UNIVERSITATEA

Facultatea de Design de Produs si Mediu

BIOMASA LEMNOAS - SURS DE ENERGIE

Sisteme de cogenerare, bazate pe biomasa, pentru asigurarea necesarului de energie in

comunitati mici

2014

Cuprins:

1. Introducere
2. Tipuri de biomasa. Tipuri de biomasa lemnoasa
3. Proprietatile biomasei lemnoasa
4. Analize ale biomasei facute in laboaratoarele universitatii
5. Modalitati comerciale de valorificare a biomasei lemnoase.
6. Potentialul Romaniei de producere a biomasei lemnoase

1. Introducere
Biomasa este reprezentata de componente organice, care s-au format prin
fotosinteza, utilizand energia solara, precum si prin fixarea azotului din aer si a CO2. De
aceea biomasa este considerata un acumulator de energie. Utilizarea biomasei se face prin
conversie termica (biomasa uscata, lemnoasa) sau prin conversia in surse de energie de tip
solid, lichid sau gazos.
Conversia anaeroba a biomasei in biogaz este cea mai raspandita metoda de conversie a
biomasei. Biomasa este transormata in biogas in absenta aerului, biogazul continand ulterior in
mare parte energia acumulata in forma initiala de biomasa. Efectul util al utilizarii energiei solare
acumulate in biomasa apare din utilizarea biogazului ca si combustibil. Reziduurile biogene, putin
considerate anterior, castiga tot mai multa atentie. Potentialul tehnic al reziduurilor din silvicultura
si industria lemnului, agricultura, industria alimentara, precum si cele rezultate din gestiunea
deseurilor si a apelor reziduale, se estimeaza la 70 milioane tone anual, iar o mare parte din acesta
nu este utilizat energetic. Spre exemplu, reziduurile umede pot contribui substantial la producerea
de biogaz. In SUA biogazul posibil de produs ar putea acoperi 7% din consumul total de energie.
(Rittmann, 2008) Pe plan mondial acest potential de acoperire a consumului de energie este si mai
ridicat. Germania este cel mai mare producator de biogaz in EU (situatia la nivelul anului 2006).
Momentan exista 3750 de instalatii pentru producerea de biogaz cu o putere instalata de 1250 MW
(BMU 2008). Puterea electrica instalata a majoritatii instalatiilor in functionare este intre 70 si 500
kW (kWel).
Biomasa reprezinta componenta vegetala a naturii. Ca forma de pastrare a energiei Soarelui
in forma chimica, biomasa este unul din cele mai populare si universale resurse de pe Pamant. Ea
asigura nu doar hrana, ci si energie, materiale de constructie, hartie, tesaturi, medicamente si
substante chimice. Biomasa este utilizata in scopuri energetice din momentul descoperirii de catre
om a focului. Astazi combustibilul din biomasa poate fi utilizat in diferite scopuri - de la incalzirea
incaperilor pana producerea energiei electrice si combustibililor pentru automobile.
Biomasa este partea biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor din agricultura,
inclusiv substantele vegetale si animale, silvicultura si industriile conexe, precum si partea
biodegradabila a deseurilor industriale si urbane. (Definitie cuprinsa in Hotararea nr. 1844 din 2005
privind promovarea utilizarii biocarburantilor si a altor carburanti regenerabili pentru transport).
Biomasa reprezinta resursa regenerabila cea mai abundenta de pe planeta. Aceasta include absolut
toata materia organica produsa prin procesele metabolice ale organismelor vii. Biomasa este prima
forma de energie utilizata de om, odata cu descoperirea focului.

Tipuri de biomasa.

Figura 1.2: Moduri de reciclare a deeurilor uscate i umede

Figura 1.2 arat caile de recuperare a deeurilor uscate prin incinerare i

gazeificare si de recuperare a deeurilor umede prin compostare i fermentare anaerob,
cu avantajele i dezavantajele fundamentale ale tehnologiilor.
Biomasa umeda reprezinta biomasa cu un continut relativ ridicat de apa si scazut
de lignina. Biomasa de tip umed este adecvata productiei de biogaz prin conversie
anaeroba datorita acestor proprietati ale compozitiei. Productia de biogaz se bazeaza pe
o metoda universala, aplicabila pentru cele mai variate substrate organice, dar mai ales
pentru deseurile reziduale existente. In principiu pentru fermentatie sunt adecvate
substrate cu un continut ridicat de material organic. Biomasa de tip umed utilizata se
refera astfel la ape reziduale, deseuri reziduale cu continut organic ridicat si biomasa
cultivata in scopul productiei de biogas (plante energetice). Biomasa disponibila pentru
producia de biogaz provine din domeniile agricultura, intretinerea spatiului rural i
domeniul de gestiune si eliminare a deeurilor.
Biomasa adecvata pentru productia de biogaz provine din:
Agricultura
- Dejectii animale
- Plante enrgetice
- Fan, deseuri rezultate la recoltare, si biomasa verde (masa verde si plante
neutilizate)
Intretinerea suprafetelor
- Lemn de la defrisaj
- Materiale pentru intretinerea suprafetelor
Deseuri
- Deseuri industriale si din productie
- Deseuri domestice urbane si rurale
- Namoluri si sedimente din bazine decantare ale statiilor de epurare rezidentiale si
industriale.
Biomasa uscata este reprezentata de biomasa cu continut ridicat de lignina si
continut scazut de apa. Acest tip de biomasa nu este adecvata tratamentul anaerob in
scopul productiei de biogaz, deoarece continutul de lignina nu se poate converti
anaerob si astfel nu contribuie la conversia in energie utila. Datorita continutului
redus de apa aceste deseuri sunt ideale pentru utilizarea termica. Pentru utilizare
termica intra in discutie urmatoarele tipuri de deseuri: deseuri din silvicultura, deseuri
communale sau pomi si tufisuri defrisate de pe proprietati private, lemn vechi, deseuri
de lemn si lemn de de foc.
Distributia regionala in Romania a biomasei uscate (lemnul) este variata:
aproximativ 90% din lemnul combustibil si 55% din deseurile de provenienta
lemnoasa se regasesc in zona Carpatilor si a Subcarpatilor. Peste 54% din
deseurile agricole se gasesc in zona de sud a Romaniei si in Moldova.
(ebrdrenewables.com) In Romania se regasesc mari cantitati de deseuri lemnoase sub
forma de bucati mici, insa lipseste organizarea colectarii si transportului acestora.
Studiile facute arata ca aceste deseuri reprezinta resurse valoroase.
(ebrdrenewables.com).

Biomasa lemnoasa
Date generale
-

Masa totala (inclusiv umid.) - peste 2000 mlrd tone;

Masa totala a plantelor terestre - 1800 mlrd tone;
Masa totala a padurilor - 1600 mlrd tone;
Cantitatea energiei acumulate in biomasa terestra - 25.000*1018 J;
Cresterea anuala a biomasei - 400.000 mil tone;
Viteza acumularii energiei de catre biomasa terestra - 3000*1018 J pe an(95TWt);
Consumul total anual a tuturor tipurilor de energie - 400*1018 J pe an (22TWt);
Utilizarea energiei biomasei - 55*1018 J pe an (1,7TWt).

Compozitia chimica a biomasei

Poate fi diferentiata in citeva tipuri. De obicei plantele contin 25% lignina si 75%
glucide (celuloza si hemiceluloza) sau zaharide. Fractiunea glucidica
este compusa
dintr-o multime
de molecule de zaharide, nite intre ele prin lanturi polimerice lungi.
Una din cele mai importante glucide este celuloza. Componenta ligninica este
compusa din molecule nesaharizate. Natura utilizeaza moleculele polimerice lungi de
celuloza la formarea tesuturilor, care asigura integritatea plantelor. Lignina apare in plante
ca ceva de genul lipiciului, care leaga moleculele celulozice intre ele.
Cum se formeaza biomasa?
Bioxidul de carbon din atmosfera si apa din sol participa in procesul obtinerii
glucidelor, care formeaza blocurile de constructie a biomasei. Astfel, energia solara,
utilizata la fotosinteza, isi pastreaza forma chimica in structura biomasei. Daca ardem
efectiv biomasa (extragem energia chimica), atunci oxigenul din atmosfera si carbonul din
plante reactioneaza formind dioxid de carbon si apa. Acest proces este ciclic, deoarece
bioxidul de carbon poate participa din nou la procesul de formare a biomasei.
Ca adaugare la sensul sau estetic de flora paminteasca a planetei, biomasa prezinta
o rezerva resursa util si important pentru om. Pe parcursul a mii de ani oamenii extrageau
energia soarelui, pastrata in forma de energiei legaturilor chimice, arzind biomasa in
calitate de combustibil sau utilizind-o in alimentatie, utilizind energia zaharidelor si
celulozei. Pe parcursul ultimelor secole omenirea a invatat sa obtina tipurile fosile de
biomasa, in deosebi, in forma de carbune. Combustibilii fosili prezinta rezultatul reactiei
chimice foarte incete de transformare polisaharidelor in compusi chimici asemanatoarei
fractiei ligninice. In rezultat compusul chimic al carbunelui asigura o sursa de energie mai
concentrata. Toate tipurile de combustibil fosil, utilizate de catre omenire - carbune,
petrol, gaze naturale - reprezinta (prin sine) biomasa straveche. Timp de milioane de ani
pe Pamint resturile plantelor (vegetale) se transforma in combustibil. Desi combustibilul
extras consta din aceleeasi componente - hidrogen si carbon - ca si biomasa proaspata,
el nu poate fi atribuit la surse energetice renovabile, pentru ca formarea lui necesita o
perioada indelungata de timp.

Utilizarea biomasei
In unele state dezvoltate biomasa este utilizata destul de intens, spre exemplu,
Suedia, care isi asigura 15% din necesitatea in surse energetice primare. Suedia planifica
pe viitor cresterea volumului biomasei utilizate concomitent cu inchiderea statiilor atomosi termo-electrice, care utilizeaza combustibil fosil. In SUA 4%, unde din energie este
obtinuta din biomasa, aproape de cantitatea obtinuta la statiile atomo-electrice, astazi
functioneaza instalatii cu capacitatea totala de 9000 MW, unde se arde biomasa cu scopul
obtinerii energiei electrice. Biomasa cu usurinta poate asigura peste 20% din necesitatile
energetice a tarii. Altfel spus, resursele funciare existente si infrastructura sectorului agrar
permite inlocuirea completa a tuturor statiilor atomice, fara a influenta preturile la
produsele alimentare. De asemenea utilizarea biomasei la producerea etanolului poate
micsora importul petrolului cu 50%.

Utilizarea biomasei poate fi periculoasa pentru sanatate si mediu. Spre exemplu, la prepararea hranei
in incaperi putin aerisite se pot forma CO, NOx, formaldehide, particule solide, alte substante
organice, concentratia carora poate intrece nivelul recomandat de Organizatia Mondiala a Sanatatii.
In plus, utilizarea traditionala a biomasei (de obicei arderea lemnului) este favorizeaza deficitul in
crestere a materiei lemnoase: Saracirea de resurse, de substante hranitoare, problemele legate de
micsorarea suprafetelor padurilor si largirea pustiurilor. La inceputul anilor '80 aproape 1,3 mlrd
oameni isi asigurau necesitatea in combustibil pe baza micsorarii rezervelor forestiere. Exista un
potential enorm a biomasei, care poate fi inclus in circuit in cazul inbunatatirii utilizarii resurselor
existente si cresterea productivitatii. Bioenergetica poate fi modernizata, datorita tehnologiilor
moderne de transformare a biomasei initiate, in purtatori de energie moderni si comozi (energie
electrica, combustibili lichizi si gazosi, solid finisat).
Energia inglobata in biomasa se elibereaza prin metode variate, care insa, in cele din urma,
reprezinta procesul chimic de ardere (transformare chimica in prezenta oxigenului molecular, proces
prin excelenta exergonic).

Forme de valorificare energetica a biomasei (biocarburanti):

Arderea directa cu generare de energie termica.
- Arderea prin piroliza, cu generare de singaz (CO + H2).
- Fermentarea, cu generare de biogaz (CH4) sau bioetanol (CH3-CH2-OH)- in cazul
fermentarii produsilor zaharati; biogazul se poate arde direct, iar bioetanolul, in amestec cu
benzina, poate fi utilizat in motoarele cu combustie interna.
- Transformarea chimica a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool si generare de
esteri, de exemplu metil esteri (biodiesel) si glicerol. In etapa urmatoare, biodieselul purificat se
poate arde in motoarele diesel.
-

Degradarea enzimatica a biomasei cu obtinere de etanol sau biodiesel. Celuloza poate fi

degradata enzimatic la monomerii sai, derivati glucidici, care pot fi ulterior fermentati la etanol.
-

Biomasa este ansamblul materiilor organice nonfosile, in care se inscriu: lemnul, pleava,
uleiurile si deseurile vegetale din sectorul forestier, agricol si industrial, dar si cerealele si fructele,
din care se poate face etanol. La fel ca si energiile obtinute din combustibilii fosili, energia produsa
din biomasa provine din energia solara inmagazinata in plante, prin procesul de fotosinteza.
Principala diferenta dintre cele doua forme de energie este urmatoarea: combustibilii fosili nu
pot fi transformati in energie utilizabila decat dupa mii de ani, in timp ce energia biomasei este
regenerabila, putand fi folosita an de an.
Conform Agentiei pentru Conservarea Energiei (ARCE), Romania trebuie sa incurajeze
companiile si cetatenii pentru a investi in surse alternative de energie, astfel ca ponderea energiei
electrice produse din resurse regenerabile de energie, fata de consumul national brut de energie
electrica sa ajunga la 33% pana in anul 2010. Acest tip de energie nepoluanta este practic,
inepuizabila, pe termen mediu si lung, costurile sale fiind mult mai reduse (cu aprox. 40% fata de
sursele de energie conventionala), in special in conditiile in care pretul produselor petroloiere sunt in
continua crestere. Principalele surse de energie regenerabila in Romania ar putea fi biomasa, energia
solara, eoliana si energia geotermala.
Tipuri de biomasa lemnoasa
Deseurile lemnoase - principala sursa de energie alternativa
Rezervele de biomasa sunt in special deseurile de lemn, deseurile agricole, gunoiul menajer
si culturile energetice. Producerea de biomasa nu reprezinta doar o resursa de energie regenerabila ci
si o oportunitate semnificativa pentru dezvoltarea rurala durabila. In prezent, in Uniunea Europeana,
4% din necesarul de energie este asigurat din biomasa. La nivelul UE, se estimeaza crearea a cca.
300.000 de noi locuri de munca in mediul rural, prin exploatarea biomasei. In prezent, in Romania
nu s-au dezvoltat tehnologii de valorificare completa a tuturor deseurilor. De exemplu, in momentul
de fata, la noi in tara nu exista utilaje specializate in scoaterea cioatelor si a radacinilor, acest
potential de deseuri lemnoase neputand fi astfel valorificat cel putin pe termen scurt si mediu. Pe
termen lung este necesara realizarea unei analize pentru determinarea oportunitatii de achizitionare a
tehnologiilor deja existente pe piata europeana pentru scoaterea si valorificarea acestor cioate si
radacini, tinand seama de faptul ca aceasta practica este aplicata la scara larga in tarile nordice ale
Europei si in Italia. Tarile europene aplica aceasta tehnologie in cadrul plantatiilor energetice,
datorita beneficiului economic pe care il reprezinta utilizarea acestora ca si combustibil si din
considerente de pregatire a solului pentru viitoarele plantatii. Reglementarile cuprinse in legislatia
UE in domeniul ecologic, si anume de a se valorifica integral deseurile lemnoase rezultate in urma
prelucrarilor primare si secundare, se respecta prin plasarea unor echipamente de compactare
stationare in fluxul tehnologic specific, la fiecare agent economic din domeniu.

Proprietatile biomasei lemnoasa

Lemnul este prin definitie un material combustibil avand coninut de substane volatile mare (
80 -85%) i coninutul de carbon relativ redus ( 50%).
La recoltare umiditatea lemnului este de circa 50% (din greutate total), iar aceasta umiditate n
combustibil scade valoarea net de nclzire. Coninutul de umiditate scade eficiena conversiei in energie si
creste emisiile de gaze (datorita arderii incomplete).

Dimensiuni si cantitati
Dimensiunile aschiei nu trebuie sa depaseasca 7,5 mm pe nicio directie, iar aceasta
dimenisiune este realizata prin intermediul tocatoarelor special construite. In general, se prefera
tocarea biomasei in situ, pentru optimizarea costurilor de manipulare si transport, insa exista si
situati in care deseurile lemoase sunt tocate centralizat in locatii special amenajate.
In conformitate cu studiile realizate, cantitatea de biomasa tocata poate provenii din doua
surse disticte:
-

Valorificarea deseurilor rezultate din exploatarile forestiere;

Deseuri rezultate in urma prelucrarii masei lemnoase.

Am stabilit contacte cu o societate din judetul Satu Mare, care are in domeniul de activitate
exploatarea si prelucrarea masei lemnoase. Aceasta societate a precizat ca productia anuala a
exploatarii sale este de 10.000 mc anual, fiind impartita dupa cum urmeaza:

3.000 mc/an vanzare lemne de foc

1.800 mc/an vanzare bustean brut
2.800 mc/an vanzare cherestea verde
320 mc/an vanzare semifabricate (frize)
2.080 mc/an pierderi de exploatare si prelucrare;

Practic putem concluziona faptul ca deseul lemnos ce poate fi valorificat ca si biomasa tocata
reprezinta o componenta de cel putin 40 %, din masa totala recoltata, iar din aceasta cel putin 50 %
poate fi utilizata doar ca biomasa tocata.
Tinand cont de faptul ca la nivel national, in anul 2012, au fost recoltata o cantitate de 19,28
milione m3 de masa lemoasa pe picior (conform comunicat de presa nr 124/31.05.2013 emis de
Institutul National de Statistica), rezulta o cantitate de deseu lemnos de cel putin 7,7 mlioane m3, din
care cel putin 3,85 milioane de metri cubi reprezinta potentialul de biomasa la nivel national.
Uniunea Europeana a impus Romniei ca pn n anul 2020 ponderea produciei de energie
electric din surse regenerabile s ating 38%. Conform Planului Naional de Aciune n domeniul
Energiei din Surse Regenerabile de Energie, iar puterea instalat a centralelor cu cogenerare pe baz
de biomas va crete de la 14 MWe/h (produsi in situatia actuala) pana la 600 MWe/h.
Umiditatea biomasei
Continutul de umiditate afecteaz n mod direct puterea caloric, deoarece apa continut n
biomasa trebuie evaporata n timpul combustiei, necesitand astfel un aport de energie suplimentare
pentru a evapora apa. Acest tip de caldura este cunoscuta sub numele de cldura latent de
evaporare. Cldura latent de evaporare constituie consumul raportat la intraga caldura de
combustie. Prin urmare, cldur din combustie a combustibilului va scdea odat cu cresterea
continutului de umiditate, deoarece cldura latent necesar va creste, dar continutul de substant
uscat a combustibilului rmne aceeasi.
Caldura de combustie a unei tone se lemn de molid uscat este de 5,4 MWh. Pentru fiecare
procent de crestere a continutului de umiditate, caldura de combustie scade liniar cu 0,0594 MWh.
Continutul de energie n MWh / t, Qnet, poate fi, prin urmare, calculat de:
Qnet = 5,4 - 0.0594xMC (Laurila & Lauhanen, 2010)
Cldura latent de evaporare este 686 kWh /tona de ap, dar procesul de uscare va necesita o
energie echivalenta cu 950-1400 kWh / t de apa, deoarece sistemele de ardere si uscare nu sunt 100%
eficiente (Francescato et al, 2008;. Swigon & Longauer, 2005; Nellist et al, 1993.).
Continutul mare de umiditate in combustibil, scade temperatura de ardere, ceea ce duce la
arderea incomplet si emisii de gaze crescute. Cazanele mici sunt mult mai sensibile la randamente
scazute cauzate de continutul ridicat de umiditate si sunt n general mai eficiente cu combustibil cu
umiditate cuprinsa ntre 20% si 30% (Francescato et al, 2008;. Helin, 2005).

Biomasa cu continut mare de umiditate are de asemeni, dezavantajul greutatii sporite, aspect
ce devine costisitor pentru transport, avand in vedere faptul ca pentru un volum dat, greutatea care
trebuie mutata, va fi mai mare.
Tocatura de lemn uscata are, de asemenea, avantajul de a reduce aparitia mucegaiului in
materie si pierderea implicita de substant uscat precum si alte probleme de subsecvente de
nclzire asociate cu stocarea pe termen lung biomasei verde. (Andersson et al, 2002;. Jirjis, 1995).
Continutul de energie
Valoarea de incalzire furnizata de lemn, este n medie egala cu 19 MJ / kg, iar pentru a
evapora 1 kg de apa, este necesara consumarea a aproximativ 2,5 MJ / kg H2O (0,8 kWh / kg H2O);
De exemplu: 2 kg de tocatura de lemn (biomasa), cu umiditatea de 50%, reprezinta 1 kg de
materie lemnoasa uscata + 1 kg de ap, iar pentru a transforma aceasta materie in energie se
calculeaza o valoare neta de (19 -2,5) MJ = 16,5 MJ/kg de materie lemnoasa uscata, deci o putere
termica echivalenta cu 8,25 MJ/kg biomasa lemnoasa.
Continutul de umiditate afecteaz foarte mult pe puterea caloric a combustibilului din lemn,
asa cum este aratat in tabelele 1 si 2:

Tabelul 1: (Puterea termica neta produsa, de 1kg biomasa prin ardere)

Continut de
umiditate
[%]
0
10
20
30
40
50
60

Putere termica degajata prin ardere

[Mj/ kg] de biomasa
[kwh/ kg] de biomasa
19,00
5,40
16,90
4,71
14,70
4,10
12,60
3,51
10,40
2,90
8,25
2,30
6,10
1,70

Tabelul 2:
Continut de
umiditate
[%]

Putere termica degajata prin ardere (pentru 1 mc de biomasa cu o greutate

specifica de 180 kg/mc)
[Mj/ mc] de biomasa
[kwh/ mc] de biomasa

10
20
30
40
50

3.369,81
3.298,11
3.190,57
3.047,17
2.867,92

940,00
920,00
890,00
850,00
800,00

Figura 1: (Randamentul aparatelor termice in raport de umiditatea biomasei)

Fata de cele precizate anterior, am calculat spre exemplificare, cantitatea de cldur, ce se

poate obtine dintr-un metru cub de biomasa de lemn cu continut diferit de umiditate, dupa cum
urmeaza:
Cazul I Biomasa cu umiditate de 50% :
- putere calorica neta 800 kWh/ m3, randamentul cazanului: = 62%, rezulta o putere termica
calculata de Q net (50%u) = 0,62x800 kwh = 496 kWh
Cazul II Biomasa cu umiditate de 20% :
- putere calorica neta 920 kWh/ m3, randamentul cazanului: = 77%, rezulta o putere termica
calculata de Q net (20%u) = 0,77x920 kwh = 708 kWh
Rezultand o crestere de 43 % intre cele doua cazuri studiate.

Modalitati comerciale de valorificare a biomasei lemnoase.

Avantaje ale valorificarii deseurilor lemnoase:

valorificarea produsului rezultat prin comercializarea sa atat pe piata interna, cat si la export;
- aplicarea standardelor de calitate si de mediu existente la nivel european;
- asigurarea unei protectii ecologice eficiente a populatiei, precum si a apei, a padurii etc.;
- reciclarea materialelor;
- eliminarea deseurilor de material lemnos de pe suprafetele de depozitare;
- asigurarea unor performante de ardere superioare a produselor peletizate, sub aspectul duratei
mai mari de ardere a aceluiasi volum de material, precum si a unei cantitati de caldura
recuperate mai mari;
- utilizarea eficienta a deseurilor de material lemnos rezultate prin prelucrarea lemnului;
- reducerea volumului de depozitare a materialelor combustibile, tinand seama cavolumul unei
brichete este de circa sapte-opt ori mai mic decat volumul ocupat de aceeasi cantitate de
rumegus inainte de brichetare;
- realizarea unei alternative simple pentru producerea caldurii in domeniul casnic sau in
intreprinderi din mica industrie;
- realizarea de noi locuri de munca;
- accelerarea alinierii legislatiei ecologice din tara noastra la cea existenta in domeniu la nivelul
UE.
Din analiza prezentata mai sus rezulta necesitatea stringenta de realizare a unor investitii de
peletizare a rumegusului. Realizarea unor instatatii complexe pentru obtinerea peletilor din rumegus
permite introducerea unei noi atitudini privind problemele ecologice, ca si crearea de oportunitati
pentru recuperarea si introducerea in circuitul economic a deseurilor care, netratate corespunzator, ar
produce poluari masive ale mediului ambiant, cu repercusiuni negative majore lungi perioade de
timp.
-

Ce sunt peletii?
Peletizarea este o presare mecanica a materialului la dimensiuni mult mai mici si cu densitate
mult mai mare. Peletii sunt combustibili solizi, cu continut scazut de umiditate, obtinut din rumegus,
aschii de lemn, sau chiar scoarta de copac, praf de lemn de la instalatiile industriale de prelucrare a
lemnului, precum si din copacii nevalorificati din exploatarile forestiere. Rasinile si liantii existenti
in mod natural in rumegus au rolul de a mentine peletii compacti si de aceea acestia nu contin
aditivi. Peletii din lemn sunt combustibili ecologici, economici si neutri privitor la emisiile de CO2,
in majoritate produs din rumegus si resturi de lemn, comprimate la presiune ridicata fara aditivi
pentru lipire. Ei sunt de forma cilindrica, de obicei masurand intre 6-10 mm diametru si 10-30 mm
lungime. Fiind un combustibil produs la standarde inalte si comprimat, peletii permit ca transportul
lor sa fie economic si sa se utilizeze sisteme complet automatizate in unitatile producatoare de
electricitate si caldura, de la cele care deservesc o singura familie pana la cele publice. Cu o
dezvoltare rapida a segmentului de piata, ele reprezinta tehnologia cheie pentru cresterea utilizarii
biomasei in Europa si intreaga lume. Peletii sunt si o modalitate excelenta de utilizare a resurselor
locale si de contribuire la pastrarea mediului inconjurator si prevenirea schimbarilor climatice. In

curand vom lansa un portal dedicat surselor regenerabile de energie (biomasa) din Romania.
Obiectivul nostru principal este sa promovam utilizarea pe scara larga a biomasei si a deseurilor
lemnoase ca o sursa de energie rentabila din punct de vedere al costului si benefica din punct de
vedere al protectiei mediului din Romania.

Biomasa, o sursa de energie aflata la rascruce

Folosita atat pentru obtinerea de curent electric, cat si a agentului termic pentru locuinte,
energia extrasa din biomasa ridica, mai nou, probleme de etica, intrucat in multe zone ale lumii e
nevoie mai degraba de hrana, decat de combustibili.
Desi folosirea biomasei in scopuri energetice este una dintre cerintele Uniunii Europene,
exista voci care sustin ca folosirea acestei resurse necesita precizari si reconsiderari. Motivele
scepticilor sunt doua: poluarea si lipsa de hrana. Chinezii au anuntat deja ca renunta la proiectul de a
produce etanol pentru automobile din porumb, intrucat - din cauza secetei - anul acesta e nevoie de
toata productia de cereale pentru hrana animalelor si a oamenilor.
Biomasa este ansamblul materiilor organice nonfosile, in care se inscriu: lemnul, pleava,
uleiurile si deseurile vegetale din sectorul forestier, agricol si industrial, dar si cerealele si fructele,
din care se poate face etanol. La fel ca si energiile obtinute din combustibilii fosili, energia produsa
din biomasa provine din energia solara inmagazinata in plante, prin procesul de fotosinteza.
Principala diferenta dintre cele doua forme de energie este urmatoarea: combustibilii fosili nu pot fi
transformati in energie utilizabila decat dupa mii de ani, in timp ce energia biomasei este
regenerabila, putand fi folosita an de an.
Lemnul, inaintea carbunelui
In ultimele cateva sute de ani, omul a exploatat biomasa mai ales sub forma de carbune.
Acest combustibil fosil a rezultat in urma unor transformari chimice indelungate. Combustibilii
fosili sunt constituiti din aceleasi elemente chimice (hidrogen si carbon) ca si biomasa proaspata. Cu
toate acestea, ei nu sunt considerati surse de energie regenerabila din cauza timpului indelungat de

care au nevoie pentru a se forma. In aceeasi situatie se afla si gazele naturale si petrolul.
Azi, omenirea e obligata sa revina la folosirea energiilor regenerabile. Dupa energia solara,
biomasa a fost folosita in scopuri energetice inca de cand a fost descoperit focul, pentru ca primii
oameni s-au incalzit arzand lemne si abia mai tarziu au descoperit carbunii si petrolul. si deseurile
contin energie.
Deseurile alimentare si cele industriale, apele uzate si deseurile menajere sunt surse specifice
de biomasa. Aceasta se prezinta sub forma solida, lichida sau gazoasa si poate avea nenumarate
aplicatii. La ora actuala, energia biomasei provine in cea mai mare parte din elemente solide, precum
aschiile de lemn, rumegusul, unele deseuri menajere, dar si din elemente lichide, intre care se
numara in primul rand detergentii proveniti din coacerea lemnului in industria papetariei.
Biomasa prezinta multe avantaje ca sursa de energie. Ea poate fi folosita atat pentru
producerea de electricitate, cat si pentru obtinerea de energie termica. Dar aici intervine problema
poluarii. Ultimele studii arata ca arderea deseurilor produce mult prea mult dioxid de carbon si, prin
urmare, ce se economiseste pe o parte se pierde pe alta.
Lemnul este principala sursa bio
Exista o larga varietate de surse de biomasa, printre care se numara copacii cu viteza mare de
dezvoltare (plopul, salcia, eucaliptul), trestia de zahar, rapita, plantele erbacee cu rapiditate de
crestere si diverse reziduuri cum sunt lemnul provenit din toaletarea copacilor si din constructii,
paiele si tulpinele cerealelor, deseurile rezultate dupa prelucrarea lemnului, deseurile de hartie si
uleiurile vegetale uzate. Principala resursa de biomasa o reprezinta insa lemnul. Energia asociata
biomasei forestiere ar putea sa fie foarte profitabila noilor industrii, entru ca toata materia celulozica
abandonata astazi (crengi, scoarta de copac, trunchiuri, busteni) va fi transformata in produse
energetice. Utilizarea biomasei forestiere in scopuri energetice duce la producerea de combustibili
solizi sau lichizi care ar putea inlocui o buna parte din consumul actual de petrol, odata ce
tehnologiile de conversie energetica se vor dovedi rentabile. De asemenea, terenurile putin fertile,
improprii culturilor agricole, vor fi folosite pentru culturi forestiere intensive, cu perioade de taiere o
data la 10 ani. Pe de alta parte, biomasa agricola (balegarul, reziduurile celulozice ale recoltelor,
reziduurile de fructe si legume si apele reziduale din industria alimentara) poate produce etanol sau
biogaz.
Spre deosebire de biomasa forestiera, care este disponibila pe toata perioada anului, biomasa
agricola nu este, de obicei, disponibila decat o data pe an. Biogazul provenind din balegar poate
incalzi locuintele; purificat si comprimat, el poate alimenta masinile agricole. Utilizarea deseurilor
animale sau ale industriei alimentare poate diminua poluarea, minimizand problemele eliminarii
gunoaielor si furnizarea de energie.
Biomasa, sansa pentru dezvoltarea rurala
Biomasa, ca sursa de energie alternativa, contribuie, in prezent, cu 14 la suta la consumul
mondial de energie primara. Pentru trei sferturi din populatia globului ce traieste in tarile in curs de
dezvoltare, biomasa reprezinta cea mai importanta sursa de energie. Obiectivul propus in Cartea
Alba a Comisiei Europene pentru o Strategie Comunitara Energy for the future: renewable sources
of energy" presupune ca raportul surselor regenerabile de energie al tarilor membre ale Uniunii
Europene sa ajunga la 12% din consumul total de resurse primare pana in 2010. De exemplu, in

Ungaria, energia obtinuta din biomasa este in crestere. Aceasta a inlocuit deja unele centrale care
operau pe carbune. La un moment dat, premierul Ferenc Gyurcsany estima ca, pana in 2020, 16%
din energia produsa in Ungaria va proveni din surse regenerabile. Producerea de biomasa reprezinta
atat o resursa de energie regenerabila, cat si o mare sansa pentru dezvoltarea rurala durabila. La
nivelul Uniunii Europene, se preconizeaza crearea a peste 300.000 de noi locuri de munca in mediul
rural, tocmai prin exploatarea biomasei.
Romania trebuie sa incurajeze investitiile in surse alternative de energie, pentru ca ponderea
energiei electrice produse din resurse alternative sa ajunga la 33 la suta pana in 2010. Desi biomasa
este una dintre principalele resurse de energie regenerabila ale Romaniei, in prezent tara noastra isi
obtine cea mai mare parte din energia verde care provine din resurse hidro. Exploatarea biomasei
castiga insa tot mai mult teren si la noi.

Potentialul biomasei n Romania

Pentru a diferenia local potenialul de biomas, s-au stabilit urmtoarele opt regiuni n Romnia:
Regiunea 1
Regiunea 2
Regiunea 3
Regiunea 4
Regiunea 5
Regiunea 6
Regiunea 7
Regiunea 8

Delta: rezerv biosfera

Dobrogea
Moldova
Muntii Carpati
Podiul Transilvaniei
Cmpia de Vest
Subcarpatii
Cmpia de Sud

Pentru aceste regiuni, s-a evaluat potenialul biomasei n ceea ce privete biomasa din
silvicultur, deeuri de lemn, biomasa agricola, biogaz i deeuri urbane organice. Datele
pentru fiecare regiune sunt prezentate n tabelul 1.2. Judetul Timis este situat in Cmpia de Vest.
Tabel 1.2: Potentialul energetic al biomasei la energiile regenerabile din cele 8 regiuni ale
Romaniei (Potential_energetic-pdf)
Regiune Biomasa
forestiera

1
2
3
4
5

mii t/an
TJ
54
451
166
1728
1873
19552
835

Deseuri
lemenoase

Biomasa
agricola

Biogaz

Deseuri
urbane

mii t/an
TJ
19
269
58
802
583
8049
252

mii t/an
TJ
844
13422
2332
37071
1101
17506
815

Ml mc/an
TJ
71
1477
118
2462
59
1231
141

mii t/an
TJ
182
910
474
2370
328
1640
548

Total

TJ
29897
81357
65415

6
7
8
Total

8721
347
3622
1248
13034
204
2133
4727
49241

3482
116
1603
388
5366
62
861
1478
20432

12956
1557
24761
2569
40849
3419
54370
12637
200935

2954
212
4432
177
3693
400
8371
1178
24620

2740
365
1825
1314
6570
1350
6750
4561
22805

43757
60906
110198
126639
518439

Figura 1.3 arat cantitatea de energie regenerabil pentru cele opt regiuni, n comparaie.

140000

120000

Energie (TJ)

100000
80000
TJ
60000

40000

20000
0
1

Re giune

Figura 1.3: Potentialul de energie regenerabil din biomas provenita din silvicultur i
agricultur, deeuri de lemn, din biogaz, din deeuri municipale (Potential_energetic.pdf)
Biomasa este utilizata momentan la nivelul Romaniei in scopul producerii de caldura, in mod
special utilizand cuptoare (0,8 4 kW) pentru gatit si incalzirea apei. 95% din biomasa este
utilizata astfel momentan, restul de 5% fiind utilizat industrial la generarea de apa calda si aburi, de
exemplu in fabrici de prelucrarea lemnului. Puterea medie instalata pentru biomasa utilizata
industrial este de 3.3 MW pana la 4.7 MW. In tabelul 1.3 se prezinta utilizarea suprafetelor in
Romania, precum si cantitatile de produse recoltate (tone/an), date despre prelucrarea lemnului si
despre numarul de animale existent in agricultura.

Figura 1.4: Potenialul biomasei din agricultur i silvicultur pentru judeele din Romnia
(Potential energetic.pdf)

Din punct de vedere al potentialului energetic al biomasei, teritoriul Romaniei a fost

impartit in opt regiuni si anume:
1 .Delta Dunarii - rezervatie a biosferei
- 2. Dobrogea
- 3. Moldova
- 4. Muntii Carpati (Estici, Sudici, Apuseni)
- 5. Platoul Transilvaniei
- 6. Campia de Vest
- 7. Subcarpatii
- 8. Campia de Sud
-

Potentialul de biomasa pe sorturi, regiuni si total, este prezentat in tabelul de mai jos.

Nr

Regiune

Biomasa

Deseuri

Biomasa

Biogaz

Deseuri

forestiera

lemnoase

agricola

ml. mc/an

urbane

mii t / an

mii t! an
TJ

mii t / an

TJ
1

Delta

TJ
-

54

19

844

71

182

451

269

13.422

1.477

910

166

58

2.332

118

474

1.728

802

37.071

2.462

2.370

1.873

583

1.101

59

328

19.552

8.049

17.506

1.231

1.640

835

252

815

141

548

8.721

3.482

12.956

2.954

2.740

347

116

1.557

212

365

Vest

3.622

1.603

24.761

4.432

1.825

Subcarpatii

1.248

388

2.569

177

1.314

13.034

5.366

40.849

3.693

6.570

204

62

3.419

400

1.350
6.750

Dobrogea

III

Moldova

IV

Carpati

Platoul
Transilvaniei

VIII

TJ

II

VII

mi it/ an
TJ

Dunarii

VI

TJ

TOTAL

Campia de

Campia de
Sud

2.133

861

54.370

8.371

TOTAL

4.727

1.478

12.637

1.178

4.561

49.241

20.432

200.935

24.620

22.805

29.897
81.357
65.415
43.757
60.906
110.198
126.639
518.439

Asa cum rezulta din acest tabel, potentialul energetic tehnic al biomasei este de
cca.518.400 TJ. Luand ca referinta pentru potentialul economic amenajabil anul 2030 rezulta
urmatoarele valori de potential:
POTENTIAL ENERGETIC AL BIOMASEI
Paramelru UM
Tehnic
a) Biomasa vegetala
Energie termica/eiectrica TJ/an
471000
mii tep/an
11249
b) Biogaz
Energie termica/eiectrica TJ/an
24600
mii tep/an
587
c] Deseuri urbane
Energie termica/eiectrica TJ/an
22300
mii 1ep/an
544
TOTAL TJ/an
518400
mii tep/an
12382

Economic
289500
6915
14300
353
13700
327
318000
7595