Necesitatea unor surse alternative de combustibili

INTRODUCERE Combustibilii fosili de tipul titeiului si gazelor naturale sunt in prezent una dintre principalele surse energetice exploatate ale planetei. Conform ultimelor evaluari, rezervele certe de titei sunt de cca. 1000 miliarde barili. Se estimeaza ca la nivelul actual de consum, rezervele de titei ar putea acoperi necesarul mondial pentru cel mult 44 ani. Resursele fosile sunt neuniform repartizate pe glob si limitate cantitativ, in timp ce consumul anual este in crestere. Analizand distributia pe glob a rezervelor de titei, s-a constatat o situatie alarmanta in unele zone mari consumatoare de derivati petrolieri, ca spre exemplu Europa de vest .Criza titeiului, inceputa in octombrie 1973, urmata de cresteri semnificative ale preturilor derivatelor petroliere de la inceputul lanilor 8o' a declansat interesul general p e n t r u s u r s e l e a l t e r n a t i v e d e e n e r g i e s i p e n t r u ma t e r i i p r i me d e p r o v e n i e n t a n e - petrochimica. Dupa criza din Golf, a anului 1990, astfel de preocupari au devenit majore, la nivel de politici de stat. Pe plan international, scaderea rezervelor de titei si majorarile consecutive ale pretului acestuia, au creat premize favorabile abordarii fabricatiei de combustibili alternativi. In acelasi sens benefic actioneaza si legislatiile antipoluare, care limiteaza sever cantitatea de emisii poluante din gaze de de esapament ale motoarelor cu ardere interna. Oxizii de azot si de sulf, fumul si hidrocarburile incomplet arse din gaze de esapare ale motoarele care utilizeaza combustibili clasici, sunt agenti poluanti majori ai atmosferei. De asemenea, acumularea in atmosfera a bioxidului de carbon rezultat din arderea combustibililor clasici, contribuie la amplificarea efectului de sera. Se i mp u n e a a s t f e l o b t i n e r e a u n o r c o mb u s t i b i li a l t e r n a t i v i p r i n a c a r o r a r d e r e s a s e d i mi n u e z e s e n s i b i l c a n t i t a t e a d e e mi s i i p o l u a n t e e v a c u a t e i n a t mo s f e r a s i p r i n utilizarea unor resurse de materii prime re-innoibile sa se elimine efectul de sera datorita acumularii de bioxid de carbon in atmosfera. SURSELE REGENERABILE DE ENERGIE Sursele de energie regenerabile cum ar fi biomasa, energia solara, geotermala pot asigura servicii energetice importante bazate pe utilizarea resurselor l o c a l e d i s p o n i b i l e , s t u d i i le r e a l i z a t e p a n a i n p r e z e n t d e mo n s t r a n d c a p o t e n t i a l u l acestor surselor de energie este enorm, acestea putand acoperi in principiu de cateva ori cererea de energie.Pornind de la aceasta realitate, o tranzitie catre sisteme de energie bazate pe surse de
1

energie regenerabile pare din ce in ce mai probabila tinand cont de faptul ca aceste costuri ale resurselor regenerabile scad in timp ce pretul titeiului si gazelor continua sa fluctueze.

I. Biomasa materia prim pentru biocombustibili:

Biomasa contribuie cu 14% la consumul mondial de energie primar, iar pentru trei sferturi din populaia globului care triete n rile n curs de dezvoltare aceasta reprezint cea mai important surs de energie. La nivelul Uniunii Europene se preconizeaz crearea a peste 300.000 de noi locuri de munc n mediul rural, tocmai prin exploatarea biomasei. n prezent, n UE, 4% din necesarul de energie este asigurat din biomas.

Biomasa cuprinde tot ceea ce se acumuleaz pe pmnt ca urmare a proceselor biologice, a creterii i dezvoltrii organismelor vii, astfel, vorbim despre biomas microbian, vegetal, sau animal. Biocombustibilii sunt combustibili solizi, lichizi sau gazosi obtinuti din biomasa, plante oleaginoase, ierboase sau lemnoase, deseuri agricole si forestiere, deseuri organice municipale si industriale. Teoretic, biocombustibilii pot fi obtinuti
2

din orice sursa biologica de carbon. Industria biocombustibililor este in continua schimbare si dezvoltare strans legata de costurile materiilor prime, emisiile de gaze cu efect de sera (CO2), durabilitate. Clasificarea biocombustibililor:
o

Biocombustibilii solizi se obin cel mai simplu, din biomas vegetal nevaloroas. Exist echipamente de producere a brichetelor (peleilor), fixe, sau chiar i mobile, care convertesc deeurile celulozice (rumegu, paie, alte produse vegetale, care nu sunt valorificate n alt mod, sau pur i simplu sunt arse pe cmp fr a se folosi acea energie degajat) ntr-o marf vandabil. Biocombustibilii lichizi sunt biodieselul i bioetanolul.

1.Motorul Diesel
Motorul Diesel este un motor cu combustie interna,care foloseste temperatura rezultata din compresie,pentru a aprinde combustibilul care este injectat in camera de combustie (cilindru) in stagiul final a compresiei.Motorul diesel este aproape similar cu motorul pe benzina,care foloseste ciclul Otto,in care amestecul combustibil-aer este aprins cu ajutorul scateii de la bujie.

Motorul diesel foloseste ciclul diesel (denumit dupa Dr. Rudolf Diesel).Motoarele diesel au cea mai mare eficienta termica,din cauza coeficientului de compresie. Motoarele diesel sunt fabricate in versiuni de doi timpi si patru timpi.Ele au fost folosite mai demult pentru inlocuirea mai eficienta a motoarelor cu aburi stationare.De la inceputul anilor 1910 ele au fost folosite pentru propulsarea vapoarelor si a submarinelor.Apoi a urmat folosirea or in locomotive,camioane mari,si centrale electrice.Incepand din anii 1930 s-a raspandit folosirea lor si in automobile.In 2007,aproximativ 50% din masinile noi vandute in Europa sunt cu motor diesel.

2.Istorie
Rudolf Diesel,de nationalitate germana,s-a nascut in anul1858 in paris,unde parintii lui erau imigranti Bavarezi.Educatia a primit-o la Munich Politechnic.Dupa absolvire s-a angajat ca si inginer frigotehnic,insa i-a placut foarte mult proiectarea de motoare.Diesel a proiectat multe motoare termice,inclusiv un motor cu aer,propulsat cu ajutorul caldurii soarelui.In anul 1893,a publicat un articol despre un motor care are combustia in interiorul cilindrului-motorul cu combustie interna.In 1894 a aplicat pentru patentarea unei noi inventii,motorul diesel.Motorul lui a fost primul care a dovedit faptul ca combustibilul se poate aprinde si fara scanteie.El a pus in functiune primul motor reusit in anul 1897. In 1898,Diesel a primit patentul "U.S. Patent 608,845" pentru "motorul cu combustie interna".

Desi cel mai cunoscut este pentru inventia motorului termic cu aprindere prin compresie (motorul diesel) care ii poarta si numele,Rudolf Diesel a fost de asemenea un inginer termic apreciat,si un teoretician social.Inventiile lui Diesel au trei lucruri comune:

au la baza transferul de energie termica prin intermediul legilor si proceselor fizice; implica un design mecanic deosibit si creativ; si au fost motivate in special de conceptul inventatorului asupra nevoilor sociale;

Rudolf Diesel a conceput motorul diesel in special pentru a permite mestesugarilor si meseriasilor independenti sa tina pasul cu industria. In data de 10 August,in Augsburg,Primul model al lui Rudolf Diesel,un cilindru de fier cu lungimea de 3 metri,cu un volant la baza,a functionat pentru prima data folosind compresia pentru a aprinde combustibilul. A| mai durat inca 2 ani pana Diesel a imbunatatind motorul,iar in 1896 a facut demonstratie cu un alt model,care avea eficienta de 75%,fata de cele 10% la motorul cu aburi. In 1898,Diesel a devenit milionar.Motoarele lui au fost folosite pentru propulsarea centralelor electrice,pentru pomparea apei,masini,camioane,si nave

maritime.La scurt timp dupa,au inceput sa fie folosite in industria miniera,extractia de petrol,fabrici,si in transportul maritim transoceanic.

3. Cum functioneaza Motorul Diesel

Comprimarea unui gaz conduce la creterea temperaturii sale, aceasta fiind metoda prin care se aprinde combustibilul n motoarele Diesel. Aerul este aspirat n cilindri i este comprimat de ctre piston pn la un raport de 25:1, mai ridicat dect cel al motoarelor cu apindere prin scnteie. Spre sfritul cursei de compresie, motorina este pulverizat n camera de ardere prin intermediul unui injector. Motorina se aprinde la contactul cu aerul care a fost nclzit pn la o temperatura de circa 700-900C (13001650F). Arderea combustibilului duce la cresterea temperaturii i presiunii, punnd n micare pistonul. Biela transmite fora pistonului ctre arborele cotit, transformnd micarea liniar n micare de rotaie. Aspirarea aerului n cilindri se face prin intermediul supapelor, dispuse la captul cilindrului. Pentru mrirea puterii, majoritatea motoarelor Diesel moderne sunt supraalimentate cu scopul de a mri cantitatea de aer introdus n cilindri. Folosirea unui rcitor intermediar pentru aerul introdus n cilindri crete densitatea aerului i conduce la un randament mai bun. Atunci cnd afar este frig, motoarele Diesel pornesc mai greu deoarece masa masiv a metalului blocului motor absoarbe cldura produs prin compresie, mpiedicnd aprinderea. Unele motoare folosesc dispozitive electrice de nclzire, denumite bujii cu incandescen, ajutnd la aprinderea motorinei la pornirea motorului Diesel. Alte motoare folosesc rezistene electrice dispuse n galeria de admisie, pentru a nclzi aerul. Sunt folosite i rezistene electrice montate n blocul motor, tot pentru a uura pornirea i a micora uzura. Motorina are un grad mare de viscozitate, mai ales la temperature sczute, ducnd la formarea de cristale n combustibil, n special n filtre, mpiedicnd astfel alimentarea corect a motorului. Montarea de mici dispozitive electrice care s nclzeasc motorina, mai ales n zona rezervorului i a filtrelor a rezolvat aceast problem. De asemenea, sistemul de injecie al multor motoare trimite napoi n rezervor motorina deja nclzit, care nu a fost injectat, prevenind astfel cristalizarea

combustibilului din rezervor. n prezent, folosirea aditivilor moderni a rezolvat i aceast problem. Teoretic,motoarele diesel si cele pe benzina sunt aproape identice.Ambele sunt motoare cu combustie interna,proiectate sa transforme energia chimica din combustibil in energie mecanica. Aceasta energie mecanica misca pistonul in sus si jos in cilindru.Pistoanele sunt conectate la arborele cotit,si miscarea sus-jos al pistoanelor,numita si miscare lineara,creeaza miscarea rotativa necesara pentru a roti rotiile masinii. Ambele tipuri de motoare convertesc combustibilul in energie printr-o serie de explozii sau combustii. Diferenta majora dintre aceste motoare este modul in care se produce combustia. In motorul pe benzina combustibilul este amestecat cu aer,comprimat de piston,si este aprins de o scanteie generata de bujie. In motorul diesel in schimb mai intai aerul este comprimat,iar dupa aceea este injectat combustibilul.Din cauza ca aerul se incalzeste cand este comprimat,combustibilul se aprinde.

Motorul diesel foloseste ciclul de patru timpi ,ca si motorul pe benzina. Cei patru timpi sunt:

Admisia:Valva de admisie se deschide,lasand aerul sa intre in cilindru si miscand pistonul in jos Compresia:Pistonul se misca in sus,comprimand aerul Combustia:Cum pistonul ajunge in partea de sus,combustibilul este introdus exact in momentul oportun si aprins,fortand pistonul in jos Evacuarea:Pistonul se misca in sus,fortand gazele care au rezultat din combustie sa iasa prin supapa de avacuare

Motorul diesel nu aprinde motorina prin scanteie,acesta este aprins de aerul fierbinte rezultat din compresie. De asemenea,combustibilul este injectat direct in camera de combustie(injectie directa).

4.Injectorul diesel
Motoarele diesel folosesc injectia directa--motorina este injectata direct in camera de combustie. Injectorul unui motor diesel este una din cele mai complexe piese al motorului si a fost subiectul multor experimente. Injectorul trebuie sa reziste temperaturii si presiunii inalte din cilindru,dar in acelasi timp sa furnizeze combustibilul intr-o cantitate si atomizare potrivita. Distribuirea uniforma a combustibilului in camera de combustie poate fi de asemenea o problema,asa ca unele motoare folosesc valve speciale de inductie,camere de pre-combustie,sau alte dispozitive pentru a distribui aerul in cilindru.

Motoarele diesel contin de obiciei bujii incandescente.Cand motorul este rece,procesul de compresie s-ar putea sa nu poata ridica temperatura aerului indeajuns pentru a aprinde motorina.Aceasta bujie este de fapt un fir electric care se incalzeste cand trece curent prin el,care incalzeste camera de combustie cand motorul este rece,pentru a putea avea loc combustia. Insa in motorul modern totul este controlat de calculator,care colaboreaza cu o multime de senzori,care masoara tot,de la turatia motorului,temperatura motorului,temperatura uleiului,si chiar pozitia pistoanelor. Bujiile sunt mai rar folosite in motorul modern,mai ales in cele mari. Calculatorul sesizeaza temperatura ambienta,si intarzie injectia de motorina cu fractiuni de secunda in cazul in care este mai frig afara.Astfel aerul din cilindru este comprimat mai mult,rezultand o temperatura mai mare in cilindru. Motoarele mai mici care nu au asemenea controale avansate de computer mai folosesc bujia incandescenta pentru a rezolva problema pornirii "la rece".

5.Combustibil diesel-Motorina
Petrolul,im mod natural se gaseste in pamant.Cand petrolul crud este rafinat la rafinarii,poate fi separat in diferite tipuri de combustibil,printre care benzina,kerosen,si bine'nteles motorina. Daca ai comparat vreodata motorina cu benzina stii ca exista diferenta intre cele doua.In primul rand mirosul este diferit.Motorina este mai grea si mai uleioasa.De asemenea se evapora mai greu ca si benzina--punctul ei de fierbere este chiar mai mare decat a apei.

O monstra Diesel

Motorina se evapora mai greu fiind ca este mai grea.Contine mai multi atomi de carbon in lanturi mai mari,decat benzina (in mod normal benzina este C9H20,in timp ce motorina este C14H30). Este navoie de mai putina rafinare pentru a obtine motorina,de aceea mai demult era mai ieftina decat benzina.Dar din 2004 au crescut preturiile,o data cu cresterea cererii pe piata,un factor important fiind si industrializarea si constructiile din China. Motorina are o densitate de energie mai mare decat benzina.In medie,un galon (3.8 l) de motorina contine aproximativ 155x106 Jouli,in timp ce un galon de benzina contine 132x106 Jouli. Acest lucru,combinat cu eficienta mare a motoarelor diesel,explica de ce masiniile diesel consuma mult mai putin. Motorina este folosita la o mare varietate de vehicule si operatiuni.Acesta propulseaza si masiniile de pe autostrada,dar alimenteaza si motorul barciilor,autobuzelor,trenuriilor,utilajelor grele,utilajelor agricole,generatoare,si lista poate continua. Ganditi-va cat de importanta este motorina economiei--fara eficienta ei inalta,ar avea de suferit toate domeniile,dar mai ales constructiile si industria.Aproximativ 94% din transportul de marfuri--fie pe apa sau uscat--se efectueaza bazandu-se pe diesel. In privinta mediului si al poluarii Dieselul are pro-uri si contra.Pro-urile: dieselul emite foarte putin monoxid de carbon,hidrocarboni, si bioxid de carbon,care produc incalzirea globala. Contra-cantitati mari de azot si alte particule nocive sunt eliberate prin arderea diesel,ceea ce cauzeaza ploi de acid,smog,si dauneaza sanatatii.
9

6. Imbunatatiri diesel si biodiesel

In timpul marei crize de petrol din anii 70,producatorii de masini din Europa au inceput sa produca motoare diesel pentru uz comercial,ca si o alternativa pentru benzina.Cei care au cumparat asemenea masini au fost putin dezamagiti-motoarele erau zgomotoase,iar pe masini se depuneau funingine--funingine care sunt responsabili si pentru smogul existent din mariile orase. Insa in ultimii 30-40 de ani s-au facut imbunatatiri semnificative in privinta performantelor si poluarii motoarelor.Sistemele de injectie directa sunt controlate de computere avansate,care monitorizeaza arderea combustibilului,crescand eficienta si reducand poluarea. Motorina mai bine rafinata (ULSD -ultra low sulfur diesel),care contine mai putin sulf,va reduce emisiile nocive,iar imbunatatirea in continuare a motoarelor pentru a functiona cu acesti combustibili devine un proces simplu. Alte tehnologii cum ar fi filtrul de particule si catalizatorul ard funinginele si pot reduce emisiile toxice cu pana la 90%. De asemenea standardele europene devin tot mai inalte,ceea ce va porta producatorii sa produca masini mai putin poluante-pana in 2009 EU spera sa reduca emisiile de particule pana la 5 mg/km,de la 25mg/km cat era acum cativa ani

7. Nocivitatea emisiilor - HC hidrocarburi. Aceste substane nu au un efect

direct asupra sntii, cu excepia hidrocarburilor policiclice aromate, despre care este stabilit caracterul lor cancerigen. S-a stabilit c aceste hidrocarburi nearse care sunt evacuate de motoarele cu ardere intern au un rol important n formarea smogului fotochimic. Smogul fotochimic reprezint o cea, caracteristic unor regiuni geografice (California, Tokyo). Denumirea provine de la combinarea cuvintelor de origine englez smoke + fog i este produs n atmosfer sub aciunea razelor solare, n special datorit hidrocarburilor i oxizilor de azot. Smogul este iritant pentru ochi i mucoase, reduce mult vizibilitatea i este un pericol pentru traficul rutier. Mecanismul de formare este generat de 13 reacii chimice catalizate de prezena razelor solare. Aldehidele Substane organice prezente n gazele de evacuare n proporie relativ sczut pentru combustibili clasici de natur petrolier, dar cu o pondere mult mai mare pentru combustibilii provenii din alcooli. Sunt substane
10

iritante pentru organism, iar dintre acestea formaldehida are un important potenial cancerigen. CO (oxidul de carbon) are unefect toxic generat de fixarea hemoglobinei n snge prin care se mpiedic alimentarea cu oxigen a creierului. O mare influen o are la persoanele cardiace, care pot avea crize cardiace cu o frecven mult mai mare. Oxizii de azot NO i Oxizii de azot au efecte duntoare prin contribuia adus la formarea smogului, precum i prin efect direct asupra omului. Principalele efecte sunt legate de fixarea hemoglobinei i prin efecte mai ales la bolnavii pulmonari. De asenenea, oxizii de azot mpreun cu oxizii de sulf contribuie la formarea ploilor acide. Particulele nemetalice Aceste particule, n special cele de funingine, sunt emise mai ales de motoarele diesel. Aceste particule pot fi inhalate n plmni, unele din ele putnd avea i efect cancerigen. Efectul particulelor se poate manifesta i asupra cldirilor. Particulele de plumb: aciunea plumbului este foarte duntoare asupra omului i este bine cunoscut nc din antichitate. Concentraii sczute de plumb provoac tulburarea albuminelor i glucidelor, atac rinichii i sistemele nervos i central. Intoxicaia cronic de Pb se numete saturnism i provoac colit, insuficien renal,etc. Plumbul se gsete n combustibilii etilai pentru motoarele cu aprindere prin scnteie. Bioxidul de carbon este prezent n aerul atmosferic, iar la concentraii de pn la 3-4 la mie este util n procesul de fotosintez. Aspectul ngrijortor al creterii concentraiei de bioxid de carbon este dat de apariia efectului de ser (reducerea cantitii de energie radiate de pmnt ctre spaiul cosmic, datotorit reinerii cldurii n unele gaze). Acest efect de ser poate conduce la creterea temperaturii medii la nivelul solului, iar motoarele cu ardere intern au o mare pondere n creterea concentraiei de dioxid de carbon.

II. Biodiesel
Generaliti:
Biodieselul este un biocombustibil sintetic lichid care se obine din lipide naturale, ca uleiuri

11

vegetale sau grasimi animale, noi sau folosite, prin procese industriale de esterificare i trans-esterificare. Se poate folosi n substituirea total sau parial a petrodieselului. Biodieselul poate s se amestece cu motorin care provine din rafinarea petrolului n diferite cantiti. Se folosesc abrevieri potrivit procentajului de biodiesel din amestec: B100 n cazul folosirii de 100% biodiesel, sau notaii ca B5, B15 sau B30 unde numrul indic procentajul de volum biodiesel din amestec. Biodieselul descompune cauciucul natural, de aceea este necesar substituirea prin elastomeri sintetici n cazul folosirii de amestecuri cu un nalt coninut de biodiesel. Impactul ambiental si consecinele sociale din previzibila producie i comercializare masiv, n special n trile n curs de dezvoltare sau n lumea a treia, este obiectul ntre specialiti i diferite ageni sociali, guvernamentali i internaionali. Carburanii biodiesel sunt o alternativ ecologic la motorin, fiind cu mult mai puin poluani, dar ofer i avantajul ca pot fi produi din mai multe surse regenerabile, principala modalitate folosit fiind uleiurile vegetale

1.Materii prime
Sursa de ulei vegetal n mod normal este uleiul de rapi, este o specie cu un nalt coninut de ulei i se adapteaz bine la climele reci. Totui exist i alte varieti cu randament mai mare la ha. cum ar fi palmierul de ulei, jatropha curcas etc. Deasemenea se pot folosi i uleiuri folosite (ex. uleiul uzat la buctrie) n cazul lui materia este ieftin, n plus n acest mod se recicleaz cea ce altfel ar fi fost reziduu. n plus exist i alte materii prime din care se pot extrage ulei. n selva amazonian sunt folosite ca materie prim: pin, sacha inchi, mamona, i palmierul de ulei.

12

2.Procese industriale
n ziua de azi exist diverse procese industriale cu ajutorul crora se poate obine biodiesel. Cele mai mportante sunt: Procesul baz-baz, prin care se folosete un catalizator, hidroxidul. Acest hidroxid poate fi Hidroxid de sodiu (soda caustic) sau Hidroxid de potasiu. Procesul acid-baz, este procesul n care se face prima dat o esterificare acid i apoi continu cu procesul normal baz-baz, se folosesc n general acizi cu un nalt grad de aciditate. Procese supercritice, n acest proces nu este nevoie prezena unui catalizator, se face la temperaturi nalte n care uleiul i alcolul reacioneaz fr necesitatea ca un agent extern ca hidroxidul acioneze n reacie. Procese enzimatice, n ziua de azi se cerceteaz unele enzime care pot s fie folosite ca acceleratori de reacie ulei-alcool. Acest proces nu se folosete n actualitate datorit naltului cost , cea ce impiedic sa se produc biodiesel n mari cantiti. Cresterea preului combustibilor convenionali il face mai competitiv.

3.Beneficiile biodieselului
Biodieselul este un combustibil ultra curat, nu contine nici sulf si nici hidrocarburi aromatice iar emisiile poluante sunt mai reduse decat in cazul combustibilului clasic obtinut din petrol. Biodieselul nu este toxic si este de 4 ori mai biodegradabil decat motorina clasica. Nu exista riscuri in ceea ce priveste stocarea, manevrarea si utilizarea (punctul de inflamabilitate mai ridicat 130 C fata de 60 C pentru motorina) .

4.Studiu de pia
Productia mondiala de biodiesel (5,4 Mt in 2006 si 7,9 Mt in 2007) a cunoscut o crestere continua de cca. 60 % in fiecare an fiind estimata atingerea unui nivel de 45 Mt in anul 2015. Piata mondiala de biodiesel este dominata de UE, cu Germania in prim plan (45 % din total).
13

Fig. 1 Piata mondiala de biodiesel

Datorita masurilor de incurajare si sustinere productia globala de biocarburanti este estimata astazi la peste 37 milioane tone (fig. 2), fiind preconizata o crestere exponentiala a sa in urmatorii ani.

Fig. 2 Evolutia productiei mondiale de biocarburanti

5 . Sustenabilitate
Productia de biodiesel a crescut rapid in intreaga lume ca urmare a numeroaselor avantaje ecologice i economice pe care acest combustibil alternativ le poate avea comparativ cu combustibilii similari obtinuti din petrol. La ora actuala materiile prime utilizate la fabricarea biodieselului reprezinta unul dintre aspectele importante si suscita o atentie sporita mai ales din
14

cauza preturilor inca prohibitive ale uleiurilor vegetale. In Romania exista un potential agricol deosebit pentru cultivarea plantelor destinate producerii de biocombustibili. La nivelul anului 2008 suprafata cultivata cu astfel de plante a a fost de aproximativ 150.000 de hectare, aceasta reprezentand circa 1,6 % din suprafata arabila a tarii. In Romania, biocarburantii se obtin prin procesarea culturilor de rapita, porumb, floarea-soarelui i soia. Astfel, din totalul suprafatei cultivate cu plante destinate producerii de biocarburanti, rapita reprezinta 62 %, floareasoarelui 23,9 %, porumbul 10,8 % i soia 3, 3 %. Din pacate, in Romania nu exista instalatii pentru producerea de biocarburanti de generatia a doua generatie, care se bazeaza pe tratamentul lingocelulozic, Prin acest procedeu se pot obtine importante cantitati de biocarburanti. In schimb Romania beneficiaza de un potential energetic considerabil de biomasa, evaluat la 7,6 milioane de tone pe an (deeuri agricole, reziduuri din exploatari forestiere, deeuri menajere). In momentul de fata exista instalatii pilot sau demonstrative pentru obtinerea biocarburantilor din a doua generatie din materii prime lignocelulozice In Suedia, Germania, Spania i Danemarca, acestea urmand a fi implementate pana In 2020. mai noua tendinta la nivel mondial este de a obtine biocombustibil de generatia a treia din alge. Pentru aceasta va fi important ca la selectia algelor sa se tina cont de clima, energia solara, calitatea apei, viteza de crestere a algelor, continutul de ulei, compozitia uleiului de alge, cerintele pentru mediul de crestere, posibilitatea cresterii in bioreactoare. Parametrii importanti pentru crestrea algelor sunt nivelul energiei solare, timpul de expunere la lumina (ciclul zi/noapte), temperatura si debitul apei din proces, continutul de CO2, continutul de macroelemente din mediul de crestere (C, N, P, Mg, Ca, K, Na, Cl), continutul de microelemente din mediul de crestere (Fe, B, Zn, Mn, Mo, Cu, Co, Cd,V, Al, Ni, Cr, Br, I, etc), continutul de vitamine. Avantajul major al utilizarii algelor la fabricarea biodieselului il constituie cantitatea mare (aproximativ 60%) de ulei care se poate obtine din acestea. Extractia uleiului de alge se poate realiza atat prin procese clasice disponibile comercial (extractia prin presare la rece) cat si prin tehnologii noi (extractia cu microunde, ultrasunete, cu fluide supercritice).

Productia sustenabila a biocombustibililor reprezinta o tematica importanta.In consecinta Uniunea Europeana a stabilit anumite criterii de sustenabilitate pentru productia de biocombustibii. Criteriile sunt pentru a asigura
15

un minim de contributie a biocombustibililor la reducerea emisiilor de gaze ce contribuie la efectul de sera. Aceste criterii includ evaluarea cultivarii de biomasa, productia combustibililor de trasport si solizi precum si aplicatii in industria termica si electrica. Sunt luati in considerare factori precum productia de grane, utilizarea fertilizatorilor, transportul, nesarul de energie si combustibilul fosil ce poate fi inlocuit. Biocombustibili trebuie sa fie capabili sa reduca emisiile de gaze ce contribuie la efectul de sera, cu cel putin 35% pe parcursul intregului ciclu de viata. (iar din 2017 cu 60%) Producatorii de biocombustibili trebuie sa fie capabili sa dovedeasca ca criteriile de sustenabilitate au fost atinse. In prezent, un sistem international de certificare al biocombustibililor este in dezvoltare. In mometul de fata, produsele alimentare si furajere nu trebuie sa respecte aceste cerinte de acceptabilitate.

6.Perspective
Pentru a se putea atinge reduceri si mai semnificative, UE a hotarat folosirea surselor de energie regenerabile in sectorul transportului public in procent de 10% pana in anul 2020.

7.Analiza SWOT a produciei de biocombustibili

Sintetiznd aspectele sesizate din lucrile studiate, i avnd n vedere cele prezentate anterior, s-a efectuat o analiz SWOT general a produciei de biocombustibili. Ca principale puncte forte pot fi evideniate cele legate de: reducerea importurilor de surse neregenerabile, reducerea emisiilor de gaze, creterea veniturilor productorilor agricoli, utilizarea biocombustibililor nu necesit schimbri majore la autovehicule sau n sistemul de distribuie.
16

n ceea ce privete punctele slabe mai importante se refer la: creterea suprafeelor pentru culturile energetice n dauna celor pentru alimente i furaje, utilizarea unor cantiti mari de ngrminte, biodiversitatea poate fi afectat, costul nc ridicat al biocombustibililor din generaia I-a. n elaborarea strategiilor pentru biocombustibili este necesar a se ine seama, ns i de ameninri i oportuniti. Ca ameninri, mai importante se consider: incertitudini pe termen lung privind cererea i preul ofertei, att pentru biomas, ct i pentru biocombustibili; dezvoltarea unor opiuni potenial concurente pentru transport (vehicule electrice, cele propulsate cu hidrogen etc); politicile energetice n domeniu nc analizate; existena unei piee a biocombustibililor nc neorganizat i nestabilizat. Exist, ns i unele oportuniti pentru dezvoltarea produciei de biocombustibili, dintre care mai sigure ar fi: investiiile mari alocate cercetrilor, pentru gsirea de noi resurse regenerabile i a tehnologiilor de producere a biocombustibililor din celelalte generaii; liberalizarea integral a pieelor de energie i gaze naturale din anul 2007; posibilitatea accesrii accesarea fondurilor europene; oferta de diferite faciliti pentru producia de biocombustibili.

8.Politica Romniei privind valorificarea resurselor regenerabile de energie cu privire special pentru producia de biocombustibil
Romnia a semnat n 1997 Protocolul de la Kyoto i l-a ratificat n ianuarie 2001, prin care valoarea int pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser este de 8 % n perioada 2008-2012, fa de nivelul din 1989. Producia de biocobustibili n Romnia Producerea de biodisel a nceput n 2006, primele fabrici fiind Ultex ndrei, Argus-Rmnicu Vlcea, Autoelite Baia Mare, realizndu-se 10.000 tone i a crescut, ajungndu-se n 2009 la 70.000 tone, date publicate de Eurobservator (n Romnia nu sunt publicate cifre oficiale). Pentru realizarea obligaiilor privind procentele de amestec cu carburani clasici, Romnia a importat ncepnd din 2007 biodisel, n 2009 aceste cantiti fiind de 172.600 tone. Filiera producerii de biomas i de fabricare a biodiselului cuprinde 27 productori de biodisel cu autorizaie de antrepozit fiscal cu o capacitate anual de 285 mii tone, fabricile de ulei i fabricile de alcool, colectorii de materii prime necesare producerii de biocombustibili i fermierii care au culturile energetice. Romnia, conform estimrilor MADR, are un potenial de a elimina importul de biodisel prin introducerea n cultur a unei pri din suprafeele necultivate i prin creterea produciilor de biomas la hectar.
17

Strategia Romniei privind biomasa i producia de biocombustibili n 2007, Romnia i-a elaborat Strategia privind biomasa i producia de biocombustibili pentru perioada 2008-2020 cu trei scenarii. n cadrul acestei strategii sunt prezentate Obiectivul principal Securitate energetic i Obiectivele specifice pentru creterea ponderii biocarburanilor n cadrul carburanilor pentru transport: durabilitate, competitivitate, eficien economic i dezvoltarea socio-economic a zonelor rurale. Cele trei scenarii elaborate au n vedere asigurarea procentului de participare a biocombustibililor n amestecuri de combustibili de 5,75 % n 2010, 8 % n 2015 i 10 % n 2020 pe baza creterii suprafeelor utilizate pentru biocarburani. n toate cazurile, suprafaa arabil necesar pentru obinerea biomasei este sub 7,5 %, mult mai sczut dect suprafaa arabil rmas n afara prevederilor acordului de aderare a Romniei la U.E. (25,4 %) sau care nu este utilizat n prezent. De asemenea, s-a considerat c producia de biocombustibili de generaia a 2-a va putea fi operaional la nivel industrial, numai dup 2017. Aceast strategie ns este necesar s fie revizuit, avnd n vedere noile prevederi ale U.E. printre care i neplata celor 45 euro/ha la culturi energetice din partea U.E. din 2010, ntruct se consider c suprafeele stabilite la nivel european pentru biocombustibili s-au realizat. n 2010, Romnia trebuie s prezinte la U.E. un raport privind rezultate legate de utilizarea resurselor regenerabile i obiectivele pentru perioada urmtoare.

18

Analiza SWOT privind producerea de biocombustibili n Romnia Pe baza cercetrilor privind producerea de biocombustibili n Romnia, efectuat n acest capitol, s-a alctuit o analiz SWOT. Principalele puncte slabe sunt legate de lipsa informatiilor oficiale privind suprafetele cultivate cu culturi energetice , productiile realizate de biodiesel si bioetanol , lipsa unor programe privind structura culturilor pentru biomasa destinata biocombustibililor , inconsecventa guvernantilor in sustinerea financiara a producatorilor si utilizatorilor de biocmubustibili , lipsa unor piete interne a biocombustibililor. Romnia are ns un potenial ridicat de suprafa i de condiii pedoclimatice pentru asigurarea biomasei necesar producerii de biocombustibil dintr-o gam larg de culturi energetice. Legislaia i reglementrile interne i internaionale, precum i criza economic actual reprezint unele incertitudini i riscuri. Existena unei piee nesaturate intern, dar mai ales externe prezint cea mai sigur oportunitate pentru dezvoltarea produciei de biocombustibili. Concluzii generale i propuneri Romnia cu o suprafa de 9,38 mil ha i 6,73 mil pduri i alte terenuri n vegetaie forestier are un potenial de biomas evaluat la circa 7594 mil tone 9 echivalent petrol sau 318x10 Mj/an. Condiiile pedoclimatice dau posibilitatea cultivrii unei game largi de culturi energetice pentru producerea de biocombustibilifr a afecta necesarul de hran sau alte domenii. Pentru dezvoltarea produciei de biocombustibil n Romnia este necesar fundamentarea politicii statului n acest domeni sub aspect organizatoric, economic, legislativ i normativ pe toat filiera de la cultivatorii la utilizatorii de biocombustibili. Managementul utilizrii culturilor energetice pentru producerea de energie trebuie tratat i realizat ca un management integrat care s cuprind i problemele legate de protecia mediului, a solului i a biodiversitii. n acest scop este necesar i o mai eficient colaborare ntre Asociaia Productorilor de Biocombustibili i toate ministerele de resort pentru elaborarea de programe i strategii i includerea n prezentrile oficiale a produciilor de biocombustibil realizat n Romnia. Romnia trebuie s-i elaboreze strategii pentru biocombustibilii din generaia a 2-a i chiar a 3-a cu programe i investiii de introducere a unor culturi energetice plurianuale care vor putea fi folosite pentru biocombustibili prin utilizarea tehnologiilor de conversie care exist deja n unele ri.

19