Combustibilii viitorului si puterea lor calorica

Combustibilii sunt materiale care prin ardere in aer sau oxigen dezvolta caldura suficienta
pentru a fi folositi drept sursa de energie si calorica in tehnica sau in gospodarie.
HIDROGENUL-energia viitorului
Hidrogenul poate stoca energie tot asa cum produsele petroliere stocheaza energie.
PROPRIETATI: hidrogenul este incolor, inodor si neotravitor.
Greutatea specifica este de 0.09g/l, de 14.4 ori mai usor decat aerul.
Hidrogenul se condenseaza la -252.77C. 1 kg de hidrogen contine la fel de multa energie
ca si 2.1 kg de gaze naturale sau 2.8 kg petrol.
Densitatea de energie pe unitatea de volum a hidrogenului lichefiat este un sfert din cea a
petrolului si o treime din cea a gazelor naturale.
Avantaje ecologice ale hidrogenului
Arderea hidrogenului in motoare cu combustie interna sau turbine de gaze produce emisii
neglijabile de noxe. Daca este folosit in baterii celulare de joasa temperatura ex PEMFC
emisiile pot fi reduse la zero. In procesul de generare a energiei din hidrogen si aer sau
oxigen singurul produs de reactie este apa distilata.In baterii celulare de temperatura
inalta, emisiile sunt de o suta de ori mai mici decat in termocentrale conventionale.
Obtinerea hidrogenului
Hidrogenul nu poate fi gasit in natura in stare pura, adica in starea in care poate fi folosit
ca purtator de energie, deci nu poate fi exploatat la fel ca petorolul sau carbunele.
Deoarece trebuie extras din compusi chimici, oamenii de stiinta il denumesc purtator de
energie secundar.
Cel mai cunoscut compus este apa, ce contine doi atomi de hidrogen si unul de oxigen,
dar exista si alte substante ce contin hidrogen, de exemplu metanul, care contine un atom
de carbon si 4 atomi de hidrogen. Biomasa este un alt exemplu de continut bogat in
carbon si hidrogen.
Indiferent de sursa din care extragem hidrogenul, este nevoie de un process de obtinere si
acesta presupune un consum de enrgie. Marele avantaj, insa este ca pentru generarea
hidrgoenului nu este strict necesar sa utilizam energie provenita din combustibili fosili.
Hidrogenul permite utilizarea energiei provenite din surse regenerabile, jucand rolul unui
combustibil pentru autovehicule sau combustibil in care produc energie electrica sau
termica. In viitor oricine va putea conduce sau gati folosind hidrogen generat din energie
solara sau eoliana. In particular, hidrogenul este singurul purtator de energie (agent
energetic) care face posibila propulsarea aeronavelor folosind energia solara.
In privinta mijloacelor de transport, hidrgoenul poate servi drept combustibil pentru
aproape orice autovehicul.

Scurt istoric al hidrogenului

Hidrogenul a fost descoperit de faimosul fizician englez Henry Cavendish, care era cel
mai bogat dintre invatati si cel mai invatat dintre bogati,dupa cum spunea unul dintre
contemporanii sai.
El a facut descoperirea in 1766,iar in 1783 profesorul francez Charles a facut sa zboare
primul balon cu hidrogen.
Hidrogenul a fost si pentru chimisti a descoperire pretioasa.El i-a ajutat sa descifreze
structura acizilor si bazelor.
El a devenit un reactor de laborator indispensabil pentru precipitarea metalelor din
solutiile de saruri si pentru reducerea oxizilor metalici.Si daca am presupune ca
hidrogenul nu a fost descoperit in 1766,ci , sa spunem o jumatate de secol mai tarziu
( astfel de lucruri s-ar fi putut intampla),progresul chimiei in teorie si practica ar fi
intarziat prea mult timp.
Cand chimistii au inceput sa-l cunoasca indeajuns de bine si practicienii sa-l foloseasca
pentru producerea de substante importante,acest gaz a atras atentia fizicienilor.Studiul lui
le-a furnizat multe informatii care au imbogatit considerabil cunostiintele stiintifice din
acea vreme.
Apa sarata ar putea fi combustibilul viitorului
Intr-un experiment de laborator John Kanzius a incercat sa elimine sareadin apa cu un
generator de frecventa radio pe carel-a inventat insa rezultatul a fost cu totul diferit de cel
asteptat. La un moment dat apa s-a aprins in tubul de test arzand ca o lumanare.
Energiile alternative si combustibilii nepoluanti reprezinta viitorul energetic
O descoperire in sine nu este niciodata buna sau rea Bun sau rau este numai modul in
care oamenii o folosesc. Karl Winnacker
Societatea moderna industrializata utilizeaza cantitati mari de energie. In zilele noastre
exista o preocupare privind rezervele viitorului si a masurilor care sunt necesare pentru
conservarea resurselor
Cafeaua-Combustibilul alternativ al masinilor viitorului
Resturile de cafea pot fi transformate n combustibil care poate fi folosit n mainile cu
motoare convenionale, arat un nou studiu desfurat la Universitatea din Bath, Marea
Britanie, scrie AutoExpress.
Mai exact, potrivit principalului cercettor al lucrrii, Rhodri Jenkins, din resturile de
cafea poate fi extras un ulei care devine, ulterior, biodiesel.
Momentan, potrivit sursei citate, o cafenea mare produce n jur de zece kilograme de
resturi de cafea n fiecare zi care au potenialul de a deveni doi litri de biodiesel. Cu toate

c pare puin, un ntreg lan de cafenele ar putea folosi combustibilul obinut pentru a
alimenta propriile vehicule de aprovizionare.
Pe lng extragerea uleiului din resturile de cafea de la cafenele, cercettorii menioneaz
c exist un potenial destul de mare i n resturile obinute din industria de coacere a
boabelor de cafea, care arunc la gunoi boabele cu defecte.
Totodat, cercettorii au reuit s produc biodiesel din resturi de cafea provenite din 20
de pri diferite ale globului, inclusiv din tipul decafeinizat.
Acest ulei are proprieti similare cu actualele culturi pentru biodiesel. Dar, n vreme ce
acestea au fost plantate special pentru a produce combustibil, boabele de cafea folosite
sunt resturi. Prin folosirea acestora, exist un potenial real de a produce un combustibil
alternativ de nou generaie cu adevrat sustenabil, arat cercettorii n studiul lor.
Carbunele
ntr-o torid zi de august, n sud-vestul statului Indiana, termocentrala gigant Gibson
lucreaz la capacitate maxim.
n fiecare minut, cele 5 cazane ale sale, de cte 55 m nlime, nghit 25 t de crbune,
trimind un suflu de abur cu o temperatur de 535 C prin turbnele care l convertesc n
peste 3.000 de megawai de putere electric, cu 50% mai mult dect Barajul Hoover.
Sistemul de rcire a centralei se chinuie s fac fa, iar n camera de comand
avertizoarele iuie pe msur ce temperatura gazelor evacuate crete. ns ntr- o astfel de
zi, n care aparatele de aer condiionat funcioneaz n tot Vestul Mijlociu iar consumul de
curent electric se apropie de nivelurile-record, nu-i chip s dai napoi.
Gibson, una din cele mai mari termocentrale ale rii, este sursa principal de curent
electric din regiune, aducnd n reea suficient energie pentru 3 milioane de oameni.
Trecnd din centrala sufocant n biroul cu aer condiionat, Angeline Protogere, de la
Cinergy, corporaia care deine Centrala Gibson, spune uurat: "Uite, de-asta avem
nevoie de atta energie."
Data viitoare, cnd vei aprinde lumina sau cnd vei introduce un DVD n player,
gndete-te o clip la locuri precum Centrala Gibson i la combustibilul negru pe care ele
l devoreaz cu o vitez de 3 trenuri ncrcate a cte 100 de vagoane zilnic.Centralele
electrice pe crbune, precum aceasta, furnizeaz jumtate din energa electric a Statelor
Unite.
Ele emit, totodat, i un ghiveci de substane nocive, printre care i dioxidul de sulf una din cauzele principale ale ploilor acide - i mercurul. i, totodat, eman tot att de
mult dioxid de carbon care nclzete climatul, ct toate mainile, camioanele, autobuzele
i avioanele Americii la un loc.
Ici-colo, prin mici proiecte-pilot, inginerii studiaz tehnologii care ar putea transforma
crbunele n electricitate fr preul pltit de mediul nconjurtor. i totui, dac
companiile nu vor ncepe s construiasc rapid asemenea centrale - i multe - e posibil ca
viitorul s ne aduc i mai multe centrale tradiionale cum e Gibson.
Consumul excesiv de electricitate al ultimei veri a fost doar un avertisment. Conform
Departamentului pentru Energie, gustul americanilor pentru case mari, la care se adaug
creterea populaiei n sud-estul dependent de aerul condiionat i n vestul rii, va ridica
apetitul SUA pentru energie cu o treime n viitorii 20 de ani.

Iar n rile n curs de dezvoltare, n special n China, nevoile de electricitate vor crete
nc i mai rapid, pe msur ce fabricile se vor nmuli iar sute de milioane de oameni i
vor cumpra primul frigider i televizor. E foarte probabil ca o mare parte a acestei cereri
s fie acoperit de crbune.
Rezervele de petrol
Petrolul asigura cam 40% din energia mondiala. El s-a format in urma cu mil.de ani prin
degradareaplnctonului. Petrolul si gazele naturale sunt numai hidrocarburi.La ora actuala
titeiul este combustibilul cel mai important. Sub forma de benzina si motorina, usorde
transportat, se utilizeaza la functionare a masinilor, avioanelor si trenurilor. Boilerele cu
petrol sunt un mijloc obijnuit pentru incalzirea caselor.
Aproximativ 65% din rezerve se gasesc in OrientulMijlociu. Restul Asiei detine
aproximativ 4% dintotalul mondial, America Latina 13%, Statele Unite4%, Africa 6%,
Europa 9%.
Gazele naturale
Gazele naturale asigura cam 20% din energia mondiala.Ele au ca principal constituent
gazul metan. Rezervele mondiale de gaze naturale au cam aceleasi dimensiuni ca si
rezervele de petrol, desi se masoara in unitati diferite. Cel mai mare producator mondial
de gaz metan este Rusia (657 mild. metrii cubi anual), urmata de SUA(487 mild. metrii
cubi anual), Canada (96 mild. metriicubi anual), Olanda (80 mild. metrii cubi anual),
Marea Britanie (45 mild. metrii cubi anual).In zonele in care resursele de gaze naturale
sunt insuficiente oameniin recurg la gaze produse pe caleindustriala. Materia prima
pentru producerea acestora este carbunele.
Energia nucleara
Inca din 1945, anul construirii bombei atomice, omenirea si-a pus mari sperante in
utilizarea energiei nucleare pentru a acoperii o parte a necesarului energetic. In 1990
existau 435 de centrale nucleare operationale acoperind 1% din necesarul energetic
mondial.Intr-un reactor nuclear se obtine caldura prin dezintegrarea atomilor radioactivi
de uraniu 235. Aceasta este folosita pentru a produce abur, care pune in miscare rotorul
turbinelor, generand electricitate.
Uraniul 235 este un izotop relativ rar al uraniului, reprezentand doar 0.7% din cantiatea
toatala de uraniu disponibila. Restul este uraniu 238.Un izotop este o forma a unui
element identic chimic cu alt izotop dar cu masa atmica diferita.
La fel ca si combustibilii conventionali U235 nu va dura o vesnicie. Exista un anumit tip
de reactor , numit reactor de crestere care transforma U238 intr-un alt element radioactiv
plutoniu 239 (Pu239). Pu 239 poate utilizat doar pentru a genera caldura. Pana acum doar
6 tari au construit astfel de centrale experimentale. Dintre acestea reactorul nuclear
francez Phenix are cel mai mare succes. Daca acest tip de reactor nuclear ar deveni uzual
rezervele mondiale de uranium ar ajunge mii de ani.

Pro sau contra energiei nucleare

Energia nucleara prezinta numeroase avantaje. Este economica : o tona de U235 produce
mau multa energie decat 12 milioane de barili de petrol (1 baril = 159 litri). Este curata in
timpul utilizarii si nu polueaza atmosfera.Din pacate exista si cateva dezavantaje.
Centralele nucleare sunt foarte scumpe.Produc deseuri radioactive care trebuie depozitate
sute de ani inainte de a deveni inofensive. Un accident nuclear , ca cel din 1986 produs la
Cernobal in Ucraina, poate polua zone intinse si produce imbolnavirea si chiar moartea a
sute de persoane. In urma dezastrului de la Cernobal cateva tari au hotarat sa renunte la
utilizarea centralelor nucleare.
Cercetarile se indreapta spre descoperirea unor noi surse alternative de energie
inepuizabile. Multe tari sunt astfel interesate nu numai de descoperirea unor noi surse de
energie ci si de beneficiile pe care le-ar aduce conservarea celor existente. Lista
posibilitatilor de economisire este lunga : izolarea termica a locuintelor, utilizarea unor
masini mai mici si rentabilizarea industriilor prin eficientizarea si reciclarea deseurilor
matalice si eliminarea consumurilor inutile.Acesti pasi vor duce ar duce in viitor la o
folosire mai judicioasa a resurselor tot mai rare si implicit mai scumpe, dar totodata ar
aduce si beneficii mediului inconjurator.
Puterea calorica
Puterea calorica exprima cantitatea de caldura care rezulta prin arderea completa a unei
unitati de combustibil.
Puterea calorica a combustibililor solizi si lichizi se exprima in kj/kg sau kcal/kg,iar a
celor gazosi in kj/m3N.
Majoritatea combustibililor contin in compozitia lor hidrogen, component care prin
ardere se transforma in apa.In afara de acestea, inainte de ardere, combustibilii contin o
cantitate mai mare sau mai mica de apa, care exprimata procentual reprezinta umiditatea
initiala a acestora.Apa rezulta prin arderea hidrogenului si apa sub forma de umiditate
poate sa se gaseasca in produsele de ardere sub forma de vapori sau sub forma lichida.
Intrucat calitatea de caldura determinata de arderea combustibililor depinde de starea de
agregare a apei din produsele de ardere, in practica se deosebeste puterea calorica
superioara si puterea calorica inferioara.
Puterea calorica superioara (Qs ): reprezinta cantitatea de caldura obtinuta prin arderea
unei cantitati de combustibil, in cazul cand produsele de ardere au temperatura de 20 C;
in acest caz, apa din produsele de ardere fiind lichida, in puterea calorica determinata se
include si caldura lanenta de condensare a vaporilor de apa .
Puterea calorica inferioara (Qi) reprezinta cantitatea de caldura determinata la arderea
unei unitati de combustibil in conditiile in care produsele finale sunt evacuate la o
temperatura mai mare de decat temperatura de condensare a vaporilor de apa.
In practica se ia in considerare numai puterea calorica inferioara, intrucat din instalatiile
industriale se elimina produsele de ardere continand apa sub forma de vapori.