Sunteți pe pagina 1din 24

1 .

INTRODUCERE

Un imperativ al zilelor noastre l constituie elaborarea i utilizarea de tehnologii ecologice i economice de producere a energiei curate, n cantitate suficient de mare. Atributul de curat se refer n special la impactul minimal pe care tehnologia de producere a energiei ar trebui s l aib cu mediul nconjurtor. Se vorbete mult despre emisiile exagerate de CO2 sau de gaze (re)active capabile s diminueze grosimea stratului protector de ozon, care caracterizeaz activitatea uman i, implicit, activitatea de producere de energie prin tehnologii convenionale. n ultimul timp, n multe ri se depun eforturi de cercetare privind energiile neconvenionale eolian, solar, geotermal, hidroelectric , care consituie o alternativ la utilizarea combustibililor fosili. Aceste resurse sunt ns aleatoare i pot acoperi doar o mic parte din cererea mondial de energie. ri dezvoltate ca SUA, Germania, Anglia, Italia sau Japonia, precum i ri aflate n dezvoltare cum ar fi China, India, Brazilia sau Romnia continu s se bazeze pe hidrocarburi, adic pe gaz natural (practic metan), petrol i crbune. Alte ari dezvoltate, cum ar fi Frana sau Canada au adoptat i dezvoltat susinut, de mai multa vreme (de peste 30 de ani), tehnologii nucleare de producere a energiei. Gazul natural este utilizat la nclzirea locuinelor i ca materie prim n industria chimic. n cazul metanului i petrolului, exist un dezechilibru cerereofert, iar preul este fluctuant i potenial prohibitiv. n plus, hidrocarburile sunt responsabile de emisiile de CO2 i alte noxe, fiind totodat epuizabile n relativ scurt timp. Crbunele, mai ieftin, mai accesibil i mult mai abundent, este ns i cel mai poluant. De aceea se impune crearea unor surse noi de energie i, n particular, de combustibili gazoi care s nlocuiasc metanul i s preia atribuiile petrolului i crbunelui. n anii 40, inginerii germani au produs benzin sintetic din huil [1]. Dup 1970, a aprut criza petrolului, care a impus cercetarea teoretic i aplicativ a gazificrii huilei, cocsului petrolier, precum i a altor substane cu componente combustibile, cu putere calorific redus, convertite ntr-un combustibil gazos [2]. Gazul rezultat dup purificare, compus n principal din CO i H2 (numit gaz de sintez sau, mai nou, syngas [3]), a nceput s fie utilizat n industria combustibililor artificiali sau a fertilizatorilor. n lume, au fost identificate peste 400 de gazogene. Africa de Sud produce combustibili artificiali i diverse produse chimice n peste 120 de gazogene care asigur 40% din combustibilii lichizi. n India i China exist gazogene pe crbune care produc gaz de sintez pentru obtinerea amoniacului, iar n Japonia se valorific i cocsul de petrol la o mare rafinrie din Yokohama. Actualmente, s-au construit centrale termo-electrice cu ciclu combinat, de tip IGCC (Integrated Gasification Combined Cycle), adiacente unor rafinrii, unde sunt valorificate cocs petrolier i diverse reziduuri de hidrocarburi [1].

Costurile biomasei depind de dinamica pieelor locale i de contractele dintre productorii, furnizorii i utilizatorii de biomas. Aceste costuri includ att transportul, ct i operaiile de manipulare, balotare, uscare, etc. n Romnia, aceste piee sunt imature, cu modificri frecvente de preuri. Unele reziduuri au costuri negative, productorul fiind dispus s plteasc pentru a scpa de ele (cum sunt deeurile urbane). Agricultura energetic (deci cultivarea unor plante tehnice sorg, porumb furajer, etc. , care pot da producii nealimentare foarte mari i benefice) se afl n organizare. n timp ce n Frana sau Danemarca deeurile celulozice uscate cost 50 /t (la care se adaug 20 /t pentru transport), n Romnia costul unei tone de paie aduse n depozit este de circa 35 /t, iar producerea a 1 Gcal (= 4,2 GJ) din deeu celulozic cost actualmente ntre 15 i 20 (deci o treime din costul unei Gcal pe metan). Dup estimri din luna octombrie 2008 (naintea lansrii crizei economice), n Romnia, costurile comparative ale diferiilor combustibili, n /Gcal, sunt nscrise n Tabelul 1.1 (conform Institutului Naional de Statistic).

Aa cum relev tabelul de mai sus, cei mai avantajoi combustibili sunt deeurile celulozice i cele urbane. Aceti combustibili prezint totui cteva dezavantaje majore. Deeurile celulozice sunt sezoniere i necesit acumulri pentru perioade de pn la 8 luni. Deeurile urbane prezint dezavantajul mirosului i al coninutului mai mare de cenu. Vegetaia acvatic, utilizat doar recent n producerea de energie [1], poate reprezenta o resurs alternativ, avnd cteva avantaje importante. n primul rnd, spre deosebire de vegetaia terestr, cea acvatic este mult mai prolific (n aceeai perioad de timp) i nu necesit operaii de cultivare, curire, deparazitare, etc. n al doilea rnd, vegetaia acvatic este uor de produs, de colectat, de uscat i de procesat. Dezavantajul cel mai important l reprezint puterea calorific relativ mic a acestui combustibil.
2

Practic, pentru toate rile, biomasa este ieftin i accesibil, oferind o alternative energetic interesant.

2.ANALIZA FENOMENELOR DE GAZEIFICARE A BIOMASEI


2.1. Biomasa tipuri, clasificri, cantiti Prin definiie, biomasa reprezint o unitate biologic cu grad avansat de complexitate biochimic, potenial purttoare de substan refolosibil i energie [4]. Se pot evidenia urmtoarele clase de biomas (n funcie de provenien): a. microbian; b. vegetal; c. animal. n funcie de calitate i cantitate, s-au evideniat n ultimii ani dou mari clase de biomas: a. agricol; b. chimizabil. Limita tehnologic de prelucrare a acestor clase este diversificat n funcie de domeniul de utilizare: industria alimentar, forestier i constructoare . Biomasa chimizabil, denumit n principal i fitomas, cuprinde urmtoarele categorii: a. ligno-celulozic, alctuit din plante lemnoase obinute prin culturi energetice cu producii de peste 60 t/ha/an; este utilizat, de exemplu, n tehnologiile de fabricare a alcoolilor i proteinelor furajere; b. amidonoasa i inulinica, de tipul cartofului i topinamburului, caracterizat prin producii cuprinse ntre 20-80 t/ha/an; este utilizat n biotehnologiile de fabricare a alcoolilor i proteinelor; c. acvatic, obinut n culturi intensive, cu producii cuprinse ntre 1,5 i 3 t/ha/zi; aceasta este exploatat n special pentru realizarea de biogaz, alcooli i proteine furajere; d. agricol, format din alte culturi (de regul cerealiere) i foarte puin utilizat n procese chimice; utilizarea ei se reduce adesea la arderea direct, n vederea producerii cldurii, cu randamente foarte mici; e. menajer, a crei dezavantaj major l reprezint necesitatea efecturii operaiei de sortare, nainte de a putea fi utilizat n procese chimice. Toate aceste categorii de biomas pot fi gazificate i chimizate ulterior [5]. Termenul de biomas este un substitut pentru materiile prime organice reciclabile, cu coninut mare de celuloz, cum ar fi: deeurile lemnoase, rumeguul, paiele, algele marine, vrejurile, sorgul, rapia, trestia, tulpinile i rdcinile de porumb, plantele herbacee (Miscanthus), uleiurile i fructele, cerealele i legumele degradate, etc Sursele si cantitile de biomas sunt imense (raportate la cele de crbune, petrol sau gaze naturale), incluznd deeurile solide urbane, agricole sau industriale. De exemplu, o parte dintre resursele anuale curente i viitoare (pn n 2012) de biomas din Uniunea European sunt indicate n Tabelul 2.1 [1].
3

Actualmente, n lume, biomasa este considerat ca fiind cea de a 4-a surs de energie, reprezentnd pn la 15% din energia primar i ajungnd pn la 35% n unele ri [8]. n 1991, biomasa contribuia cu 25 Mt (care reprezint aproximativ 2% din cerinele de energie primar ale Uniunii Europene), iar n 2005 a ajuns la 75 Mt (de 3 ori mai mult). n China, se produceau n 2001 peste 600 Mt de paie i alte deeuri agricole. Biomasa este o surs versatil de materie prim, avnd componente combustibile. Ea poate fi stocat i transformat, prin mijloace specifice, n combustibil gazos i electricitate, n uniti de producie de scar mic sau mijlocie. O caracteristic important a biomasei o constituie faptul c emisiile de CO2 curat rezultat egaleaz cantitatea de CO2 consumat din atmosfer n cursul fotosintezei, reprezentnd o recirculare i nu un aport din afara atmosferei. n plus, biomasa conine puin sulf i este mai reactiv dect crbunele la piroliz i gazificare. 2.2. Chimismul gazeificrii biomasei Trebuie menionat c, n momentul actual, cercetarea tiinific a tratrii termochimice a biomasei nu se consider ncheiat. Energia din biomas poate fi obinut n mai multe moduri: prin combustie, prin piroliz/gazificare i prin digestie bacteriologic (cu producere de biogaz) [5]. Combustia biomasei/celulozei revine la o ardere oxidant, realiznd, n esen, reacia exotermic de mai jos: C6H10O5 + 6 O2 6 CO2 + 5 H2O ; H = +17,5 MJ/kg. (2.1) Eficiena combustiei depinde de umiditatea biomasei i de nivelul excesului de aer. Reacia principal de gazificare a celulozei la circa 900oC, este urmtoarea: C6H10O5 + O2 6 CO + 5 H2 ; H = + 1,85 MJ/kg. (2.2) Cu toate acestea, n cursul reaciei (2.2) se produc cantiti relativ reduse de CO2 i H2O.
4

Scopul gazeificrii biomasei este acela de a converti biomasa solid n produse gazoase care pot fi utilizate ulterior prin combustie sau pentru sinteze chimice. Pentru realizarea gazeificrii, se utilizeaz ageni gazoi ca: aer/oxigen, abur/aer, abur, sau chiar hydrogen (caz n care gazeificarea se mai numete i hidrogenant). Daca gazeificarea are loc numai cu abur atunci au loc reacii de tipul: Materie volatil CH4 + C ; (2.3) H2O + C CO + H2 ; H = +118 KJ/mol; (2.4) C + CO2 2 CO ; H = +163 KJ/mol; (2.5) C + 2 H2 CH4 ; H = 75 KJ/mol; (2.6) CO + 3 H2 CH4 + H2O ; H = 206 KJ/mol; (2.7) CO + H2O H2 + CO2 ; H = 43 KJ/mol. (2.8) Daca aburul este mbogit cu un procent variabil de oxigen sau aer, atunci intr n concuren i reaciile termodinamice urmtoare: C + O2 CO2 ; H = 409 KJ/mol; (2.9) C + O2 CO ; H = 123 KJ/mol; (2.10) CO + O2 CO2 ; H = 286 KJ/mol; (2.11) CH4 + 2 O2 CO2 + 2 H2O ; H = 806 KJ/mol; (2.12) H2 + O2 H2O (abur) ; H = 242 KJ/mol. (2.13) Se observ c reactiile (2.9)(2.13) sunt toate exoterme. Mai mult, entalpiile reaciilor au valori foarte mari. Rezult c, pentru ridicarea uoar a temperaturii procesului de gazificare, este necesar o cantitate foarte mic de oxigen. De asemenea trebuie mentionat c, de exemplu, la gazificarea crbunelui (care conine i un mic procent de sulf), apar n plus reaciile secundare de mai jos: S + O2 SO2 ; H = 292 KJ/mol; (2.14) H2S + 3/2 O2 SO2 + H2O ; H = 518 KJ/mol. (2.15) Reacia (2.3), care se desfoar la peste 850oC, arat c se formeaz metan i carbon (mai puin hidrocarburi cu molecule mari, care la temperaturi mari sunt supuse procesului de cracare). Reacia (2.4) abur/carbon este endoterm i genereaz gazul de sintez. La peste 800oC, reacia (2.6) de formare a metanului este neglijabil, iar participaia de CO este cresctoare cu temperatura, n comparaie cu cea de CO2. Reacia (2.8) mrete coninutul de hidrogen n gaz, la peste 760oC. Piroliza (devolatilizarea) biomasei se realizeaz la temperaturi cuprinse ntre 400 i 750oC i presiuni moderate, printr-o reacie endoterm n atmosfer reductoare, cu aport de cldur din exterior sau prin combustia nbuit a unei pri din ncrctur. Produsele obinute prin piroliza biomasei ligno-celulozice sunt: solide (mangal), lichide (gudroane) i un amestec de hidrocarburi gazoase. Proprietile acestor produse depind de temperatur, presiune, timpul de retenie, etc. Piroliza a fost practicat de mult timp pentru carbonizarea lemnului (cu temperaturi mai joase i timp mai lung de retenie), obinndu-se circa 30% din masa iniial. n ultimii ani, s-a acordat o atenie special obinerii de uleiuri de tip bio-diesel din gudroane. Folosind catalizatori

corespunztori, acestea au fost tratate pentru a depi dificultile legate de vscozitatea mare, de corozivitate sau stabilitate termic slab, nainte de a fi utilizate n motoare sau turbine. In ultimul timp, s-au propus soluii de pirogazificare (piroliz urmat de gazificare n cadrul aceluiai reactor), conform schemei urmtoare [6], [7], [9]: PIROLIZ GAZE, LICHIDE, MANGAL GAZEIFICARE CONVERTIRE N GAZ DE SINTEZ. (2.16) 2.3. Condiii de reacie i date tehnice Parametrii principali care determin procesele de gazeificare sunt urmtorii [5]: Umiditatea ( w [%]) Umiditatea biomasei poate determina direct reaciile (2.4), (2.7) i (2.8) din procesul de gazeificare. De aceea, este necesar o etap de uscare avansat a materiei prime, naintea procesului de piroliz i conversie. O umiditate de peste 10% ar putea duce la consumuri calorice ridicate pentru ntregul proces. Dezavantajul major const n scderea temperaturii n zonele de piroliz i conversie. Redresarea celorlali parametri se poate realiza prin adaos de oxigen sau aer. Aceasta conduce la consumarea unei pri de biomas, cu obinere de CO2 i cldur necesar compensrii scderii temperaturii din zonele respective, pentru meninerea regimului de funcionare. La intrarea n faza de piroliz, biomasa trebuie s prezinte o umiditate ct mai mic (de exemplu, sub 10%). Temperatura (T [oC]) Produsele rezultate din procesul de piroliz difer, n funcie de condiiile de desfurare a acestuia. Rolul cel mai important l are temperatura. La o temperatur cuprins ntre 170 i 70oC, se formeaz gaze (oxid i dioxid de carbon, cantiti mici de vapori condensabili ce conin acid acetic i metanol) i cantiti nsemnate de gudroane. n domeniul de temperaturi de la 270 la 280oC, formarea acidului acetic, a metanolului i a gudroanelor atinge valoarea maxim; odat ncepe producerea de hidrocarburi. n intervalul de temperatura 280400oC are loc carbonizarea lemnului, iar formarea hidrocarburilor ajunge la un punct de maxim. Procesul de carbonizare continua i peste aceast temperatur, avnd loc o cretere a coninutului de carbon din mangal. Astfel, dac mangalul obinut la o temperatur de pn la 380oC are un coninut de circa 78%, acesta crete la 84% cnd piroliza se efectueaz la temperatura de 400 500oC, ajungnd la peste 91% pentru 700900oC.

Temperatura n patul fluidizat ( b T [oC]) Acest parametru are un efect considerabil, ndeosebi n gazeificarea cu abur curat. Pasul de nisip de silice a condus la un coninut nalt de hidrogen i, prin utilizarea unor aditivi i catalizatori adecvai, (de exemplu, nichel sau olivine [10]), coninutul de gudron a fost redus, la o temperatur b T de peste 900oC. Temperatura b T nu este o variabil independent, ci depinde de umiditatea biomasei, de energia introdus n gazogen sau de raportul abur/biomas.

Viteza de nclzire ( [oC/h]) Acest parametru exprim de fapt gradientul de temperatur. El intervine n toate fazele, dar are o importan maxim n fazele de piroliz i conversie. O valoare mare/mic conduce la timpi de reacie mici/mari. El determin debitele n cursul procesului de gazificare i poate fi ales la o valoare optim pe cale experimental. Raportul masic abur/biomas ( 1 r [kg H20/kg biomas]) Acest parametru este important pentru ntregul proces de gazeificare i are legtur cu umiditatea biomasei. Se cunoate c aburul tehnologic poate prezenta diferite entalpii, entropii, fiind purttor de diferite clduri specifice. De aceea el se clasific n: umed, saturat, suprasaturat, uscat. Pentru a pstra un raport optim i constant, biomasei i se aplic un abur tehnologic adecvat. La umiditi mari ale biomasei, se aplic un abur uscat supra-nclzit, iar la umiditi mici un abur supra-saturat sau umed (cu entalpie mai mic). Pe de alt parte, o cantitate mai mare de abur rezolv problema gudroanelor, n sensul c procentul acestora scade puternic, ntocmai ca n procesele de cracare (reactoare Riser). Potrivit rezultatelor publicate n [11], acest raport are valori cuprinse ntre 0,2 i 2. La valori mici ale lui 1 r , cuprinse ntre 0,2 i 0,4, aburul ar putea fi insuficient pentru a fluidiza patul. La b T constant, prin creterea lui 1 r , scade producia de gudron. Creterea fluxului de abur la temperatura patului consum energie. n cazul r1 1, gazul a coninut la ieirea gazogenului abur nereacionat, ajungnd ca 90% din abur s nu fie utilizat. Acest abur nereacionat poate fi separat prin condensare i reciclat n gazogen. n acest caz, ns, se pierde energie, iar eficiena termic global a gazificrii poate deveni inacceptabil de mic. Specialistul austriac C. Pfeifer [3] anun c a obinut rezulatate bune lucrnd cu un raport 1 r = 0,28 . Valori supraunitare sunt nerecomandate. Tipurile de catalizatori Un rol deosebit le revine catalizatorilor. Acetia trebuie s asigure conversia complet a gudroanelor i hidrocarburilor uoare, reducnd concentraia de metan i evitnd formarea de cocs pe evi i fixarea de particule mici de metal la suprafa. Pentru cracarea gudroanelor se recomand catalizatori cu nichel sau cu dolomit/calcar. Excesul de abur se utilizeaz pentru a reforma metanul (i gudroanele), conform reaciei urmtoare: CH4 + H2O CO + 3 H2. (2.17) Dup 1990, au existat multe cercetri privind efectul prezenei unor aditivi sau catalizatori, cum ar fi: dolomita, nichelul, oxizii de nichel, etc. Unii dintre acetia sunt practic prohibitivi. n plus, nu se prezint date privind durata de via a catalizatorilor. (Se cunoate totui c nichelul se erodeaz i contamineaz particulele de cocs.) Recent, dup 2007, s-au anunat rezultate favorabile folosind olivina [10], invocndu-se costurile ridicate. Problema aditivilor i catalizatorilor pentru gazificarea final a biomasei este evident deschis. Prin tehnologia propus (cu separarea pirolizei i retragerea de mangal i gudron, a alternanei introducerii agenilor gazoi n strat, ca i prin posibilitatea creterii temperaturii pn la eviterea topirii cenuii), rolul catalizatorilor este diminuat, fr a influena purificarea combustibilului gazos final. S-a constatat o pierdere a reactivitii catalizatorilor din cauza formrii de cocs, ceea ce implic nlocuirea lor periodic. Catalizatorii sunt reactivai i reciclai prin stripare cu abur, n reactoare Riser. n cazul gazificrii biomasei, se recomand catalizatori de nichel i olivin (fier i ortosilicat de magneziu) [10], [12].
7

Presiunea ( p [bar]) Presiunea constituie unul dintre parametrii importani ai procesului de gazificare. O cretere sensibil a presiunii defavorizeaz reaciile (2.4) i (2.5) i favorizeaz producerea de metan. Pentru obinerea unui gaz bogat n CO i H2, se recomand o presiune relativ joas i o temperatur ridicat. Granulaia biomasei ( [mm]) Granulaia reprezint diametrul echivalent al unei sfere avnd volumul egal cu volumul mediu al unei particule de biomas. Acest parametru influeneaz n mod direct timpii de reacie ai tuturor etapelor procesului de gazeificare. Astfel, datele de literatur [13] prezint ample studii asupra granulaiei materiei ligno-celulozice n industria de celuloz i hrtie. Pentru granulaii cuprinse ntre 1 i 10 mm, procesele de difuzie (guvernate de legile lui Fick) i impregnare capilar (dup ecuaia lui Poiseuille) se realizeaz ntre 10 minute i cteva ore. La granulaii cuprinse ntre 10 i 30 mm, procesele se desvresc dup aproximativ 13 ore. Pentru granulaii de peste 30 mm, timpii de reacie sunt de peste 24 de ore, ceea ce micoreaz rentabilitatea procesului de gazificare. Sistemul de uscare propus n cadrul acestui proiect (i brevetat de primii doi autori [6]) njumtete aceste durate. Aerul din capilarele particulelor de biomas (numite i duramene) este un factor de mpiedicare a difuziei i impregnrii. De aceea, uneori, se aplic un procedu numit va-purge, care const n creterea de presiune, pn la 5 bari, urmat de detent, la presiunea atmosferic. Organizarea transferului termic ntre ageni i materia prim Este cunoscut faptul c fenomenul de transferul termic depinde de suprafaa de schimb de cldur, diferena de temperatur i constanta total de transfer termic K . Aceasta este o mrime caracteristic materialului supus nclzirii/rcirii. Suprafaa de schimb depinde n mare msur de granulaie, iar diferena de temperatur este dat de entalpiile de reacie. Timpul de retenie ( r [s]) Timpul de retenie este timpul mediu de reziden a gazului, pentru o nlime de 1,2 m a patului de biomas [HeAh06]. El este determinat de constantele de vitez ale tuturor reaciilor. La rndul lor, acestea depind de presiunile pariale ale gazelor introduse i formate. Se recomand 1,2 r = s (la o vitez de 1 m/s a gazului la intrarea n pat). nlimi mai mari ale patului pot influena cderea de presiune p . Dac aceasta nu pune probleme, r poate depi cteva secunde.

3. MODELE SPECIFICE DE GAZEIFICARE


3.1. Consideraii generale Procesul de gazeificare este o tehnologie ce combin la nivel superior avantajele din punct de vedere economic ale crbunelui cu avantajele din punct de vedere ecologic ale metanului.

n ultimul timp, o mare nsemntate teoretic i practic se acord folosirii biomasei ca materie prim combustibil relativ abundent (incluznd deeuri celulozice i clase largi de deeuri industriale, urbane etc), valorificabil energetic. Caracteristicile principale ale substanelor cu componente combustibile sunt urmtoarele: compoziia fizico-chimic; umiditatea; cantiatea de steril; compoziia i proprietile crbunelui fix; compoziia i proprietile materiilor volatile; puterea calorific a substanelor respective. Procesarea termochimic, cu valorificarea coninutului lor energetic, s-a realizat pn acum n trei moduri distincte, descrise succint dup cum urmeaz. 1. Combustie Aceast manier de procesare se desfoar n atmosfer oxidant. Materiile prime gazoase i volatile realizeaz combustia rapid a amestecului aer-gaze i a crbunelui. Energia termic se regsete, la circa 9001000oC, n cldura sensibil a gazelor calde necombustibile i a sterilului. Recuperarea acestei energii este realizat prin rcirea gazelor arse ntr-un cazan, care permite producerea de abur comprimat i supranclzit, n vederea unei conversii eficiente cldur lucru mecanic. Poluanii aflai n materia prim sunt majoritar evacuai ca gaze, care ar trebui n prealabil epurate/filtrate, nainte de eliberarea n atmosfer. 2. Piroliz n acest caz, are loc nclzirea materiei prime n absena oxigenului (operaie cunoscut sub numele de ardere nbuit), care conduce la obinerea unui amestec de gaze uoare necondensabile, gudroane i cocs. Proporia acestora depinde de condiiile tratrii. n piroliza lent i la temperatur joas (400500oC), produsele reaciilor de descompunere sunt majoritar solide (cocs cu steril), iar la o nclzire rapid cu temperaturi mari (700800oC), este favorizat producia de gaze. 3. Gazeificare Materia prim este introdus ntr-o instalaie, la presiuni i temperaturi mari, mpreun cu aer i vapori de ap. Materiile volatile formate nu sunt supuse la un proces de combustie. Carbonul fix va reaciona cu aburul, la temperaturi de circa 900oC, n reacii endoterme de transformare: C + H2O CO + H2. (2.18) Simultan, exist i alte reacii de formare de CO i CH4. Aportul de cldur este realizat prin combustia parial a materiei prime, cu generarea de gaze (de putere calorific ce nu depete 18 MJ/m3 n), mai srace n comparaie cu metanul (a crui putere calorific este de 35 MJ/m3 n). Amestecul gazos produs poate fi recuperat, cracat termic pentru a descompune gudroanele, apoi epurat i rcit pentru a alimenta un motor cu gaz sau o turbin cu gaz. Carbonul este complet epuizat i reziduul solid este inert. Dei gazul de sintez are o putere calorific mai mic dect a metanului, el poate fi utilizat eficient la termocentrale pe gaz sau n industria chimic.

Tehnologiile moderne de gazeificare se pot clasifica n trei categorii, dup condiiile fluxului materiei prime: a. n pat mictor, cnd materia prim este uscat n zona superioar a gazogenului; pe msura coborrii gravitaionale, ea reacioneaz n contracurent cu agenii de gazificare, abur sau oxigen; se parcurg diverse faze de gazificare pn ce se obine gazul de sintez, coninnd gudroane i cenu; b. cu flux antrenat, cnd materia prim i agenii de gazificare merg n acelai sens, la temperaturi nalte de operare, pn la 1600oC; gazul de sintez iese pe la partea superioar a reactorului, iar cenua iese topit la partea inferioar; c. n pat fluidizat, cnd materia prim este introdus ntr-un flux de abur/oxigen i rmne suspendat n agenii de gazificare; temperatura de operare este mai mica dect temperatura de topire a cenuii. Intrucat exista o interactiune de aer , oxigen si biomasa in instalatiile de gazeificare, acestea sunt clasificate in functie de modul in care aerul si oxigenul sunt introduce in ele :

Figura

Tipuri

de

gazeificatoare

3.2. Procedee recente de piroliz i gazeificare a biomasei Prin tratarea termochimic a biomasei sunt generate mai multe produse valorificabile: abur relativ curat, combustibil lichid i cocs (mangal cu steril). In cazul rumeguului, cocsul conine peste 93% carbon (C). Dac s-ar vapo-craca ntreaga producie de combustibil gazos i lichid, precum i cocsul cu peste 50% C, s-ar produce un combustibil gazos cu peste 90% H2, care, din punct de vedere ecologic, ar fi net superior metanului. Acest scop nu poate fi atins prin combustie/incinerare (procedeu dezavuat n ultima vreme), deoarece se genereaz debite mari de gaze de ardere poluante, a cror valorificare prin recuperarea cldurii lor sensibile este foarte
10

costisitoare i necesit colectarea cu dificultate a cenuii dispersate n gaze. Incinerarea a fost practic nlocuit de piroliz i gazificare, pentru care s-au propus numeroase variante. Procedeul BTC Tip: gazogen bazat pe reacii de piroliz rapid. Materii prime tratate: biomas i reziduuri de lemn. Principiu: Un reactor de piroliz cu con rotitor (300 rot/min) este integrat la partea inferioar cu un sistem de circulaie de nisip fierbinte i o camer de combustie a cocsului, cu pat fluidizat circulant. Particulele de biomas la temperatura ambiant i particulele fierbini de nisip sunt introduse la partea inferioar a conului. Rotaia acestuia are ca efect amestecarea particulelor respective i antrenarea lor ascensional. Se realizeaz totodat nclzirea rapid i un timp redus de retenie a gazelor formate. O parte din ncrctur este ars pentru a furniza cldura necesar pirolizei.Procedeul a fost experimentat n Olanda pe un pilot care trata 250 kg/h reziduuri de lemn. Procedeul WIKING Tip: gazogen cu dou faze (pirogazogen). Materii prime tratate: biomas i deeuri de lemn. Principiu: Sistemul de alimentare cu biomas are un buncr i un snec. n prima faz se realizeaz uscarea i piroliza (la 600oC); apoi are loc gazificarea pn la 1250oC ntr-un reactor vertical constnd din cilindri concentrici. La partea inferioar, cenua i mangalul trec printr-un grtar. S-a urmrit obinerea unui gaz rcit, purificat, cu coninut ct mai redus de gudroane (sub 15 mg/m3 n) i utilizabil ntr-un motor. n Danemarca, s-a realizat recent un pilot alimentat de trei ori pe zi, care a furnizat 75 kWt, timp de 1000 ore, folosind ca materie prim achii de lemn.

11

3.3 Exemple de instalaii de gazeificare INSTALAIE PENTRU GAZIFICAREA DEEURILOR DE ANVELOPE UZATE ENER-PLAST

ENER-PLAST - Schema de funcionare uzate[16]

a instalaiei de gazificare deeuri

de anvelope

1. Reactor 2. Dispozitiv alimentare anvelope 3. Instalaie alimentare aer i ap 4. Arztor de pornire 5. Schimbtor de cldur 6. Filtru cu saci 7. Instalaie transport pneumatic 8. Vas gaz sintetic Funcionare Alimentarea cu materie prim: Etanarea prin sistemul de alimentare, n sensul evitrii scurgerilor de singaz n mediul exterior rmne o problem complicat i greu de rezolvat la instalaiile industriale. Presiunea aerului comprimat care se destinde n ejectorul puls jet poate fi de cca 6 atm, suficient pentru a insufla bagasa cu vitez mare n reactor. Buncrul de alimentare este izolat fa de mediul exterior prin dou zvoare etane acionate pneumatic i conmandate automat pentru a realiza etanarea alimentrii buncrului fa de reactor n timpul ncrcrii buncrului i a sistemului fa de exterior n timpul alimentrii reactorului din buncr. Alimentarea cu bagas este deci,

12

reglabil, comandat i etan fa de mediul exterior rezolvnd complet problema alimentrii continue a reactorului fr scpri de singaz n mediul exterior. Separarea bucilor de metal din componena pneurilor se face cu ajutorul roii celulare prevzute cu un separator magnetic.

Bariere tehnice Cea mai important piedic n calea rspndirii i dezvoltrii gazificatoarelor cu biomas i alte deeuri, o constituie formarea gudroanelor (tar). Se apreciaz c formarea lor ncepe la scderea temperaturii sub 4000C i c devine intens sub 2000C. Eliminarea gudroanelor formate la rcirea singazului pn la 200 0C se face n schimbtorul de cldur, are loc prin suflarea suprafeei de schimb termic cu jeturi de aer de mare vitez generate de un dispozitiv puls jet Sub 200 0C, ntr-un filtru de aer cu saci tot prin pulsuri de aer generate de un alt dispozitiv puls jet de mare putere montat pe filtrul cu saci. Eficiena dispozitivelor puls jet, produse de unul dintre parteneri, n curirea diverselor suprafee de diferite materiale lipicioase este un fapt demonstrat. Gradul de filtrare al singazului, la ieirea din filtru, este de min. 99,9% O alt piedic este calitatea cenuei i tendina ei de a se sinteriza i topi. n cazul gazificatorului propus, patul de sorg fluidizat se sprijin pe un strat de nisip circulant, care transport cenua i crbunele rmas netransformat, descendent, datorit gravitaiei i ascendent de la baza reactorului la un ciclon cu ajutorul unui dispozitiv puls jet de transport pneumatic prin pulsuri de aer comprimat. n ciclon are loc separarea nisipului de cenua i crbunele impur cu coninut de cenu, (charcoal), formate n procesul da gazificare. Eliminarea sigur i continu a cenuei, zgurii i crbunelui (char) netransformat, nltur pericolul topirii i ntririi acestora n reactor.[16]

Fa de celelalte soluii cunoscute, reactorul propus se distinge prin: 1) Simplitate constructiv care duce la un pre de cost redus; 2) Automatizarea principalelor procese nc din faza de pilot i posibilitatea automatizrii complete, a ntregii instalaii, la intrarea n serie; 3) Pornire rapid, sigur i uoar creind posibilitatea opririi i reponirii reactorului la nevoie, fr complicaii; 4) Eliminarea sigur i continu a cenuei, zgurii i crbunelui (char) netransformat, care nltur pericolul topirii i ntririi acestora n reactor; 5) Eliminarea gudroanelor formate la rcirea singazului n recuperatorul de cldur folosit la rcirea singazului pn la 200 0C, prin suflarea suprafeei de schimb termic cu jeturi de
13

aer de mare vitez generate de un dispozitiv puls jet i sub 200 0C, n filtrul de aer cu saci tot prin pulsuri de aer generate de un alt dispozitiv puls jet montat pe filtrulcu saci; 6) Alimentarea reactorului cu buci de max. 25 mm, de materie prim, este reglabil, comandat automat i etan fa de mediul exterior; 7) Flexibilitate pentru utilizarea altor combustibili sau amestecuri ale acestora. SINGAZ TECH BIOMAS MODEL EXPERIMENTAL INSTALAIE GAZEIFICARE

Schema instalaiei de gazeificare[16] 1.reactor 2.dispozitiv pulse jet alimentare biomasa; 3.dispozitiv pulse jet transport nisip 4. Arzator; 5. Condensator; 6.filtru cu saci; 7.ciclon superior; 8.rezervor bio-oil

14

Functionare a) Circuitul biomasei O arj de biomas mcinat este introdus n vasul de alimentare al alimentatorului cu biomas. Aceasta este trimis pulsatoriu, cu vitez mare i intr tangenial n ciclonul reactorului. Aici ea este nclzit, practic instantaneu, la temperatura de piroliz (450 6000C) ulterior la partea inferioar a tubului central la temperatura necesar gazeificrii (800-10000C). Cantitatea de abur necesar reaciilor chimice de gazeificare se va obine din umiditatea coninut de biomasa introdus n proces, care n acest scop nu se va mai usca. Mangalul (char) i gudroanele care se separ sunt oxidate de aerul care se introduce odat cu biomasa; cenua curge odat cu nisipul i este separat de nisip n ciclonul superior i apoi ntr-o seciune separat a filtrului cu saci. Fluxul de gaze fierbini - sub efectul presiunii create de acumularea lor n tubul central parcurge stratul de nisip curindu-se iese prin conducta de evacuare a gazelor din camera de ardere, i intr n coloana de rcire. Aici are loc condensarea vaporilor organici cu formarea de bio-oil care se scurge ntr-un rezervor. Gazul necondensat (n principal un amestec de hidrogen cu oxid de carbon: singaz) se cur suplimentar ntr-un filtru cu saci. b) Circuitul nisipului Fluxul de nisip este realizat in circuit inchis. Nisipul parcurge reactorul de sus n jos pulsatoriu, n concordan cu pulsurile de aer comprimat din alimentatorul de nisip care trimite nisipul napoi la partea superioar a reactorului. Pe parcursul su, nisipul realizeaz separarea particulelor solide i gudroanelor din fluxul gazelor de piroliz i transportul lor i al cenuei rezultat n camera de ardere cu vitez mare n ciclonul superior, unde nisipul se separ de impuritai. Impuritaile mpreun cu aerul comprimat purttor, ajung in filtrul cu saci unde sunt reinute. Elemente de noutate: 1 Realizarea unei instalaii noi de circulaie pulsatorie a biomasei i nclzire indirect prin injectarea biomasei n ciclonul reactorului cu mare vitez realizat prin pulsuri puternice de presiune , cu o instalaie de alimentare pulse-jet; 2 Realizarea pirolizei rapide ( sub o secunda) , a unei pri insemnate de biomas i crearea posibilitaii dezvoltrii unor instalaii noi de obinere de bio-oil. 3 Realizare intr-un acelai reactor a unei instalaii cu inclzire indirect cu un strat de nisip circulant cu rol de agent termic, de curare a gazului i de evacuare a cenuei.[16]

15

4 TEHNOLOGIA IMG
Gazeificarea are loc prin intermediul procesului de descompunere termica a materialelor organice intr-o atmsofera saraca in oxigen, pentru a impiedica arderea completa. Nu este prima oara cand este abordat procesul de gazeificare a materialelor organice. Este bine cunoscut din perioada celui de-al doilea Raboi Mondial, cand au functionat aproximativ un milion de gazeificatoare pentru alimentarea cu combustibil a masinilor, camioanelor, vapoarelor, trenurilor si a generatoarelor electrice din Europa. Posibilitatea de utilizare a gazeificarii in vederea eliminarii deseurilor organice, reprezinta o aplicatie care a luat nastere ca rezultat al presiunilor publice pentru imbunatatirea calitatii mediului, impreuna cu dorinta de a obtine avantaje comerciale prin valorificarea continutului energetic al unor asemenea deseuri. Prin dezvoltarea propriei tehnologii inovative IMG, compania Bellwether Gasification Technologies utilizeaza procesul de gazeificare in vederea transformarii oricarui tip de deseuri calorice intr-un gaz combustibil curat, in zgura vitrificata si in produsi valorificabili din punct de vedere energetic, neavand impact negativ asupra mediului. Tehnologia IMG IMG (Gazeificare Integrata a Multicombustibililor) reprezinta un proces de gazeificare desfasurat in mai multe etape, urmat de un proces de tratare si conditionare a gazului produs in mai multe etape. Gazul rezultat in cadrul procesului este un gaz sintetic curat (singaz) cu continut energetic. Tehnologia patentata IMG asigura tratarea completa a tuturor compusilor gazosi toxici si neutralizarea reziduurilor. Stabileste noi masuri in ceea ce priveste stabilirea unei metode economice si ecologice durabile de tratare a tuturor fractiilor de deseuri calorice. Tehnologia IMG isi gaseste aplicabilitatea in toate sectoarele energetice si in productia de materiale valorificabile obtinute prin procesarea deseurilor. 4.1 Profilul companiei Bellwether Infiintata in anul 2006, Bellwether Gasification Technologies Ltd. reprezinta o companie inovativa, specializata in domeniul tehnologiilor de gazeificare. In cadrul acesteia a fost dezvoltata o tehnologie proprie patentata - IMG (Integrated Multifuel Gasification), prin intermediul careia poate fi procesat orice tip de deseuri calorice si deseuri metalice in vederea producerii unui gaz sintetic curat ce poate fi utilizat ulterior pentru producerea de energie pe de-o parte, iar pe de alta parte pentru tratarea compusilor gazosi poluanti si a neutralizarii substantelor toxice pe de alta parte. [15]

Avand locatii in Germania, Marea Britanie si Romania, Bellwether Gasification Technologies Ltd. construieste, detine si opereaza instalatii de gazeificare in cadrul carora,
16

utilizand tehnologia proprie patentata IMG, sunt valorificate toate tipurile de deseuri, de la cele urbane, menajere, pana la cele industriale, pentru producerea de energie si a altor produse valorificabile. Compania Bellwether este condusa de o echipa experimentata, cu o experienta de peste 30 de ani in domeniul tehnologiilor de gazeificare. Personalul inalt calificat si dedicat in totalitate, ofera servicii de proiectare conceptuala, basic si detailed engeineering, management de proiect, fabricatie, servicii de control al calitatii si de intretinere a instalatiei dumneavoastra de gazeificare. Tehnologia IMG reprezinta rezultatul incununarii anilor de experienta in domeniul tehnologiilor de gazeificare. Proiectele experimentale, de cercetare si dezvoltare au condus la imbunatatirea performantelor tehnologiei IMG atat din punct de vedere economic, cat si ecologic. Prima instalatie industriala comerciala se afla in prezent in faza de constructie in Brasov - Romania. Tehnologia noastra acopera o arie larga in ce priveste diversitatea deseurilor procesate: Biomasa de toate tipurile Deseuri menajere Deseuri industriale si ambalaje RDF - deseuri pretratate Reziduuri lichide

Comparativ cu alte tehnologii, avantajele tehnologiei IMG consta in disponibilitatea si flexibilitatea materiei prime si posibilitatea tratarii oricarui tip de deseuri, fara a necesita o tratare in prealabil.

4.2 Obiectivele tehnologiei IMG Utilizarea energiei drept combustibil pentru producerea de energie

deseurilor cu o putere calorifica mare, in scopul producerii de energie (electrica si termica) deseurilor biodegradabile producerea de energie regenerabila
17

Reciclarea metalelor Utilizarea /recuperarea metalelor si a compusilor metalici Zgura vitrifcata Utilizarea materialelor din produsii reciclati

Utilizarea produsilor rezultati in cadrul procesului Gazul sintetic pentru producerea de energie Caldurii pentru producerea de energie Gaz combustibil pentru uz domestic si industrial Reciclarea metalelor Avantajele tehnologiei IMG Bellwether Gasification Technologies ofera solutia optima pentru tratarea deseurilor in scopul producerii de energie regenerabila, atat din punct de vedere ecologic, cat si economic:

Pot fi procesate toate tipurile de deseuri in cadrul unei unitati integrate, cu recuperarea eficienta a energiei Cantitatile de produsi reziduali care necesita depozitare, sunt foarte reduse, chiar inexistente Metalele si materialele anorganice sunt recuperate sub forma de produsi valorificabili, iar deseurile toxice sunt transformate in materiale reutilizabile Nivelul emisiilor este conform cu cele mai stricte cerinte ale standardelor europene si internationale Gazul curat produs poate fi utilizat drept combustibil si/sau in cogenerare, solutia cea mai avantajoasa Gradul sporit al sigurantei in functionare si gradul redus al uzurii, determina reducerea costurilor de mentenanta si operare Costuri cu investitiile reduse, beneficii atragatoare Necesita mai putin spatiu decat in cazul sistemelor conventionale Importante performante ecologice.
18

IMG comparativ cu alte tehnologii de gazeificare Dioxinele si furanii sunt descompusi in totalitate

Gazul produs in cadrul tehnologiei IMG are o eficienta mai mare fata de gazul rezultat in cadrul proceselor de incinerare. In cadrul tehnologiei IMG poate fi tratat orice tip de deseuri

Daca deseurile contin cantitati insemnate de metale, acestea sunt recuperate in cadrul gazeificatorlui, in zgura topita. Granulatia deseurilor alimentate in sistem este variabila. Necesitatea procesarii deseurilor calorice este relativ redusa in cazul tehnologiei IMG in comparatie cu alte tehnologii, de unde rezulta eficienta economica neta a tehnologiei de gazeificare IMG. Cerintele specifice ale tehnologiei IMG in ce priveste procentele de carbon si de apa continute de deseurile procesate, sunt deja intrunite de tipurile de deseuri disponibile. Procesul de indepartare a zgurii se desfasoara in conditii stabile, respectand cerintele legate de calitatea eluatului.

4.3 Piata Conform Agentiei Internationale de Energie, cererea de energie va creste cu mai mult de jumatate pana in anul 2030. Pe masura cresterii cererii la nivel mondial, resursele vor fi din ce in ce mai limitate. Anual, sunt generate la nivel mondial, peste 1 miliard de tone de deseuri, ca urmare a cresterii demografice si a ratei de consum, consecinta a imbunatatirii nivelului de trai. In anul 2006, numai in SUA au fost generate aproximativ 251 miliarde de tone de deseuri. In Europa, raman neprocesate aproximativ 300 milioane de tone de deseuri pe an. Cu alte cuvinte, utilizand aceste cantitati de deseuri neprocesate, ar putea fi inlocuite 300 milioane de tone de carbune, reducandu-se astfel emisiile de CO2 cu aproximativ 9 milioane de tone pe an. Uniunea Europeana, pe langa alte tari, si-a luat angajamentul sa reduca emisiile de CO2 pentru a preveni schimbarile climatice si protejarea resurselor naturale. Sub aceste considerente, problema reducerii cantitatilor de deseuri si a procesarii acelora deja existente, sunt esentiale. Managemenul deseurilor implementat de catre UE si politicile de mediu definesc deseurile, inclusiv cele periculoase care au potential caloric, ca fiind o resursa obligatorie de utilizat in vederea producerii de energie, avand o contributie importanta la inlocuirea combustibililor fosili, ca de exmplu carbunele, petrolul sau gazul natural.
19

Conform directivei Uniunii Europene 1999/31/EG privind deseurile si depozitarea acestora, toate statele membre ale UE sunt obligate sa stabileasca strategii pentru reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile care necesita depozitare. Deseurile au devenit astfel o sursa de materie prima, incetand a mai fi o problema ecologica. Imaginea negativa a tehnologiei de incinerare a accelerat dezvoltarea unor tehnologii noi ce acorda o atentie deosebita produsilor reziduali rezultati in urma procesarii si utilizarii deseurilor. Procesele termochimice printre care se numara si gazeificarea, pot avea un rol esential datorita posibilitatii de recuperare a materialelor valorificabile in urma procesarii deseurilor. Esenta tehnologiei IMG consta in existenta unei unitati de tratare ce permite descompunerea tuturor compusilor organici volatili in molecule simple. Astfel, gazul rezidual rezultat este tratat utilizand tehnologii testate, iar produsul final este un gaz sintetic care nu contine poluanti, putand fii utilizat in cadrul unor aplicatii diverse. Pentru a putea renunta la depozitarea deseurilor biodegradabile in cadrul UE, sunt necesare multe instalatii de ardere. Desi nu este posibila o evaluare exacta a instalatiilor deja existente, este totusi evident faptul ca cele din Europa nu sunt suficiente pentru procesarea intregii cantitati de deseuri generate. Construirea unor asemenea instalatii devine astfel invevitabila, mai ales in cadrul tarilor care practica inca pe scara larga depozitarea deseurilor la gropi. 4.4 Producerea de energie regenerabila Gazeificarea metoda ecologica de eliminare a deseurilor Gropile de depozitare a deseurilor au devenit din ce in ce mai putin agreate datorita problemelor legate de mediu pe care le ridica. Legislatia UE si cea internationala sunt din ce mai stricte in ce priveste interzicerea depozitarii deseurilor. In plus, din ce in ce mai multe gropi de depozitare a deseurilor sunt inchise peste tot in lume, prin prisma faptului ca populatia incepe sa fie mai receptiva in legatura cu problemele legate de mediu generate de astfel de depozite si datorita faptului ca acestea vor deveni neincapatoare in urmatoarea decada. Mai mult, poluarea datorata mirosurilor, costurile crescande si riscurile ecologice precum emisiile gazelor de sera, au determinat clasificarea gropilor pentru depozitare a deseurilor, ca fiind solutii necorespunzatoare pe termen lung. Incineratoarele au fost considerate ca fiind alternativa pentru gropile de depozitare. Falsa impresie asupra faptului ca prin procesul de ardere deseurile dispar, a condus la dezvoltarea incinerarii ca o metoda de eliminare a multor tipuri de deseuri, inclusiv a deseurilor periculoase, crezandu-se astfel ca pot fi tratate cantitati insemnate de deseuri, recuperand in acelasi timp un procent din energia termica produsa prin aderea deseurilor. In loc sa elimine deseurile, incineratoarele produc mai multe deseuri toxice care reprezinta o amenintare pentru sanatatea oamenilor si pentru mediu. De fapt, cenusile rezultate in cadrul proceselor de
20

incinerare au in compozitie metale grele, substante nearse si compusi toxici cancerigeni, cum sunt dioxinele si furanii formati in timpul procesului de ardere. Aceste cenusi contaminate sunt adesea depuse la gropile de depozitare sau aruncate pur si simplu la intamplare. Incinerarea este utilizata in prezent la scara industriala, fiind astfel mascate problemele pe care le ridica deseurile, transmitandu-le mai departe generatiilor viitoare. Singura solutie pentru rezolvarea acestor probleme, este implementarea unor metode de tratare a deseurilor mai bune si mai eficiente si a unor tehnologii inovatoare din sectorul de mediu. Aceste metode si tehnologii trebuie sa permita procesarea si tratarea completa a deseurilor, avand: Grad mare de reciclabilitate Distante scurte de transport a deseurilor de la centrele de colectare la statiile de tratare Randament mare al procesului de transformare a energiei Reducerea emisiilor nocive si a gazelor de sera

Reducerea cantitatii de substante reziduale toxice care necesita depozitare (Less toxic residual substances for disposal) Cea mai eficienta solutie implica prin urmare, transformarea deseurilor in energie, fara impact negativ asupra mediului. Tehnologia de gazeificare ofera o metoda eficienta in ce priveste extragerea energiei inmagazinate in diferite tipuri de materiale organice.

Bellwether Gasification Technologies Ltd. a dezvoltat o tehnologie de gazeificare prin intermediul careia sunt procesate si transformate toate tipurile de deseuri calorice, respectand cele mai stricte standarde de calitate a mediului, pentru producerea unui singaz curat, utilizat pentru producerea de energie. Astfel sunt rezolvate toate problemele mentionate anterior.

5 CONCLUZII
Gazeificarea este o metod foarte eficient de eliminare ecologic a deeurilor organice de toate tipurile i de creare de energie, avnd o serie de avantaje.

21

Avantajele gazeificarii fata de alte metode Avantaje fata de piroliza Performanta electrica a gazificarii este de 32% fata de 22% a incinerarii (Ciclul Rankine). 40% mai putin CO2 generat. Valorile de emisii periculoase in urma gazificarii, cum ar fi dioxine si furani, sunt de 1000 de ori mai mici decat in cazul incinerarii Gazificarea permite contructia uzinelor mai mici (de la 0.5 MW)

Avantajele fata de Biogaz Reziduurile de biogaz sunt in jur de 80% pe cand cele ale gazificarii sunt in jur de 20% Pot fi tehnologii complementare. Avantajele fata de gazificare cu plasma Gazificarea simpla este mai ieftina ca investitie, exploatare si intretinere. Gazificarea cu plasma functioneaza la 6,000 C.

Avantajele gazificarii Eliminarea deseurilor Deseurile utilizate sunt in mare parte eliminate: Cenusa rezultata este inerta si minima. Usor de reciclat. Posibilitate de recuperare a metalelor grele. Reducerea emisiilor a gazelor de sera: Reducere pana la 40 % de CO2 si 100% de CH4 Filtrare eficienta: fara emisii de gaze toxice SO2, SO3 si NOx (factori de ploaie acida) Dioxine si furani (agenti cancerigeni)

22

Generare de Energie Gaze de sinteza generate curate si utilizabile. Eficienta energetica ridicata. Dependenta de alimentare cu combustibil extreme de redus Posibilitate de alimentare electrica in zonele isolate Profitabilitate ridicata

23

BIBLIOGRAFIE

[1]- Various papers of the 15th European Conference on Biomass for Energy Industry and Climate Protection, Berlin, May, 2007. [2]- Stnil V.C. Procedeu i instalaie pentru producerea pulberii metalice, asociat sau nu cu producere de hidrogen, Brevet de invenie nr. 121605, Romnia 2007. [3]- Pfeifer C. et al. H2 Rich Syngas from Renewable Sources, The 12th International Conference on Fluidization, Vancouver, Canada, 2007 [4]- Hirayama Y. What is Biomass? Types of Biomass and its Availability. Why Biomass for Energy? Powerpoint presentation, Dec. 2006. www.apotokyo. org/biomassboiler/D1_downloads/presentations/Nepal_Program_DEC2 006/Resource.../1_What_is_Biomass.ppt [5]- Enciclopedia de chimie, Editura tiinific i Enciclopedic, 1983 [6]- Stnil V.C., Stnil O. Procedeu de gazificare, Brevet de invenie RO 107000, Romnia, 1993. [7]- Stnil V.C., Stnil O. Method and Installation for Gasifying Combustible Materials, Brevet european de invenie WO 03/064562 A2, 2003. [8]- Veringa H. Present Status of Bioenergy in Europe, Studii de termodinamic aplicat, UPB, 2002. [9]- Ravel S., Valin S. et al. Pyrolysis and Steam Gasification of Wood in a Fluidized Bed, LFHT, Grenoble, 2007. [10]- Swierczynski D., Courson C. et al. Hydrogen Production from Biomass Gasification in a Fluidized Bed with Nickel Catalyst, European contract ENKSCT200000314, 2008. [11]- Corella J., Toledo J.M., Molin G. Biomass Gasification with Pure Steam in Fluidised Bed, International Journal on Oil and Coal Technology, Vol. 1, No. 12, pp. 194-207, 2008. [12]- Piriou B. Catalytically Assisted Gasification of Biomass, Research report Instituto di Ricerche sulla Combustione, Napoli, Italy, 2007. [13]- Obrocea P., Diaconescu V. Tehnologia celulozei i hrtiei, Editura Tehnic, Bucureti, 1976. [14]- Henriksen U., Ahrenfeldt J. et al. The Design, Construction and Operation of a 75 kW Two-Stage Gasifier, Energy, No. 31, pp. 1542-1553, 2006. [15]- http://www.bgt-online.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=25&Itemid=40 [16]- http://www.aim-srl.ro/product2a.html

24