“HIDROGENUL

SURSA DE ENERGIE A
VIITORULUI?”

Master mediu-anul I
 ENERGII REGENERABILE

Energiile regenerabile nu produc emisii poluante şi prezintă avantaje

pentru mediul mondial şi pentru combaterea poluarii locale. Obiectivul principal
al folosirii energiilor regenerabile îl reprezintă reducerea emisiilor de gaze cu efect
de seră.

De la adoptarea in 1997 a Protocolului de la Kyoto asupra Convenţiei Cadru a

Naţiunilor Unite despre schimbările climatice (1992), industria surselor
regenerabile de energie a fost împinsă către capitalizare pe o piaţă globală a
energiei regenerabile, ţintă ce poate fi atinsă numai prin coagularea într-un plan
comun a imperativelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Prin acest
protocol, ţările dezvoltate au stabilit drept ţintă reducerea până în 2012 a gazelor
cu efect de seră cu 5,2 % faţă de nivelul din 1990.
 La Summit-ul Mondial asupra Dezvoltării Durabile (Sustainability Summit) de la
Johannesburg din Septembrie 2002, energia a fost unul dintre cele mai controversate domenii în
discuţii, cu texte progresive blocate de protecţionisti naţionali, interese proprii sau vederi pe termen
scurt.

Astfel, problema adoptării unei ţinte comune în ceea ce priveşte energia regenerabilă a rămas
una dintre cele mai controversate, întârziind zile întregi agreementul asupra Planului comun de
implementare a surselor regenerabile de energie.

13,8 PETROL

6,8 34,8 GAZE

CARBUNE

NUCLEARE
23,5

SURSE
21,1 REGENERABILE

Figura 1
Combustibilii în producţia totală de energie primară în anul 2000, pe plan mondial
 HIDROGENUL

T. N. Veziroglu , editor al revistei specializate în probleme de energetica hidrogenului “International

Journal of Hydrogen Energy” sintetizează câteva proprietăţi care recomandă utilizarea
hidrogenului ca vector energetic produs pe bază de tehnologii neconvenţionale;
 hidrogenul concentrează surse (energetice) de energie primară pe care o prezintă la consumator
într-o formă convenabilă;
 cost de producţie relativ ieftin ca urmare a perfecţionărilor de ordin tehnologic;
 posibilitatea de conversie în diverse forme de energie prin procedee caracterizate de eficienţă
maximă;
 este o sursă inepuizabilă, având în vedere că se obţine din apă, iar prin utilizare se transformă în
apă. Producţia şi consumul hidrogenului reprezintă un ciclu închis, care menţine constantă sursa
de producţie - apa, şi reprezintă un ciclu clasic de recirculare a materiei prime (spre exemplificare
se prezintă schema de principiu de mai jos);
 este cel mai uşor şi mai curat combustibil. Arderea hidrogenului este aproape în întregime lipsită
de emisii poluante, cu excepţia NOx-ului, care poate şi el fi eliminat prin reglarea corespunzătoare
a condiţiilor de ardere. Are o « densitate energetică » gravimetrică mult superioară oricărui alt
combustibil;
 hidrogenul poate fi stocat în mai multe moduri: gaz la presiune normală sau la înaltă presiune, ca
hidrogen lichid sau sub formă de hidruri solide;
 poate fi transportat pe distanţe mari în oricare din formele prezentate anterior;
 deoarece se poate combina fără probleme cu oxigenul care, în cazul unei pile de combustie, are o
eficienţă de combustie de peste 60 %, oferă perspectiva depozitării electricităţii în afara vârfurilor
de sarcină, prin electroliza apei în scopul obţinerii hidrogenului.
 HIDROGENUL – PURTATOR DE ENERGIE
NEPOLUANTA

Utilizarea, in continuare,numai a surselorde

energie fosile ar produce o crestere a
emisiilor de CO2.

Hidrogenul este cel mai curat combustibil.

Arderea hidrogenuluieste aproape in

intregime lipsita de emisii poluante, cu

exceptia NOx-lui ,care si el poate fi eliminat
prin reglarea corespunzatoare a conditiilor
de ardere

Fig. 2 Cresterea emisiilor de CO2 generate prin arderea

surselor fosile de energie
 TEHNOLOGIILE PRODUCERII DE HIDROGENULUI
SUNT BAZATE PE:

 - Hidrogen stocat sub

forma de gaz (CH2);
 - Hidrogen sub forma
de hidrura metalica
Fig 3. Situatia prezenta
(MeH);
 - Hidrogen lichid
(LH2);
 - Celule de combustie
(FC).
Fig 4. Situatia previzionata pentru anul
2030
 PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE PRIN CELULE
DE COMBUSTIE

 Procesul de producere a energiei electrice prin celule de combustie este

exact inversul electrolizei. In procesul electrolizei, prin aplicarea unui
curent electric apa este descompusa in componentele sale gazoase,
oxigen si hidrogen. In celulele de combustie aceste doua componente
gazoase se unesc pentru a forma apa si se elibereaza electroni, care
formeaza curentul electric. Teoretic aceeasi cantitate de energie care a
fost utilizata pentru electroliza ar trebui sa fie eliberata prin
reconstituirea apei.

PRINCIPIUL DE
FUNCTIONARE
 PILE DE COMBUSTIE

 O celula de combustie genereaza

numai un voltaj redus si de aceea
pentru a realiza voltajul dorit este
necesar sa se inserieze mai multe
celule. Un asemenea aranjament
poarta denumirea de “pila de
combustie”.

 Pilele de combustie functioneaza intr-

un mod similar cu acumulatoarele
electrice, numai ca, in loc sa fie
reincarcate periodic cu curent electric,
ele trebuie sa fie alimentate continuu
cu hidrogen si oxigen gazos.

 Exista diferite tipuri de celule de

combustie care se diferentiaza prin
constructie si prin modul de operare.
 CELULE DE COMBUSTIE
1.Celula de combustie alcalina cu hidrogen a fost primul tip de celula de combustie care s-a
diferentiat de prototipul celulei lui Grove. Celula de combustie alcalina cu hidrogen a
fost si este utilizata in special in constructia vehiculelor spatiale si a motoarelor de
submarine. Acest tip de celula este foarte scump, fiind singurul tip care necesita oxigen si
hidrogen in forma cea mai pura, cea mai mica impuritate scotand-o din functiune.

2.Celula de combustie cu oxizi solizi (Solid Oxides Fuel Cell - SOFC ) foloseste drept gaze de
reactie oxigenul atmosferic si hidrogenul. Temperatura de lucru este intre 800-10000C.
Temperatura ridicata permite o reformare partiala a gazului natural in hidrogen, in
cadrul celulei. In acest fel efortul de generare a hidrogenului descreste substantial, gazul
natural fiind convertit direct in energie electrica cu un inalt grad de eficienta.
3.Celula de combustie cu membrana de schimb protonic (PEFMC) este foarte usoara si lesne
de exploatat; este eficienta si foloseste drept gaz de oxidare oxigenul atmosferic in locul
oxigenului pur. Hidrogenul trebuie generat intr-un reformator. Electrolitul consta dintr-
o membrana de schimb protonic, executata dintr-un polimer sulfonat. Intrucat PEFMC
are un potential deosebit de a fi produsa in masa, acest tip de celula are cea mai mare
perspectiva de dezvoltare in prezent.
4. Celula de combustie cu carbonat topit (MCFC) functioneaza la temperaturi cuprinse intre
580-6600C. Acest tip de celula nu necesita hidrogen purificat ci gazul natural, biogazul,
gazul de carbune, gazul de sinteza pot fi folosite direct drept combustibili. MCFC este
insensibila la monoxidul de carbon. Electrolitul in acest tip de celula este o sare topita de
carbonati alcalini.
PERSPECTIVA PE TERMEN LUNG PENTRU HIDROGEN
SI CELULE
COMBUSTIBILE (PANA IN ANUL 2050)

 Pana in 2050 hidrogenul va fi accesibil, pe scara larga, tuturor natiunilor industriale, la

un pret competitiv. In mod realistic se poate presupune ca hidrogenul va fi principalul
combustibil pentru mijloacele de transport, cu un procent de peste 50%.

 Hidrogenul va fi una dintre cele trei surse de energie, alaturi de energia electrica si de
biocombustibilii lichizi. Chiar si in anul 2050 combustibilii fosili vor furniza jumatate din
energia necesara tarilor europene si restului lumii. Se pune problema epuizarii acestor
resurse si a accesului pe termen scurt si pe termen lung la aceste rezerve, datorita
dezvoltarii industriale.

 Introducerea cu succes a aplicatiilor cu hidrogen, in Uniunea Europeana, ofera noi

oportunitati pentru beneficii strategice in domeniul dezvoltarii durabile, atat in
interiorul, cat si in afara Uniunii Europene. Exista cinci cai de principale de producere a
hidrogenului: conversia chimica, electroliza, termoliza, biofotoliza ,fotoelectroliza. Dintre
acestea conversia chimica si electroliza sunt cele mai importante metode.
 APLICATII
CARE UTILIZEAZA HIDROGENUL
 MASINI ECOLOGICE

Masinile ecologice ar putea aduce mari schimbari in ceea ce priveste evolutia incalzirii globale.
Numarul de masini a crescut considerabil, iar poluarea si caldura pe care o genereaza duc in mod
sigur la o distrugere a mediului. Masinile ecologice au la baza hidrogenul, iar ceea ce emit este nici
mai mult, nici mai putin decat apa.

Motorul acestei masini functioneaza pe baza reactiei intre oxigen si hidrogen. Astfel, e vorba de o
reactie biochimica, ce pune in functiune masina, creand energie. Viteza unei astfel de masini nu
depaseste de cele mai multe ori 45 de km pe ora, dar in oras este ideala, mai ales avand in vedere
traficul. Ea poate merge aproximativ 160 de km cu un rezervor de hidrogen. Dintre marcile
cunoscute producatoare de automobile, exista Toyota Prius, care este un hibrid ce functioneaza atat
pe benzina, cat si electric, iar, mai  nou, au aparut si altele, precum Honda Civic Hybrid si, de la
Volkswagen, Blue Motion, varianta existenta pe modelul Passat, dar se va extinde si pe modele
precum Golf, Golf Plus si Jetta

Aceste masini nu doar consuma mai putin, ci protejeaza si mediul.

 CASA CU EMISII ZERO

 Ideea de a folosi aceste dispozitive şi în cadrul locuinţelor aparţine

britanicilor, care deja au o casă experimentală în care curentul electric şi
căldura sunt produse prin arderea hidrogenului. Ea ar putea fi aplicată şi în
România, unde există specialiştii necesari producerii şi exploatării unor astfel
de centrale de apartament pe bază de celule de combustie.

 Experimentul a dovedit că facturile la energie electrică şi termică se

reduc practic la plata hidrogenului.Consiliul pentru Clădiri Verzi din Marea
Britanie a dat publicităţii un comunicat prin care a anuţat că, începând din
2016, toate casele trebuie să aibă zero emisii, după modelul experimental.
Secretarul de stat pentru Mediu, Hilary Benn, a anunţat că guvernul britanic
urmează să demareze proiecte de eficientizare energetică în toate cele 25 de
milioane de locuinţe pentru a reduce amprenta de carbon a statului cu 80%
până în 2050, informează „The Guardian“.
 BAXI-PRIMA CENTRALA PE BAZA DE HIDROGEN
GENERATOARE DE ENERGIE TERMICA SI ELECTRICA
PENTRU LOCUINTE

 Grupul Baxi, unul dintre liderii europeni ai industriei termotehnice, a instalat in

Marea Britanie prima sa centrala de cogenerare, dezvoltata pe baza tehnologiei celulei
de combustie . Sistemul foloseste hidrogenul extras din gazul natural pentru a asigura
simultan necesarul de energie termica si electrica al unei locuinte.

 Centrala Baxi de cogenerare incorporeaza cea mai avansata tehnologie bazata pe

celula de combustie (fuel cell) . Gratie dezvoltarii acestei inovatii, hidrogenul continut
in gazul natural este transformat in energie electrica si termica, prin procese care nu
presupun ardere. Astfel, eficienta energetica a centralei este superioara instalatiilor
clasice de cogenerare. In acelasi timp, emisiile de noxe sunt reduse substantial,
contribuind la protectia mediului.Sistemul inovator Baxi de cogenerare poate asigura
pana la 100% din necesarul de caldura al unei locuinte medii si pana la 75% din cel de
electricitate, pe toata durata anului. Centrala functioneaza exclusiv pe baza de gaz,
fiind independenta de orice alta sursa de energie.
 VAPOR CU HIDROGEN

O invenţie britanică, un vaporaş care duce

turiştii din oraşul Birmingham spre canal Worcester şi
funcţionează cu hidrogen, ar putea să fie răspunsul pe
\care cercetătorii îl caută de mulţi ani pentru reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră din industria navală.
Majoritatea navelor, fie ele de marfă sau de
pasageri funcţionează cu păcură, iar emisiile de doxid de
carbon provenite din transportul naval reprezintă
aproximativ 4,5% din volumul total anual de emisii de
CO2 şi se aşteaptă ca pînă în 2020 să atingă 30%. Pînă
acum nu s-a găsit nici o modalitate de redu­cere a acestor
emisii.
Invenţia britanică reprezintă primul pas în
acest sens.
 BATERIA CU COMBUSTIBIL SI HIDROGEN

 Consiliul Europei a adoptat pe 05.06.2008, un regulament cu privire la cercetari comune

pentru realizarea unui nou tip de baterie, bateria cu combustibil si hidrogen.
 Membri fondatori sunt Comunitatea Europeana si o asociatie industriala compusa din
societati care au domenii de activitate bateriile si Hidrogenul.

 Principalul obiectiv este de a dezvolta acest nou tip de energie si de a permite

comercializarea bateriilorlor in Europa intre 2010 si 2020.

 Aceste baterii cu combustibil isi pot gasi domenii de aplicare foarte diverse ca: telefoane
mobile si notebookuri, automobile, autobuze, vapoare si avioane ca si instalatii fixe de
producere de caldura si electricitate din sectoarele domestic si industrial. Cu toate acestea,
exista probleme in ceea ce priveste costul, fiabilitatea lor, productia, distributia si stocarea
lor sigura si eficace.

 Aceasta intreprindere va fi pusa in aplicare in urmatorii sase ani datorita Uniunii Europene
care finanteaza cu 470 de milioane de euro in cadrul celui de-al saptelea program cadru al
UE si datorita sectorului privat care va avea o contributie in euro identica.
 MORI DE VANT CU HIDROGEN

 Norvegienii folosesc un sistem ce transformă surplusul de energie eoliană în hidrogen. Apoi,

când nu bate vântul, motoarele pe hidrogen acţionează eolinele.

 Norvegienii au găsit un mod original de folosire a energiei produse în plus de turbinele

eoliene. Pe mica insulă Utsira, situată în sud-vestul ţării, energia vântului e transformată în
hidrogen. Ideea le-a venit locuitorilor care adesea rămâneau fără curent electric din cauză că
vântul nu bate tot timpul anului în acea zonă.

 Până se conectau la sistemul naţional, norvegienii erau nevoiţi să stea pe întuneric. Aşa că au
găsit un mod de a porni eolienele chiar dacă vântul nu adie deloc.

 Tehnicianul Inge Linghammer a pus la punct un mecanism care să le permită locuitorilor

insulei să fie independenţi din punct de vedere energetic.

 Linghammer spune că atunci când vântul nu bătea turbinele erau oprite.

Energia vântului e stocată în dispozitive speciale şi transformată în hidrogen, care e folosit
apoi la pornirea turbinelor atunci când vântul nu bate suficient de bine.
AVIONUL PROPULSAT CU CELULE DE COMBUSTIE

Airbus a pus în mişcare un avion comercial, cu ajutorul unui motor pe bază de

celule de combustie a hidrogenului. Experimentul a fost reuşit şi se înscrie în obiectivele
Airbus privind dezvoltarea unei industrii aeronautice ecoeficiente. Compania europeană
contribuie astfel la testarea unor noi motoare ecologice, care nu produc emisii de carbon,
pentru flotele din domeniul aviaţiei civile.
 CENTRALA ELECTRICA PE BAZA DE HIDROGEN

 Guvernul de la Abu Dhabi a anunţat că e

gata să investească 15 miliarde de dolari
pentru a realiza cea mai mare centrală
electrică pe bază de hidrogen din lume.
 Statul arab spune că are, de altfel, un vast
program de ecologizare, care include şi
construirea unui oraş complet lipsit de
poluare, pentru implementarea căruia
vor fi necesari cinci ani, informează BBC.
 Fondurile uriaşe, investite de Emiratele
Arabe Unite, la care se speră că vor adera
şi unele companii de investiţii occidentale,
vor fi derulate prin intermediul fondului
“Iniţiativa Masdar”, care este autorizat
să dezvolte şi să comercializeze energie şi
tehnologii nepoluante.
 Centrala pe hidrogen va folosi o
tehnologie mixtă, pe principiul arderilor
combustibililor fosili, având emisii
poluante reduse.
 CONCLUZII
 Hidrogenul, în calitate de carburant, este din ce în ce mai mult
considerat ca reprezentând “soluţia”, atât de constructorii de automobile,
de ecologişti, cât şi de guverne, care nu doresc să impună măsuri
impopulare destinate limitării circulaţiei auto. Utilizarea hidrogenului se
va extinde de la alimentarea telefoanelor mobile p ână la centrale
electrice de putere.

 Hidrogenul nu este o provocare numai pentru oamenii de ştiinţă, pentru

lucrătorii din industria hidrogenului sau pentru guverne. El este o
provocare pentru economişti - probabil o nouă categorie de economişti.

 Când preţul hidrogenului ar avea valoarea reală, incluzând şi ceea ce se

numesc externalităţi, întreaga putere a sistemului de piaţă va facilita
aducerea rapida către societate a beneficiilor hidrogenului extrem de
necesare – chiar şi în perioada în care omenirea ar mai dispune de
suficient gaz pentru a-şi susţine economia.
 BIBLIOGRAFIE

 1. T. N. Veziroglu, International Journal of Hydrogen Energy, 2000, 1143

 2. I. Iliescu, Prefaţă la STAREA LUMII 2000, Probleme globale ale omenirii
(autori: L.R. Brown, C. Flavin, H. French), Editura Tehnică, Bucureşti,
2000
 3. M. Momirlan, L. Mureşan, A. A. M. Sayigh, T. N. Veziroglu, Renewable
Energy: Renewable Energy, Energy Efficiency and the Environment, 2,
1258 (1996)
 4. A. F. Cronstedt, Svenska Vetenskaps Acad Handlingar, 17, 120 (1956)
 5. C. Macilly, Studies in surface science and catalysis, 135, 37 (2001)
 6. M. Cruceanu, E. Popovici, N. Balba, N. Naum, L. Vladescu, A. Vasile, E.
R. Russu, Site moleculare
 http://www.ecomagazin.ro/tag/hidrogen/
 http://www.green-report.ro
 http://ec.europa.eu/news/science/071011_1_ro.htm