Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Capitolul 7 - INSTALATII DE TURBINE CU GAZE
Capitolul 7 - INSTALATII DE TURBINE CU GAZE
2 3
CA
1
GE
K TG
1
1
FA 4
0 AZ
5
Fig. 7.1 Schema de principiu a ITG în circuit deschis
K- compresor; CA - cameră de ardere; TG - turbină cu gaze; GE - generator electric; FA - filtru de
aer; AZ - amortizor de zgomot;
PITG Pm Pbg
Qtc Qt1
Pm Pg
QCA
Qt2 (Qga)
Sursa caldă pentru ITG este CA, iar sursa rece mediul ambiant. Lucrul
mecanic se produce în TG. Compresorul consumă lucru mecanic. Prin urmare
lucrul mecanic produs de ITG (lITG) este dat de diferenţa dintre lucrul mecanic
produs de TG (lTG) şi cel consumat de K (lK).
i
Qtc = Bs∙ H i [kW] (7.2)
unde:
Bs - debitul de combustibil [kg/s; m3N/s; m3N/h];
H ii - puterea calorifică inferioară a combustibilului [kJ/kg; kJ/m 3 ; kWh/m3 ];
N N
Randamentul electric brut: el brut = Pbg/Qtc = CA∙t∙m∙g =ef K∙g (7.9)
Ciclul termodinamic după care evoluează ITG este ciclul Brayton (Joule).
La ITG în circuit deschis sursa rece fiind mediul ambiant, ciclul "se închide" în
atmosferă. În figura 7.3 se prezintă ciclul Brayton, teoretic (Fig. 7.3.a) şi real (Fig.
7.3. b), în diagrama temperatură-entropie (T-s).
148 Capitolul 7
p2= p3 p2
2 2
2t 4
4t 5
p 1= p 4 4 p0
1 0
s [kJ/kg/K] 1 Entropia [kJ/kg/K]
a) ciclul teoretic b) ciclul real
Fig. 7.3 Reprezentarea procesului din ITG în coordonate T-s
p2
ε K=
p1 (7.10)
Dg =D aer +B s
(7.11)
=>
Daer⋅h2 +B s⋅H i⋅ηCA =( Daer +Bs )⋅h 3 (7.13)
149 Capitolul 7
Bs
ν cb =
Notăm Daer
1⋅h2 +ν cb⋅H i⋅ηCA =(1+ν cb )⋅h3
(7.14)
h 3−h2
ν cb =
H i⋅ηCA −h3 [kgcombustibil/kgaer] (7.15)
PK
lK = =1⋅( h2 −h1 )
PK =Daer⋅(h2 −h1 ) D aer
(7.16)
PTG
l TG= =(1+ν cb )⋅( h3 −h 4 )
PTG=D g⋅(h3 −h 4 ) Daer
(7.17)
PITG
l ITG = =l −l
PITG =PTG −P K D aer TG K (7.18)
PITG l ITG
ηt = =
Qt 1 q1 (7.20)
Q tc kJ t
q sp brut =
P bg
⋅3600=
3600
η el brut [ ]
kWh el
(7.22)
2 3 4 3 5
CA1 CA2 5
K1 TG1 TG2 G
4
2 B
1 6 A
6
FA AZ
1 4’
s
Fig. 7.4 ITG cu destindere fracţionată şi ardere intermediară
a - schema de principiu; b - ciclu termodinamic teoretic
CA1, CA2 - camere de ardere, TG1, TG2 - corpuri de turbină
- la ieşirea din TG1 gazele de ardere intră intr-o nouă cameră de ardere
(CA2) unde, cu ajutorul restului de combustibil (B2), se încălzesc, de
obicei, tot până la temperatura maximă a ciclului (T 5Tmax=T3); oxigenul
rămas în gazele de ardere produse de CA1 este suficient pentru arderea
din CA2, nefiind necesar aer suplimentar;
- gazele de ardere produse de CA2 se destind apoi în cea de-a doua zonă de
turbină (TG2), producând în continuare lucru mecanic; la sfârşitul
destinderii acestea sunt evacuate în mediul ambiant (la presiunea
mediului ambiant, dar la o temperatură mult mai mare ca acesta) prin
intermediul AZ.
Din diagrama T-s din figura 7.4 se poate observa că ITG cu destindere
fracţionată combinată cu arderea intermediară, comparativ cu ITG în ciclu simplu:
- aduce un plus de lucru mecanic, prin adăugarea suprafeţei 4564' (zona B)
la suprafaţa 1234' (zona A - caracteristică ITG în ciclu simplu);
- creşte căldura intrată în ciclu (cu Q 4-5), deci şi debitul de combustibil
(suplimentar B2), dar şi cantitatea de căldură evacuată din ciclu (cu Q 6-4').
- creşte temperatura de ieşire din turbină de la T 4' (în ciclu simplu) la T6,
considerând aceeaşi Tmax şi acelaşi raport de compresie;
- destinderea în TG creşte deoarece: T5 -T6 > T4 -T4' datorită evazării
curbelor de presiune constantă la creşterea entropiei.
T 5
2 RI 3
4 CA 5
2’
K1 K2 TG G
4 A
B
1 6 2
6
FA AZ 3
1
s
Fig.7.5 ITG cu compresie fracţionată şi răcire intermediară
a - schema de principiu; b - ciclul termic teoretic;
K1, K2 - compresoare; RI - răcitor intermediar
Din diagrama T-s din figura 7.5 se poate observa că ITG cu compresie
fracţionată combinată cu răcirea intermediară, comparativ cu ITG în ciclu simplu:
- aduce un plus de lucru mecanic, prin adăugarea suprafeţei 2342' (zona B)
la suprafaţa 12'56 (zona A - caracteristică ITG în ciclu simplu);
- creşte căldura intrată în ciclu (cu Q 4-2'), deci şi debitul de combustibil, dar
şi cantitatea de căldură evacuată din ciclu (cu Q2-3).
- scade temperatura finală de ieşire din compresor de la T 2' (în ciclu simplu)
la T4, considerând aceeaşi presiune finală de compresie; scăderea
154 Capitolul 7
Schimbător
de căldură
aer - apă
Sistem de pornire
Generator electric
Coş de evacuare
schimbător de căldură aer – apă. La rândul ei, apa este răcită cu ajutorul unor
turnuri de răcire. În Figura 7.7 sunt date imagini ale acestui tip de ITG.
RI TGMP
CA
KÎP
KJP
către / de la
schimbătorul de căldură aer-apă
a)
schimbător de
căldură aer - apă
b)
Fig. 7.7 Imagini ale ITG de tip LMS100
K - compresor; RI - răcitor intermediar; CA - camera de ardere; TG - turbina cu gaze; TGP - turbina
cu gaze de putere; indici: JP - joasă presiune; MP - medie presiune; ÎP - înaltă presiune.
5 RC CA T 3
2 2’ 3
4
2'
K TG G
2 5
1 4
FA 1 s
Fig. 7.9 Traseul fluidului de lucru în cazul turbinei cu gaze cu recuperare internă de
căldură Mercury 50
Modul de funcţionarea al ITG recuperare internă de căldură este următorul:
- compresorul (K) aspiră aer din mediul ambiant prin intermediul FA;
- aerul comprimat de la ieşirea din compresor (K) intră în recuperatorul de
căldură (RC), unde primeşte căldură de la gazele de ardere;
- aerul încălzit în RC intră apoi în camera de ardere (CA) pentru a-şi creşte
în continuare temperatura, până când atinge temperatura maximă din
ciclu (Tmax=T3), pe seama combustibilului ars (Bs);
- gaze de ardere produse în CA se destind în turbina cu gaze (TG);
- înainte de a fi aruncate în atmosferă, gazele de ardere trec prin RC pentru
a ceda o parte din căldură aerului deja comprimat.
Din diagrama T-s din figura 7.8 se poate observa că ITG cu recuperare
internă de căldură, comparativ cu ITG în ciclu simplu:
- aduce un plus de randament termic (η t creşte), prin micşorare puterii
termice primite de ciclu de la CA (zona 2'-3 faţă de zona 2-3; Q t1 scade)
în condiţiile producerii aceleiaşi puteri interne de către ITG (P ITG practic
constantă);
- prin micşorarea puterii termice primite de ciclu de la CA (Q t1 = Q2'-3)
scade debitul de combustibil consumat de ITG (Bs scade);
- scade cantitatea de căldură evacuată în mediul ambiant (Q t2 = Q5-1);
- puterea termică cedată de gazele de ardere (Q 4-5) este egală cu cea primită
de aer (Q2-2') (Q4-5 = Q2-2');
- scade temperatura gazelor de ardere la ieşirea din ITG de la T 4 la T5;
- atât lucrul mecanic de compresie cât şi cel de destindere sunt practic
identice cu cele din ciclul simplu.
Observaţie:
158 Capitolul 7
Recuperator
intern
Compresor
(10 trepte)
Cameră de ardere
Fig. 7.10 Turbină cu gaze cu recuperare internă de căldură de medie putere (firma Solar)
2 3
CA
GE
K TG
1
FA 4
0 5 abur sau
gaze de
ardere la coş apă
fierbinte
apă GR
Fig. 7.11 Schema termică de principiu a unei ITG cu recuperare externă de căldură
GR – Generator de abur Recuperator
căldură
Qt1
Pm Pg
Qt2
Qt rec
QCA
Qcoş
Sursa caldă pentru ITG este CA, iar sursa rece GR şi mediul ambiant.
t4 −t 5
rec t 4 −t 0
(7.24)
sau:
gl brut = CA∙[t∙m∙g+(1-t)∙rec], (7.27)
în care:
161 Capitolul 7
Indicele de cogenerare:
T [K] 3M
3m
4M
2 4m
1
s [kJ/(kg∙K)]
Fig. 7.12 Influenţa Tmax asupra ciclul termic teoretic al ITG
T [K] 3A 3HD
4HD
2A
4A
2HD
1
s [kJ/(kg∙K)]
Fig. 7.13 Influenţa εK asupra ciclul termic teoretic al ITG
12HD3HD4HD - ciclul teoretic pentru ITG de tip Heavy-Duty;
12A3A4A - ciclul teoretic pentru ITG de tip Aeroderivativ.
163 Capitolul 7
ηt
lITG
εK
εK (lITG max) εK (ηt max)
Fig. 7.14 Influenţa εK asupra performanţelor ITG în ciclul simplu
Tabelul 7.4 Comparaţie între ITG de tip Aeroderivativ (A) şi Heavy-Duty (HD)
Tip ITG
Parametru Fig.
A HD
Raportul de compresie (εK), - ↑ 7.14
Temperatura aerului la ieşirea din compresor, ºC ↑ 7.13
164 Capitolul 7
3 6
7
1 2
Fig. 7.16 Dispunerea ITG cu generatorul electric la eşaparea din turbina cu gaze
evacuate din ITG cu 90°. Sunt introduse astfel pierderi suplimentare de presiune pe
traseul gazelor de ardere, ceea ce diminuează lucrul mecanic specific şi eficienţa
ITG.
Ca urmare, ţinând seama şi de problemele legate de încadrarea ITG într-un
ciclu combinat gaze-abur, a fost revizuită concepţia de dispunere a componentelor
pe linia de arbori. Astfel, generatorul electric a fost mutat la "capătul rece", lângă
compresor (vezi fig. 7.17). În aceste condiţii, gazele de ardere vor eşapa din turbină
paralel cu linia de arbori, intrând direct în cazanul recuperator fără schimbări de
direcţie, deci cu pierderi minime de presiune. Bineînţeles, în acest caz apar
probleme privind transmiterea cuplului mecanic în condiţii optime către
generatorul electric. În figura 7.15 este prezentat un exemplu de astfel de ITG.
Existenţa mai multor linii de arbori şi a mai multor corpuri de turbină oferă
următoarele avantaje:
La funcţionarea la sarcini parţiale se poate realiza un bun reglaj al
debitului de aer aspirat de compresor, prin variaţia turaţiei
compresorului de joasă presiune.
Există posibilitatea de a injecta abur în turbina cu gaze în scopul
creşterii puterii ITG.
Pentru a obţine gabarite cât mai reduse, multe ITG de mică şi medie putere
(îndeosebi de tip “heavy-duty”) sunt proiectate pentru turaţii sensibil mai mari
decât cele sincrone. În acest caz este necesară prevederea unui reductor de turaţie
pentru cuplarea generatorului electric.
În tabelele 7.5 [7.4 - 7.6] şi 7.6 [7.5 și 7.6] sunt prezentate o serie de ITG
reprezentative de tip heavy-duty, respectiv aeroderivativ, aparţinând principalelor
firme constructoare.
Din analiza tipurilor de ITG existente pe piaţa mondială se pot face
următoarele observaţii:
ITG de tip industrial se întind pe o gamă largă de puteri: de la sub 1 la
circa 400 ÷ 500 MW
ITG de tip aeroderivativ nu depăşesc în general 50 ÷ 60 MW. În
schimb randamentele pot atinge valori de peste 40 %
Cota de servicii proprii electrice pentru o ITG este în general de
(3...5)%. Ţinând seama de valorile prezentate în tabelele 7.5 şi 7.6 se
poate constata că din punct de vedere al eficienţelor nete, instalaţiile
de turbine cu gaze sunt pe deplin comparabile cu centralele
convenţionale cu abur cu parametri subcritici.
Una din caracteristicile ITG este că din punct de vedere al puterilor unitare
ele nu sunt realizate "la comandă", valorile fiind impuse de către firmele
producătoare de echipamente. Un operator de centrală electrică va trebui să se
orienteze în piaţă pentru a găsi modul de dimensionare, precum şi acele modele de
ITG care să satisfacă cât mai bine nevoile sale.
Tabelul 7.7.a ITG de mică şi medie putere produse de firma Solar Turbines
Putere electrică Randament electric
Model
brută(1) (ISO), MW brut(1) (ISO), %,
Saturn 20 1,210 24,33
Saturn 20 1,210 24,33
Centaur 40 3,515 27,89
Centaur 50 4,600 29,34
Taurus 60 5,670 31,50
Taurus 70 7,965 34,27
Mars 90 9,450 31,86
Mars 100 11,350 32,92
Titan 130 15,000 35,19
Titan 250 21,745 38,88
(1) Combustibil gaz natural; fără pierderi de presiune.
ITG de mică putere sunt caracterizate în general prin turaţii ridicate, lucru
ce duce la scăderea gabaritului, iar randamentele pot fi comparabile cu cele ale unei
instalaţii de turbină cu abur de putere similară.
randamentului ciclului combinat gaze – abur din care aceste ITG fac parte. În
Figura 7.21 [7.11] sunt prezentate performanţele ITG de fabricaţie Mitsubishi
Hitachi Power Systems (MHPS) ţinând cont de temperatura înainte de turbina cu
gaze („Turbine Inlet Temperature” - temperatura măsurată înainte de prima treaptă
de palete fixe; „Turbine Inlet Temperature” > „Firing Temperature”).
62 1570
60 Randamentul CC 1510
“H”
56 1390
54 “F” 1330
52 1270
50 1210
48 “E” 1150
46 1090
44 1030
42 970
40 910
1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005
Anul de fabricatie
Fig. 7.20 Evoluţia temperaturii înainte de turbina cu gaze (Firing temperature) şi a
randamentului CC pentru ITG de fabricaţie General Electric
CC – ciclu combinat;
173 Capitolul 7
Gazul natural reprezintă cel mai comod combustibil, atât din punct de
vedere al manipulării, cât şi al caracteristicilor de ardere.
În absenţa gazului natural, combustibilul lichid uşor constituie un bun
înlocuitor. El pune însă o serie de probleme în ceea ce priveşte asigurarea unui
randament bun al arderii.
Combustibilii lichizi, cu precădere păcura grea, se caracterizează printr-un
grad mare de contaminare cu agenţi de coroziune (NaCl, V, Pb). În aceste condiţii
se impune o tratare a combustibilului înainte de a fi introdus în camera de ardere,
pentru a preîntâmpina fenomene nedorite şi degradarea turbinei cu gaze. O soluţie
poate fi reprezentată chiar de gazeificarea fracţiunilor grele rezultate din rafinarea
petrolului.
Gazul de furnal este unul din cele mai importante produse secundare ale
unui combinat siderurgic. El este deja folosit drept combustibil în cadrul unor
centrale convenţionale cu abur. Puterea sa calorifică redusă (situată în jurul valorii
de 3700 kJ/m3N) îl face însă impropriu de a fi introdus ca atare în camera de ardere
a ITG. Este necesară o înnobilare a acestui combustibil printr-un aport de gaz
natural.
Din punct de vedere al resurselor şi rezervelor dovedite pe plan mondial,
cărbunele ocupă de departe primul loc în cadrul combustibililor fosili. Gazeificarea
reprezintă o soluţie tentantă de utilizare a acestui tip de combustibil pentru
alimentarea unei ITG. Acest procedeu este aplicat în cadrul ciclului combinat gaze
– abur cu gazeificare integrată a cărbunelui (IGCC).
176 Capitolul 7
Bibliografie