Ologu Petruța Prezentare generală

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ENERGETICĂ

PILE DE COMBUSTIE

Petruţa-Daniela OLOGU
Grupa 2204 A
Cuprins
1. Prezentare generală......................................................................................................................2
1.1.Definiție.............................................................................................................................................2
1.2. Principiu de funcționare....................................................................................................................2
2. Clasificare.....................................................................................................................................3
2.1. Pilele de tip MCFC...........................................................................................................................5
2.2. Pilele de tip SOFC............................................................................................................................6
2.3. Pilele de tip PAFC............................................................................................................................7
2.4. Pilele de tip DMFC...........................................................................................................................8
2.5. Pilele de tip AFC..............................................................................................................................8
2.6. Pilele de tip PEMFC.......................................................................................................................10
2.7. Pila Karpen.....................................................................................................................................10
3. Legi matematice.........................................................................................................................11
3.1. Legi matematice.............................................................................................................................11
3.2. Randamentul Pilelor de Combustie.................................................................................................13
4. Aplicaţii industriale ale pilelor de combustie............................................................................13
5. Bibliografie..................................................................................................................................15
Ologu Petruța Prezentare generală

1.Prezentare generală

1.1.Definiție

Pilele de combustie reprezinta o sursă de energie alternativă care pe viitor ar putea să

înlocuiască o mare parte din sursele convenționale de energie care sunt folosite în prezent.
Ideea de bază a acestor pile este folosirea pe post de combustibil a unei surse nepoluante de
energie. Acestea sunt generatoare electrochimice capabile să convertească continuu energia
chimică a unui combustibil în energie electrică și termică în absenţa unei reacţii de combustie
direct.
Conversia energiei chimice în energie electrică se realizează pe baza unor reacţii
electrochimice de oxidare care au loc în prezenţa unui combustibil gazos la anod și de reducere
în prezenţa unui oxidant (oxigenul din aer) la catod .
Randamentul pilelor de combustie, teoretic apropiat de unitate, este de 2-3 ori mai mare
decât cel corespunzător motoarelor termice clasice; mai mult, funcţionarea lor este silenţioasă
și foarte puţin poluantă. Dacă se foloseste hidrogenul drept combustibil, apa constituie singura
emisie care rezultă la exploatarea pilei.
Deși prima pilă de combustie a fost inventată în 1839 de W. R. Growe, evoluţia acestor
dispozitive a luat amploare în cursul anilor 60 ca urmare a dezvoltării programelor spaţiale si
mai ales după 1980 când s-au impus programe de realizare a tehnologiilor ―curate‖ în
fabricarea energiei sau utilizarea autovehiculelor.

1.2. Principiu de funcționare

Principiul de funcționare al unei pile de combustie este relativ simplu. Aceasta realizează
conversia energiei chimice în energie electrică și apă. Acest proces de transformare este unul
mult mai eficient decât în cazul transformării suferite de hidrocarburi deoarece procesul de
conversie electrochimică nu este guvernat de acele legi ale termodinamicii ce guverneaza
procesul de ardere. Pilele de combustie folosesc drept „combustibil” hidrogenul obtinut prin
diferite mijloace.
O pilă de combustie constă dintr-un anod alimentat cu combustibil (H2) si un catod
alimentat cu oxigen din aer, separaţi între ei printr-un electrolit care permite transferul de ioni
între cei doi
2
Ologu Petruța Clasificare
electrozi. Electronii formaţi prin disocierea hidrogenului la anod se deplasează spre catod printr-
un circuit extern pentru a participa la reducerea oxigenului cu formare de apă
Reacţiile electrochimice care au loc sunt constituite din două reacţii distincte:

a) Oxidarea hidrogenului la anod;

2 H 2(g) →4 H +¿¿ + 4e−¿¿ (1.2.1)
b) Reducerea oxigenului la catod
O2(g)+4H+ +4e- 2H2O(l) (1.2.2.)

Reacţia globală care are loc în pilă este:

2H2(g) + O2(g) H2O (l) (1.2.3)

La temperaturi mici reacţiile menţionate sunt foarte lente, mai ales cea de reducere a
oxigenului. Pentru intensificarea reacţiilor, în componenţa celor doi 3 electrozi trebuie să intre si
un catalizator uzual pe bază de platină. Teoretic, pila de combustie continuă să producă curent
atât timp cât combustibilul si oxidantul alimentează cei doi electrozi. În realitate, degradarea
elementelor pilei (electrolit, electrozi, catalizator și altele) limitează durata de funcţionare a pilei.

2. Clasificare

Exista diferite tipuri de pile de combustie cu caracteristici diferite ce depind in principal de

tipul de electrolit utilizat si de materialele utilizate in constructia electrozilor. Astfel ele pot fi
grupate in urmatoarele:

 PEM – pile de combustie cu membrane schimbatoare de protoni

 AFC – pila de combustie alcalina
 DMFC – pila de combustie cu metanol
 MCFC – pila de combustie cu carbonat topit
 PAFC – pila de combustie cu acid fosforic

3
Ologu Petruța Clasificare

 SOFC – pila de combustie cu oxid solid.

In figura de mai jos sunt prezentate succint reactiile chimice care au loc in pilele de combustie
prezentate mai sus..

Fig.2.1.

In tabelul 1 se prezinta tipurile de pile de combustie existente in acest moment pe piata precum si
a caracteristicilor acestora.

4
Ologu Petruța Clasificare
Tabelul 2.1. Principalele proprietati ale pilelor de combustie
Tipuri de pile de P.A.F.C. S.O.F.C. M.C.F.C. P.E.M.F.C.
combustie
Purtatorul H+ O2− H+
incarcaturii ionice CO
Materialul Carbon siliconic Zirconiu Aluminat de litiu Nafion
membranei
Disponibilitate DA DA DA DA
Gama de puteri 100-200 kW 1kW - 10MW 250kW - 10MW 3-250 kW
(orientativ)
Combustibil Gaz natural, gaz de Gaz natural, hidrogen, Gaz natural, hidrogen Gaz natural, hidrogen,
utilizat sonda, biogaz, propan gaz de sonda, pacura propan, alte
hidrocarburi
Randament 36-42 45-60 45-55 30-40
electric  [%]

Efecte nocive Emisiile de compusi ce Emisiile de compusi ce Emisiile de compusi ce Emisiile de compusi ce
asupra mediului pot fi considerati pot fi considerati pot fi considerati pot fi considerati
ambiant daunatori aproape nule daunatori aproape nule daunatori aproape nule daunatori aproape nule
Alte caracteristici Se poate folosi la Se poate folosi la Se poate folosi la Se poate folosi la
cogenerare – energie cogenerare (apa cogenerare (apa cogenerare (apa
electrica si caldura fierbinte, abur de inalta fierbinte, abur de inalta incalzita la
sau joasa presiune) sau joasa presiune) aproximativ 800C)
Temperatura 205[0C] 800-1000[0C] 650[0C] 80[0C]
optima de
functionare
Domenii de Consumatori Consumatori industriali, Consumatori industriali, Consumatori
aplicare in industriali, consumatori urbani, consumatori urbani, industriali,
cogenerare consumatori urbani, spitale, hoteluri, scoli, spitale, hoteluri, scoli, consumatori urbani,
spitale, hoteluri, scoli, etc etc spitale, hoteluri, scoli,
etc etc

Fig.2.1.1. Schema Pilei de tip MCFC

2.1. Pilele de tip MCFC

Elementul central al pilei de combustie de tip

MCFC este membrana schimbatoare de protoni ce
este inconjurata de anod si de catod. Hidrogenul este
introdus la nivelul anodului si difuzeaza printr-un
catalizator de platina spre membrana polimer unde
este transformat in protoni.
−¿ ¿

H 2 → 2 H +¿+ 2e ¿

(2.1.1)

5
Ologu Petruța Clasificare
Protonii de carbon sunt dirijati catre catod iar electronii eliberati la anod sunt utilizati prin
intermediul unui circuit electric extern. Odata ajunsi la catod protonii de H se recombina cu
electronii si cu oxigenul in prezenta unui catalizator de platina formandu-se astfel apa:

1
2 H+ O 2 +2 e−¿→ H ¿
2
(2.1.2)
2

2.2. Pilele de tip SOFC

Pilele de tip SOFC au marele avantaj, datorita functionarii la temperaturi foarte ridicate, ca

se pot folosi la cogenerare de electricitare si de caldura, putand fi folosite indeosebi in aplicatiile
stationare (alimentarea cu energie electrica si termica a locuintelor). De asemenea, acest tip de
pila de combustie are un randament energetic foarte ridicat si poate avea in viitorul apropiat un
pret foarte competitiv, aceste caracteristici fiindu-i oferite in special de temperatura mare de
functionare. Chiar si in aplicatii precum transportul, aceasta pila de combustie are un oarecare
avantaj fata de celelalte pile datorita faptului ca etapa de reformare, o etapa necesara desfasurarii
procesului de obtinere a energiei electrice utilizand acest tip de pila de combustie se poate realiza
destul de facil.
Un mare dezavantaj al pilei il constituie gasirea unei stabilitati termice, conferirea unei
anumite robusteti si fiabilitati precum si gasirea unei metode de a creste toleranta la impuritati si
indeosebi la sulf, dar si in acest domeniu cercetarile sunt in plina desfasurare.
Principiul de functionare al unei astfel de pile de combustie este prezentat in figura de mai
jos.

Fig.2.2.1. Schema de functionare a pilei de tip SOFC

6
Ologu Petruța Clasificare
2.3. Pilele de tip PAFC

Pila de combustie de tip PAFC foloseste pe post de electrolit acid fosforic aflat in stare

lichida. Acidul este depozitat intr-o structura de TEFLON sigilata cu carbon siliconic, iar
electrozii sunt alcatuiti din carbon poros ce contin catalizatorii de platina. Acest tip de pila de
combustie este considerat a fi “prima generatie” de pile de combustie moderne.
Schema sa de principiu este prezentata in figura de mai jos.

Avand o temperatura de functionare  cuprinsa intre 170 si 200 0C, acest tip de pila este
ideal pentru aplicatiile de tip stationar, pentru sistemele de
cogenerare de mica putere. Primele astfel de unitati sunt
deja comercializate de ceva vreme si asigura caldura si apa
calda pentru apartamente. Principalul sau avantaj (fata de
pila de tip PEMFC) este toleranta crescuta la impuritati, in
special fata de CO. Gama de puteri este cuprinsa intre  50
si 500 kW, dar in mod uzual (pentru aplicatiile casnice)
cele mai comercializate sunt cele de 200 kW. Un aspect
demn de luat in seama il constituie eficienta unei astfel de
pile. Este de remarcat faptul ca randamentul ei in cazul
producerii energiei electrice este de 37-42% . In schimb
aceasta valoare creste pana la 85% in cazul producerii
combinate de caldura si electricitate. Din pacate,
principalul dezavantaj, ca si al pilei de tip PEMFC il
constituie costul, datorita folosirii platinei drept
catalizator.

Fig. 2.3.1. Schema de functionare a pilei de tip PAFC

In figura de mai jos se poate observa o instalatie de cogenerare de dimensiuni medii ce foloseste
pila de tip PAFC.

Fig. 2.3.2. Instalatie de cogenerare

7
Ologu Petruța Clasificare

2.4. Pilele de tip DMFC

Pilele de combustie de tip DMFC folosesc drept combustibil principal metanolul amestecat cu
abur si distribuit direct la anod. Datorita faptului ca metanolul are o densitate energetica mai
ridicata fata de cea a hidrogenului, stocarea sa nu ridica probleme mari, iar o temperatura de
functionare  de 80-130 0C o face ideala pentru aplicatiile mobile. De asemenea metanolul poate fi
transportat foatre usor folosind infrastructura pentru transportul benzinelor, de exemplu,
infrastructura deja existenta. Datorita faptului ca aceasta tehnologie este relativ noua in
comparatie cu celelalte pile de combustie, date referitoare la cercetarile din domeniu nu sunt
momentan disponibile intr-o cantitate ce ar putea duce la obtinerea unor informatii sau concluzii
obiective. \

Schema de principiu este prezentata in figura de mai jos.:

Fig. 2.4.1. Schema de functionare a pilei de tip DMFC

2.5. Pilele de tip AFC

Pilele de combustie de tip AFC au fost primele pile de combustie cu ajutorul carora s-au realizat
cercetari pe scara larga fiind folosite indeosebi in programele spatiale americane. Aceste pile
folosesc o solutie de hidroxid de potasiu in apa pe post de electrolit si pot folosi o varietate de
metale nepretioase pe post de catalizator la anod si catod.

8
 Ologu Petruța Clasificare

Schema de principiu a unei astfel de pile este prezentata mai jos.

Fig. 2.5.1. Schema de functionare a pilei de tip

AFC

Unul dintre  avantajele acestei pile de combustie il reprezinta temperatura scazuta de

functionare, de numai 800C. Cu toate acestea, au fost dezvoltate si pile de combustie de tip AFC
ce pot functiona la temperaturi de pana la 2500C. In schimb, marele dezavantaj al acestor pile de
combustie il reprezinta usurinta cu care ele pot fi „otravite” cu CO 2, ceea ce face necesar ca
hidrogenul folosit pe post de combustibil sa aibe o puritate destul de ridicata la intrarea in pila de
combustie. Timpul mediu de functionare  de numai 8000 de ore (fata  de 40.000 de ore cat ar fi
necesar pentru ca pila sa fie fiabila) reprezinta de asemenea un alt dezavantaj.
O astfel de pila de combustie de tip AFC folosita de NASA in programele sale spatiale poate
fi vazuta in figura de mai jos.

Fig. 2.5.2.
Pila de combustie de tip
AFC folosita de NASA

9
Ologu Petruța Legi matematice
2.6. Pilele de tip PEMFC

Un avant deosebit l-au avut pilele bazate pe utilizarea hidrogenului pentru obtinerea de
energie electrica ce lucreaza la temperaturi scazute. Hidrogenul poate fi utilizat la obtinerea
unei game largi de puteri/tensiuni/energii, dar si la obtinerea combinata de energie electrica si
caldura.. Drept urmare pilele bazate pe hidrogen pot fi folosite ca sursa de energie de la
banalele telefoane mobile sau laptopuri si pana  la automobile (mai ales la transportul in
comun) sau chiar locuinte.

Schema simplificata a unui astfel de ansamblu este prezentata in figura urmatoare:

Fig. 2.6.1.
Schema de functionare a pilei de tip PEMFC

Pilele de combustie pot fi folosite cu succes in generarea simultana de electricitate si

caldura. Bineinteles  ca pentru a putea folosi o pila de combustie in cogenerare trebuie realizat un
calcul tehnico-economic amanuntit din care sa se puna in evidenta cu claritate scopul pentru care
este folosita o astfel de pila, avand ca rezultat final alegerea pilei de combustie ce se preteaza cel
mai bine dezideratelor utilizatorului. Acest calcul tehnico-economic va trebui sa se axeze pe
utilizarea punctuala a pilei, in functie de fiecare consumator in parte care doreste sa foloseasca
beneficiile cogenerarii cu ajutorul pilelor de combustie. De exemplu pila de combustie de tip
PEMFC avand o temperatura de functionare relativ redusa in comparatie cu celelalte pile este
recomandat sa se foloseasca in special in aplicatiile mobile, caldura degajata din functionarea sa
putand fi folosita de exemplu pentru incalzirea autoturismului pe timp de iarna sau chiar la
dezghetarea eventualelor portiuni ale pilei acoperite de gheata aparuta in timpul nefunctionarii pe
timp de iarna.

2.7. Pila Karpen

Pila Karpen, numită și pila K denumită de autorul ei pila termoelectrică cu temperatură

uniformă, este o pilă electrică inventată de Nicolae Vasilescu-Karpen . A fost brevetată în 1924
și realizată în 1950. Din 2013 se află expusă la Muzeul Național Tehnic „Prof.ing. Dimitrie
Leonida” din București.

10
Ologu Petruța Legi matematice

10
Ologu Petruța Legi matematice

Pila Karpen este formată dintr-un electrod din aur și un electrod din platină, în timp ce
electrolitul este acid sulfuric de puritate ridicată. Din potențiale de electrozi ale celor două
metale (+1,52 V pentru aur respectiv +1,188 V pentru platină[ rezultă că această pilă
electrochimică poate genera o tensiune de circa 0,33 V. Două pile înseriate vor furniza aproape
0,7 V.
În cadrul Universității Politehnica din București a fost elaborat un model matematic al
termosifonului din interiorul pilei, necesar pentru depolarizarea electrozilor, fără a se aborda
aspecte privind proveniența energiei furnizate de pilă. Însă este cunoscut faptul că intensitatea
curentului furnizat de pilă este extrem de mică, ceea ce, împreună cu reactivitatea foarte mică a
electrozilor, ar explica durata foarte mare de funcționare a pilei fără un consum observabil de
electrozi sau electrolit, consum presupus a exista ca și consecință din principiul al doilea al
termodinamicii. Potrivit lui Nicolae Diaconescu, directorul muzeului „Dimitrie Leonida”, la 27
februarie 2006, după 56 de ani de la construirea pilei, aceasta încă funcționa.
Analize științifice mai recente descriu pila ca fiind un capacitor dublu strat electrochimic cu
autoîncarcare spontană și cu un gradient de temperatură între pilă și mediu presupus a exista ca și
consecință din principiul al doilea al termodinamicii. Acești autori propun într-un articol
științific și mai recent realizarea unui capacitor similar cu pila Karpen bazat acum pe un electrolit
diferit de acidul sulfuric și anume iod în soluție apoasă de iodură de potasiu.
O altă pilă longevivă (care, fiind uscată, nu depinde nici de prezența unui electrolit) e cea
din experimentul "clopotul electric de la Oxford" care funcționează neîntrerupt de peste 150 ani.
Unele articole de presă susțin că invenția lui Karpen ar fi un perpetuum mobile de speța a 2-
a. În unele articole se pretinde chiar că putea fi folosită de agenții spațiale și în aplicații militare.

3. Legi matematice

3.1. Legi matematice

Modelarea matematica a diferitelor a unei pile de combustie urmareste in primul rand

eficientizarea producerii de energie electrica la preturi cat mai scazute si cu un consum de
combustibil (in cazul nostru hidrogenul) cat mai mic.
Pentru aceasta este nevoie sa determinam o geometrie optima de curgere a fluidelor prin
componentele pilei, asigurarea unei ventilatii corespunzatoare a pilei pentru a avea un optim
termic de functionare.
Ecuatiile generale ce conduc la modelarea unei pile de combustie sunt acele ecuatii ce
trateaza curgerea fluidelor si se obtin prin efectuarea bilanturilor generale de masa, forte si
energii. asadar un model dinamic simuleaza urmatoarele fenomene termo-eletro-chimice ce
au loc in pila de combustie:
 Difuzia reactantilor gazosi

11
Ologu Petruța Aplicații industriale
 Reactiile electro-chimice
 Difuzia produsilor de reactie
 Efectele termice
 Managementul detaliat al apei
 Dinamica debitului si presiunii gazelor de la anod si catod
 Variatiile de tensiune in trei zone  de potential ridicat

 Transportul electronilor si al ionilor

Este luata in considerare miscarea purtatorilor de sarcina atat pozitivi cat si negativi precum
si continutul de apa si conductivitatea membranei in functie de acesta precum si rezistenta de
contact a materialelor conducatoare de electroni.

 Modelul transportului trifazic al apei

 Mai concret se presupune ca in polimer apa coexista atat in faza lichida si gazoasa cat si in
faza dizolvata

 Transportul si reactiile speciilor chimice

  Conservarea fiecarei specii in parte este luata in calcul si este prezentat si campul de viteze
al mixturii de gaze, atat in mediul poros cat si in canalele de gaz.

 Transportul apei in faza lichida

Curgerea apei in stare lichida este luata in considerare pentru ambii electrozi ai pilei precum
si pentru canalele de gaz

 Transportul apei in stare dizolvata

 Apa dizolvata in polimer se presupune ca se deplaseaza datorita „atragerii” electro-osmotice
si este influentata si de difuzie, iar schimbul de masa cu apa in stare de vapori se considera a
se efectua in straturile catalizatoare.

 Stratul catalizator 
In ceea ce priveste straturile catalizatoare, se pleaca de la ipoteza  ca sunt alcatuite din
particule de platina asezate pe un suport de carbon si tinute fix de un strat polimeric
conducator de protoni.

 Ecuatia de transport a energiei (termice)

Transferul de caldura este luat in considerare pe intreg domeniul de calcul si sunt luate in
considerare si sursele de caldura datorate pierderilor in reactiile electrochimice precum si
schimbarea de faza a apei.

 Conservarea sarcinii
Reactiile  electrochimice ce se desfasoara intr-o pila de combustie functioneaza dand nastere
la doua tipuri de particule incarcate in interiorul zonei active din acest punct de vedere:
electronii (ce se deplaseaza in interiorul zonelor solide) si protonii – nuclee de hidrogen, ce
se deplaseaza prin membrana de la anod la stratul catalizator de la catod. Distributia
neuniforma a protonilor dau nastere la un camp electric de potential  ,  denumit in
continuare potential  ionic. Acesta denota prezenta ionilor in faza polimerica.

12
Ologu Petruța Aplicații industriale
3.2. Randamentul Pilelor de Combustie

Reacția de bază într-o pilă de combustie este oxidarea unui combustibil, așa cum în
pilele convenționale primare are loc oxidarea unui metal. Randamentul pilelor de combustie
este superior turbogeneratoarelor din centralele electrice actuale deoarece entalpia de reacție
este convertită direct în energie electrică, cu excepția unui termen entropic.
Valoarea teoretică a randamentului izoterm (ηiz) este superioară ciclului Carnout:

ηiz = Wmax/ΔH = ΔG/ΔH = 1 – TΔS/ΔH (3.2.1)

unde W max este energia electrică maximă.

Randamentul izotermic al reacțiilor care au loc în pilele de combustie poate atinge si

depăsi, în mod teoretic, 80%.
Randamentul electric (ηel) al pilelor de combustie se obține prin raportarea energiei
electrice obținute (W el) la entalpia de reacție.

ηel = Wel/ ΔH = Wel/Wmax = E/Emax ηiz (3.2.2)

unde E este tensiunea electromotoare în sarcină

Emax este cea corespunzatoare în situația când apa rezultată din reacție se prezintă sub
formă lichidă sau gazoasă .

Randamentul izoterm al pilelor de combustie depinde, asa cum se constată din relatia
3.2.1., de mărimea entropiei de reacție care, atunci când este pozitivă implică randamente
mai mari decât unitatea, deoarece se preia o parte din căldura mediului. Acest fenomen se
întâlneșc în situații experimentale si nu prezintă interes practic.
Se pot constata, la restul reacțiilor, randamente teoretice foarte mari care depășesc cu
mult randamentul teoretic al ciclulul Carnot de 30-50%. Totuși, în mod practic, datorită
polarizării interne a pilei, căderilor de tensiune etc. se obțin randamente de 50-60% care sunt
destul de mari, față de alte procedee practice de conversie.

4.Aplicaţii industriale ale pilelor de combustie

Pilele de combustie au fost dezvoltate și utilizate mult timp în programele spaţiale ca

surse de energie si apă potabilă pentru astronauţi. În ultimul deceniu aplicaţiile pilelor de
combustie s-au extins și la nivel terestru în domeniul propulsării automobilelor și al
producerii de energie electrică în centrale staţionare sau portabile.
Randamenul mare în producţia de energie electrică și nivelul foarte redus al emisiilor
poluante în comparaţie cu sistemele clasice bazate pe arderea combustibililor fosili, fac din
pilele de combustie una din soluţiile alternative, fezabile, pentru producţia de energie curată

13
Ologu Petruța Aplicații industriale

în viitor. La aceste avantaje se adaugă timpul mare de exploatare și întreţinerea cu costuri

reduse deoarece nu există dispozitive în mișcare.

13
Ologu Petruța Aplicații industriale
Pilele de combustie încep să devină o alternativă pentru consumul de energie electrică
din zonele rurale, zonele izolate, eliminând reţelele de distribuţie clasice. Un domeniu de
utilizare promiţător este realizarea autovehiculelor cu nivel de emisii ―zero‖. Folosirea
pilelor de combustie alimentate cu combustibili (hidrogen, benzină sau metanol) pe
infrastructura automobilelor clasice asigură un avantaj substantial faţă de utilizarea bateriilor
de acumulatori care necesită câteva ore pentru reîncărcare. Rezervorul de hidrogen lichid sau
gaz, sau de carburant (benzină sau metanol) asigură o autonomie de rulare de cca 500km.

14
Ologu Petruța Aplicații industriale

5.Bibliografie

http://www.ramna.ro/scoala/images/materiale/Fizica-Chimie/Pile%20de%20combustie.pdf

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pil%C4%83_Karpen

http://www.creeaza.com/referate/chimie/Pile-de-combustie318.php

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pil%C4%83_de_combustie

https://www.google.com/search?
q=pile+de+combustie&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjDu7yl4tffAhWhxoUK
Hd_JAFMQ_AUIDigB&biw=1536&bih=723&dpr=1.25#imgrc=4RTlIBnRZ5V7cM:

14