPIDITATE CADERE NETA DISPOZITIE

ns H [m] AX

PELTON lent 1-10 orizontala

normal 11-25 verticala
>300
26-60
rapid

FRANCIS lent 60-150 orizontala

normal 151-250 verticala
50 - 625
251-350
rapid

KAPLAN lent 300-600 orizontala

normal 601-800 verticala
10 - 90
801-1200
rapid

BULB lent 500-900 orizontala

normal 901-1400 verticala
< 16,6
1401-2000
rapid
 Turbine hidraulice -1
Turbina Pelton Turbina Pelton:
Turbinele Pelton sunt turbine cu actiune cu a) schema
admisie partiala si tangentiala n care scurgerea principala;
apei se realizeaza axial, datorita cupelor cu dubla b) jetul de lichid, 1. axul
iesire. turbinei, 2 cupele rotorului,
Ele pot fi realizate si n varianta cu ax vertical. 3. ajutaj.

Turbinele Francis sunt turbine

cu reactiune cu admisie totala si
radiala, scurgerea apei prin rotor
realizndu-se radial-axial.
Aceasta turbina mai poarta
numele de turbina cu flux Turbina Francis: 1 distribuitor, 2 palete
central. directoare de reglaj; 3 paletele turbinei 4 ax
 Turbine hidraulice -2
Turbina Kaplan
Turbinele Kaplan sunt turbine cu
reactiune de tip elicoidal cu pas variabil,
cu admisie totala axiala si scurgerea apei
prin rotor axial.
Constructia mecanica generala este
asemanatoare celei a turbinelor Francis,
cu exceptia rotorului si a elementelor
asociate lui.

Schema functionala a unei turbine Kaplan : 1 distribuitor; 2 palete directoare

de reglaj; 3 axul rotorului; 4 paletele reglabile ale rotorului.
 Concluzii

Puterea apei e cea mai importanta sursa

energetica care nu are in compozitia sa dioxid de
carbon, dioxid de sulf, protoxizi de azot sau orice alt
tip de emisie poluanta si nu produce nici un fel de
reziduuri solide sau lichide. Centrala hidroelectrica se
foloseste de o cadere naturala sau artificiala a unui
rau si inglobeaza principalele avantaje in comparatie
cu alte surse de energie, economisind la capitolul
consum de carbune, combustibil sau lemn de foc,
fiind de sine statatoare.
 Avantaje
Subliniem urmatoarele avantaje principale ale micro-hidrocentralelor:

- Sunt potrivite pentru cerinte mici de putere, descentralizate (industria

usoara, ferme private si intreprinderi, comunitati rurale) si pentru operatii
externe retelei principale;
- Necesita retele de distributie de joasa tensiune si, eventual, micro-retele
subregionale;
- Pot fi utilizate in proprietate privata, in coproprietate sau proprietate
comuna, cu un necesar de forta de munca semi-calificat si cu o
administrare in coproprietate, sau individuala;
- Perioada scurta de constructie cu materiale locale si utilizarea abilitatilor
populatiei din zona, pot avea un impact considerabil asupra calitatii vietii
rurale;
- Flexibilitatea lor, in special in ceea ce priveste adaptarea la incarcari
variabile in functie de debitul afluent, le face un component privilegiat in
orice sistem energetic integrat;
- Centralele pot rezista o perioada indelungata. Unele au peste 70 de ani si
sunt inca in stare de functionare. Centralele pregatite de a intra in functiune
in viitorul apropiat pot prezenta o durata de viata chiar mai lunga si pot servi
consumatori timp de mai multe generatii fara a polua atmosfera.
 Investitii si componente
- Investitiile in hidrocentralele mici s-au dovedit a fi sigure si de
nadejde de mai multe zeci de ani. Productia de energie electrica
utilizand ca resursa primara apa, este un proces de conversie
energetic in care apa este un mijloc eficient de transmitere si
transformare a potentialului gravitational al curgerii in energie
mecanica si electrica.
Principalele componente ale unei hidrocentrale de mica
putere sunt urmatoarele:
Acumularea: constituie o forma de stocare a energiei potentiale
disponibile;
Sistemul de transfer, care include dispozitivul de captare (priza de
apa echipata cu gratar) si circuitul de transfer (canalul, vana,
stavilarul, galeriile, canalul de fuga sau evacuarea) unde o parte din
energia disponibila este convertita in energie cinetica;
Turbina hidraulica: este o parte a centralei unde energia apei
este convertita in energie mecanica;
Generatorul: energia mecanica transmisa la turbina mentine
viteza rotorului generatorului
Statia de transformare si linia de transport: energia electrica este
condusa si transformata pentru a putea fi conectata la retea pentru a
putea furniza energie electrica consumatorilor.
 De remarcat:

De remarcat ca producerea energiei electrice n centrale

hidroelectrice se bucura de o serie de atuuri :

- energia obtinuta poate fi considerata curata si regenerativa;

- costuri practic nule pentru combustibil si deci un cost mai redus
al energiei furnizate;
- disponibilitate practic tot timpul anului;
- un timp de raspuns foarte scurt la solicitarile consumatorilor
practic pornirea si atingerea puterii maxime se poate face n
cteva minute;
- marile acumulari de apa servesc si altor scopuri: irigatii, alimentare
cu apa industriala si apa potabila, turism etc.
 Bibliografie:

Centrale hidroelectrice Profesor R. Tirnovan (Curs 4 10.02.2007);

Hidroenergia energie curata, in accord cu conceptul de dezvoltare
durabila - Profesor universitar doctor inginer Stefan Ionescu
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti;
Cercetari fundamentale privind incadrarea in calsa de risc seismic a
barajelor situate in platforma moesica abordare probabilistica si
determinista;
C.R.O.M.B Comitetul National Roman al Marilor Baraje;
http/www.neamt.ro/date-gen/bicaz/Lac-Izv-Muntelui. Html;
http/www.viaromania.eu/index.cfm/param/att-attraction-44-Lacul-Izvorul-
Muntelui.html;
LEGIS

Multumim pentru atentie