Electroliza – metoda de obtinere a combustibilului

viitorului

Desi in ultimul timp au inceput a fi luate masuri de protejare a mediului - spre

exemplu producerea energiei electrice foloasind energia vantului -, nivelul de poluare al
aerului este inca foarte ridicat deoarece pentru unii din factorii daunatori majoritari nu au fost
inca gasite modalitati ecologice si eficiente de obtinere a combustibilului necesar acestora.
Printre acesti factori, enumeram: automobile, centrale pentru producerea energiei electrice,
etc. Totusi, cercetatorii au creat si au inceput sa implementeze potentiale alternative care
urmeaza a fi perfectionate, iar elementul care sta la baza acestora este hidrogenul.
Electroliza (lb. gr. “a desface” sau “a dezlega” (“lio”) cu ajutorul curentului electric)
reprezinta modalitatea prin care un compus chimic poate fi descompus cu ajutorul curentului
electric. Mai exact, procedeul implica, in general, trecerea curentului printr-o substanta ionica
dizolvata sau topita intr-o solutie apoasa, rezultand astfel reactii chimie la electrozi.
Un compus ionic este dizolvat intr-un solvent corespunzator acestuia sau topit prin
caldura astfel incat acesta sa elibereze ioni in lichid. Apoi, un curent electric este aplicat intre
o pereche de electrozi care sunt introdusi in substanta lichida. Fiecare electrod atrage ioni de
sarcina opusa. Astfel, cationii (ionii de sarcina pozitiva) se deplaseaza catre catod, iar anionii
catre anod. Energia necesara separarii si deplasarii acestora catre electrozii respectivi este
furnizata de o sursa de curent electric. La sonde, electronii sunt fie absorbiti, fie eliberati de
ioni, formand astfel o colectie a elementului dorit.

Prin electroliza se obtin mai multe produse chimice importante:

Sodiul, prin electroliza clorurii de sodiu, NaCl in stare topita. Este utilizat la
fabricarea lampilor su vapori de sodiu si a unor aliaje;
Aluminiul, prin electroliza oxidului de aluminiu, Al2O3;
Cuprul, obtinut din sulfatul de cupru si rafinarea cuprului, tot prin electroliza;
Nemetale: Clorul, Fluorul (fiind singura metoda de obtinere a acestui nemetal).

In cazul electrolizei apei procesul este identic, doar ca elementele formate sunt
hidrogenul si oxigenul. In plus, in locul electrozilor se pot folosi si doua placute dintr-un
metal inert, precum platina. Cantitatea de hidrogen generata este de doua ori mai mare decat
cea de oxigen, iar ambele sunt proportionale cu sarcina electrica totala transmisa prin apa.
Deoarece electroliza apei pure este foarte lenta, pentru accelerarea procesului, in general, se
introduce un electrolit solubil in apa, precum sarea, un acid sau o baza. Acesta mareste
considerabil conductivitatea apei. Electrolitul se disociaza in cationic si anioni; cationii se
deplaseaza rapid catre catod, neutralizand sarcina negativa adunata, iar anionii o fac inspre
anod, neutralizand-o pe cea pozitiva. Procesul permite fluxul continuu al electricitatii.

Reactii:
Catod (reducere): 2H2O + 2e− → H2 + 2OH−;
Anod (oxidare): 2H2O → O2 + 4H+ + 4e−
Reactie generala: 2H2O → 2H2 + O2

In prezent, sunt cunoscute cinci metode principale folosite in electroliza:

 Metoda fundamentala: aceasta presupune doua fire, fiecare plecand de la un capat al
bateriei, plasate intr-un vas cu apa in care se gaseste deja un electrolit pentru a stabili
conductivitatea.
Voltmetrul Hofmann: acesta este folosit des folosit ca o celula electrolitica la scara
mica. Este format din trei cilindrii drepti uniti printr-un tub de legatura. Cel din mijloc
este deschis la capatul superior pentru a permite adaugarea apei si a electrolitului. Un
electrod de platina este plasat la baza fiecaruia dintre cei doi cilindri aflati in margine,
conectat la bornele pozitiva, respectiv negative ale unei surse de curent electric.
Electroliza industriala: multe dintre celulele industriale sunt foarte asemanatoare
voltmetrului Hofmann, avand placute complexe de platina ca electrozi.
Electroliza la temperature foarte ridicate: mai este numita si electroliza de abur – este
o metoda prin care se doreste realizarea electrolizei apei folosind un motor termic.
Acesta metoda este mult mai eficienta decat cele traitionale deoarece o parte din
energie este furnizata prin caldura – care este mai ieftina decat electricitatea, si
deoarece reactia de electroliza este mai eficienta la temperaturi ridicate.
Electroliza biocatalizata: aceasta are la baza cercetarea celulelor de combustibil
microbiane. Ca si acestea, electroliza biocatalizata foloseste micro-organisme active
din punct de vedere electrochimic, care dau o eficienta mult mai mare procesului,
astfel sporind gradul de accesibilitate al productiei de hidrogen.

Deoarece o parte din energie este consumata pe deplasarea ionilor - proces care duce la
incalzirea apei -, electroliza apei nu are o eficienta de 100%. In functie de metoda de obtinere
utilizata, randamentul procesului variaza intre 50-70%, in unele cazuri, in timp ce in altele, s-a
obtinut o eficienta de 80-94%.
O parte din aplicatiile electrolizei este reprezentata de obtinerea hidrogenului pentru a fi
folosit drept combustibil in cazul:
autovehiculelor;
centralelor electrice pe baza de hidrogen.

Hidrogenul

element chimic care se gaseste in stare gazoasa la termperatura camerei;

inodor, incolor, insipid si puternic inflamabil;
chimistul francez Antoine Lavoisier a numit hidrogenul din cuvintele grecesti
“formator de apa”;
au fost printre primii atomi care s-au format in Univers si reprezinta 93% din intreaga
sa materie;
in natura se gaseste intotdeauna combinat cu alte elemente chimice, precum oxigenul
(apa) si carbonul (combustibili fosili); de aceea acesta trebuie izolat, prin intermediul
electrolizei;
aproximativ 4% din hidrogenul produs la nivel mondial este obtinut prin electroliza;
este considerat ca fiind o sursa profitabila de energie a viitorului, capabila sa furnizeze
caldura, electricitate si energie cinetica fara a polua mediul inconjurator;
este practic inepuizabil, daca este obtinut prin apa;
la autovehicule, reduce poluarea fonica si mareste eficienta.

Ce impiedica folosirea hidrogenului pe scara larga?

costul ridicat: cantitatea de energie necesara in procesul de separare a hidrogenului il
face mai costisitor decat combustibilii fosili pe care ii substituie;
 trebuie dezvoltata o infrastructura care produce, transporta si stocheaza cantitati mari
de hidrogen;
pentru a putea fi utilizat la obtinerea de energie, trebuie sa fie mentinut in stare lichida
(la -253o C);
in cazul masinilor pe baza de hidrogen, rezervorul acestora - tocmai pentru ca
hidrogenul este foarte usor – reuseste sa inmagazineze destul de putina energie;
desi firme precum BMW promoveaza producerea hidrogenului folosind statii electrice
solare, nivelul de intindere al acestora este deocamdata mult prea redus;
costul crearii unui numar suficient de statii de alimentare cu hidrogen in SUA s-ar
ridica la peste 1.000.000.000 $.

Centralele electrice pe baza de hidrogen

au o eficienta relativ ridicata de 60-70%, in situatia in care nivelul poluarii este 0;

au la baza celulele de combustibil, care pot opera 40.000 h fara a avea nevoie de
intretinere
cantitatea maxima de energie care se poate obtine este de 200 MW.

Celula de combustibil

sunt folosite de ani de zile de catre navetele spatiale si generatoarele de urgenta;

un sistem care converteste energia chimica in energie electrica;
combustibilul este situat la anod, iar la catod se afla oxidantul;
spre deosebire de baterie, care este un sistem inchis, pila consuma combustibilul de la
anod;
conform expertilor de la Toyota, pomparea hidrogenului in camerele de ardere ale
motoarelor obisnuite duce la deteriorarea acestora, din cauza exploziei foarte violente
a acestui gaz dupa ce motorul se incinge;
pentru un mai bun control asupra procesului de ardere, tehnicienii au preferat celulele
de combustie pe baza de hidrogen, care alimenteaza cu energie electrica motorul
electric al masinii;
au o eficienta mai mare decat motoarele cu combustie interna.

Motorul termic

genereaza mai putin dioxid de carbon (CO2) decat masinile cu motoare conventionale;
masinile care folosesc combustibili fosili pot fi adaptate la noul tip de combustibil, iar
puterea si eficienta raman neschimbate;
in anul 2001 BMW a lansat primul autoturism de acest tip – E65 745H. In 2007 – anul
lansarii pe piata -, producatorul a vandul 100 masini Hydrogen 7, la pretul de
2.000.000$ fiecare.

Popescu Andrei
Clasa a 12 a F