Sectia Chimica

Sectia chimica C.E.T.
Brazi
PROGRAM FORMARE / INTEGRARE INGINERI EXPLOATARE
DALKIA TERMO-PRAHOVA
aprilie 2011 Pag 1/13
STATIA CHIMICA C.E.T. BRAZI
Ing.exploatare Victor TOMESCU
CUPRINS
Program de stagiatura-Sectia chimica-Ingineri de exploatare
Sectia chimica C.E.T. Brazi

Capitole:
1. Introducere Sectie Chimica
1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. Apa folosita in circuitul centralelor electrice si termice Aburul produs de cazane Condensatul recuperat Apa de racire Circuitul de racire
2. Surse de apa bruta la statia de tratare a apei

2.1. Apa bruta din subteran 2.2. Apa bruta din sursa Paltinu
3. Procesul demineralizarii apei

3.1. Exploatarea filtrelor cationice (treapta 1) 3.1.1. Generalitati 3.1.2. Caracteristici tehnici 3.1.3. Descrierea fluxului tehnologic 3.1.4. Reactivarea masei cationice din filtrele H0 si H1 3.1.5. Afanarea filtrelor H0 si H1 3.1.6. Regenerarea filtrelor H0 si H1 3.1.7. Spalarea filtrelor H0 si H1 3.2.Exploatarea filtrelor anionice slab bazice A1 (treapta 1) 3.2.1.Generalitati 3.2.2.Fluxul tehnologic 3.2.3.Caracteristicile tehnice ale filtrelor A1 3.2.4.Reactivarea masei cationice din filtrele A1 3.2.5.Regenerarea filtrelor slab bazice A1 3.3.Exploatarea decarbonizatoarelor 3.3.1.Generalitati 3.3.2.Descrierea instalatiei de filtre H2 3.3.3.Reactivitatea masei schimbatoare de ioni din filtrele H2 3.3.4.Regenerarea filtrelor H2 3.3.5.Spalarea filtrelor H2 3.4.Exploatarea filtrelor puternic bazice A2 3.4.1.Generalitati 3.4.2.Descrierea instalatiei de filtre A2 3.4.3.Reactivitatea masei schimbatoare de ioni din filtrele A2 3.4.4.Regenerarea filtrelor slab bazice A2 3.4.5.Parametrii limita de functionare 3.5.Exploatarea statiei de finisare (Filtre cu pat-mixt)

3.5.1.Generalitati 3.5.2.Descrierea instalatiei de finisare 3.5.3.Operarea filtrelor cu pat mixt
4. Procesul de dedurizare al apei brute

4.1.Generalitati 4.2.Afanarea partiala a masei aflate peste duzele drenajului superior 4.3.Regenerarea 4.4.Afanarea totala 4.5.Oprirea instalatiei
5. Indici chimici impusi pentru procesul energetic

Tab.1. Indicii de calitate pentru apa fierbinte din circuitele de termoficare Tab.2a. Cazane de abur acvatubulare, ecranate, cu circulatie naturala Tab.2b. Cazane cu abur acvatubulare, ecranate, cu circulatie naturala(continuare). Tab.3. Indicii de calitate pentru aburul energetic

1. INDTRODUCERE SECTIE CHIMICA
1.1.Apa folosita in circuitul centralelor electrice si termice

a)apa bruta-apa de suprafata sau de adancime,cu care este alimentata statia de tratare a apei b)apa de alimentare-apa care intra in cazan c)apa de adaos-apa tratata corespunzator nevoilor cazanului,folosita pentru completarea pierderilor si consumurilor tehnologice din centrala d)apa de cazan-apa din spatiul sub presiune din limitele cazanului e)apa de umplere-apa necesara umplerii cazanului precum si a circuitului de termoficare f)apa din circuitul de termoficare-apa vehiculata sub presiune in circuitul cazanelor de apa fierbinte(CAF) sau al boylerelor si in reteaua de termoficare g)apa de injectie-apa folosita la reglarea temperaturii aburului supraincalzit h)apa de purja-apa eliminata din cazan pentru a mentine indicii corespunzatori
1.2.Aburul produs de cazane

a)aburul energetic-destinat alimentarii turbinelor b) aburul industrial(tehnologic)-destinat scopurilor tehnologice,furnizat de cazan,fie direct,fie prin prizele unei turbine sau prin intermediul unei statii de reducere-racire
1.3. Condensatul recuperat

Condensatul de la schimbatoarele de caldura de suprafata care,dupa provenienta,poate fi a) condensat primar de la turbina(condensat de baza),de la vaporizatoare si de la prima treapta a transformatoarelor de abur b) condensat secundar-distilatul vaporizatoarelor,condensatul schimbatoarelor de caldura din centrala termica si cel rezultat din treapta a doua a transformatoarelor de abur Program de stagiatura-Sectia chimica-Ingineri de exploatare

c) condensatul industrial -condensatul schimbatoarelor de caldura de la diverse procese tehnologice si care dupa provenienta poate fi:condesat industrial primar,rezultat din condensarea aburului furnizat de cazan -condensat industrial secundar,rezultat din condensarea vaporilor proveniti din unele procese tehnologice
1.4. Apa de racire

Agentul de racire vehiculat prin schimbatoarelor de caldura
1.5. Circuitul de racire

Traseul strabatut de apa de racire,care poate fi : a) circuit deschis-in care apa parcurge o singura data traseul b) circuit inchis-in care apa este recirculata cu pierderi mici c) circuit mixt-circuitul in care se combina in diferite proportii circuitele inchise cu cele deschise d) apa bruta-este apa care se utilizeaza ca agent de racire in circuitele deschise sau la preparea apei de adaos pentru cele mixte sau inchise e) apa de adaos-apa cu care se completeaza pierderile din circuitele de racire mixte sau inchise,in scopul mentinerii volumului de recirculat si a caracteristicilor fizico-chimice ale apei recirculate f) pierderile-reprezinta scaderea volumului de apa din circuitele de racire mixte sau inchise;la cele mixte inseamna apa purjata pentru mentinerea echilibrului fizico-chimic al apei recirculate si apa evaporata sau antrenata ca picaturi la turnurile de racire datorita tirajului sau vantului g) tratarea apei de adaos-este totalitatea operatiunilor fizico-chimice in scopul realizarii indicilor fizico-chimici din circuit h) conditionarea apei de adaos din circuitele inchise sau mixte de racire-este totalitatea operatiunilor fizico-chimici in scopul evitarii depunerilor,coroziunilor si dezvoltarii micoorganismelor. i) depunerile-sunt rezultatul unui regim necorespunzator al apei de racire,caracterizat prin precipitarea unor saruri din apa din circuit sau sedimentarea materialelor in suspensie. j) coroziunile-sunt rezultatul unui regim necorespunzator al apei de racire,datorat actiunii substantelor agresive continute in apa sau rezultate din dezvoltarea organismelor,produse pe suprafata elementelor metalice folosite in constructia schimbatoarelor de caldura k) organismele-sunt bacteriile,ciupercile,algele,care exista sau se dezvolta intr-un circuit de racire
2. SURSE DE APA BRUTA LA STATIA DE TRATARE A APEI Program de stagiatura-Sectia chimica-Ingineri de exploatare

2.1. Apa bruta din subteran

Apa bruta din puturi este apa de adancime din panzele freatice.Fiind apa din panza freatica este apa limpede care nu are nevoie de filtrare,dar are o salinitate variabila deaceea se foloseste in deosebi pentru procesul de dedurizarea al apei(folosita ca apa pentru circuitul de termoficare),apa de racire. Pompele submersibile refuleaza in doua colectoare.Pentru a realiza o continuitate in alimentarea cu apa,temperand variatiile de debit de la pompe s-au prevazut doua vase tampon de 150 mc,montate in paralel.Dupa vasele tampon fluxul de apa se continua pe trei conducte: -diametrul 600 merge catre instalatia de demineralizare;are un racord si la instalatia de incendiu -diametrul 250 merge la hidrofor(in aspiratia pompelor de incendiu) -diametrul 425 merge catre instalatia de demineralizare de unde este folosita ca apa pentru consum social sau apa tehnologica
2.2. Apa bruta din sursa Paltinu

Apa bruta din sursa Paltinu este apa de suprafata acumulata la barajul Paltinu Apa se filtreaza si se decanteaza la sursa dupa care este trimisa pe doua magistrale in municipiul Ploiesti ca apa potabila si spre platforma Brazi.
3. PROCESUL DE DEMINERALIZARE AL APEI BRUTE In centralele termoelectrice apa este folosita ca agent de transport si transformare a energiei in ciclul transformarii termo-energetice ale unui ansamblu cazan-turbina-generator electric. Apa folosita in acest ciclu de transport si transformari energetice trebuie sa fie o apa cat mai pura,puritatea crescand odata cu cresterea parametrilor de exploatare a agregatelor energetice. In natura sursele de apa sunt apele de adancime si apele de rauri si lacuri fiind mai mult sua mai putin incarcate cu ioni ce compun diversele saruri din apa.Prezenta acestor ioni in apa,intr-un bloc cazan-turbina este nedorita,intrucat prin evaporari saruri se depun pe suprafetele de schimb de caldura dand nastere la cruste care obtureaza sectiunile de trecere,inrautatesc transferul termic,produc supraincalzirii locale care duc la scaderea rezistentei metalului la presiuni ridicate,deasemeni intre metal si crusta de saruri se amorseaza procese de coroziune electrochimica.

Datorita acestor aspecte mentionate,sarurile din apa se elimina partial sau total prin procedee tehnologice fizice(evaporate) sau chimice prin deionizare cu ajutorul schimbatorilor de ioni.Procedeul cel mai economic practicat pe scara larga azi este demineralizarea apei(inlaturarea ionilor prezenti in apa) cu ajutorul schimbatori de ioni. Intrucat in apa sunt prezenti ioni pozitivi(cationi)cu sarcini electrice pozitive si ioni negativi(anioni)cu sarcini electrice negative s-au selectat si produs compusi chimici care pot ceda sau primi ioni,aceste produse numindu-se schimbatori de ioni. Statia pentru demineralizarea apei din C.E.T.Brazi are rolul de a prepara apa de adaos necesara in circuitul apa-abur-condensat de la toate etapele de dezvoltare ale C.E.T.Brazi necesitand conditii de calitate pentru cazane de 140 bar. Fluxul tehnologic al statiei de demineralizare se compune din sase trepte de tratare ionica a apei si anume: 1.Filtre ionice carboxilice pentru decarbonatare (H0 ) 2.Filtre ionice puternic acide pentru decationizare ( H1 ) 3.Filtre ionice slab bazice pentru retinerea cloruri si sulfati (A1 ) 4.Filtre ionice puternic acide pentru retinerea scaparilor de cationi ale filtrelor H1 si cationii adusi de condensatul returnat de la consumatorii termici (H2 ) 5.Filtre anionice puternic bazice pentru retinerea siliciei si a CO2 dizolvat in apa dupa decarbonizatoare,scapari de cloruri,sulfati,de la filtrele A1 si retinerea clorurilor si sulfatilor adusi de condensatul returnat (A2) 6.Filtrele cu pat mixt care contin amestec de cationit puternic acid si anionit puternic bazic care retin toate scaparile de ioni din treptele anterioare obtinand o apa cu o conductivitate de maxim 0.3 us/cm (F.P.M)
3.1. Exploatarea filtrelor cationice 3.1.1. Generalitati

Filtrele H0-H1 fac parte din prima treapta de demineralizare a apei si diferenta intre ele atat din punct de vedere constructiv cat si din punct de vedere al umpluturii cu masa schimbatoarelor de ioni. Schema filtrelor H-cationice de demineralizare a apei brute se compune din 24 filtre (11 functionale),amplasate in aer liber pe baterii. Aceste filtre sunt incarcate cu masa schimbatoarelor de ioni H-cationica si in functie de necesitatile procesului tehnologic permit o schema de functionare foarte variata. Filtrele H0-H1 se pot regenera individual sau inseriat cu oricare filtru din schema

3.1.2. Caracteristi tehnice

Bateria de filtre H0 se compune din 12 filtre(6 functionale) amplasate in aer liber pe fundatii de beton in pozitie verticala la cota 0 m in corpul lateral dreapta sirul I. Filtrele sunt in forma cilindrica si sunt confectionate din tabla de otel cu grosimea de 8-10 mm,iar la partea superioara si inferioara fundurile au forma de calota sferica iar tabla de otel din care sunt confectionate are o grosime de 12-14 mm. Cand masa din filtru a fost epuizata se trece la operatiile de ractivare care se desfasoara dupa urmatoarele faze: -afanare,regenerare(in serie cu filtru H1 sau individual),spalare lenta,spalare finala pana la parametrii de functionare. Bateria de filtre H1 se compune din 12 filtre (5 functionale) amplasate in aer liber,in pozitie verticala la cota 0 in corpul lateral dreapta sirul II. Filtrele H1 au diametrul de 3200 mm si sunt echipate cu masa schimbatoare de ioni puternic acida VIONIT CS3 si retin din apa duritatea permanenta data de Ca2+ si Mg2+ din cloruri,sulfati,carbonati si silicati. Retinerea cationilor din apa(Fe+2, Fe+2,Ca+2,Mg+2,Na,K) se face selectiv in ordinea valentei. Apa la iesirea din filtrele H1 este lipsita de duritate si are un caracter puternic acid dat de radicalii acizilor tari(Cl,SO2-4) si CO2 dizolvate in apa.
3.1.3.Descrierea fluxului tehnologic

Procesul de demineralizare al apei are loc prin simpla trecere a apei peste masa schimbatoare de ioni. Schimbul de ioni se bazeaza pe fenomenul de absortie care este direct proportionala cu valenta cationului respectiv,deci cu cat valenta cationului este mai mare cu atat energia lui de absorbtie este mai mare si va fi retinut in straturile superioare de masa ale filtrului. Procesul de epurare in filtrele H-cationice consta in a substitui din apa trecuta prin filtrele umplute cu masa cationica,cationii de:Al3+,Fe2+,Ca2+,Mg2+,Na+,K+ cu ionul de H+ din masa cationica. La iesire din filtrele H1 apa are un caracter acid si nu este admisibil sa fie folosita in alte scopuri. Pe masura ce straturile superioare se satureaza cu ioni de Ca2+ si Mg2+,absortia se deplaseaza tot mai mult in straturile inferioare inferioare de masa pana cand ionul de Na+ este prezent in apa la

iesirea din filtru in functie,care in acest caz incepe sa lucreze ca un filtru de Na+,aciditatea ii scade si se considera epuizat. Filtrele H0 se considera epuizate cand +m-ul atinge valoarea de 0.5 mVal/l. Filtrele H1 se considera epuizate cand conductivitatea la iesirea din filtru scade cu 50 us/cm sau cand valoarea -m scade cu 0.1-0.2 mval/l fata de valoarea constanta de durata din timpul ciclului de functionare. Reactii care au loc in timpul functionarii filtrului H1 2R-H + CaSO4 R2Ca + H2SO4 2R-H + MgSO4- R2Mg+H2SO4 2R-H+ CaCl2 R2Ca+2HCl 2R-H+ MgCl2- R2Mg+2HCl 2R-H+ CaCO3- R2Ca+H2CO3 2R-H+ MgCO3-R2Mg+H2CO3
3.1.4.Reactivarea masei cationice din filtrele H0 si H1

Reactivarea filtrului H0: Regenerarea se desfasoara dupa urmatoarele faze: -afanare -regenerarea in serie cu filtru H1 -spalare lenta in serie cu filtru H1 -spalare finala Reactivarea filtrului H1: -afanare partiala,afanare totala la 10-20 cicluri active -regenerare -spalare
3.1.5.Afanarea filtrelor H0 si H1
Afanarea filtrelor se realizeaza in contracurent (de jos in sus) cu apa bruta sau cu apa recuperata din spalarea altui filtru. Afanarea are ca scop indepartarea suspensiilor si a particulelor de masa sparte din filtru,eliminarea canalelor preferentiale de curgere a apei si se realizeaza pana cand efluentul din filtru este limpede.

Afanarea se poate face cu apa din mai multe surse: -afanarea cu apa din bara de iesire functionare -afanarea cu apa din bara de afanare folosind apa de la spalarea sau regenerarea finala a unui filtru H1 sau H0 -afanarea ca apa din cozi spalare sau solutii finale de la regenerarea cationica. Afanarea se face cu un curent de apa in sens ascendent.Durata afanarii depinde de impuritatile din apa tratata in filtru,cele continute de regenerant si starea de uzura fizica a masei. Operatia de afanare cu aer se executa astfel: Se goleste filtrul H0 prin deschiderea vanei de aerisire si respectiv a vanei de iesire spalare timp de 5 minute,astfel incat nivelul apei din filtru sa fie pana la nivelul stratului de masa(deasupra acestuia cu circa 10 cm),dupa care se deschide vana de afanare cu aer timp de 10-15 minute,dizlocand astfel stratul de noroi de deasupra stratului de masa apoi se reia operatia de afanare.Durata procesului de afanare este de circa 20-30 minute. Afanarea partiala a filtrelor cu regenerare in contracurent (H1) Se face prin introducerea apei prin drenajul de evacuare a regeneratului si evacuarea ei prin partea superioara a filtrului.Se afaneaza astfel stratul de masa aflat deasupra drenajului de evacuare a regenerantului.Se elimina in acest mod impuritatile mecanice acumulate deasupra stratului de masa. Operatia de afanare partiala se realizeaza cu un debit de 80 mc/h si dureaza 20 minute pana la obtinerea unui efluent limpede. Afanarea totala a filtrelor cu regenerare in contracurent (H1) Se face prin introducerea apei prin partea inferioara si evacuarea prin partea superioara a filtrului si se realizeaza o data la 10 cicluri de functionare. Operatia de afanare se realizeaza cu un debit de 80-100 mc/h si dureaza 15-20 de minute pana la obtinerea unei expansiuni a stratului filtrant cu 35-75%(controlata prin vizorul superior).Dupa aceasta operatie filtrele se regenereaza cu o cantitate dubla de reactivi. In cazul afanarii totale succesiunea operatiilor este urmatoarea: -o afanare partiala -o regenerare normala -o afanare totala -o a II a regenerare

3.1.6.Regenerarea filtrelor H0 si H1
Natura regeneratului poate fi acid clorhidric (HCl) sau acid sulfuric (H2SO4) Cand regenerarea se face cu acid sulfuric este nevoie de o preregenerare cu o solutie de sare pentru a se evita colmatarea masei cationice.Daca regenerarea este facuta cu acid clorhidric nu mai este nevoie de preregenerarea masei.Fiind mai economica aceasta metoda,s-a renuntat la regenerarea cu acid sulfuric aceasta efectuandu-se doar in cazuri speciale. Solutia de acid clorhidric vine in concentratie de 32%,iar diluarea acesteia se face prin ejector cu apa total sau partial demineralizata.
3.1.7 Spalarea filtrelor H0 si H1

Regenerarea si spalarea lenta se realizeaza cu apa partial demineralizata pentru a nu se incarca cu ioni de Na+ stratul schimbator de la baza filtrului (conditie principala in tehnologia regenerarii in contracurent) Spalarea finala se executa atat la filtrele cu regenerare in contracurent cat si la cele normale,cu apa luata cin colectorul din intrare functionare si se realizeaza in sens descendent pana cand valoarea -m a efluentului ramane constanta timp de 5 minute.
3.2.Exploatarea filtrelor anionice slab bazice A1 3.2.1.Generalitati

Schema filtrelor OH-anionice de demineralizare a apei brute si a condensatului industrial se compune din 12 filtre (4 functionale) amplasate in aer liber pe baterii. Filtrele A1-A2 din punct de vedere constructiv si al modului de functionare sunt asemanatoare,diferind numai umplutura de masa de schimbatoare de ioni. Filtrele OH-anionice A1 sunt alimentate cu apa din conducta de iesire functionare ale filtrelor H1,unde avem apa lipsita de cationi si cu indici chimici optimi pentru buna functionare a filtrelor A1.
3.2.2.Fluxul tehnologic
In fluxul tehnologic al demineralizarii apei filtrele A1 sunt amplasate dupa filtrele H1 avand rolul de a retine anionii acizilor tari din apa aflati sub forma de acizi dupa reactiile: R-OH+HCl RCl +H2O R-OH+ H2SO4 R2SO4 +H2O

R-OH + HNO3 RNO3 + H2O Retinerea acizilor din apa face ca la iesirea din filtru,apa sa aiba un ph crescut si o conductivitate mai mica(acizii conduc mai bine curentul electric)
3.2.3.Caracteristicile tehnice ale filtrelor A1

Caracteristici tehnice generale: -fluid de lucru:apa limpede,condensat sau alte fluide fara suspensii -presiunea de functionare maxim 6 bar -presiunea de proba hidraulica 9 bar -presiunea de afanare 1-1.5 bar -pierderea de presiune in interiorul filtrului 0.5-2 bari -temperatura de lucru 5-60 C -viteza de lucru 5-35 m/h
3.2.4.Reactivarea masei cationice din filtrele A1

Afanarea filtrelor slab bazice A1 Afanarea filtrelor se executa inaintea operatiei de regenerare si are ca scop indepartarea impuritatilor mecanice,a bulelor de gaz(aer sau CO2),cat si reasezarea particulelor de masa si eliminarea canalelor preferentiale de curgere a apei. Afanarea se face cu un curent de apa in sens ascendent.Durata afanarii depinde de calitatea apei si continutul de impuritati,durata fiind de la 10 la 30 de minute pana ce apa filtru iese limpede. Filtrele A1 se pot afana in mai multe variante si anume: a)Afanare filtre A1 cu apa recuperata din cozi spalare b)Afanarea din bara iesire functionare c)Afanarea cu apa din spalarea unui filtru A2
3.2.5.Regenerarea filtrelor slab bazice A1

Terminarea starii active se pune in evidenta prin scaderea ph-ului si cresterea aciditatii -m la iesirea din filtru,datorita scaparilor de acizi. Schimbatorii anionici slab bazici se pot regenera cu solutie de soda in concentratie de 2%.Amoniac de concentratie 2-2.5% sau cu solutie de Na2CO3 concentratie 4-5%
3.3.Exploatarea decarbonizatoarelor

3.3.1.Generalitati
Decarbonizatoarele sunt utilaje cu ajutorul carora se realizeaza eliminarea CO2 din apa rezultata din filtrele A1 in timpul procesului de functionare. Decarbonizatoarele sunt amplasate in aer liber in corpul lateral dreapta al sectiei chimice si sunt montate pe fundatii din profile metalice.Fiecare decarbonizator este prevazut cu ventilator centrifugal montat pe axa motorului de actionare.
3.3.2.Caracteristici tehnice de baza

Decarbonizatoarele mici nr 1,2,3 au caracteristici identice,sunt monoetajate(cu un singur strat de inele in decarbonizator). -inaltime 3300 mm -diametru-3100 mm -debitul maxim in exploatare-350-450 mc/h -umplutura-inele Rasing din P.V.C
3.3.3.Descrierea instalatiei si a fluxului tehnologic

Intrarea apei se face prin partea de sus,lateral,deasupra sistemului de distributie care are rolul de a pulveriza apa pe toata umplutura de inele Rasing.Dupa ce a trecut prin decarbonizator apa este colectata in rezervoarele de apa partial demineralizata. Alimentarea cu aer a decarbonizatorului se face prin partea de jos la nivelul ultimului gratar de sustinere a inelelor Rasing si prin introducerea de aer fortat in apa pulverizata in contracurent se realizeaza eliminarea de CO2 din apa pentru a putea trece in treapta a doua de demineralizare. Debitul de apa si de aer in decarbonizator se regleaza in functie de trei factori principali: 1.Limita de CO2 prezent in apa iesita din decarbonizator sa fie cuprinsa intre 6-12 mg/L. 2.Cantitatea de apa sub forma de picaturi pierduta la separatorul de picaturi sa fie cat mai mica(aer umed) 3.Amperajul motorului nu va fi depasit si se va lucra cat mai aproape de limita maxima de lucru ventilatorul respectiv.
3.3.4.Parametrii limita de functionare

Necesarul de aer pentru decarbonizator 1 mc apa este de 30 mc aer CO2 la apa iesita din decarbonizator 6-12 mg/l Debitul total de decarbonizator 1300 mc/h Numarul de decarbonizatoare in functie este in functie de debitul de apa demineralizata.
3.3.Exploatarea filtrelor puternic acide H2( treapta 2)


3.3.1.Generalitati
Apa de adaos la cazane este o apa de puritate ridicata,avand o conductivitate electrica de 0.3 us/cm. Condensatul industrial returnat are o temperatura de 80-120 C.La demineralizare temperatura maxima de functionare este de 35 C,de aceea condensatul se raceste in contracurent cu apa total demineralizata.Condensatul trece prin doua trepte de decantare pentru separare urme produse petroliere,dupa care ajunge in rezervoarele de apa partial demineralizata.
3.3.2.Descrierea instalatiei de filtre H2

Filtrele cationice H2 sunt recipienti metalici,cilindrici,in constructie sudata,cu suprafata interioara cauciucata,amplasate pe fundatii de beton,in aer liber pe latura sudica a statiei de demineralizare a apei. Filtrele H2 sunt 8,(4 functionabile) amplasate tehnologic in baterie functionand in paralel pe bara de alimentare si iesire apa tratata din filtru. Exista si scheme tehnologice de tratare a apei cu acelasi numar de trepte ca si statia de demineralizare a apei din C.E.T.Brazi dar avand treptele de functionare in linie.La functionarea in linie socaterea oricarui filtru din functiune implica scoaterea intregii linii din functiune. a)Functionarea in baterie b)Functionarea in serie Masa ionica din filtrele H2 este cationit puternic acid de tip VIONIT.In timpul functionarii au loc reactiile: R-H+NaCl RNa+HCl R-H+NaHCO3 RNa + H2CO3 2R-H+Na2CO3-2RNa + H2CO3 2R-H+MgSO4 2RMg + H2SO4 Din reactiile prezentate rezulta ca apa la iesire din filtrele H2 are un caracter slab acid,deci un ph spre acid,sub 6(4.5-5.5),iar ca analiza de alcalinitate -m.Efluentul filtrului continand urme de acid conductivitatea va fi mai mare ca la intrare.
3.3.3.Reactivitatea masei schimbatoare de ioni din filtrele H2

Afanarea filtrelor H2 Program de stagiatura-Sectia chimica-Ingineri de exploatare

Din cele prezentate anterior rezulta ca filtrele H2 sunt alimentate cu un amestec de apa partial demineralizata si condensatul industrial returnat cu urme de produse petroliere.In timpul functionarii aceste produse petroliere se absorb pe granulele de masa ducand la colmatarea masei si cresterea diferentei de presiune,intre intrarea si iesire aoa din filtru. Produsele petroliere se elimina prin urmatoarele procedee: -eliminarea curenta din timpul operatiei de afanare pentru regenerare -eliminarea periodica prin afanarea filtrului cu o solutie de 1-2% NaOH la 40-80 C,solutie care se prepara in rezervoarele de afanare cationica.Dupa introducerea solutiei se goleste partial filtru si se face o barbotare cu aer -eliminarea partiala anuala a unui strat subtire de masa dupa ce se aplica procedeul de mai sus se afaneaza filtrul si se deschide,deasupra se aduna un strat de 100-200 mm de masa imbacsite de produse petroliere grele care nu s-au eliminat nici cu solutie de soda. Afanarea se poate realiza cu trei surse de apa pentru afanare: a)apa de la bara de iesire functionare b)apa din cozile de spalare c)apa din spalarea unui filtru H2
3.3.4.Regenerarea filtrelor H2
Filtrele H2 sunt filtre bariera pentru ionii de sodiu,ionii de calciu si magneziu adusi de condensat sunt foarte mici de aceea regenerarea masei ionice din filtrele H2 se poate realiza atat cu acid sulfuric fara pericol de gipsare cat si cu acid clorhidric. La regenerarea cu acid sulfuric se foloseste o concentratie de 4-5%,iar la acid clorhidric 8-12%.
3.3.5.Spalarea filtrelor H2
Spalarea filtrelor H2 poate fi spalare dupa regenerare care se efectueaza in doua etape si anume: -Spalare lenta prin ejector -Spalare rapida Spalarea lenta prin ejector este necesara pentru a realiza un timp de contact cat mai mare intre acid si masa,de exemplu la acid sulfuric trebuie sa fie minim 45-60 minute si 30-45 minute la acidul clorhidric. Spalarea rapida se realizeaza pana la un -m constant si ca valoare apropiata de cea a filtrelor in functiune.
3.4.Exploatarea filtrelor puternic bazice A2

3.4.1.Generalitati
Deci dupa eliminarea cationilor din apa aceasta are un caracter acid datorita acidului clorhidric si sulfuric rezultat din ionii de clor si sulfat din sarurile din apa.Aceasta apa nu poate fi folosita intrucat atat dioxidul de carbon cat si acidul clorhidric si sulfuric sunt agenti puternic corozivi.Eliminarea acizilor din apa se realizeaza cu ajutorul schimbatorilor de ioni slab bazici. In fluxul tehnologic al demineralizarii apei filtrele A2 sunt amplasate dupa filtrele puternic acide treapta aIIa (H2) avadnd rolul de retine toti anionii acizilor tari si slabi din apa aflati sub forma de saruri sau acizi liberi. R-OH +HCl RCl+H2O 2R-OH+H2SO4 R2SO4 +2H20 R-OH+HNO3-RNO3+H2O R-OH+H2CO3-RHCO3+H2O R-OH+Na2SiO3-R2SiO3+2NaOH R-OH+H2SiO3-RHSiO3+H2O Reactiile prezentate mai sus constituie faza activa a schimbatorului puternic bazic.Din reactiile rezulta ca in filtru intra o apa slab acida si iese o apa neutra sau slab alcalina. Regenerarea schimbatorului de ioni puternic bazic se realizeaza cu solutie de hidroxid de sodiu concentratie 4%.
3.4.2.Descrierea instalatiei de filtre A2

Filtrele cationice A2 sunt recipienti metalici,cilindrici,in constructie sudata,cu suprafata interioara cauciucata,amplasate pe fundatii de beton,in aer liber.Dupa inaltimea utile sunt trei tipuri de filtre: tip A-Hu=2000 mm tip B-Hu=2500 mm tip C-Hu=3000 mm Caracteristici tehnice generale ale filtrelor sunt: Fluidul de lucru este apa limpede,condensat sau alte fluide: -presiunea de functionare maxim 6 bar -presiunea de proba hidraulica 9 bar -presiunea de afanare 1-1.5 bar -pierderea de presiunea in interiorul filtrului 0.5-2 bar -temperatura de lucru 5-60 -viteza de lucru 5-35 m/h Program de stagiatura-Sectia chimica-Ingineri de exploatare

Rolul tehnologic al filtrelor A2 este de a retine scaparile de Cl,SO4 din filtrele A1,continutul de sulfati si cloruri adus de condensatul returnat,retinerea CO2 dupa decarbonizatoare si intreaga cantitate de silice ionica din apa bruta. Parametrul de baza care se urmareste la iesirea apei din filtrele A2 este continutul de silice.Deasemeni se mai controleaza si alcalinitatea p dupa regenerare si la punere in functiune iar la functionare se urmareste si aciditatea -m si ph-ul.
3.4.3.Reactivitatea masei schimbatoare de ioni din filtrele A2

Afanarea filtrelor se executa inaintea operatiei de regenerare care are ca scop indepartarea impuritatilor mecanice si a bulelor de gaz(aer sau CO2),cat si reasezarea particolelor de masa si eliminarea canalelor preferentiale de curgere a apei. Parametrii afanarii sunt: -temperatura-la o temperatura mai scazuta apa are o densitate mai mare si deci masa va lifta mai usor la 15 C decat la 30-40 C. -debitul de afanare sau viteza de trecere a apei prin filtru -natura apei pentru afanare-daca facem o afanare cu ape recuperate (cozi spalare de la regenerare) aceste ape au o densitate superioara de aceea trebuie afanat cu un debit mai mic. Filtrele A2 se pot afirma in mai multe variante si anume: a)afanare filtre A2 cu apa recuperata din cozi spalare b)afanarea din bara iesire functionare c)afanarea cu apa din spalare de la un filtru A2 sau A1
3.4.4.Regenerarea filtrelor slab bazice A2

Regenerarea filtrelor A2 are rolul de a elimina ionii retinuti de schimbator din apa si inlocuirea lor cu gruparea hidroxil OH-readucand schimbatorul in forma activa. Terminarea starii active se pune in evidenta prin scaderea ph-ului si cresterea aciditatii -m la iesirea din filtru,datorita scaparilor de acizi.O alta reactie specifica epuizarii este cresterea continutului de silice in efluentul filtrului. Schimbatorii anionici puternic bazici se pot regenera cu solutie de soda in concentratie de 4%. Filtrele puternic bazice se pot regera: -regenerarea inseriata A2-A1 solutie cea mai indicata si economica -regenerarea individuala
3.4.5.Parametrii limita de functionare

Debit=120-140 t/h

Pierderea de presiune in filtru=0.4-0.1 atm Analize la epuizare: -silice 0.05 mg/l daca nu intreaga apa se trece prin finisare -silice 0.1 mg/l daca toata apa se trece prin finisare -ph valoare normala 5.5-6,iar la epuizare ph in scadere pana la 4.5-4 -conductivitatea in crestere limita 4-5 us/cm functie de situatia din instalatie daca apa se trece prin finisare poate fi o conductivitate de 8-10 us/cm,dar dupa finisare sa fie sub 0.3 us/cm.
3.5.Exploatarea statiei de finisare (Filtre cu pat-mixt) 3.5.1.Generalitati

In cazul in care o apa demineralizata este utilizata in generatoare de abur cu parametrii inalti,s-a dovedit ca practic se impune o purificare si mai avansata a apei. Pentru a realiza acest lucru s-au fabricat schimbatori de ioni speciali,care sa fie capabili sa micsoreze concentratia ionilor la ordinul mg/l.Acesti schimbatori sunt anioniti puternic bazici,cat si cationiti acizi,utilizati in acelasi filtru care este cunoscut ca filtre cu pat mixt. Reactiile de schimb ionic intr-un filtru cu pat mixt sunt de tipul: R-H+Na+ - R-Na+H+ 2R-OH+SiO2-3-R2-SiO3+R2-SiO3+2H-O Datorita domeniului de concentratii la care functioneaza filtrul cu pat mixt se mai intalneste si sub denumirea de filtru de finisare. Reactiile de regenerare sunt: R-Na+HCl-R-H+NaCl R2-SiO3+2NaOH-2R-OH+Na2SiO3
3.5.2.Descrierea instalatiei de finisare

Instalatia de finisare din cadrul statiei de demineralizare a apei se compune din urmatoarele parti: 1) Bateria de 7 filtre cu pat mixt alimentate prin 2 colectoare Dn 300 cu apa demineralizata si 2 colectoare Dn 300 la iesire apa finisata din filtre.Filtrele cu pat mixt au diametrul de 2800 mm si o inaltime de 5000 mm.Masa ionica din filtru este sustinuta de o placa cu diuze(730 diuze),cu fante sub 0.3 mm pentru a nu scapa masa ionica.Pierderea de presiune maxim admisa pe filtru este de 2 atm. 2)Gospodaria de ape uzate provenite de la procesul tehnologic de reactivare filtre.Gospodaria de ape uzate se compune dintr-un colector in care se racordeaza palniile colectoare de la fiecare Program de stagiatura-Sectia chimica-Ingineri de exploatare

filtru,din acest colector apele se acumuleaza in doua rezervoare amplasate la cota -3m.Din cele doua rezervoare apele uzate,prin trei pompe centrifuge,sunt evacuate la instalatia de primireomogenizare ape uzate din intreaga statie. 3) Gospodaria de soda. In instalatia de finisare soda se primeste din rezervorul de zi al instalatiei de demineralizare.Soda se primeste in doua vase de consum,la fiecare vas se racordeaza un ejector pentru regenerare filtre. 4)Gospodaria de acid La instalatia de finisare acidul se foloseste la reactivarea maselor cationice.Pentru regenerare se pot folosi acidul sulfuric cat si acidul clorhidric.Acidul sulfuric se primeste din rezervorul de zi al instalatiei de demineralizarea si este stocat in doua cisterne de unde cu un ejector se prepara solutia de regenerare.Acidul clorhidric este trimis ca solutie de regenerare direct din statia de demineralizare. 5)Circuitul de aer comprimat-Aerul comprimat la finisare se foloseste la omogenizarea maselor ionice cationice si anionice dupa regenerare.Aerul comprimat se produce cu ajutorul a trei suflante.Din linia de aer a filtrelor cu pat mixt s-a facut un racord pentru afanare si decolmatare de mal a filtrelor H0 de la demineralizare. 6)Circuitul de apa bruta-Apa bruta se foloseste ca mijloc de interventie la stropiri cu acid sau soda si la evacuarea scurgerilor de ape cu acid si soda din punctele joase. 7) Circuitul de incalzire-Pe timp de iarna hala instalatiei de finisare este incalzita cu aer cald produs de aeroterme amplasate in instalatie.Agentul termic pentru aeroterme este apa calda sau condensat returnat fierbinte.
3.5.3.Operarea filtrelor cu pat mixt

In operarea filtrelor cu pat mixt intervin mai multe faze tehnologice: -afanarea -regenerarea alcalina si acida -spalarea -amestecarea maselor -spalarea finala -functionarea
Afanarea
-afanarea filtrelor cu pat mixt are trei roluri si anume: Program de stagiatura-Sectia chimica-Ingineri de exploatare

a)prin afanare se elimina impuritatile fine aduse de apa tratata si cele rezultate prin sfaramarea mecanica a masei b) prin afanare se detanseaza masa reducand rezistenta hidraulica la trecerea apei prin filtru eliminandu-se canalele preferentiale de curgere a apei c)prin afanare datorita densitatilor diferite se separa cele doua mase si anume:masa anionica(galben deschis) deasupra avand densitatea mai mica si masa cationica(brun roscat) la baza avand densitatea mai mare. Afanarea filtrului se face cu flux de apa ascendent si este considerata terminata cand apa iese limpede iar dupa oprirea afanarii si sedimentarea masei la vizor se observa o demarcare neta intre cele doua straturi.
Regenerarea
Regenerarea maselor ionice are rolul de a reactiva masa ionica anionica si cationica epuizata.Intrucat dupa afanare are loc separarea maselor,deasupra masa anionica iar pe placa cu diuze masa cationica,regenerarea se face in doua faze,mai intai regenerarea anionitului cu soda si apoi a masei cationice cu acid clorhidric sau acid sulfuric. Regenerarea maselor anionice se face cu solutie de soda de concentratie 3-5%,timp de minim 60 de minute.Solutia de soda se prepara dintr-o solutie de 35-40% concentratie. Dupa consumarea cantitatii de soda urmeaza faza de evacuare regenerant alcalin denumita su spalare lenta.Aceasta operatie se face inchizand vana de intrare soda in ejector dar continuand debitarea de apa pe linia de regenerare timp de 40-60 minute. Urmatoarele operatie dupa incheierea spalarii lenta este spalarea rapida care se face pana la o alcalinitate permanenta de 0.01 mval/l la nivelul drenajului median.
Regenerarea masei cationice

Masa cationica din filtrele cu pat mixt al instalatiei de finisare apa total demineralizata este VIONIT CS 3 M.Regenerarea cationitului se face cu acid clorhidric de concentratie 5-10% sau cu acid sulfuric de concentratie 5%. Regenerarea cu acid sulfuric -se face cu un consum de circa 300 l acid de concentratie 100%.Cum la regenerarea folosim acid de concentratie 5% cele 300 kg se vor afla intr-un volum de solutie de circa 6000 litri.Timpul de regenerare este de 45 minute Regenerarea cu acid clorhidric

-se face cu o concentratie a acidului de 5-10% intr-o cantitate de 130-150 Kg/mc,adica la 3 mc masa rezulta un necesar de 390-450 l HCl 100% sau circa 1200-1300 l acid de concentratie 32%.Temperatura apei de regenerare este de 20-40 C,timpul de regenerare este de 30-60 minute.
4. PROCESUL DE DEDURIZARE AL APEI BRUTE
4.1.Generalitati
Exploatarea filtrelor Na-CATIONICE cu functionare in Contracurent. In scopul reducerii costurilor de productie si a cheltuielilor de intretinere-reparatii,in instalatia de dedurizare existenta s-au montat 3 filtre ionice cu functionare in contracurent. Instalatia noua de dedurizare este proiectata sa produca 300 m2-400 m2/h apa dedurizata,cu doua filtre in functiune si unul in rezerva sau reactivare. In cazuri extreme si pentru timp scurt se poate functiona cu toate cele 3 filtre,instalatia noua producand 450-600 m3/h apa dedurizata. In timpul regenerarii se mentine masa ionica in stare compacta-conditii esentiale pentru reusita regenerarii-printr-un contracurent de apa introdus pe la partea superioara a filtrului,dintr-un colector independent de apa bruta. Evacuarea regeneratului,inclusiv a apei pentru contracurent se face pe la distribuitorul median,montat in filtru. Pe colectorul de iesire regenerat s-a montat un captator de masa ionica pentru retinerea eventualelor scapari de masa in timpul regenerarii. Evacuarea apelor uzate rezultate de la regenerarii se face in colectorii existenti: -apele de aerisiri si mese de probe,in colectorul de 373 mm al pompelor -apele de la spalare,afanare,regenerare-in colectorul de ape uzate care pleaca la decantorul de slam. Functionarea propriu-zisa Ciclul de functionare este de aproximativ 22 ore pentru un debit mediu de functionare de 150 mc/h si o duritatea a apei brute de 17 grade.In timpul fazei de functionare se urmaresc urmatorii parametrii: -debitul de functionare masurat cu debitmetru montat pe conducta de iesire functionare filtru -pierderea de presiune pe filtru,cu ajutorul manometrelor montate pe conductelor de intrare si iesire.La functionarea normala pierderea de presiune este de 0,4-0,5 bari.Daca presiunea atinge un bar,se scoate filtru din functiune si se regenereaza.

-duritatea apei la intrare in filtru,masurata interval de 2 ore.Media acestor valori reprezinta sarcina ionica orara a filtrului in ciclul respectiv.Stiind cantitatea de apa tratata intr-un ciclu si sarcina ionica se poate determina capacitatea utila a masei schimbatoare -duritatea apei la iesire din filtru,determinata la interval de 1 ora,a carei valoare in functionarea normala este de 0,02 mval/l. Epuizarea masei ionice din filtre este marcata de scaparile de ioni de calciu si magneziu din efluent,respectiv de scaparile de duritate.Scoterea din functiune a filtrului are loc cand se constata o crestere a duritatii la o valoare de 0,1 grade. Deci,controlul duritatii se face prin probe luate de pe conducta de iesire functionare la interval de 1 ora.
4.2.Afanarea partiala a masei aflate peste duzele drenajului superior

Dupa fiecare ciclu de functionare ser face o afanare partiala a masei de deasupra duzelor.Aceasta operatie se executa pe traseul de iesire din regenerare din filtru.Evacuarea apei utilizate la afanarea partiala se face pe la partea superioara a filtrului.Apa de afanare este apa bruta dintr-un colector special prevazut pentru aceasta operatie Dn 133 mm.
4.3.Regenerarea
Se face in sens ascendent cu contracurent de apa.In timpul regenerarii se elimina ionii de calciu si magneziu retinuti pe masa schimbatoare in timpul ciclului de functionare. Cantitatea de sare 100% necesara pentru regenerare este de 2550 kg sau 23,8 mc solutie de concentratie 10%. Solutia se prepara in bazinele de sare existente prin recirculare cu pompele existente.In mod obligatoriu solutia de sare se va filtra prin filtrele de sare existente si se va stoca in rezervoarele de sare in concentratie de 24%.Din rezervoarele de stocare,prin cadere libera se alimenteaza ejectorul de dilutie aflat la cota-2,5m.
4.4.Afanarea totala
-are scopul de a detasa masa ionica si de a elimina din filtru particulele de masa schimbatoare sfaramate sau suspensiile acumulate in timpul functionarii.Operatia se face la 8-10 cicluri de functionare.Acest lucru se stabileste in exploatare,functie de pierderea de presiune,ceea ce indica o colmatare a masei cu suspensii ce au patruns sub drenajul median.
4.5.Oprirea instalatiei
Oprirea de scurta durata

aceasta este un caz frecvent,care are ori de cate ori se doreste trecerea unui filtru in regenerarespalare sau se functioneaza cu debite reduse.La aceste opriri se va avea grija ca oprirea filtrelor sa se faca prin inchiderea vanei pe iesire,apoi a vanei de intrare,pentru ca filtrele sa ramana sub presiune,cu apa,evitandu-se in acest fel socurile hidraulice la reporniri,sau uscarea schimbatorilor de ionica urmare a pierderilor de masa. Oprirea de lunga durata Aceste opriri sunt datorate: -opririlor la consumatori -intreruperilor in alimentarea cu apa Se impun urmatoarele masuri: -pe timpul verii filtrele se lasa pline cu apa pentru a proteja masa ionica -pe timpul iernii filtrele se lasa partial pline cu solutie de sare 10% pentru a preveni inghetul -conservarea maselor ionice de rezerva se face in magazii,la 5-25 grade celsius in ambalaje originale,intacte,pentru a nu se pierde umiditatea.
5. INDICI CHIMICI IMPUSI PENTRU PROCESUL ENERGETIC
Tab.1. Indicii de calitate pentru apa fierbinte din circuitele de termoficare

Indicii de calitate Aspect Uleiuri, max. Suspensii, max. Duritate totala, max. pH, la 25C Oxigen dizolvat, max. Fier, max. UM mg/l mg/l Valorile limita Apa alimetare pentru Apa retea CAF sau boiler (retur) limpede, incolor lipsa lipsa lipsa lipsa 0,05 0,07 8,5-9,5 8,5-9,5 0.03 0,05 0,5 Note (1)
mg/l mg/l
(2) (3) (4)
Tab.2a. Cazane de abur acvatubulare, ecranate, cu circulatie naturala

Indici chimici Presiune nominala Aspect UM MPa/kgf/cm2 0,07/0,7 2/20 Valori limita 4/40 limpede, incolor. 6/60 8/80
Apa de alimentare

Duritate totala, dT max. pH, la 25C Oxigen dizolvat, max. Exces hidrazina Alcalinitate totala (m), max. Conductivitate electrica la 25C, max. Silice, max. Oxidabilitate CCOMn, max. Fier, max Cupru, max Alcalinitate (p) intre limite Conductivitate electrica la 25C, max. Silice, max. Exces de fosfat intre limitele:
mval/l mg/l mg/l mval/l S/cm mg/l mgKMnO4 /l mg/l mg/l mval/l S/cm mg/l mg/l
0,05 0,1 0,12 365 10 8-12 5000 150 6-8
0,05 0,03 0,06 260 6 -
0,02 7,5-9,5 0,03 0,3 160 2,5 0,05 2,2-4,5 300 50 3-5
n.d. 0,03 0,15 100 0,5 0,05 1,5-2,2 2000 10 2-4
n.d. 0,02 0,1 60 0,3 0,03 0,5-1,5 1000 5 1-3
Apa la cazan
4,5-8 4000 100 4-6
Indici
Presiune nominala pH, la 25C Duritate totala Conductivitate electrica la 25C, max. Silice, max. Fier, max. Cupru, max Na+K, max. Oxidabilitate CCO-Mn, max.
UM
Tab.3. Indicii de calitate pentru aburul energetic Valori limita

4/40 1 0,05 8/80 8,8-9,2 0,75 0,03 12/120 0,5 0,02 0,02 0,005 14/140 0,3 0,02 0,02 0,005 0,015 4 cu strabatere 8,8-9,2 0,3 0,02 0,02 0,003 0,01 3
MPa/kgf/cm2 mval/kg S/cm mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mgKMnO4 /l
Tab.2b. Cazane cu abur acvatubulare, ecranate, cu circulatie naturala(continuare).

Indici chimici Presiune nominala UM MPa/kgf/cm2 Valori limita 10/100 12/120 14/140 >14/140
Apa de alimentare Program de stagiatura-Sectia chimica-Ingineri de exploatare

Aspect Duritate totala, dT max. pH, la 25C Oxigen dizolvat, max. Exces hidrazina Alcalinitate totala (m), max. Conductivitate electrica la 25C, max. Silice, max. Oxidabilitate CCO-Mn, max. Fier, max Cupru, max Alcalinitate (p) intre limite: Conductivitate electrica la 25C, max. Silice, max. Exces de fosfat intre limitele:
mval/l mg/l mg/l mval/l S/cm mg/l mgKMnO4 /l mg/l mg/l mval/l S/cm mg/l mg/l 0,02 0,05-0,1 24 0,15 0,03 0,01
limpede, incolor. n.d. 8,8-9,2 0,02 0,02 0,05-0,1 0,05-0,1 5 0,09 0,03 0,005 0,1-0,3 100 1,5 0,5 0,048 4,0 0,02 0,005 0,1-0,2 30 20 0,6 1-3
0,02 0,05-0,1 0,3 0,02 4,0 0,02 0,005 0,01-0,1 20 0,5 1-3
Apa la cazan
0,1-0,5 500 3

Sectia Chimica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sectia Chimica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sectia chimica C.E.T.

aprilie 2011 Pag 1/13

STATIA CHIMICA C.E.T. BRAZI

Ing.exploatare Victor TOMESCU

Program de stagiatura-Sectia chimica-Ingineri de exploatare

Sectia chimica C.E.T. Brazi

aprilie 2011 Pag 2/13

2. Surse de apa bruta la statia de tratare a apei

3. Procesul demineralizarii apei

Program de stagiatura-Sectia chimica-Ingineri de exploatare

Sectia chimica C.E.T. Brazi

aprilie 2011 Pag 3/13

3.5.1.Generalitati 3.5.2.Descrierea instalatiei de finisare 3.5.3.Operarea filtrelor cu pat mixt

4. Procesul de dedurizare al apei brute

5. Indici chimici impusi pentru procesul energetic

Program de stagiatura-Sectia chimica-Ingineri de exploatare

Sectia chimica C.E.T. Brazi

aprilie 2011 Pag 4/13

1. INDTRODUCERE SECTIE CHIMICA

1.1.Apa folosita in circuitul centralelor electrice si termice

1.2.Aburul produs de cazane

1.3. Condensatul recuperat

Sectia chimica C.E.T. Brazi

aprilie 2011 Pag 5/13

1.4. Apa de racire

1.5. Circuitul de racire

Sectia chimica C.E.T. Brazi

aprilie 2011 Pag 6/13

2.1. Apa bruta din subteran

2.2. Apa bruta din sursa Paltinu

Program de stagiatura-Sectia chimica-Ingineri de exploatare

Sectia chimica C.E.T. Brazi

aprilie 2011 Pag 7/13

3.1. Exploatarea filtrelor cationice 3.1.1. Generalitati

Program de stagiatura-Sectia chimica-Ingineri de exploatare

Sectia chimica C.E.T. Brazi

aprilie 2011 Pag 8/13

3.1.2. Caracteristi tehnice

3.1.3.Descrierea fluxului tehnologic

Program de stagiatura-Sectia chimica-Ingineri de exploatare

Sectia chimica C.E.T. Brazi

aprilie 2011 Pag 9/13

3.1.4.Reactivarea masei cationice din filtrele H0 si H1

Program de stagiatura-Sectia chimica-Ingineri de exploatare

Sectia chimica C.E.T. Brazi

aprilie 2011 Pag 10/13

Program de stagiatura-Sectia chimica-Ingineri de exploatare

Sectia chimica C.E.T. Brazi

aprilie 2011 Pag 11/13

3.1.7 Spalarea filtrelor H0 si H1

3.2.Exploatarea filtrelor anionice slab bazice A1 3.2.1.Generalitati

Program de stagiatura-Sectia chimica-Ingineri de exploatare

Sectia chimica C.E.T. Brazi

aprilie 2011 Pag 12/13

3.2.3.Caracteristicile tehnice ale filtrelor A1

3.2.4.Reactivarea masei cationice din filtrele A1

3.2.5.Regenerarea filtrelor slab bazice A1

Program de stagiatura-Sectia chimica-Ingineri de exploatare

Sectia chimica C.E.T. Brazi

aprilie 2011 Pag 13/13

3.3.2.Caracteristici tehnice de baza

3.3.3.Descrierea instalatiei si a fluxului tehnologic

3.3.4.Parametrii limita de functionare