Sunteți pe pagina 1din 32

7.

INSTALAȚII DE TURBINE CU GAZE

7.1 Consideraţii generale


Instalaţia de turbină cu gaze (ITG) este o maşină termică rotativă care
realizează conversia energiei combustibilului în energie mecanică, utilizând ca
agent termic un gaz. ITG pot fi în circuit deschis (cele mai folosite) sau închis. În
prezenta lucrare se abordează ITG din prima categorie.

2 3
CA
1
GE

K TG
1
1
FA 4
0 AZ
5
Fig. 7.1 Schema de principiu a ITG în circuit deschis
K- compresor; CA - cameră de ardere; TG - turbină cu gaze; GE - generator electric; FA - filtru de
aer; AZ - amortizor de zgomot;

Modul de funcţionare al ITG în circuit deschis:


 Compresorul (K) aspiră aer din mediul ambiant. Pentru a-l proteja de
particulele din atmosferă, se montează un filtru de aer (FA) la intrarea
în acesta.
 Aerul comprimat, de la ieşirea din compresor, se introduce în camera de
ardere (CA) împreună cu combustibilul. Pentru a putea fi introdus în
CA, combustibilul trebuie să aibă o presiune comparabilă cu cea a
aerului.
 În CA energia chimică a combustibilului se transformă în energie
termică. În urma arderii rezultă gaze de ardere fierbinţi. La ieşirea din
CA gazele de ardere au parametrii ridicaţi: temperatură mare datorită
arderii şi presiune ridicată dată de compresor.
146 Capitolul 7

 Gazele de ardere produse de CA intră în turbina cu gaze (TG) şi se


destind în aceasta producând lucru mecanic, iar apoi sunt aruncate în
atmosferă. Pentru diminuarea poluării fonice la ieşirea din TG se
amplasează un amortizor de zgomot (AZ).
 Energia necesară antrenării compresorului este furnizată de TG (K şi
TG fiind pe aceeaşi linie de arbori). Astfel, o parte din lucrul mecanic
produs de TG (circa 40÷50 %) este folosit pentru antrenarea
compresorului, iar restul devine lucru mecanic util al ITG. Acesta poate
fi folosit pentru a antrena un generator electric (GE) în scopul
producerii de energie electrică sau pentru antrenări mecanice.
Pentru a proteja turbina cu gaze de eroziune, gazele de ardere rezultate din
CA trebuie să fie deosebit de curate din punct de vedere al conţinutului de pulberi.
În consecinţă, nu este posibilă utilizarea directă în ITG a combustibililor solizi.

7.2 Diagrama fluxurilor energetice la ITG simplă

PITG Pm Pbg
Qtc Qt1

Pm Pg

QCA

Qt2 (Qga)

Fig. 7.2 Diagrama fluxurilor energetice pentru o ITG

Sursa caldă pentru ITG este CA, iar sursa rece mediul ambiant. Lucrul
mecanic se produce în TG. Compresorul consumă lucru mecanic. Prin urmare
lucrul mecanic produs de ITG (lITG) este dat de diferenţa dintre lucrul mecanic
produs de TG (lTG) şi cel consumat de K (lK).

lITG = lTG - lK [kJ/kg] (7.1)

Pentru analiza performanţelor ITG se definesc următoarele puteri şi


randamente:

Qtc - Puterea termică dezvoltată prin arderea combustibilului [kW];


147 Capitolul 7

i
Qtc = Bs∙ H i [kW] (7.2)
unde:
Bs - debitul de combustibil [kg/s; m3N/s; m3N/h];
H ii - puterea calorifică inferioară a combustibilului [kJ/kg; kJ/m 3 ; kWh/m3 ];
N N

QCA - Pierderile în camera de ardere;


Qt1 - Puterea termică preluată de la CA (sursa caldă) de fluid de lucru al ITG;
Qt2 (Qga sau Qcoş) - Puterea termică evacuată din ITG (pierderi de căldură prin
evacuarea gazelor de ardere la coş – pierderi la coş);
PITG - Puterea internă produsă de ITG;

PITG = PTG - PK (7.3)

Pm - Pierderi mecanice (prin răcirea uleiului);


Pm - Puterea mecanică (la cupla ITG);
Pg - Pierderi la generatorul electric;
Pbg - Puterea electrică produsă la bornele generatorului (putere electrică brută);

Randamentul camerei de ardere: CA = Qt1/Qtc = 1-QCA/Qtc (7.4)

Randamentul termic: t = PITG/Qt1 = 1-Qga/Qt1 (7.5)

Randamentul mecanic: m = Pm/PITG = 1-Pm/PITG (7.6)

Randamentul generatorului: g = Pbg/Pm = 1-Pg/Pm (7.7)

Utilizând randamentele definite anterior rezultă randamente globale ale instalaţiei:

Randamentul efectiv la cuplă: ef K = Pm/Qtc = CA∙t∙mec (7.8)

Randamentul electric brut: el  brut = Pbg/Qtc = CA∙t∙m∙g =ef K∙g (7.9)

7.3 Ciclul Brayton (Joule)


7.3.1 Diagrama T-s pentru ciclul Brayton

Ciclul termodinamic după care evoluează ITG este ciclul Brayton (Joule).
La ITG în circuit deschis sursa rece fiind mediul ambiant, ciclul "se închide" în
atmosferă. În figura 7.3 se prezintă ciclul Brayton, teoretic (Fig. 7.3.a) şi real (Fig.
7.3. b), în diagrama temperatură-entropie (T-s).
148 Capitolul 7

În cazul procesului teoretic (Fig. 7.3.a) se disting următoarele transformări


termodinamice:
1 - 2 compresie izentropă 3 - 4 destindere izentropă
2 - 3 încălzire izobară 4 - 1 răcire izobară

T [K] Temperatura [K] 3


3

p2= p3 p2

2 2
2t 4
4t 5
p 1= p 4 4 p0
1 0
s [kJ/kg/K] 1 Entropia [kJ/kg/K]
a) ciclul teoretic b) ciclul real
Fig. 7.3 Reprezentarea procesului din ITG în coordonate T-s

În cazul procesului real (Fig. 7.3.b) se ţine cont de:


 degradările de energie din K şi TG (creştere de entropie);
 pierderile de presiune în FA, CA şi AZ.
Principalii parametrii care caracterizează ciclul termodinamic al ITG sunt:
 Temperatura înainte de turbina cu gaze (T3)
 Raportul de compresie:

p2
ε K=
p1 (7.10)

7.3.2 Ecuaţii de bilanţ energetic pentru ITG şi indicatori specifici

 Bilanţul masic şi energetic pe camera de ardere (observaţii: temperatura


de referinţă pentru gaze se consideră cea pentru care se defineşte
puterea calorifică inferioară; se neglijează răcirea TG şi a CA)

Dg =D aer +B s
(7.11)

Daer⋅h2 +B s⋅H i⋅ηCA =Dg⋅h3


(7.12)

=>
Daer⋅h2 +B s⋅H i⋅ηCA =( Daer +Bs )⋅h 3 (7.13)
149 Capitolul 7

Bs
ν cb =
Notăm Daer 
1⋅h2 +ν cb⋅H i⋅ηCA =(1+ν cb )⋅h3
(7.14)
h 3−h2
ν cb =
 H i⋅ηCA −h3 [kgcombustibil/kgaer] (7.15)

 Indicatori specifici pentru ITG

- lucrul mecanic specific [kJ/kg], raportat la kg de aer, consumat de compresor

PK
lK = =1⋅( h2 −h1 )
PK =Daer⋅(h2 −h1 )  D aer
(7.16)

- lucrul mecanic specific [kJ/kg], raportat la kg de aer, produs de TG

PTG
l TG= =(1+ν cb )⋅( h3 −h 4 )
PTG=D g⋅(h3 −h 4 )  Daer
(7.17)

- lucrul mecanic specific [kJ/kg], raportat la kg de aer, produs de ITG

PITG
l ITG = =l −l
PITG =PTG −P K  D aer TG K (7.18)

- puterea termică, raportată la kg de aer [kJ/kg], primită de agentul de lucru la sursa


caldă a ITG

Q t 1=B s⋅H i⋅ηCA  q1 =ν cb⋅H i⋅ηCA (7.19)

- randamentul termic al ciclului

PITG l ITG
ηt = =
Qt 1 q1 (7.20)

- energia electrică specifică

e sp =l ITG ∙❑m ∙❑g (7.21)


150 Capitolul 7

- consumul specific brut de căldură

Q tc kJ t
q sp brut =
P bg
⋅3600=
3600
η el brut [ ]
kWh el
(7.22)

7.4 Perfecţionarea ciclului termodinamic al ITG

7.4.1 Limitări tehnologice ale ITG

Creşterea temperaturii maxime în ciclul Brayton (T max=T3) duce la


îmbunătăţirea performanţelor termodinamice ale ITG: cresc atât randamentul
termic al ciclului, cât şi lucrul mecanic specific produs de ITG. Totuşi mărirea T max
este limitată din considerente legate de rezistenţa materialelor la temperaturi înalte
(apare pericolul de fluaj). Evident, pentru a permite realizarea de temperaturi cât
mai mari ale fluidului de lucru, elementele de instalaţie solicitate termic (CA, mare
parte din TG) trebuiesc răcite. De obicei, pentru răcirea acestor elemente se
foloseşte aer preluat de la compresor (eventual răcit), dar şi abur (de temperatură
relativ coborâtă) în anumite cazuri. De asemenea, utilizarea unor materiale de
calitate în realizarea pieselor ce trebuie să reziste la temperaturi înalte (oţeluri
puternic aliate, materiale ceramice) măreşte costul ITG, iar răcirea micşorează
semnificativ performanţele. Astfel, Tmax este limitată. Valoarea acesteia ţine cont de
progresul tehnologic la momentul respectiv, de experienţa fabricantului şi de
costurile suplimentare necesare. Având în vedere că temperatura maximă
admisibilă în ciclu (Tmax) este mult mai mică faţă de temperatura teoretică de ardere
a combustibilului, menţinerea acesteia (Tmax) în limitele impuse se face prin mărirea
debitului de aer faţă de cel stoechiometric (rezultat din ecuaţiile de ardere), deci
prin creşterea excesului de aer (care poate fi în jur de 2,5 - 3).
Creşterea puterii ITG mai poate fi realizată prin creşterea debitului de aer,
respectiv de gaze de ardere. Limitarea acesteia este influenţată în principal de doi
factori: economic şi tehnologic. Cerinţele consumatorilor fac ca realizarea de ITG
să acopere o plajă foarte largă de puteri: de la zeci de kW (microturbine) la sute de
MW. Limitarea tehnologică se referă la faptul că: la temperaturi mari şi presiuni
mici (comparabile cu cea atmosferică) volumul specific (v sp) al fluidului de lucru
(gaz) creşte. Dacă şi debitul masic de fluid creşte (D m), cel volumetric (Qv) va
creşte corespunzător (Qv = Dm∙vsp). Eşaparea din TG (temperaturi mari şi presiune
atmosferică) va necesita secţiuni (S ev) mari pentru valori ale vitezei (w) limitate de
pierderile de energie cinetică (Qv = Sev∙w). Secţiunile mari de evacuare impun
lungimi mari ale paletelor finale ale TG. Acestea sunt supuse la forţa centrifugă, iar
vitezele ridicate de rotaţie a arborelui (cel puţin turaţia de sincronism) fac ca
aceasta să aibă o valoare ridicată. Astfel, lungimea paletelor finale ale TG este
limitată de forţa centrifugă şi prin urmare şi puterea ITG.
151 Capitolul 7

Totuşi, chiar dacă există limitări tehnologice, putem creşte performanţele


ITG (randament şi lucru mecanic) prin utilizarea de soluţii ce perfecţionează ciclul
termodinamic.

7.4.2 Destinderea fracţionată combinată cu arderea


intermediară

O metodă de creştere substanţială a lucrului mecanic produs de ITG şi prin


urmare a puterii instalaţiei (la acelaşi debit de aer aspirat) constă în mărirea
destinderii în TG prin: reîncălzirea gazelor de ardere destinse parţial în turbină şi
continuarea destinderii de la o temperatură comparabilă cu cea maximă din ciclu.
Reîncălzirea gazelor de ardere se realizează într-o nouă CA. Principiul acestei
metode este similar cu cel al supraîncălzirii intermediare întâlnit la instalaţiile de
turbine cu abur: destinderea în turbină este întreruptă şi fluidul de lucru este
reîncălzit până la o temperatură comparabilă cu cea iniţială.

2 3 4 3 5
CA1 CA2 5

K1 TG1 TG2 G
4
2 B
1 6 A
6
FA AZ
1 4’

s
Fig. 7.4 ITG cu destindere fracţionată şi ardere intermediară
a - schema de principiu; b - ciclu termodinamic teoretic
CA1, CA2 - camere de ardere, TG1, TG2 - corpuri de turbină

Astfel, modul de funcţionarea al ITG cu destindere fracţionată şi ardere


intermediară este următorul:
- aerul este aspirat de compresor (K), din atmosferă, prin intermediul FA;
- aerul comprimat de compresor (K) intră în prima cameră de ardere (CA1)
în care se introduce o parte din debitul combustibil (B 1); în aceasta se
produc gaze de ardere cu o temperatură egală cu cea maximă din ciclu
(T3=Tmax);
- gazele de ardere produse de CA1 se destind într-o primă zonă de turbină
(TG1), până la o presiune intermediară (intre cea de intrare în turbină şi
cea atmosferică), producând lucru mecanic;
152 Capitolul 7

- la ieşirea din TG1 gazele de ardere intră intr-o nouă cameră de ardere
(CA2) unde, cu ajutorul restului de combustibil (B2), se încălzesc, de
obicei, tot până la temperatura maximă a ciclului (T 5Tmax=T3); oxigenul
rămas în gazele de ardere produse de CA1 este suficient pentru arderea
din CA2, nefiind necesar aer suplimentar;
- gazele de ardere produse de CA2 se destind apoi în cea de-a doua zonă de
turbină (TG2), producând în continuare lucru mecanic; la sfârşitul
destinderii acestea sunt evacuate în mediul ambiant (la presiunea
mediului ambiant, dar la o temperatură mult mai mare ca acesta) prin
intermediul AZ.

Din diagrama T-s din figura 7.4 se poate observa că ITG cu destindere
fracţionată combinată cu arderea intermediară, comparativ cu ITG în ciclu simplu:
- aduce un plus de lucru mecanic, prin adăugarea suprafeţei 4564' (zona B)
la suprafaţa 1234' (zona A - caracteristică ITG în ciclu simplu);
- creşte căldura intrată în ciclu (cu Q 4-5), deci şi debitul de combustibil
(suplimentar B2), dar şi cantitatea de căldură evacuată din ciclu (cu Q 6-4').
- creşte temperatura de ieşire din turbină de la T 4' (în ciclu simplu) la T6,
considerând aceeaşi Tmax şi acelaşi raport de compresie;
- destinderea în TG creşte deoarece: T5 -T6 > T4 -T4' datorită evazării
curbelor de presiune constantă la creşterea entropiei.

În tabelul 7.1 sunt prezentate principalele caracteristici ale familiei de


instalaţii de turbine cu gaze industriale bazate pe această tehnologie: GT24,
respectiv GT26 (firma Alstom). Prin temperatura deosebit de ridicată de eşapare
din turbină GT24 şi GT26 reprezintă o opţiune tentantă pentru echiparea ciclurilor
combinate gaze-abur. În acest caz randamentul poate depăşi cu uşurinţă 58 %.

Tabelul 7.1 Caracteristici funcţionale ale GT24 şi GT26 (1)


Parametru GT24 GT26
Putere electrică brută, MW 235,0 345,0
Randament electric brut, % 40,0 41,0
Turaţie, rot/min 3600 3000
Raport de compresie 35,4
Debit de gaze de ardere, kg/s 505 715
Temperatura gazelor de ardere la ieşirea din turbină, ºC 608 616
Frecvenţa, Hz 60 50
(1) Condiţii atmosferice ISO; combustibil gaz natural

7.4.3 Compresia fracţionată combinată cu răcirea intermediară

O altă metodă de creştere a lucrului mecanic produs de ITG (figura 7.5)


constă în reducerea lucrului mecanic de compresie prin: răcirea aerului comprimat
153 Capitolul 7

parţial în compresor (K1) şi continuarea compresiei (în K2). Răcirea aerului se


realizează cu ajutorul unui schimbător de căldură de suprafaţă aer-apă.

T 5

2 RI 3
4 CA 5
2’
K1 K2 TG G
4 A
B
1 6 2
6
FA AZ 3
1
s
Fig.7.5 ITG cu compresie fracţionată şi răcire intermediară
a - schema de principiu; b - ciclul termic teoretic;
K1, K2 - compresoare; RI - răcitor intermediar

Modul de funcţionarea al ITG cu compresie fracţionată combinată cu


răcirea intermediară este următorul:
- aerul este aspirat de către prima zonă de compresie (K1), din atmosferă,
prin intermediul FA;
- compresorul K1 comprimă aerul până la o presiune intermediară p 2 (între
cea atmosferică şi cea de ieşire din ultima zonă de compresie K2);
- la ieşirea din K1 aerul intră intr-un răcitor intermediar (RI) unde se
răceşte (cu ajutorul apei ce preia o parte din căldura acestuia; la rândul ei
apa este răcită cu ajutorul unor turnuri de răcire) până la o temperatură
comparabilă cu cea a mediului ambiant (T3), dar mai mare decât aceasta
(din considerente legate de transferul de căldură T 3>T1);
- aerul răcit de RI se comprimă apoi în cea de-a doua zonă de compresie
(K2); la sfârşitul compresiei acesta este trimis către CA;
- în continuare procesul este identic cu cel din ciclul simplu: în CA aerul
comprimat se amestecă cu combustibilul, iar gazele de ardere produse în
urma arderii de destind în TG pentru a efectua lucru mecanic, apoi sunt
evacuate în atmosferă, prin intermediul AZ.

Din diagrama T-s din figura 7.5 se poate observa că ITG cu compresie
fracţionată combinată cu răcirea intermediară, comparativ cu ITG în ciclu simplu:
- aduce un plus de lucru mecanic, prin adăugarea suprafeţei 2342' (zona B)
la suprafaţa 12'56 (zona A - caracteristică ITG în ciclu simplu);
- creşte căldura intrată în ciclu (cu Q 4-2'), deci şi debitul de combustibil, dar
şi cantitatea de căldură evacuată din ciclu (cu Q2-3).
- scade temperatura finală de ieşire din compresor de la T 2' (în ciclu simplu)
la T4, considerând aceeaşi presiune finală de compresie; scăderea
154 Capitolul 7

temperaturii la ieşirea din compresor îmbunătăţeşte fiabilitatea acestuia;


- lucrul mecanic de compresie scade deoarece: T 4 -T3 < T2' -T2 datorită
evazării curbelor de presiune constantă la creşterea entropiei.

În tabelul 7.2 sunt prezentate principalele caracteristici ale turbinei cu gaze


bazate pe această tehnologie: LMS100PB (firma General Electric). Prin raportul de
compresie deosebit de ridicat şi datorită tehnologiei moderne de realizare,
randamentul electric brut al LMS100PB se apropie de 44 %.

Tabelul 7.2 Caracteristici funcţionale ale LMS100PBTM (2)


LMS100PBTM
Parametru
60 Hz 50 Hz
Putere electrică brută, MW 101,3 100,2
Randament electric brut, % 43,68 43,69
Turaţie, rot/min 3600 3000
Raport de compresie 42 42
Debit de gaze de ardere, kg/s 221 222
Temperatura gazelor de ardere la ieşirea din turbină, ºC 415 406
(2) Condiţii atmosferice ISO; combustibil gaz natural

Aspiraţie aer Turn de răcire


AZC

Schimbător
de căldură
aer - apă
Sistem de pornire

Generator electric
Coş de evacuare

Fig.7.6 ITG cu compresie fracţionată şi răcire intermediară de tip LMS100


AZC – amortizor de zgomot şi coş pentru eşaparea de siguranţă a aerului comprimat

În Figura 7.6 este dată vederea pentru o ITG cu compresie fracţionată şi


răcire intermediară. Răcirea aerului comprimat este realizată prin intermediul unui
155 Capitolul 7

schimbător de căldură aer – apă. La rândul ei, apa este răcită cu ajutorul unor
turnuri de răcire. În Figura 7.7 sunt date imagini ale acestui tip de ITG.

RI TGMP
CA
KÎP

KJP

TGÎP TGJP (TGP)

către / de la
schimbătorul de căldură aer-apă

a)

schimbător de
căldură aer - apă

b)
Fig. 7.7 Imagini ale ITG de tip LMS100
K - compresor; RI - răcitor intermediar; CA - camera de ardere; TG - turbina cu gaze; TGP - turbina
cu gaze de putere; indici: JP - joasă presiune; MP - medie presiune; ÎP - înaltă presiune.

7.4.4 Recuperarea internă de căldură


156 Capitolul 7

O metodă de creştere substanţială a randamentului termic al ITG (t) şi


prin urmare de reducere a debitului de combustibil consumat de instalaţie (B s), în
condiţiile în care puterea electrică produsă (P bg) rămâne neschimbată, constă în
diminuarea puterii termice primite de fluidul de lucru de la combustibil (P t1) prin
preluarea unei cote din căldura necesară încălzirii acestuia din căldura gazelor de
ardere de la ieşirea din turbina cu gaze, înainte ca acestea să fie evacuate în
atmosferă (figura 7.8 şi 7.9). Acest lucru se realizează prin intercalarea unui
schimbător de căldură de suprafaţă aer/gaze de ardere (RC) între ieşirea din
compresor (K) şi intrarea în camera de ardere (CA). RC are rolul de a recupera o
parte din căldura gazelor de ardere şi de a o utiliza pentru încălzirea aerului,
crescând astfel temperatura acestuia înainte de intrarea în camera de ardere (CA) de
la t2 la t2’, pe seama scăderii temperaturii gazelor de ardere de la t 4 la t5.

5 RC CA T 3

2 2’ 3
4
2'
K TG G
2 5
1 4
FA 1 s

a) schema de principiu b) ciclul termic teoretic


Fig.7.8 ITG cu recuperare internă de căldură
RC - recuperator intern de căldură
157 Capitolul 7

Fig. 7.9 Traseul fluidului de lucru în cazul turbinei cu gaze cu recuperare internă de
căldură Mercury 50
Modul de funcţionarea al ITG recuperare internă de căldură este următorul:
- compresorul (K) aspiră aer din mediul ambiant prin intermediul FA;
- aerul comprimat de la ieşirea din compresor (K) intră în recuperatorul de
căldură (RC), unde primeşte căldură de la gazele de ardere;
- aerul încălzit în RC intră apoi în camera de ardere (CA) pentru a-şi creşte
în continuare temperatura, până când atinge temperatura maximă din
ciclu (Tmax=T3), pe seama combustibilului ars (Bs);
- gaze de ardere produse în CA se destind în turbina cu gaze (TG);
- înainte de a fi aruncate în atmosferă, gazele de ardere trec prin RC pentru
a ceda o parte din căldură aerului deja comprimat.

Din diagrama T-s din figura 7.8 se poate observa că ITG cu recuperare
internă de căldură, comparativ cu ITG în ciclu simplu:
- aduce un plus de randament termic (η t creşte), prin micşorare puterii
termice primite de ciclu de la CA (zona 2'-3 faţă de zona 2-3; Q t1 scade)
în condiţiile producerii aceleiaşi puteri interne de către ITG (P ITG practic
constantă);
- prin micşorarea puterii termice primite de ciclu de la CA (Q t1 = Q2'-3)
scade debitul de combustibil consumat de ITG (Bs scade);
- scade cantitatea de căldură evacuată în mediul ambiant (Q t2 = Q5-1);
- puterea termică cedată de gazele de ardere (Q 4-5) este egală cu cea primită
de aer (Q2-2') (Q4-5 = Q2-2');
- scade temperatura gazelor de ardere la ieşirea din ITG de la T 4 la T5;
- atât lucrul mecanic de compresie cât şi cel de destindere sunt practic
identice cu cele din ciclul simplu.
Observaţie:
158 Capitolul 7

- suprafaţa de transfer de căldură a RC este finită şi gazele de ardere


cedează căldură aerului, prin urmare: T 4 > T2' şi T5 > T2.

O realizare deosebită în acest domeniu este reprezentată de ITG de tip


Mercury 50, de fabricaţie SOLAR. Una din principalele probleme care a trebuit să
fie rezolvată în acest caz este amplasarea recuperatorului intern de căldură, astfel
încât să fie minimizate pierderile de presiune pe parte de aer/gaze de ardere. În
Figura 7.9 [7.1] este prezentată configuraţia ITG de tip Mercury 50, iar în Figura
7.10 [7.1] este dată o vedere a acesteia. În tabelul 7.3. [7.2] sunt prezentate
principalele caracteristici funcţionale ale acestei ITG.

Tabelul 7.3 Caracteristici funcţionale ale ITG de tip Mercury 50


Parametru Valoare
Putere electrică , kW 4 600
Randament, % 38,5
Raport de compresie 9,9
Temperatura gazelor de ardere la coş, °C 365
Debit de aer aspirat, kg/s 17,7

Recuperator
intern

Compresor
(10 trepte)

Turbină cu gaze (2 trepte)

Cameră de ardere
Fig. 7.10 Turbină cu gaze cu recuperare internă de căldură de medie putere (firma Solar)

De asemenea, creşterea randamentului electric la microturbine cu gaze


(zeci de kW) se realizează adesea prin utilizarea recuperării interne de căldură.
159 Capitolul 7

7.4.5 Recuperarea externă de căldură

7.4.5.1 Descrierea ITG cu recuperare externă de căldură

Recuperarea externă de căldură se utilizează pentru a creşte semnificativ


randamentul global al instalaţiei. Având în vedere caracterul pur recuperativ al
procedeului, în cazul ITG, pentru aceeaşi energie termică dezvoltată prin arderea
combustibilului (Qtc = constant, Bs = constant) se obţine energie termică utilă fără a
afecta producţia de electricitate, deci fără al afecta randamentul electric brut.
Energia termică se obţine prin recuperarea unei părţi din căldura gazelor reziduale
de la ieşirea din turbina cu gaze (TG), intercalând un schimbător de căldură de
suprafaţă gaze de ardere/apă(abur) (GR – Generator de abur Recuperator) între
ieşirea din TG şi mediul ambiant (fig. 7.11). GR are rolul de a recupera o parte din
căldura gazelor de ardere şi de a o utiliza pentru încălzirea apei sau pentru
producerea de abur. Astfel, prin cedare de căldură, temperatura gazelor de ardere la
coş scade semnificativ faţă de ciclul simplu.

2 3
CA

GE

K TG

1
FA 4
0 5 abur sau
gaze de
ardere la coş apă
fierbinte
apă GR

Fig. 7.11 Schema termică de principiu a unei ITG cu recuperare externă de căldură
GR – Generator de abur Recuperator

Modul de funcţionarea al ITG cu recuperare externă de căldură este similar


cu cel de la ITG în ciclu simplu, cu deosebirea că la ieşirea din turbina cu gaze
(TG) este introdus un schimbător de căldură de suprafaţă (GR), care are rolul de a
prelua căldură de la gazele de ardere şi a o transmite apei/aburului. De asemenea,
în cazul în care nu vrem să producem apă fierbinte/abur, GR se poate ocoli şi
gazele de ardere se aruncă direct la coş (cu ajutorul unui coş de by-pass), instalaţia
funcţionând astfel ca în cazul ITG în ciclu simplu.

7.4.5.2 Diagrama fluxurilor energetice la ITG cu recuperare externă de


160 Capitolul 7

căldură

Qtc Pinternă Pm Pbg

Qt1
Pm Pg
Qt2

Qt rec
QCA
Qcoş

Fig. 7.12 Diagrama fluxurilor energetice (diagrama


Sankey) pentru o ITG cu recuperare externă de căldură

Sursa caldă pentru ITG este CA, iar sursa rece GR şi mediul ambiant.

Pentru generatorul de abur recuperator se defineşte coeficientul de


recuperare a pierderilor din căldura gazelor de ardere (rec < 1):

rec = Qt rec/Qt2; (7.23)

unde: Qrec–puterea termică recuperată din gazele de ardere evacuate din TG

t4 −t 5
rec  t 4 −t 0
(7.24)

Puterea utilă a ITG cu recuperare externă de căldură (cogenerare) este


suma celor două forme de energie utilă:

Putilă cogen. = Pbg +Qt rec (7.25)

Randamentul global brut se poate scrie sub următoarele forme:

gl brut  = Putilă cogen./Qtc = (Pbg +Qt rec)/Qtc = 1-(QCA+Qcoş+Pm+Pg)/Qtc (7.26)

sau:
gl brut = CA∙[t∙m∙g+(1-t)∙rec], (7.27)
în care:
161 Capitolul 7

Pbg ITG = Qtc∙CA∙t∙m∙g (7.28)

Qt rec = Qtc∙CA∙(1-t)∙rec (7.29)

Indicele de cogenerare:

ycogen. = Pbg/Qt rec = t∙m∙g/[(1-t)∙rec] (7.30)

7.5 Influenţa εK asupra performanţelor ITG în ciclu


simplu. Optimizări şi tipuri de ITG.
Creşterea temperaturii maxime (T max) în ciclul Brayton (Fig. 7.12), de la
T3m la T3M, la εK constant, are următoarele efecte asupra performanţelor ITG:
- creşte lucrul mecanic al ITG (l ITG) deoarece creşte destinderea în TG (l TG)
de la 3m4m la 3M4M, datorită evazării curbelor de presiune constantă, în
condiţiile în care compresia rămâne aceeaşi (l k=l12=constant); grafic se
poate observa că ciclul 123M4M se obţine din ciclul de bază 123m4m prin
adăugarea suprafeţei/ciclului 4m3m3M4M.
- creşte atât căldura intrată în ciclu (de la 23 m la 23M), cât şi cea evacuată
(de la 4m1 la 4M1);
- creşte randamentul termic (η t) al ITG (surplusul de căldură intrată în ciclu
este mai mare decât cel de căldură evacuată, datorită evazării curbelor de
presiune constantă);
- creşte temperatura gazelor la evacuarea din turbină (T 4M > T4m).

T [K] 3M

3m

4M
2 4m

1
s [kJ/(kg∙K)]
Fig. 7.12 Influenţa Tmax asupra ciclul termic teoretic al ITG

Creşterea raportului de compresie (ε K), de la εK HD=p2HD/p1 la εK A=p2A/p1


162 Capitolul 7

(Fig. 7.12), la temperatură maximă constantă (T max=T3A=T3HD), are următoarele


efecte asupra performanţelor ITG:
- creşte temperatura de evacuare din compresor de la T 2HD la T2A; prin
urmare creşte şi lucrul mecanic de compresie (l K) de la 12HD la 12A;
- scade temperatura gazelor la evacuarea din turbină (T 4A < T4HD); prin
urmare creşte lucrul mecanic de destindere (lTG) de la 3HD4HD la 3A4A;
- scade căldura intrată în ciclu (Q 2A-3A < Q2HD-3HD, deoarece T2A > T2HD, iar
Tmax=T3A=T3HD), dar şi cea evacuată (Q4A-1 < Q4HD-1, deoarece T4A < T4HD);
- există o valoare a raportului de compresie (ε K) pentru care lucrul mecanic
al ITG are un maxim (lITG max): εK(lITG max) (Fig. 7.13); prin urmare puterea
ITG devine maximă (pentru acelaşi debit aspirat de compresor);
- există o valoare a raportului de compresie (ε K) pentru care randamentul
termic al ITG devine maxim (ηt max): εK(ηt max) (Fig. 7.13);
- pentru ciclul simplu, întotdeauna este valabilă relaţia (Fig. 7.13):

εK(lITG max) < εK(ηt max) (7.31)

T [K] 3A 3HD

4HD

2A
4A
2HD

1
s [kJ/(kg∙K)]
Fig. 7.13 Influenţa εK asupra ciclul termic teoretic al ITG
12HD3HD4HD - ciclul teoretic pentru ITG de tip Heavy-Duty;
12A3A4A - ciclul teoretic pentru ITG de tip Aeroderivativ.
163 Capitolul 7

lITG [kJ/kg] ηt [%]

ηt
lITG

εK
εK (lITG max) εK (ηt max)
Fig. 7.14 Influenţa εK asupra performanţelor ITG în ciclul simplu

În funcţie de valoarea raportului de compresie aleasă pentru dimensionare,


se disting două familii de instalaţii de turbine cu gaze:
 ITG de tip industrial ("heavy-duty")
Se caracterizează prin faptul că încă de la început ele au fost gândite
pentru aplicaţii industriale (producere de energie electrică sau antrenări
mecanice). Tehnologia de fabricaţie a acestora se bazează pe cea
corespunzătoare turbinelor cu abur. Obiectivul unei astfel de ITG este
de a furniza o putere cât mai mare pentru un debit dat de aer aspirat de
compresor. În consecinţă, pentru dimensionare se utilizează ε K(lITG max).

 ITG de tip aeroderivativ


Proiectarea acestor tipuri de instalaţii are la bază concepţia de realizare
a motoarelor de aviaţie. Principala cerinţă ce trebuie îndeplinită este
realizarea unui consum specific de combustibil cât mai redus, pentru a
limita cantitatea de carburant care trebuie transportată. Este necesară
obţinerea unui randament cât mai ridicat, deci pentru dimensionare se
utilizează εK(ηt max).

Ţinând cont de cele prezentate în acest subcapitol se poate face (Tabelul


7.4) o comparaţie între caracteristicile şi performanţele ITG de tip Aeroderivativ
(A) şi Heavy-Duty (HD).

Tabelul 7.4 Comparaţie între ITG de tip Aeroderivativ (A) şi Heavy-Duty (HD)
Tip ITG
Parametru Fig.
A HD
Raportul de compresie (εK), - ↑ 7.14
Temperatura aerului la ieşirea din compresor, ºC ↑ 7.13
164 Capitolul 7

Temperatura gazelor de ardere la ieşirea din TG, ºC ↑ 7.13


Lucrul mecanic specific al ITG (lITG), kJ/kg ↑ 7.14
Putere electrică (Pbg), kW ↑ 7.14
Randament, % ↑ 7.14

7.6 Concepţia de ansamblu a ITG


În raport cu o unitate energetică care are la bază un ciclu convenţional cu
abur, una din principalele caracteristici ale instalaţiilor de turbină cu gaze este
structura compactă. Pentru exemplificare, în Figurile 7.15 [7.3] şi 7.16 [7.4] este
prezentată structura unei ITG.
Se pot face următoarele observaţii generale:
 Sursa caldă a ITG, camera de ardere, are dimensiuni mult mai reduse
decât cele ale unui generator de abur, care îndeplineşte aceeaşi funcţie
în cadrul centralelor termoelectrice convenţionale.
 Cele trei piese principale ale ITG - compresorul de aer, camera de
ardere, respectiv turbina cu gaze - sunt amplasate una lângă alta. Se
elimină astfel necesitatea unor canale lungi de legătură între aceste
componente.
 Utilizarea ca sursă rece a aerului atmosferic elimină de asemenea
condensatorul şi celelalte circuite voluminoase de apă de răcire
întâlnite uzual la turbinele cu abur.

Caracteristicile prezentate mai sus generează timpi de construcţie-montaj


foarte reduşi în comparaţie cu alte filiere energetice. De asemenea, investiţia
specifică este relativ scăzută.

aspiraţie aer turbina eşapare


cameră de ardere cu gaze gaze
compresor

Fig. 7.15 Instalaţie de turbină cu gaze - schemă simplificată


165 Capitolul 7

3 6

7
1 2

Fig. 7.16 Instalaţie de turbină cu gaze de tip SGT5-4000F (Sursă: Siemens)


1 – aspiraţie; 2 – compresor; 3 – cameră de ardere; 4 – turbina cu gaze; 5 – eşapare gaze
de ardere; 6 – rotor; 7 – carcasă; 8 – cuplajul pentru generator; 9 – suporturi.

Din punct de vedere al dispunerii componentelor, majoritatea ITG de tip


industrial ("heavy-duty") au adoptat sistemul în care compresorul, turbina cu
gaze şi generatorul electric sunt situate pe aceeaşi linie de arbori.
Soluţia clasică este aceea prezentată în figura 7.16, în care turbina cu gaze
este încadrată de compresor şi de generatorul electric. Avantajul acestei dispuneri
constă în faptul că transmisia cuplului mecanic de la turbină se face în condiţii
bune atât spre compresor, cât şi spre generatorul electric.

Fig. 7.16 Dispunerea ITG cu generatorul electric la eşaparea din turbina cu gaze

Această variantă are însă un dezavantaj major: plasarea generatorului


electric la eşaparea din turbină obligă schimbarea direcţiei gazelor de ardere
166 Capitolul 7

evacuate din ITG cu 90°. Sunt introduse astfel pierderi suplimentare de presiune pe
traseul gazelor de ardere, ceea ce diminuează lucrul mecanic specific şi eficienţa
ITG.
Ca urmare, ţinând seama şi de problemele legate de încadrarea ITG într-un
ciclu combinat gaze-abur, a fost revizuită concepţia de dispunere a componentelor
pe linia de arbori. Astfel, generatorul electric a fost mutat la "capătul rece", lângă
compresor (vezi fig. 7.17). În aceste condiţii, gazele de ardere vor eşapa din turbină
paralel cu linia de arbori, intrând direct în cazanul recuperator fără schimbări de
direcţie, deci cu pierderi minime de presiune. Bineînţeles, în acest caz apar
probleme privind transmiterea cuplului mecanic în condiţii optime către
generatorul electric. În figura 7.15 este prezentat un exemplu de astfel de ITG.

Fig. 7.17 Dispunerea ITG cu generatorul electric la capătul dinspre compresor

ITG de tip "aeroderivativ" se caracterizează prin dispunerea lor pe mai


multe linii de arbori. Un exemplu tipic îl reprezintă ITG de tip LM 5000, realizare
a firmei General Electric (vezi fig. 7.18). Un alt exemplu este ITG de tip LMS100
(General Electric), ce realizează în plus şi răcirea intermediară a aerului (fig. 7.7).
Instalaţia LM 5000 este realizată pe trei linii de arbori:
 Compresorul de joasă presiune (KJP) este antrenat de turbina de joasă
(medie) presiune (TGJP).
 Compresorul de înaltă presiune (KIP) este antrenat de turbina de înaltă
presiune (TGIP).
 Generatorul electric este antrenat de turbina de putere (TGP), la
rândul ei cuplată gazodinamic la TGJP.

Fig. 7.18 ITG de tip LM 5000


167 Capitolul 7

Existenţa mai multor linii de arbori şi a mai multor corpuri de turbină oferă
următoarele avantaje:
 La funcţionarea la sarcini parţiale se poate realiza un bun reglaj al
debitului de aer aspirat de compresor, prin variaţia turaţiei
compresorului de joasă presiune.
 Există posibilitatea de a injecta abur în turbina cu gaze în scopul
creşterii puterii ITG.

Pentru a obţine gabarite cât mai reduse, multe ITG de mică şi medie putere
(îndeosebi de tip “heavy-duty”) sunt proiectate pentru turaţii sensibil mai mari
decât cele sincrone. În acest caz este necesară prevederea unui reductor de turaţie
pentru cuplarea generatorului electric.

7.7 Realizări şi perspective în dezvoltarea ITG


7.7.1 Puteri unitare. Randamente

În tabelele 7.5 [7.4 - 7.6] şi 7.6 [7.5 și 7.6] sunt prezentate o serie de ITG
reprezentative de tip heavy-duty, respectiv aeroderivativ, aparţinând principalelor
firme constructoare.
Din analiza tipurilor de ITG existente pe piaţa mondială se pot face
următoarele observaţii:
 ITG de tip industrial se întind pe o gamă largă de puteri: de la sub 1 la
circa 400 ÷ 500 MW
 ITG de tip aeroderivativ nu depăşesc în general 50 ÷ 60 MW. În
schimb randamentele pot atinge valori de peste 40 %
 Cota de servicii proprii electrice pentru o ITG este în general de
(3...5)%. Ţinând seama de valorile prezentate în tabelele 7.5 şi 7.6 se
poate constata că din punct de vedere al eficienţelor nete, instalaţiile
de turbine cu gaze sunt pe deplin comparabile cu centralele
convenţionale cu abur cu parametri subcritici.

Tabelul 7.5 ITG de tip heavy-duty


Firma Putere la Frec- Randament
Model
producătoare borne(1), MW venţa, Hz electric brut(1), %
GT11N2 113,6 50 33,3
GT11N2 115,4 60 33,9
Alstom GT13E2 202,7 50 38,0
GT26 345 50 41,0
GT24 235 60 40,0
General 9HA.02 510 50 41,8
168 Capitolul 7

9HA.01 397 50 41,5


9F.05 299 50 38,7
9F.04 280 50 38,6
9F.03 265 50 37,8
9E.04 143 50 36,9
9E.03 132 50 34,6
7HA.02 337 60 41,6
Electric
7HA.01 275 60 41,4
7F.05 231 60 39,5
7F.04 198 60 38,6
7E.03 91 60 33,9
6F.03 80 50/60 36,0
6F.01 51 50/60 38,0
6B.03 44 50/60 33,5
SGT5-8000H 400 50 40
SGT5-4000F 307 50 40
SGT5-2000E 172 50 35,3
Siemens
SGT6-8000H 296 60 40
SGT6-5000F 242 60 39
SGT6-2000E 114 60 34,3
(1) Combustibil gaz natural; pierderi nule de presiune; condiţii ISO

Una din caracteristicile ITG este că din punct de vedere al puterilor unitare
ele nu sunt realizate "la comandă", valorile fiind impuse de către firmele
producătoare de echipamente. Un operator de centrală electrică va trebui să se
orienteze în piaţă pentru a găsi modul de dimensionare, precum şi acele modele de
ITG care să satisfacă cât mai bine nevoile sale.

Tabelul 7.6 ITG de tip aeroderivativ


Firma Putere la Frec- Randament
Model
producătoare borne(1), MW venţa, Hz electric brut(1), %
General Familia LMS100
Electric LMS100PB 100,2 50 43,69
LMS100PB 101,3 60 43,68
LMS100PA 104,2 50 43,28
LMS100PA 105,8 60 43,35
Familia LM6000
LM6000-PH Sprint 51,2 50 41,08
LM6000-PH 48,8 50 41,01
LM6000-PG Sprint 56,3 50 39,78
LM6000-PG 54,1 50 39,94
LM6000-PF Sprint 47,5 50 41,62
LM6000-PF 42,7 50 41,50
LM6000-PD Sprint 47,5 50 41,62
169 Capitolul 7

LM6000-PD 42,7 50 41,50


LM6000-PC Sprint(2) 50,6 50 40,21
LM6000-PC 43,3 50 39,81
LM6000-PH Sprint 51,7 60 41,58
LM6000-PH 49,4 60 41,53
LM6000-PG Sprint 56,2 60 39,77
LM6000-PG 54,1 60 39,92
LM6000-PF Sprint 47,3 60 41,76
LM6000-PF 43,0 60 41,71
LM6000-PD Sprint 47,3 60 41,76
LM6000-PD 43,0 60 41,71
LM6000-PC Sprint(2) 50,3 60 40,30
LM6000-PC 43,8 60 40,05
Familia LM2500
TM2500+(2) 26,2 50 35,16
TM2500(2) 23,1 50 34,01
LM2500+RD DLE 32,9 50 38,56
LM2500+RC(2) 36,0 50 36,84
LM2500+PR DLE 30,0 50 37,17
LM2500+PK(2) 29,3 50 35,44
LM2500PH 26,5 50 39,40
LM2500PJ DLE 21,8 50 35,39
LM2500PE(2) 23,1 50 34,04
LM2500PE 22,4 50 35,48
LM2000PJ DLE 17,9 50 34,52
LM2000PS(2) 18,4 50 33,81
LM1800e DLE 16,6 50 34,20
TM2500+(2) 30,9 60 38,77
TM2500(2) 24,1 60 37,17
LM2500+RD DLE 33,2 60 41,03
LM2500+RC(2) 36,3 60 39,20
LM2500+PR DLE 30,5 60 40,66
LM2500+PK(2) 31,0 60 38,76
LM2500PH 27,8 60 42,90
LM2500PJ DLE 22,7 60 38,52
LM2500PE(2) 24,1 60 37,05
LM2500PE 23,3 60 38,65
LM2000PJ DLE 17,7 60 37,09
LM2000PS(2) 18,4 60 36,46
LM1800e DLE 16,4 60 36,44
Trent 60 DLE 53,1 50 42,41
Trent 60 DLE 54,0 60 42,53
RB211-GT61 DLE 32,1 4850 rpm 39,30
Siemens(3)
Avon 200 17,0 4950 rpm 44,88
501-KH5 6,45 14600 rpm 40,1
501-KB7S 5,24 14600 rpm 31,5
170 Capitolul 7

501-KB5S 3,90 14200 rpm 29,0


(1) Combustibil gaz natural; pierderi nule de presiune; condiţii ISO
(2) Cu injecţie de apă pentru limitarea NOx la 25 ppm.
(3) ITG (de tip aeroderivativ) cumpărate de la Rolls-Royce.

Avantajele oferite de cogenerare au condus la dezvoltarea unor ITG de


mică şi medie putere, foarte potrivite pentru soluţii descentralizate de alimentare cu
energie electrică şi termică a unui consumator. În Tabelul 7.7 [7.4, 7.8, 7.9] şi în
Figura 7.19 [7.4] sunt prezentate o serie de realizări de acest tip.

Tabelul 7.7.a ITG de mică şi medie putere produse de firma Solar Turbines
Putere electrică Randament electric
Model
brută(1) (ISO), MW brut(1) (ISO), %,
Saturn 20 1,210 24,33
Saturn 20 1,210 24,33
Centaur 40 3,515 27,89
Centaur 50 4,600 29,34
Taurus 60 5,670 31,50
Taurus 70 7,965 34,27
Mars 90 9,450 31,86
Mars 100 11,350 32,92
Titan 130 15,000 35,19
Titan 250 21,745 38,88
(1) Combustibil gaz natural; fără pierderi de presiune.

Tabelul 7.7.b ITG de mică şi medie putere produse de firma Siemens


Putere electrică Randament electric
Model
brută(1) (ISO), MW brut(1) (ISO), %,
SGT-100 5,05 / 5,4 30,2 / 31,0
SGT-200 6,75 31,5
SGT-300 7,90 30,6
SGT-400 12,90 / 14,32 34,8 / 35,4
SGT-500 19,06 33,7
SGT-600 24,48 33,6
SGT-700 32,82 37,2
SGT-750 37,03 39,5
SGT-800 47,5 / 50,5 / 53 37,7 / 38,3 / 39,0
(1) Combustibil gaz natural; fără pierderi de presiune.

Tabelul 7.7.c ITG de mică şi medie putere produse de firma Kawasaki


Randament global
Putere electrică Randament electric
Model (1) (1) brut în cogenerare(1)
brută (ISO), MW brut (ISO), %,
(ISO), %,
GPB06 0,611 18,90 70,6
GPB17 1,631 25,97 79,6
GPB30 2,875 23,50 78,0
171 Capitolul 7

GPB60 5,534 28,86 79,8


GPB70 6,639 30,03 80,0
GPB80 7,332 32,89 81,8
GPB180 18,070 33,84 83,9
(1) Combustibil gaz natural; pierderi de presiune: 100 mm H 2O admisie / 254 mm H2O evacuare

Fig. 7.19 Instalaţie de turbină cu gaze de tip SGT-500 (19 MW)

ITG de mică putere sunt caracterizate în general prin turaţii ridicate, lucru
ce duce la scăderea gabaritului, iar randamentele pot fi comparabile cu cele ale unei
instalaţii de turbină cu abur de putere similară.

7.7.2 Temperatura înainte de turbina cu gaze

Creşterea temperaturii înainte de turbină conduce în mod nemijlocit la


îmbunătăţirea performanţelor ITG. Dacă în anii '60 această temperatură nu depăşea
800 °C, după 1975 ea a ajuns la circa 1100 °C, pentru ca în prezent să fie
superioară valorii de 1400 °C.
În Figura 7.20 [7.10] este prezentată evoluţia în decursul anilor a
temperaturii înainte de turbina cu gaze („Firing Temperature” - temperatura
măsurată înainte de prima treaptă de palete mobile, de unde începe extracţia de
lucru mecanic) pentru ITG produse de firma General Electric, precum şi a
172 Capitolul 7

randamentului ciclului combinat gaze – abur din care aceste ITG fac parte. În
Figura 7.21 [7.11] sunt prezentate performanţele ITG de fabricaţie Mitsubishi
Hitachi Power Systems (MHPS) ţinând cont de temperatura înainte de turbina cu
gaze („Turbine Inlet Temperature” - temperatura măsurată înainte de prima treaptă
de palete fixe; „Turbine Inlet Temperature” > „Firing Temperature”).

62 1570
60 Randamentul CC 1510
“H”

"Firing temperature", °C.


58 “Firing temperature” 1450
Randamentul CC, %.

56 1390
54 “F” 1330
52 1270
50 1210
48 “E” 1150
46 1090
44 1030
42 970
40 910
1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005
Anul de fabricatie
Fig. 7.20 Evoluţia temperaturii înainte de turbina cu gaze (Firing temperature) şi a
randamentului CC pentru ITG de fabricaţie General Electric
CC – ciclu combinat;
173 Capitolul 7

a) Performanţele ITG de fabricaţie MHPS (50Hz)

b) Performanţele ITG de fabricaţie MHPS (60Hz)

Fig. 7.21 Performanţele ITG de fabricaţie MHPS;


C/C – ciclu combinat.
174 Capitolul 7

În viitorul apropiat, pe lângă introducerea unor metale din ce în ce mai


performante, creşterea temperaturii înainte de turbină se va baza în principal pe
următoarele elemente:
1* Adoptarea unor soluţii eficiente de răcire internă cu aer a
componentelor turbinei cu gaze;
2* Utilizarea materialelor ceramice pentru realizarea unor elemente ale
ITG expuse la temperaturi înalte (piesa de legătură dintre camera de
ardere şi turbină, primele trepte ale turbinei cu gaze);
3* Răcirea cu abur a pieselor turbinei cu gaze.

Efectul scontat al introducerii materialelor ceramice este creşterea puterii


unitare, respectiv a randamentului. Acest lucru este datorat în primul rând
posibilităţii de a creşte temperatura înainte de turbină (vezi Tabelul 7.8 [7.12]).
Prin proprietăţile termodinamice deosebite în raport cu aerul, aburul
devine de asemeni o soluţie tentantă pentru răcirea interioară a componentelor
turbinei cu gaze. În principiu aburul poate asigura răcirea atât a pieselor statorice,
cât şi a celor rotorice.

Tabelul 7.8 Performanţele ITG de tip Centaur fără, respectiv cu


utilizare de piese ceramice (1)
Fără piese ceramice Cu piese ceramice
Parametri
(stare actuală) (prognozat)
(2)
Temperatura înainte de turbină , °C 1010 1121
Putere electrică, kW 4040 5092
Randament, % 29,57 31,35
(1) Condiţii atmosferice ISO; (2) „Turbine Inlet Temperature”.

7.7.3 ITG în circuit închis

Din punct de vedere al modului de interacţiune între agentul termic şi


produsele de ardere corespunzătoare sursei calde a ciclului, se disting ITG în
circuit deschis sau închis.
În cazul ITG în circuit închis, spre deosebire de ITG în circuit deschis
(studiat în această lucrare), atât sursa caldă, cât şi sursa rece a ciclului se
caracterizează prin prezenţa unor suprafeţe de schimb de căldură. Agentul termic
nu intră în contact direct nici cu produsele de ardere, nici cu fluidul de răcire. Masa
de agent termic se conservă în interiorul ciclului, deci se pot utiliza în acest scop
gaze mai scumpe, dar cu proprietăţi termodinamice mai bune decât ale aerului:
CO2, He.
Într-o proporţie covârşitoare, în centralele termoelectrice se utilizează
ITG în circuit deschis. ITG în circuit închis au o răspândire limitată, putând fi
întâlnite în cadrul unor filiere de centrale nuclearo-electrice.
175 Capitolul 7

7.7.4 Tipurile de combustibili utilizabili în ITG

Pentru a proteja turbina cu gaze contra fenomenului de eroziune, gazele de


ardere provenite din CA trebuie să fie deosebit de curate din punct de vedere al
conţinutului de pulberi. În consecinţă, nu este posibilă utilizarea directă în ITG a
combustibililor solizi. În tabelul 7.9 sunt prezentate tipurile de combustibil
utilizabile în ITG.

Tabelul 7.9 Combustibili posibil a fi utilizaţi în ITG


 gaz natural
Combustibili tradiţionali  combustibil lichid uşor
(motorină)
 metanol
Combustibili lichizi speciali  păcură grea
 kerosen
 gaz de sinteză
Combustibili gazoşi speciali  gaz de furnal
 gaz de gazogen

Gazul natural reprezintă cel mai comod combustibil, atât din punct de
vedere al manipulării, cât şi al caracteristicilor de ardere.
În absenţa gazului natural, combustibilul lichid uşor constituie un bun
înlocuitor. El pune însă o serie de probleme în ceea ce priveşte asigurarea unui
randament bun al arderii.
Combustibilii lichizi, cu precădere păcura grea, se caracterizează printr-un
grad mare de contaminare cu agenţi de coroziune (NaCl, V, Pb). În aceste condiţii
se impune o tratare a combustibilului înainte de a fi introdus în camera de ardere,
pentru a preîntâmpina fenomene nedorite şi degradarea turbinei cu gaze. O soluţie
poate fi reprezentată chiar de gazeificarea fracţiunilor grele rezultate din rafinarea
petrolului.
Gazul de furnal este unul din cele mai importante produse secundare ale
unui combinat siderurgic. El este deja folosit drept combustibil în cadrul unor
centrale convenţionale cu abur. Puterea sa calorifică redusă (situată în jurul valorii
de 3700 kJ/m3N) îl face însă impropriu de a fi introdus ca atare în camera de ardere
a ITG. Este necesară o înnobilare a acestui combustibil printr-un aport de gaz
natural.
Din punct de vedere al resurselor şi rezervelor dovedite pe plan mondial,
cărbunele ocupă de departe primul loc în cadrul combustibililor fosili. Gazeificarea
reprezintă o soluţie tentantă de utilizare a acestui tip de combustibil pentru
alimentarea unei ITG. Acest procedeu este aplicat în cadrul ciclului combinat gaze
– abur cu gazeificare integrată a cărbunelui (IGCC).
176 Capitolul 7

Bibliografie

7.1 ***, Mercury 50 recuperated, Modern Power Systems, 15 March 2004


(http://www.modernpowersystems.com/features/featuremercury-50-recuperated)
7.2 https://mysolar.cat.com/cda/layout?m=41105&x=7
7.3 Boozer, R., Gas turbine basic familiarization, RSI,
http://www.wtui.com/PostDocs_NewUser/WTUI_NewUserPrestentation.pdf
7.4 http://www.energy.siemens.com
7.5 http://www.alstom.com
7.6 https://powergen.gepower.com
7.7 https://www.ge-distributedpower.com
7.8 https://mysolar.cat.com
7.9 http://www.kawasakigasturbines.com
7.1 Eldrid, R., Kaufman, L., Marks, P., The 7FB: The Next Evolution of the F
0 Gas Turbine, GE Power Systems, GER-4194, aprilie 2001
7.1 https://www.mhps.com/en/products/thermal_power_plant/gas_turbin/
1
7.1 Price, J.R., Ceramic Stationary Gas Turbine Development Program, Solar
2 Turbines, http://www.netl.doe.gov/publications/proceedings/99/99ats/4-8.pdf