Centrala de Producere A Biogazului Si Energiei Electrice Din Biomasa

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
Master Economie Europeana

Centrala de producere a biogazului si
energiei electrice din biomasa
Cuprins
CAPITOLUL I. Biomasa . Notiuni teoretice..........................................
1.1 Avantajee utii!arii "iomasei#######.###. $
1.% Impactu "iomasei in ume............................................................... &
1.' Potentiau (omaniei in ceee ce priveste resursee )e "iomasa .... *
1.+. Concu!ii,#################...##### -
CAPITOLUL II . PE(SPECTI.E DE INDEPLINI(E A COTEI DE SU(SE
(E/ENE(ABILE DE ENE(/IE 0S(E1 IN ANUL %2%2............................. 12
%.1 Consumu )e ener3ie.................................................................................... 12
%.%. Diverse sisteme )e ener3ie re3enera"ia si contri"utia or...................... 12
%.' Contri"utia "ioner3iei in %2%2.................................................................... 11
%.+ Utii!area "ioener3iei in )i4erite se3mente )e piata in %2%2 ................... 1%
%.$ (e!utate#########..........................................................## 15
CAPITOLUL III. CENT(ALA DE P(ODUCE(E A BIO/A5ULUI SI ENE(/IEI
ELECT(ICE DIN BIOMASA....................................................................... 1&
'.1 Situa6ia actua7 8i in4orma6ii )espre entitatea responsa"i7 cu impementarea
proiectuui......................................................................................................... 1&
'.% Descrierea investi6iei............................................................................... 1-
'.' I)enti4icarea investi6iei 8i )e4inirea o"iectiveor ................................... '&
'.+ O ata a"or)are inovativa )e pro)ucere a ener3iei eectrice si termice )in surse
re3enera"ie ...................................................................................................... $'
Concu!ii ........................................................................... $$
2
Capitou I. Biomasa . Notiuni teoretice
Biomasa, ca energie solara acumulata sub forma chimica in materia de origina vegetala sau
animala este una dintre cele mai pretioase si diversificata resursa de pe pamant. Ea ofera nu numai
hrana ci si energie, materiale de constructie, hartie, medicamente si chimicale.
Biomasa a fost folosita in scopuri energetice de cand a fost descoperit focul. Termenul de
biomasa acopera un domeniu larg de produse, subproduse si deseuri provenite din domeniul
forestier, agricultura inclusiv cele provenite de la cresterea animalelor, precum si deseurile
municipale si cele industriale. Conform legislatiei Uniunii europene, biomasa reprezinta fractia
biodegradabila a produselor deseurilor si reziduurilor din agricultura (inclusiv substantele ve-
getale si cele animale), domeniul forestier si industriile conexe acestuia, precum si fractia
biodegradabila din deseurile municipale si cele industriale
Biomasa este considerata una dintre resursele regenerabile de baza ale viitorului ce poate fi
folosita la scara mica si mare. Ea contribuie in prezent cu 14 la consumul mondial de energie
primara. !entru "#4 din populatia globului ce traieste in tarile in curs de dezvoltare, biomasa
reprezinta cea mai importanta sursa de energie. $n cele 2% de state ale Uniunii europene, sursele
regenerabile de energie au contribuit cu & la productia totala de energie din 2''2 (1). tinta
Comisiei Uniunii Europene este ca pana in 2'1', energia regenerabila sa aibe o contributie de
12. Circa doua treimi din energia din sursele regenerabile folosite in Europa revin biomasei *fig.
1+.
$ntreaga viata de pe pamant se bazeaza pe plantele verzi, care transforma dio,idul de carbon
si apa din atmosfera in materie organica si o,igen folosind energia oferita de soare. -cest proces
se numeste fotosinteza.
Dio9i)u )e car"on )in atmos4era si apa )e pe pamant sunt com"inate prin procesu
)e 4otosinte!a re!utan) car"o:i)ratii care 4ormea!a eementee constitutive ae "iomasei.
"
Energia solara este acumulata prin fotosinteza in legaturile chimice ale componentelor structurale
ale biomasei. Cand biomasa este arsa, o,igenul din atmosfera se combina cu carbonul din plante
producand dio,id de carbon si apa. !rocesul este ciclic pentru ca dio,idul de carbon a.uns in
atmosfera este absorbit din nou de plante *fig. 2+.
$n ultimele cateva sute de ani, omul a e,ploatat biomasa fosilizata sub forma de carbune.
-cest combustibil fosil este rezultatul unei transformari chimice foarte lente, ce converteste fractia
polimerilor de glucide intr/o compozitie chimica ce seamana cu fractia lignina. -stfel, legaturile
chimice suplimentare din carbune fac din el ca si combustibil o sursa mai concentrata de energie.
Toti combustibilii fosili/carbunele, pacura si gazul natural reprezinta o biomasa foarte veche. 0e/a
lungul milioanelor de ani, pamantul a ingropat plantele si le/a transformat in acesti combustibili
valorosi. 0ar desi combustibilii fosili contin aceeasi constituenti/hidrogenul si carbonul ca si
biomasa proaspata ei nu sunt considerati regenerabili pentru ca ei necesita un timp foarte
indelungat ca sa se formeze.
Compozitia chimica a biomasei difera multa in functie de specie, insa se poate spune ca
plantele contin *1%/"' in stare uscata+ lignina *C4'1442&+ si carbohidrati *zaharuri sau
glucide+. 3ractia de carbohidrati consta din mai multe molecule de glucide legate impreuna in
lanturi lungi sau polimeri. Cele doua categorii de carbohidrati reprezentative sunt *4'/4%+
celuloza *C&11'2%+ si *2'/"%+ hemi/celuloza. 3ractia de lignina consta din molecule diferite de
cele ale glucidelor. !olimerii celulozei lungi sunt folositi de catre natura pentru a construi fibrele
care confera plantei soliditate. 3ractia de lignina actioneaza ca un liant ce tine fibrele de
celuloza legate.
Mai jos sunt )ate costurie viitoare estimate ae unui ;<: pro)us prin )iverse te:noo3ii
incusiv )in "iomasa.
4
1.1 Avantajee utii!arii "iomasei,
/ Ea poate fi folosita atat pentru producerea de electricitate si caldura cat si pentru
producerea unei game largi de produse4 combustibili lichizi pentru transport, combustibili
solizi si gazosi si alte produse
/ Biomasa ca materie prima se prezinta sub diverse forme, care se gasesc din abundenta in
toate partile lumii inclusiv Europa
/ $n ultimii ani s/au dezvoltat tehnologii avansate de conversie a biomasei in combustibili
sau de ardere eficienta
/ Biomasa reprezinta in acelasi timp o sursa importanta de alimente, cherestea, hartie si
cateva chimicale valoroase.
/ Cultivarea biomasei este o activitate rurala, intensa, care poate duce la crearea de locuri de
munca in zonele rurale si poate opri migratia de la sate la orase oferind in acelasi timp
posibilitatea dezvoltarii altor industrii rurale.
(esursee )e "iomasa
!rincipala sursa de biomasa o reprezinta lemnul. -laturi de lemn e,ista o larga varietate de
resurse ca4
A.cuturie cu scopuri ener3etice,
/ copaci cu viteza mare de crestere4 plopul, salcia, eucaliptul5
/ culturile agricole4 trestia de zahar, rapita, sfecla de zahar5
/ culturi perene4 miscanthus5
/ plante erbacee cu viteza mare de crestere4 67itchgrass sau !anicum virgatum *o planta
perena ce creste in -merica de 8ord+, 9iscanthus sau iarba elefant *iarba de Uganda+.
B.re!i)uuri,
/ lemnul provenit din toaletarea copacilor si din constructii5
/ paiele si tulpinile cerealelor5
/ alte reziduuri provenite din prelucrarea unor produse alimentare *trestia de zahar, ceaiul,
cafeaua, nucile, maslinele+.
C. )eseuri si su"=pro)use,
/ deseurile de la prelucrarea lemnului4 talas, rumegus5
/ deseurile de hartie5
/ fractia organica din deseurile municipale5
/ uleiurile vegetale uzate si grasimile animale.
%
/ metanul capturat de la gropile de gunoi, de la statiile de tratare a apelor uzate si din balegar.
E,ista un potential mare de biomasa ce poate fi si mai mult marit printr/o utilizare mai buna a
resurselor e,istente si prin cresterea productivitatii culturilor
&
1.% IMPACTUL BIOMASEI IN LUME
:
1.' POTENTIALUL (OMANIA IN CEEA CE P(I.ESTE (ESU(SELE DE BIOMASA
;
CONCLU5II,
- fost descris potentialul e,istent de folosire a biomasei ca sursa de energie in UE.
E,ista diferite tipuri de biomasa ce poate fi convertita printr/o diversitate de procese in produse
utile. 9ulte dintre aceste procese sunt de.a bine dezvoltate, iar altele sunt in dezvoltare.
E,ista o dorinta a UE si a statelor membre de a permite largirea productiei si utilizarea
energiei produse din biomasa in viitor. $n 1<<:, UE a stabilit obiectivul de a produce 12 din
necesarul de energie pe baza resurselor regenerabile, mai ales pe seama biomasei. $ntre timp au
fost facuti pasi pentru a spri.ini realizarea acestui obiectiv. - fost desfasurata o cercetare de succes
pentru dezvoltarea si imbunatatirea proceselor, reducerea costurilor si spri.inirea dezvoltarii
standardelor. -u fost luate un numar mare de masuri legislative. Cu toate acestea, analizele
recente au aratat ca dezvoltarea este inca lenta pentru realizarea obiectivului de 12 pana in 2'1'.
2biectivul UE de a produce 12 din necesarul de energie din energia regenerabila a fost introdus
prima data de Comisia Europeana in Cartea -lba =Energ> for the future4 rene7able sources of
energ>?, C29*<:+%<<, publicata in 1<<:. $n comunicatul Comisiei Europene catre Consiliul si
!arlamentul European =The share of @ene7able Energ> in the EU?, publicat in mai 2''" sunt
analizate realizarile din sectoarele individuale. 6e recunoaste ca utilizarea efectiva a bioenergiei in
viitor va depinde de interactiunile potrivite dintre toate politicile asociate, cum ar fi cele pentru
energie, agricultura, deseuri, dezvoltare rurala, mediu, ta,e fiscale si piata. -ctiunile viitoare de
incura.are a utilizarii tot mai largi a bioenergiei vor cuprinde toate aceste domenii.
Biomasa va constitui principala sursa de energie regenerabila a UE. Comisia Europeana a stabilit
in 2''% !lanul de -ctiune pentru Biomasa, pentru a asigura promovarea bioenergiei prin actiuni la
nivel european, national si regional. !lanul va co/ordona si optimiza mecanismele financiare ale
Comunitatii Europene, va redirectiona eforturile si va elimina obstacolele in utilizarea biomasei in
scopuri energetice.
<
CAPITOLUL II. PE(SPECTI.E DE INDEPLINI(E A COTEI DE SU(SE
(E/ENE(ABILE DE ENE(/IE 0S(E1 IN ANUL %2%2
!rezentul capitol se bazeaza pe studiul potentialului si posibilelor scenarii de dezvoltare,
privind productia de biomasa in @omania, precum si pe informatiile oferite de e,perti romani din
domeniul bioenergiei.
2.1 Consumul de energie
Consumul brut final de energie al @omaniei, in 2'2', a fost prognozat initial de catre
Comisia Europeana pe baza studiilor ce au utilizat modelul !@$9E6. $n cadrul
documentului 6EC *2'';+ ;%#" 02CU9E8T 0E AUC@U -A C29$6$E$ !@$B$80
EB-AU-@E- $9!-CTUAU$1, s/a preconizat un consum final pentru @omania, in 2'2', de "4,<
milioane tep.
6tudii mai recente iau in considerare o valoarea mai mica si anume de "',4; milioane tep.
Tabelul din documentul previzional privind E@ al @omaniei ia in considerare valoarea de "1212
mii tep pentru consumul final brut de energie, si 2;%': mii tep pentru consumul final de energie.
Comitetul 8ational de !rognoza a emis de atunci alte prognoze *24 martie 2'1'+, si anume
consumul final de enegie este redus cu 12&: mii tep in comparatie cu estimarea anterioara, avand
valoarea de 2:24' mii tep. -ceasta reducere poate fi transferata si la consumul final brut de
energie. Cea mai recenta estimare pentru consumul final brut de energie in 2'2' poate fi gasita in
propunerea de !lan 8ational de -ctiune in domeniul Energiilor @egenerabile, scenariul aditional
al eficientei energiei, si este de "'2:; mii tep. $n consecinta aceasta ultima valoare va fi folosita ca
referinta in continuare, ceea ce inseamna ca procentul de 24 este indeplinit de :2&: mii tep din
surse regenerabile de energie. 9entionam faptul ca, independent de analiza !8-E@, estimarea
proprie facuta in studiul Scenarii pentru Biomasa are o valoare foarte apropiata, si este de :2''
mii tep.
2.2. Diverse sisteme de energie regenerabila si contributia lor
!e parcursul studiilor, pe baza informatiilor disponibile in acest moment, s/a estimat
contributia ma,ima posibila a tehnologiilor 6@E pana la 2'2'. -ceste estimari se pot modifica pe
parcurs, in functie de dezvoltarea pietei. Este firesc ca societatea sa aleaga cea mai potrivita dar si
cea mai ieftina tehnologie disponibila. -tingerea cotei cu
minimum de costuri este o alegere rationala pentru o tara cu resurse financiare limitate,
dar aceasta alegere se poate dovedi neconvenabila pe termen mediu si lung, dupa anul
2'2'. Trebuie efectuat un compromis intre fortele pietei si obiectivele politice, acesta
1'
fiind de fapt rolul documentelor strategice, cum este !lanul de -ctiune pentru Biomasa.
6/au facut estimari proprii referitoare la celelalte surse regenerabile de energie in afara
biomasei, valorile fiind apropiate fata de cele prezentate in !8-E@. $n final datele din
!8-E@ au fost luate in considerare ca si referinta4
/ 6trategia 1$0@2EAECT@$C- ia in considerare o productie de hidroenergie de 2' TCh
in cadrul facilitatilor sale *inclusiv instalatii hidroelectrice mici+, in timp ce studii recente privind
instalatiile hidroelectrice mici *e,4 !1-@E 2'';+ indica 2," TCh. Baloarea normalizata pentru
energia provenita din sursa hidro este de 1<,4& TCh *1&:" mii tep+ conform cu varianta draft a
!8-E@.
/ T@-86EAECT@$C- ia in considerare integrarea unei capacitati ma,ime de cca "'''
9C energie eoliana in retea. Cel mai probabil, pana la 2'2', in urma dezvoltarii retelei *peste
nivelul planificat actual+ si a unei mai bune distribuiri a dezechilibrelor, pot fi integrati "&''/":''
9C. $n varianta draft !8-E@ se ia in considerare ;,4 TCh *:22 mii tep+
/ Energia geotermala este preconizata sa aiba o crestere moderata in termeni
absoluti, de la stadiul actual *apro,imativ "% mii tep+ pana spre :' mii tep
*6trategia 6@E a @omaniei D 1E 1%"%#2''; D estimeaza o crestere de 24 mii tep
intre 2'11 si 2'1%+
/ Energia solara este preconizata sa aiba o contributie similara pana la 2'2',
apro,imativ :% mii tep.
/ $n !8-E@ este mentionata o contributie de "%' ECh *"' mii tep+ din sursa
fotovoltaica. $n orice caz, impactul combinat al energiei geotermale si solare este
mic, in intervalul 2/" din contributia necesara 6@E.
2.3 Contributia bionergiei in 2020
Considerand informatiile din capitolele anterioare *2.1, 2.2+ rezulta ca bionergia va avea
inevitabil o contributie esentiala la 6@E. 3igura 2 ilustreaza valoarea contributiei
bioenergiei care va trebui sa fie de 4&<' mii tep *1<& !F+.
0in punct de vedere al resurselor cel putin, bioenergia poate avea o contributie
decisiva,datorita potentialului semnificativ nee,ploatat, provenit din suprafata agricola
disponibila. !e parcursul consultarilor ce au avut loc in cadrul proiectului E2E, e,pertii romani
din domeniul biomasei au convenit ca biomasa va avea o contributie mare la atingerea obiectivelor
stabilite de 0irectiva. Biomasa va avea un procent mare din totalul de surse regenerabile de
energie. 0e asemena, e,pertii au indicat ca este nevoie de un plan integrat, care sa contina masuri
pentru utilizarea eficienta a terenelor agricole *destinate biomasei+, precum si sugestii de marire a
eficientei energetice a instalatiilor de biomasa, prin intermediul programelor si instrumentelor
financiare.
11
$n concluzie, biomasa *inclusiv biocombustibilii pentru transport+ va fi principalul
contribuitor la cota de 6@E D mai mult de &% din total, si anume apro,. 4&<' mii
tep#an, pornind de la apro,. ""%' mii tep#an *14' !F#an+ in prezent. -ceste estimari
ofera o motivatie suplimentara atribuirii unui rol ma.or 9aster !lanului pentru Biomasain
cadrul politicilor de dezvoltare a 6@E.
6cenariu pentru contributia 6@E in 2'2' *mii tep+
2.4 Utilizarea bioenergiei in diferite segmente de piata in 2020
Bioenergia poate fi utilizata in multe segmente de piata *electricitate, caldura,
biocombustibili+. !entru a determina potentialul acestor segmente de piata trebuie luate
in considerare urmatoarele aspecte.
Biocombustibili
Bom pleca de la premisa ca tinta minima obligatorie de 1' pentru utilizarea
biocombustibililor in transport va fi atinsa in 2'2', inclusiv pentru scenariile cu
consumuri mai mari de combustibili pentru transport. 6e considera, in concordanta cu
valoarea estimata a consumului de energie in transport, un consum de biocombustibili
de %%' mii tep#an in 2'2'. -cest obiectiv trebuie obtinut intr/un mod eficient din punct
de vedere al costurilor.
$ncalzirea rezidentiala4
0atele statistice disponibile pentru anii 2''&/2''; privind consumul de biomasa indica un
consum final mediu de cca. 14' !F#an *""%' mii tep#an+, impartit intre 121 !F *2;<' mii tep#an+
consumati in instalatii de incalzire traditionale rurale *cu cca 1; randament+ si 1< !F *4%% mii
tep#an+ in instalatii din industrie si sectorul tertiar.
12
6obele folosind biomasa locala vor ramane un consumator important, dar contributia lor va
scadea in timp deoarece randamentul noilor sisteme rurale de incalzire va creste. $n cazul in care
guvernul va spri.ini achizitionarea boilerelor rezidentiale eficiente, pe baza de biomasa, si va
promova utilizarea unitatilor eficiente mici de incalzire rezidentiala, contributia biomasei locale va
scadea si mai mult.
Tabelul urmator ilustreaza felul in care modernizarea sistemelor rurale de incalzire e,istente
conduce, pentru sistemele modernizate, la reducerea consumului brut final de biomasa.

Evolutia posibila a utilizarii biomasei de la 14' !F *""%' mii tep#an+ in prezent,
la 112 !F *2&:% mii tep#an+ in anul 2'2'
*Directiva S!, art" #$"%, solicita din partea Statelor &embre promovarea boilerelor cu
eficienta mare pentru incalzirea rezidentiala
Co/combustia *arderea mi,ta+
Evoutia intre %212 = %2%2 Comentarii
$nlocuirea sobelor traditionale cu
lemne si deseuri cu noi sisteme
centralizate de incalzire pe baza de
biomasa
apro,. 2'
din sobe
Conduce la scaderea
consumului cu apro,. 1; !F
$nlocuirea sobelor traditionale cu
boilere rezidentiale pe biomasa
eficienteG
apro,. ;
din sobe
Conduce la scaderea
consumului cu apro,. : !F
Consumu )e "iomasa pentru inca!irea in so"ee ramase
apro9. *> P?@an
Consumu )e "iomasa pentru "oiere re!i)entiae e4icienteA care inocuiesc *B )in so"e
apro9. + P?@an
Consumu )e "iomasa pentru sistemee noi )e inca!ire centrai!ataA care inocuiesc %2B
)in so"e
apro9. > P?@an
9odernizarea unor boilere
industriale e,istente
Cresterea medie
a eficientei
boilerelor cu
apro,. 1%
Conduce la scaderea
consumului cu apro,. " !F
Consumu )e "iomasa in "oiere in)ustriae e9istente si mo)erni!ate
apro9 1> P?@an
TOTAL 11% P?@an
1"
Co/combustia pe baza de biomasa trebuie incura.ata doar pentru unitati de co/generare
pe baza de carbune. 0e asemenea, este discutabil daca ar trebui incura.ata cocombustia
pe baza de biomasa in cazul centralelor termice, mari si ineficiente. Tinand cont de faptul ca
utilizarea combinata biomasa/carbuni poate duce la uzura mai rapida a instalatiilor, trebuie luata in
considerare doar promovarea tehnologiilor noi de cocombustie.
9ai mult, co/combustia poate consuma rapid resursele de biomasa in lipsa imbunatatirilor
tehnologice clare. 8eincluderea energiei din co/combustie pe biomasa ca
eligibila pentru Certificate Berzi poate fi .ustificabila.
0eseuri municipale
Utilizarea deseurilor municipale pentru obtinerea energiei, pana in 2'2', este
considerata o masura importanta de protectie a mediului. $n plus, deseurile municipale
pot fi o importanta sursa de materii prime.
$ncalzirea centralizata *01+ si cogenerarea
@estul necesar de energie din biomasa ramane de obtinut prin intermediul tehnologiilor
moderne de utilizare a biomasei, recomandate pentru @omania4 incalzire centralizata
locala pe biomasa solida *ce utilizeaza boilere eficiente sau unitati de cogenerare+ si
cogenerare pe baza de biogaz.
2.5 Rezultate
3igura ". Contributia biomasei la cota 6@E a @omaniei in 2'2'
Auand in considerare posibila scaderea sus/mentionata a consumului biomasei de la 14' !F
la 112 !F, trebuie definite noi optiuni de crestere a consumului de la 112 !F la 1<& !F in @omania.
14
9ai multe optiuni sunt prezentate in Tabelul 2. Urmatorul capitol este dedicat atingerii acestui
obiectiv.
6cenariu privind tehnologiile de biomasa pentru obtinerea energiei, pana in 2'2', inclusiv
biocarburantii
1%
6cenariu pentru contributia biomasei la cota 6@E a @omaniei in 2'2', in functie de tehnologie,
*reprezentare grafica a Tabelului +
1&
CAPITOLUL III. CENT(ALA DE P(ODUCE(E A BIO/A5ULUI SI ENE(/IEI
ELECT(ICE DIN BIOMASA
Date 3enerae
1. Denumirea o"iectivuui )e investi6ii
Centrala de producere a biogazului si energiei electrice din biomasa
%. Ampasamentu 0ju)e6uA ocaitateaA stra)aA num7ru1
0F :'<B 9unicipiul Targu/9ures, Fudetul 9ures
'. Bene4iciaru investi6iei
6C Biomass !o7er 6@A
In4orma6ii 3enerae privin) investitia
3.1. itua!ia actual" #i informa!ii despre entitatea responsabil" cu implementarea
proiectului
6C Biomass !o7er 6@A cu sediul in Targu/9ures, .udetul 9ures, si/a Hnceput activitatea in 1<<&
in domeniul prestIrilor de servicii si comerJ cu produse agricole. !rofiturile realizate din
activitatea desfIKurata au fost reinvestite in domeniul agriculturii pentru HnfiinJarea unei
e,ploataJii agricole pe o suprafaJa de :'' ha teren agricol, arendate de la persoane fizice.
6ocietatea a continuat sa/si reinvesteascI profitul obJinut din e,ploataJia agricola, realizLndu/si in
anul 2''4 o baza proprie de cereale la o capacitate de %''' tone.
-vLnd o e,perienJa de peste ani in domeniul agriculturii, societatea a cIutat mereu sa/si
diversifice activitatea desfIKurata, datorita greutIJilor din sectorul agricol, orientLndu/se spre
domenii tangente activitIJii agricole cum ar fi cel al producerii energiei din biomasa, domeniu
susJinut atLt pe plan naJional cat si prin politica C.E.
2rientarea spre acest domeniu are o dubla motivaJie pentru societate, pe lLngI aceea de susJinere
pe plan naJional si comunitar, ar fi4
1:
$n perioade *ani+ de criza, e,ploataJia agricola e,istenta va fi susJinuta prin veniturile realizate
ritmic *lunar+ din activitatea energetica propusa prin proiect5
-ctivitatea din domeniul energetic a societIJii are susJinere in anumite perioade deficitare in
aprovizionarea cu materie prima prin producerea biomasei proprii asigurLndu/si astfel
continuitatea procesului de producJie5
!rodusul natural rezultat in urma procesului din activitatea energetica este un bun
HngrIKImLnt ecologic si poate fi valorificat de societate in activitatea propriei e,ploataJii
agricole.
Energia electrica produsa din surse re3enera"ie )e ener3ie va trebui sa reprezinte "" din
consumul intern brut de energie electrica in anul 2'1", "% in anul 2'1; si 4' in anul 2'2'.
Cotele obligatorii anuale de certificate verzi pentru perioada HncepLnd cu anul 2'21 vor fi stabilite
de Euvernul @omLniei cel tLrziu in anul 2'1%. Baloarea anuala a cotei obligatorii poate fi
modificata in perioada 2''; / 2'2', in prima decada a lunii decembrie, prin ordin al preKedintelui
-utoritIJii 8aJionale de @eglementare in domeniul Energetic.
6C Biomass !o7er 6@A este o societate privatI, care doreKte sI implementeze Ki sI promoveze
utii!area )e "iomas7 ve3eta7A materie re3enera"i7 in vederea obJinerii de bioenergie
respectiv energie electricI Ki termicI, pentru a contribui la unele obiective, cum ar fi4 Hndeplinirea
anga.amentelor privind schimbIrile climatice, asigurarea securitIJii in aprovizionarea compatibila
cu mediul si promovarea utilizIrii surselor regenerabile de energie. -lternativa viabilI din punct
de vedere al asigurIrii cu resurse energetice primare pentru @omLnia este utilizarea surselor
regenerabile de energie.
Mn aceastI direcJie sunt elaborate legi care promoveazI acest gen de investiJii4
1E 44"#2''" D 12T-@-@E privind promovarea producJiei de energie electrica din surse
regenerabile de energie5
1otIrLrea nr. <'#2''; pentru aprobarea @egulamentului privind racordarea utilizatorilor la
reJelele electrice de interes public5
Aegea nr. 14#1<<:.
-corduri internaJionale ale statului care obligI partea romLnI la realizarea investiJiei4
-cordul european care a instituit o asociere intre @omLnia, pe de o parte, si ComunitIJile
Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte, semnat la Bru,elles la 1 februarie
1<<", ratificat prin Aegea nr. 2'#1<<", privind promovarea producJiei de energie electrica
din surse regenerabile de energie5
1;
!rotocol cartei energiei privind eficienta energetica si aspecte legate de mediu D Aisabona / 1:
dec.1<<45
!rotocolul de la N>oto la ConvenJia/cadru a 8aJiunilor Unite asupra schimbIrilor climatice,
referitor la respectarea anga.amentelor de limitare cantitativI Ki reducere a emisiei de gaze
cu efect de serI faJI de nivelul anului 1<;<, Hn perioada obligatorie 2'';/ 2'12, adoptat la
11 decembrie 1<<:5
Tratatul Cartea Energiei.
3.2. Descrierea investi!iei$
!e lot se amplaseazI o centralI ecologicI de producere a biogazului, varianta agreatI fiind cea de
producere a biogazului Hn fermentatoare orizontale.
!roiectul prevede realizarea urmItoarelor obiecte/clIdiri Ki utilitIJi4
6iloz de stocare porumb Hn tranKee5
0igestoare orizontale D 2 buc5
-limentator / dozator D utila. de alimentare a fermentatoarelor5
!ost digestor vertical D 1 buc5
6tocator nImoluri5
Erupul de cogenerare *C1!+ este alcItuit din 2 containere si o fIclie de siguranJI5
Container tehnic5
Bazin de de.ecJii5
Bazin colectare a apelor pluviale5
@ezervor vidan.abil subteran cu capacitatea de 1' mc5
-cces carosabil, platforme carosabile Ki pietonale cu racord la drumurile publice din zonI5
!latforma gospodIreasca cu dimensiunea de %.' m , %,' m5
6paJii verzi.
1<
Scenariie te:nico=economice prin care o"iectivee proiectuui )e investi6ii pot 4i atinse
('n cazul 'n care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate
sau un plan detaliat de investi(ii pe termen lung)
$n continuare sunt prezentate doua scenarii tehnico/economice analizate in vederea alegerii
modalitatii adecvate din punct de vedere tehnic si economic de realizare a investitiei propuse4
Scenariu I
Centrala de producere a biogazului si energieie electrice din biomasa cu fermentare pe verticalI.
6e prevede realizarea urmItoarelor obiecte/clIdiri Ki utilitIJi4
@ezervoare de fermentare cu 2%,%' m Ki capacitatea de 2.%:' m" / 2 buc5
6istem de alimentare *dozator+5
6iloz de stocare biomasa Hn tranKee de 2&,;' m , :<,&% m, cantitatea de 12.;':,'' mc5
Bazine de stocare nImoluri, cu diametrul de 2;,;; m si inaltime de & m, cu un volum net de
".:1' m"5
Bazin de.ectii animale de 4m , 4m , "m subteran, cu capacitatea de stocare de "2,'' mc5
Erupul de cogenerare este alcItuit din 2 containere ce conJin motoare si generatoare5
Container tehnic cu dimensiunea de %,'' m , <,'' m si birou tehnic, vestiar si grupuri
sanitare. Containerul are dimensiunea de %,'' m , <,'' m si HnIlJimea de 2,;' m,
adIposteKte sala de comandI Ki control pentru instrumentele necesare inclusiv biroul sefului
de unitate, vestiarul Ki grupul sanitar necesar personalului de deservire si se va realiza
containere prefabricate din panouri de tablI tip sand7ich pe structurI metalicI amplasate pe
o placI de beton.
@ezervor vidan.abil cu capacitatea de 1' mc subteran, cu acces carosabil.
$n procesul tehnologic se utilizeazI %%,: t biomasa, 1' t apI Ki & t de.ecJii animaliere pe zi.
Scenariu II
Centrala de producere a biogazului si energieie electrice din biomasa pe cu fermentare orizontalI
prevede4
0igestoare *fermentatoare+ orizontale *2 buc+ cu dimensiunea de 24,'' m , &,%' m , &,%' m,
capacitatea de ;'%,'' mc Ki cupolI cu HnIlJimea de ",%' m5
2'
-limentator *dozator+ buncIrul de alimentare are o capacitate de ;' mc, confecJionat din otel
carbon vopsit in cLmp electrostatic5
6ilozul de stocare biomasa Hn tranKee / are formI trapezoidala cu &:,; m , %',"' m, aria
construita de ".4"%,'' mp si cantitatea de depozitare 2'.&1','' mc5
!ost digestor *fermentator+ vertical *1 buc+ cu aria construita de 4<',&' mp Ki capacitatea de
2.<4",:% mc5
6tocator nImoluri cu aria construita <';,'' mp Ki capacitatea de :.:1;,'' mc5
Bazin de.ectii animale cu dimensiunile 4,'' m , 4,'' m , ",'' m, subteran, cu capacitatea de
stocare de "2,'' mc5
Erupul de cogenerare *C1!+ alcItuit din 2 containere cu dimensiunile de ",%' m , <,12% m si
HnIlJimea de 2,;' m, conJinLnd 2 unitIJi de cogenerare.
3Iclia *1 buc+ D este un utila. tehnologic de control al cantitIJii de biogaz5
Container tehnic cu dimensiunea ",%' m , <,12% m D cuprinde partea propriu zisa de
container tehnic Ki un vestiar cu grup sanitar5
@ezervor vidan.abil cu capacitatea de 1' mc, subteran si cu acces carosabil5
Bazin de colectare a apelor pluviale Hn e,ces cu aria construita de 2;,'% mp Ki inaltimea ",''
m, cu capacitatea de stocare &<,2%% mc5
!ost de transformare5
-cces carosabil, platforme carosabile si pietonale cu racord la drumurile publice din zonI.
AIJimea drumului este de ",% m sau 4 m. 0escrierea detaliatI se regIseKte Hn memoriul de
specialitate.
!latforma gospodIreasca cu dimensiunea de %,' m , %,' m5
AucrIri e,terioare, spaJii verzi, racorduri edilitare.
3iecare obiect este racordat la reJele de incintI de alimentare cu apI Ki energie electricI,
canalizare mena.erI Ki pluvialI, Hn funcJie de nevoile tehnologice specifice.
$n procesul tehnologic se utilizeazI zilnic 4;,'" t biomasa Ki de.ecJii animaliere la pornirea
procesului.
Scenariu recoman)at este cel cu fermentare in digestoare orizontale, scenariul 2.
21
Avantajee scenariuui recoman)at
6e reduce substanJial volumul construcJiilor atLt la procesul de fermentare cLt Ki la cel de post
fermentare.
6e eliminI cantitatea masivI de apI din procesul de fermentare, care crea un volum mult mai
mare de digestat lichid, ceea ce a condus la reducerea volumului de stocare si automat a
preJului de investiJie.
6e reduce substanJial volumul de depozitare a digestatului, ca urmare a eliminIrii apei din
procesul tehnologic. -ceastI reducere cu apro,imativ 2% creeazI posibilitatea stocIrii
suprateran a digestatului, faJI de scenariul $ unde bazinul era subteran, construit din beton
armat hidroizolat, pe o suprafaJI de 2.'&",;2 mp cu o adLncime de %,'' m.
6e reduc cheltuielile de e,ploatare.
6e creeazI posibilitatea mIririi stocIrii silozului cu 2:.
6e produce o amestecare pe orizontalI cuprinzLnd Hntregul amestec, ceea ce determinI
creKterea volumului de gaz produs la aceiaKi cantitate de masI verde, echivalentul a cca. 2
t#zi *economie+. Este o fermentare mult mai comple,I, amestecul fiind mult mai omogen,
datoritI agitatoarelor care sunt pe orizontalI avLnd o mai buna amestecare.
3ermentarea pe orizontalI a eliminat parJial cantitatea de de.ecJii din flu,ul tehnologic, acestea
utilizLndu/se doar la pornirea instalaJiei Ki periodic, pentru intretinerea procesului de fermentare.
3ermentatoarele pe orizontalI, faJI de cele verticale, sunt prevIzute cu guri de evacuare a
eventualelor sedimente introduse concomitent cu masa verde, ceea ce conduce la o golire fIrI
oprirea flu,ului tehnologic.
-cest sistem de fermentare orizontalI este cea mai noua tehnologie din domeniu.
22
Descrierea constructiv7A 4unc6iona7 8i te:noo3ic7
Date generale
-mplasarea Ki funcJionalitate construcJiilor propuse sunt Hn concordanJI cu tema de proiectare Ki
nevoile locale de derulare a investiJiei. 3uncJiunea principalI a parcelei va fi cea de zonI
industrialI de producere a energiei termice si electrice.
!roiectul prevede realizarea unei centrale de producere a biogazului si energiei electrice din
biomasa de <;; O7 energie electrica.
CantitIJile de materii prime utilizate Hn procesul de producJie sunt in principal masa verde in
cantitate de 4;,'" t#zi *1:.%"' t#an+, de.ecJii animale la pornirea procesului tehnologic si periodic
pentru intretinerea fermentarii, Ki apa.
)roduse rezultate
Pro)uc6ia )e "io3a! @ Ec:ivaent 3a! metan
mC !inic mC anua mC !inic mC anua
1'.4;<,1; ".;2;.%%2,22 %.4%4,"; 1.<<'.;4;,:'
Pro)uc6ia )e ener3ie @ Ener3ia )isponi"i7
;<:=e@an ;<:=t:@an ;<:=e@an ;<:=t:@an
;.222.1"&,'' ;.2";.:;%,12 ;.222.1"&,'' &.4%:.;:2,''
Putere instaat7 D 3enerator @ Ener3ie )isponi"i7 = pe or7
;<=e ;<=t: ;<=e ;<=t:
<;;,'' <<','' <;;,'' ::&,''
Descrierea constructiva
!roiectul prevede realizarea urmItoarelor obiecte/clIdiri Ki utilitIJi4
Digestoare (fermentatoare) * + buc
Toate construcJiile destinate fermentIrii vor fi realizate din pereJi tip sand7ich din segmenJi de
tablI de oJel ino,idabil cu 1' cm de vatI minerala Ki tablI vopsitI Hn cLmp electrostatic la e,terior,
cu structurI de rezistentI din nervuri ambutisate cu fundaJii de beton armat Ki acoperit cu o manta
alcItuitI din membrane speciale !BC cu inserJii de materiale te,tile rezistente la radiaJii
ultraviolete fi,ate Hn centuri de siguranJI, pentru a se evita pierderile de biogaz produs.
0igestoarele au forma paralelipipedica cu o lIJime e,terioara de &,%' m, o HnIlJime de &,%' m si o
lungime de 24,'' m, avLnd un volum util de ;'%,'' mc, sunt confecJionate din otel carbon si
izolate termic cu un strat de material termoizolant tip vata minerala si acoperite cu tabla
2"
galvanizata pentru protecJie contra intemperiilor. $n interior se gIseKte un mala,or cu padele
format din 2 pIrJi, dispuse coa,ial, puse in miKcare de un motor electric de 22 O7 cu frecventa
variabila cuplat cu un reductor planetar, asigurLnd o turaJie medie de " rotatii#min. $n partea
inferioara este amplasat un sistem de golire a impuritIJilor *nisip,etc.+ acumulate in digestor.
$n partea superioara este montata o membrana dubla cu strat de aer intermediar, sub care se
stocheazI biogazul produs. MnIlJimea cupolei este de ",%' m.
!e pereJii digestorului sunt amplasate Jevile circuitului de apa fierbinte care HncIlzesc substratul
din digestor.
3undaJiile sunt de beton armat.
,limentator - dozator
BuncIrul de alimentare#-limentatorul/dozator are o capacitate de ;' mc, confecJionat din otel
carbon vopsit in cLmp electrostatic,
Aa dozator se prevede o fundaJie cu dimensiunea de 4,'' m , &,'' m.
!entru HncIrcarea rezervoarelor se va construi o platforma betonatI pentru dozator, care este un
utila. specializat, de unde Knecurile vor alimenta ambele digestoare orizontale.
Silozul de stocare biomasa 'n tran-ee
-re formI trapezoidala cu &:,;' m , %',"' m, aria construita de ".4"%,'' mp, capacitatea de
depozitare fiind de 2'.&1','' mc.
!entru depozitarea masei verzi, se vor realiza pereJi de beton cu HnIlJimea de &,'' m, pe trei laturi,
cu pardosealI de asfalt Ki elevaJii de beton arma la fundaJii Ki la pereJi.
Aa silozuri, colectarea mustului rezultat din stocarea masei verzi se realizeazI prin rigola
carosabila cu pompare Hn rezervorul de ape pluviale.
-ccesarea si compactarea masei verzi se va realiza de pe platforma carosabila amplasatI pe latura
vesticI.
)ost digestor vertical * # buc
-re o suprafata construita de 4<',&' mp Ki o capacitate de 2.<4",:% mc. ConstrucJia post
digestorului va fi realizatI din pereJi tip sand7ich din segmenJi de tablI de oJel ino,idabil cu 1'
cm de vatI minerala Ki tablI vopsitI Hn cLmp electrostatic la e,terior, cu structurI de rezistentI din
nervuri ambutisate cu fundaJii de beton armat Ki acoperit cu o manta alcItuitI din membrane
speciale !BC cu inserJii de materiale te,tile rezistente la radiaJii ultraviolete fi,ate Hn centuri de
siguranJI, pentru a se evita pierderile de biogaz produs.
24
3undaJiile sunt de beton armat. 2biectul va fi dotat cu 4 agitatoare submersibile capsulate, scIri de
acces Ki platforme de siguranJI.
Stocator n.moluri
-re o suprafata construita de <';,'' mp Ki o capacitate de :.:1;,'' mc. ConstrucJia va fi realizatI
din pereJi tip sand7ich din segmenJi de tablI de oJel ino,idabil cu 1' cm de vatI minerala Ki tablI
vopsitI Hn cLmp electrostatic la e,terior, cu structurI de rezistentI din nervuri ambutisate cu
fundaJii de beton armat.
3undaJiile sunt de beton armat cu o placa armatI Ki izolatI hidro/termic Ki hidro.
8Imolurile rezultate sunt foarte bune HngrIKIminte naturale Ki vor fi transportate pe terenurile
agricole pentru practicarea de culturi ecologice Hncura.ate prin subvenJii de Comunitatea
Europeana.
Bazin de/ec(ii animale
-re dimensiunile de 4 m , 4 m , " m, subteran, Ki o capacitate de stocare de 4;,'' mc.
Este o construcJie subteranI din beton armat cu pereJi, radier general Ki planKeu din beton armat.
!ereJii interiori se vor impregna cu soluJie din material hidroizolant.
-sigurI depozitarea materialului de fermentare pentru deschiderea procesului de fermentare Ki
pentru Hnnoirea substraturilor.
Ba fi realizat din beton hidroizolat Hn interior pentru evitarea pierderilor de lichid Ki acoperit cu un
capac de beton care va avea o trapa pentru alimentare. -cesta va fi dotat cu filtre de e,tracJie a
pIrJii solide, care pot constitui composturi pentru fertilizarea terenurilor ce urmeazI a fi utilizate
ca terenuri agricole pe care se pot practica culturi ecologice.
!entru accesare se va utiliza un chepeng metalic Ki scara metalicI. !laca de beton, de la partea
superioarI va avea un sorb pentru deversarea de.ecJiilor.
0ontainer generator termo-electric (01)) * + buc
E,ista 2 containere cu dimensiunile de ",%' m , <,12% m si HnIlJimea de 2,;' m.
Containerele prefabricate sunt realizate din panouri de tablI tip sand7ich pe structurI metalicI
amplasate pe o placI de beton.
-coperiKul va avea Hnvelitoare din panouri 2ndatherm cu pantI de 1, cu scurgere la .gheaburi Ki
burlane e,terioare. Mnchiderile e,terioare vor avea pe lLngI panouri 2ndatherm Ki tLmplIrie de
aluminiu.
2%
3iecare container conJine 1 unitate de cogenerare formatI dintr/un motor turbo gaz Ki un generator
de curent electric, comandate de la un tablou de comandI cu sistem de control, avLnd dotIrile
tehnice aferente.
Unitatea de cogenerare este de %": OC, foloseKte drept combustibil biogazul rezultat din procesul
de fermentare a biomasei unde se produc 1'.4;<,1; mc#zi biogaz echivalent a %.4%4,"; mc gaz
metan.
Eeneratoarele termo/electrice *C1!+ sunt utilizate pentru valorificarea biogazului. -cestea sunt
compuse dintr/un motor cu ardere internI, care este cuplat mecanic cu un generator care produce
energia electricI care va fi valorificatI in reJea, iar energia termicI va fi valorificatI cItre CET
Targu 9ures. !rin cogenerare rezultI de asemenea energie termicI care va fi utilizatI Hn parte la
HncIlzirea digestoarelor, iar energia termicI disponibilI va fi valorificatI cItre terJi.
-cestea vor fi aKezate pe o platforma cu pImLntare de ",%' m G <,%' m.
2.clia * # buc
Este un utila. tehnologic de control al cantitIJii de biogaz.
ConstrucJia utila.ului, respectiv camera de combustie HnchisI este un dispozitiv de ardere a
biogazului Ki are rolul de echipament de siguranJI. 6e amplaseazI pe unul dintre generatoarele
termo/electrice Ki este dotatI cu camera de combustie Ki tubul de ardere de ",'' m HnIlJime, pentru
arderea gazului in e,ces.
0ontainer te3nic
-re dimensiunile de ",% m , <,12% m si cuprinde partea propriu zisa de container tehnic Ki un
vestiar cu grup sanitar.
Containerul adIposteKte sala de comandI Ki control pentru instrumentele necesare inclusiv biroul
sefului de unitate, vestiarul Ki grupul sanitar necesar personalului de deservire si se va realiza din
panouri de tablI tip sand7ich pe structurI metalicI amplasate pe o placI de beton.
-coperiKul va avea Hnvelitoare din panouri 2ndatherm cu pantI de 1, cu scurgere la .gheaburi Ki
burlane e,terioare.
Mnchiderile e,terioare vor fi avea pe lLngI panouri 2ndatherm Ki tLmplIrie de aluminiu
!ardoseala prevIzutI este de gresie ceramica.
3inisa.ele interioare Ki e,terioare sunt cele obiKnuite rezultate din materialul utilizat / tabla vopsitI
Hn cLmp electrostatic. Mnchiderile se vor realiza din panouri de tablI tip sand7ich cu izolaJie de
vatI mineralI cu grosimea de < cm.
2&
6ala de comandI a centralei este dotatI cu un computer de supraveghere generalI a Hntregii staJii
care asigurI supravegherea permanentI a Hntregului proces de la faza de HncIrcare, la cele de
dozare, omogenizare Ki fermentare, cu semnalizarea avariilor la panoul de comandI a instalaJiei de
biogaz, a generatoarelor termo/electrice *C1!+ cu vizualizare Ki telefon mobil Hn 4 cascade.
$zolaJii hidrofuge4 folii de !.B.C., membrane bituminoase Ki bitum sub ziduri.
Mnvelitoare din panouri sand7ich de tablI ondulatI.
Clasa de importanJI a construcJiei este stabilitI a fi clasa $$$ clIdire de importanJI normalI, iar
categoria de importanJI conform ane,ei de calcul este =C?.
)ost de transformare
6uprafata construita este de 2",:' mp, aria utila de 1;,<' mp, aria desfasurata de 2",:' mp Ki
inaltimea de ",'' m.
$mobilul este o construcJie de zidIrie de cIrImidI plinI cu fundaJii de zidIrie Hnvelitoare tip terasa.
Mnchiderile sunt din zidIrie plinI Ki tLmplIrie de aluminiu.
-dIposteKte utila.ele necesare funcJionIrii postului trafo.
ezervor vidan/abil
-re o capacitate de 1' mc, subteran, cu acces carosabil.
Este o construcJie subteranI din beton armat cu pereJi, radier general Ki planKeu din beton armat.
!ereJii interiori se vor impregna cu soluJie din material hidroizolant.
capac de beton care va avea o trapa pentru alimentare. !entru accesare se va utiliza un chepeng
metalic Ki scara metalicI. !laca de beton, de la partea superioarI va avea un sorb pentru evacuare.
Bazin de colectare a apelor pluviale 'n exces"
-ria construita este de 2%,%' mp, inaltimea de ",'' m si capacitatea de stocare de &<,2%% mc.
capac de beton care va avea o trapa pentru evacuare. -pa colectatI va fi utilizatI pentru
HntreJinerea spaJiilor verzi din incintI.
,cces carosabil, platforme carosabile -i pietonale
Cu racord la drumurile publice din zonI. AIJimea drumului ",%' m.
)latforma gospod.reasca
2:
-re dimensiunile de %,' m , %,' m. Este realizatI dintr/o placI de beton dotatI cu un robinet de
apI Ki racordatI la canalizarea mena.erI, pentru igienizarea facilI a spaJiului.
!erimetral va avea pereJi de zidIrie de 1,%' m HnIlJime din blocuri de beton prefabricate, pe "
laturi. -ici se vor depozita euro pubelele Ki se va colecta gunoiul mena.er.
Spa(ii verzi
Ponele verzi sunt amplasate Hn spaJiile rImase libere dintre obiectele tehnologice, Hn lungul cIilor
de acces Ki circulaJie rutierI, Hn lungul Hmpre.muirii ca plantaJii de aliniament Ki protecJie, acestea
ocupLnd o suprafaJI de 2.'&4 mp.
acorduri edilitare
3iecare obiect este racordat la reJele de incintI de alimentare cu apI Ki energie electricI, canalizare
mena.erI Ki pluvialI, Hn funcJie de nevoile tehnologice specifice. 6e va realiza o reJea de incendiu
dotatI cu hidranJi de incendiu Ki iluminat e,terior al incintei.
Evacuarea apelor meteorice, se va realiza prin burlane Ki .gheaburi.
Descrierea te:noo3ic7 8i 4u9 te:noo3ic
4nitierea procesului de punere in functiune a centralei
!rocesul de pornire al centralei va fi in sarcina si pe cheltuiala furnizorului tehnologiei, fiind
monitorizat permanent, pana la aducerea instalatiei la parametrii proiectati de functionare.
!unerea in functiune a centralei se va face prin parcurgerea urmatoarelor etape4
6e alimenteaza cele doua digestoare orizontale cu de.ectii, pompandu/se de.ectiile lichide
din bazinul destinat pana la nivelul de <' fata de plin *1.44< mc Q 2 digestoare , ;'% mc
, <'+5
6e alimenteaza digestorul vertical *fermentatorul secundar+ cu de.ectii lichide pana la %'
/ &' din capacitatea ma,ima astfel incat sa acopere conductele de incalzire *1."'' mc+5
!rocesul de umplere poate dura " zile5
6e pornesc mi,erele *agitatoarele+ si apa calda pentru incalzirea de.ectiilor din cele trei
fermentatoare, temperatura fiind adusa la ":/4'
o
C si se asteapta cateva zile pana cand
biogazul produs are un continut mai mare de %' metan5
6e incepe alimentarea cu siloz cu circa 1' din cantitatea normala de siloz zilnic, adica
4,; to#zi timp de o saptamana5
2;
6aptamanal se creste cantitatea de siloz alimentata cu 1' zilnic, adica a doua saptamana
<,& to#zi, pana se a.unge la 4; to#zi in saptamana a 1'/a, adica nivelul normal de
alimentare pe parcursul a celor "&% zile dintr/un an5
Cantitatea ma,ima de gaz poate fi obtinuta de.a din a ;/a saptamana, in functie de
calitatea de.ectiilor si a silozului.
Balanta de energie a centralei proiectate
!rincipalele coordonate ale balantei de energie a centralei proiectate sunt prezentate in tabelul
urmator4
Nr.
Eement
0mo)aitate )e cacu1
.aoare UM
1 8umar de zile functionare pe an "&% zile
2 8umar de ore functionare pe zi D uzina biogaz 24,'' ore#zi
"
8umar de ore functionare anual D uzina biogaz
(+5,66 ore7zi x $%8 zile7an)
;.:&','' ore#an
4
8umar de ore de functionare anual D grupuri cogenerare
(+5,66 ore7zi x $5%,98 zile7an)
;."22,'' ore#an
% Cantitate materie prima necesara zilnic 4;,'2:4 to#zi
&
Cantitate materie prima necesara annual
(5:,6+95 to7zi x $%8 zile7an)
1:.%"','
'
to#an
: !ondere substanta uscata D materie prima "%,''
; Cantitate substrat utilizata anual
1:.%"','
'
to#an
< Cantitate biogaz unitara generata zilnic 21;,4' mc#to
1'
Cantitate biogaz totala generata zilnic
(+#:,56 mc7to x 5:,6+95 to7zi)
1'.4;<,1
;
mc#zi
11
Cantitate biogaz generata pe ora
(#6"5:;,#: mc7zi 7 +5 ore7zi)
4":,'% mc#h
12 !utere calorica biogaz 4,:'&% Ocal#mc
1"
Energie primara
(5,96%8 <cal7mc x 5$9,68 mc73 x #,#%$ 7 #"666)
2,"<2 9C
14 @andament electric grup cogenerare 41,"'
1$
Ener3ie eectrica van!are terti
%2&3'2 ()* + 41&30,-
-**A22 ;<
e
1& Consum propriu energie electrica 1&%,&: OC
e
1: @andament termic grup cogenerare 41,";
1;
Energie termica generata
(+,$;+ &=3 x 5#,56>)
<<','' OC
t
2<
Nr.
Eement
0mo)aitate )e cacu1
.aoare UM
1<
Energie termica utilizata incalzire apa racire motor
- temperatura 96-;6o0
4<&,'' OC
t
2'
Consum propriu energie termica
(+#,%#> x ;;6 <=t)
214,'' OC
t
21 Energie termica de la esapament D concept de incalzire 4<4,'' OC
t
22
Energie termica de la apa incalzita D concept de incalzire
(5;% <=t - +#5 <=t)
2;2,'' OC
t
%'
Ener3ie termica utia D -$
o
C 0)isponi"ia pentru van!are1
%4'4 .)t / 202 .)t-
&&>A22 ;<
t
%+ Eertii!ant re!utat anua
1%.++1A2
2
t@an
$n continuare este prezentata balanta de energie a centralei de biogaz din materia prima siloz
porumb4
"'
Balanta de energie a centralei de biogaz din materia prima siloz porumb
Bio3a!
Cantitatea 4":,'% m#h
C14 %2
Energie bruta 2"<2 O7
Su"strat
6iloz de porumb 1:.%"' to#an
Di3estoare
6ubstrat 1:.%"' to#an
@ecircula %.''' to#an
Stocator 4ertii!ant
Cantitatea 12.441 to#an
6u ;.42
6u 1.'4; to#an
A 11."<" to#an
Conectare a retea
Energie electrica disponibila
;.222.1"&,'' O7#an
Energie termica disponibila
&.4%:.;:2,'' O7#an
Unitate )e co3enerare
Timp de lucru ;"22 h#an
Biogaz 4":,'% m#h
(ecircua
0e la postfermentare stocator
Cantitatea anuala %.''' to#an
6u ;,42
Desu4urare "ioo3ica
-er in.ectat & din vol.biogaz de desulfurat
Cantitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2:,& m#h
6ubstanta uscata "% 6u 2<,1'
Total energie414.&;'.'';,'' O7#an
6u substanta uscata
A cantitate lichida
E. el. energie electrica
E.th. energie termica
"1
2luxul te3nologic
Bio3a!u se formeazI prin procese anaerobe Hntr/un bazin de fermentare numit Hn continuare fermentator sau digestor. Mn fermentatoare#digestoare este un amestec
format din materia primI care intrI Hn proces, Hn cazul de faJI siloz de porumb *4;,'2:4 t#zi+. Aa Hnceputul procesului se alimenteazI cu de.ecJii Ki apI, compoziJie
denumitI Hn continuare substrat.
!e tona de biomasI se genereazI 21;,4' mc biogaz zilnic, care prin cogenerare realizeazI o cantitate de energie electrica de apro,imativ 2,2& NCh#mc,
concomitent cu 2,2& NCh#mc energie termicI.
-limentarea cu substraturi are loc dupI o reJetI de fura.are depusI Hn memoria calculatorului care deserveKte staJia.
!rocesul de 3enerare a "io3a!uui Hncepe cu HncIrcarea substratului bine mIrunJit in buncIrul de alimentare *alimentator/dozator+ cu o capacitate de ;' mc,
confecJionat din otel carbon vopsit in cLmp electrostatic, de unde, printr/un sistem de transport D conveior cu Knec *confecJionat din otel ino, pentru o durabilitate
crescuta+, este introdus in fermentatoarele#digestoarele orizontale dupI o cLntIrire prealabila. -cest proces are loc in mod automat de mai multe ori pe zi,
compensLnd cantitatea de substrat digestatI si pompata in post digestorul vertical.
0igestoarele orizontale au un mala,or cu padele format din 2 pIrJi, dispuse coa,ial, puse in miKcare de un motor electric de 22 O7 cu frecventa variabila cuplat cu
un reductor planetar.
0in digestoare se pompeazI digestatul intr/un cutter unde se mIrunJeKte pentru a stimula procesul de fermentare anaeroba, iar de aici substratul este pompat in post
digestorul vertical. $n partea superioara a post digestorului vertical, sunt montate 4 agitatoare care au rolul de a omogeniza digestatul. 0igestatul rezultat este
pompat in bazinul de stocare final *stocatorul de namoluri+, care are o capacitate neta de depozitare :.%'' mc.
Eeneratoarele termo/electrice *C1!+ sunt utilizate pentru valorificarea biogazului. -cestea sunt compuse dintr/un motor cu ardere internI, care este cuplat
mecanic cu un generator care produce energia electricI, care va fi consumatI Hn societate parJial, in timp ce surplusul se introduce in reJea.
!rin cogenerare rezultI de asemenea energie termicI care va fi utilizatI Hn parte la HncIlzirea digestoarelor, iar energia termicI disponibilI va fi livratI la CET
Targu 9ures.
6ilozul de porumb utilizat, este depozitat intr/un siloz de stocare biomasa in transee special construite, de unde se consumI Hn tot timpul anului.
"2
0e.ecJiile de bovine sunt necesare la pornirea procesului de fermentare sau periodic la reHnoirea procesului. -ceste de.ecJii au rolul de a reinnoi bacteriile din
proces. 3lu,ul instalaJiei este continuu tot timpul anului.
0upI faza de fermentare#digestare nImolul rezultat este depozitat Hn stocatorul de namoluri, iar de aici este transportat cu vidan.e pe terenurile agricole pentru
fertilizare.
Eazul rezultat este denumit biogaz datoritI faptului cI rezultI dintr/un proces biologic. -cesta este purificat prin desulfurare biologicI, uscat, monitorizat, urmLnd
a se diri.a spre cele doua generatoare termo/electrice din incinta unitatii.
Fn urma co3ener7riiA se o"6in -** ;<e 8i --2 ;<t pe or7.
!entru asigurarea sigurantei in procesul de e,ploatare, centrala va fi echipata cu o faclie de siguranJI. -ceasta este un sistem de protecJie care supravegheazI
depozitele de biogaz cu sarcina de a arde gazul Hn supraplus pentru ca acesta sa nu a.ungI Hn atmosferI unde metanul conJinut este dIunItor.
Uzina va produce biogaz timp de 24 ore#zi pe tot parcursul anului *;.:&' ore#an+, in timp ce grupurile de cogenerare vor functiona numai ;."22 ore#an.
0aracteristici te3nice ale substratului si ale namolurilor rezultate
!rincipalele caracteristici tehnice ale substratului utilizat si ale namolurilor rezultate sunt prezentate in tabelele urmatoare4
Eermentare
Eement .aoare UM
Cantitate substrat 1:.%"' tone#an
Continut substanta uscata in masa proaspata "%
Continut materie organica in substanta
uscata
<&
!erioada medie retentie in fermentator &1 zile
Bolum de fermentare necesar 4.11' mc
$ncarcare volumica ",;< Ng 6U2#mc#zi
Parametrii instaatiei
Eement .aoare UM
Biogaz ".;2;.%%2,22 mc#an
Continut gaz metan 1.<<'.;4:,1% mc#an
""
Energie totala bruta 1<.<';.";1,&& OCh#an
Timp de functionare ;."22,'' ore#an
!utere instalata <;;,'' OCe
Di3estat @ Stocator namouri 4ina
Eement .aoare UM
0igestat 12.441 tone#an
Cantitate de gaz din cantitate totala de
substrat
2<
Timp ocupat in stocatorul final & luni
Bolum ocupat in stocatorul de namoluri &.<12 mc
Date principae )i3estat
Eement UM Intrare *input+ Di3estat
Continut substanta uscata "%,'' ;,42
0in care, substanta organica <&,'' :&,%&
Eradul de descompunere a substantei
organice
/ ;&,"<
In3rasamant *fertilizator+
Eement UM Intrare *input+ Di3estat
-zot ',4& ',&%
-zotat de amoniu / ',42
3osfat !22% ',1< ',2:
!otasiu N22 ',:; 1,'<
2,id de calciu Ca2 ',21 ',"'
2,id de magneziu 9g2 ',': ','<
Stu)ii )e teren
!valuarea poten(ialului resursei regenerabile
"4
Combustibilul folosit pentru functionare centralei este de ori3ine ve3etaa 0sio! )e porum"1. Termenul de biomasI, traducere din englezI a termenului biomass,
este abrevierea pentru masa biologicI Ki prin aceasta se indicI, de obicei, orice substanJI organicI, vie sau moartI, derivatI direct sau indirect din fotosinteza
clorofilei.
0in punct de vedere energetic, prin acest termen se indicI combustibilul de provenienJI organicI, folosit pentru producerea energiei, direct sau transformatI Hn alte
forme de combustibil, datoritI proceselor termo/chimice Ki bio/chimice. !rin urmare, putem sI distingem Hn ceea ce priveKte forma4
BiomasI folosibilI Hn formI solidI4 cherestea, aKchii, peleJi5
BiomasI folosibilI Hn formI gazoasI4 biogaz5
BiomasI folosibilI Hn formI lichidI4 biodiesel, bioetanol.
(asuri impuse la functionarea obiectivului
#" )rotectia calitatii apelor si solului
Bor fi construite platforme betonate impermeabilizate *silozuri+ pentru stocarea materiilor prime *biomasa+ care vor fi prevazute cu pereti de spri.in. Efluentii
lichizi si apele pluviale scurse de pe silozuri, precum si cele din zona rezervorului subteran pentru stocarea de.ectiilor, vor fi preluate de canale colectoare
betonate si vor fi colectate intr/un bazin impermeabilizat, cu o capacitate corespunzatoare pentru prevenirea deversarilor, urmand a fi folosite la udarea
spatiilor verzi.
-pele pluviale de pe platformele carosabile vor fi preluate de rigole, preepurate intr/un separator de produse petroliere, inainte de evacuarea in santurile
adiacente.
@etelele de apa pluviala de pe amplasament vor fi construite distinct fata de reteaua de canalizare mena.era.
!latformele betonate, canalele si bazinele *pentru stocarea de.ectiilor, pentru colectarea apelor uzate fecaloid/mena.ere, pentru colectarea apelor pluviale si
pentru colectarea fertilizantului+ vor fi dimensionate corespunzator pentru evitarea deversarilor necontrolate si vor fi impermeabilizate.
"%
3undatiile fermentatoarelor#digestoarelor si postfermentatorului#postdigestorului vor fi construite corespunzator, pentru evitarea fisurilor care pot conduce la
scurgerea materiilor prime sau fertilizantului. @adierele din beton vor fi hidroizolate.
Cone,iunile dintre sectoarele din care vor fi construite fermentatoarele#digestoarele si postfermentatorul#postdigestorul vor fi etansate corespunzator, pentru
evitarea oricaror scurgeri, urmand a fi verificate periodic pe parcursul functionarii.
-limentarea cu apa potabila si apa de racire se va face din reteaua de alimentare cu apa a 9unicipiului Targu 9ures.
-pele uzate mena.ere, vor fi preluate de canalizarea mena.era din incinta si vor fi colectate in bazin vidan.abil. Aa realizarea retelei de canalizare in zona,
titularul are obligatia bransarii la aceasta si dezafectarea bazinelor vidan.abile, in conformitate cu prevederile art. &, paragraful *1+ si *2+ din -ne,a la 1E
1;;#2''2 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediu acvatic a apelor uzate, cu completarile si modificarile ulterioare.
Transportul de.ectiilor lichide de la ferme la instalatie si a fertilizantului rezultat se va face numai cu autovehicule specializate *autovidan.e+, performante,
echipate corespunzator pentru evitarea scurgerii acestora pe drumurile publice.
Bor fi respectate distantele legale de protectie fata de canalele, de drumul .udetean si calea ferata din apropierea amplasamentului.
+" )rotectia calitatii aerului
Emisiile de gaze cu efect de sera vor fi reduse prin stocarea pe termen scurt a mareriilor prime *biomasa, de.ectii+ si asigurarea fermentarii acestora numai in
fermentatoare#digestoare.
1idrogenul sulfurat, generat in timpul proceselor de fermentare, va fi o,idat la sulf elementar prin procedeu biologic, pentru reducerea o,izilor de sulf din
gazele de ardere. $nstalatia va fi prevazuta cu un analizor de gaz, care va urmari inclusiv concentratia de hidrogen sulfurat din biogaz, in vederea optimizarii
procesului de desulfurare.
Evacuarea gazelor de ardere de la cogenerator *format din motoare pe biogaz si generatoare electrice+ si cele rezultate de la arderea e,cesului de biogaz *faclia
de siguranta+ se va face prin cosuri a caror inaltime va fi calculata respectand prevederile 29 nr. 4&2#1<<" al 9-!!9 pentru aprobarea conditiilor tehnice
privind protectia atmosferei, astfel incat sa asigure o dispersie corespunzatoare a acestora.
"&
6upravegherea continua a proceselor de fermentare#postfermentare#cogenerare pentru prevenirea suprapresiunii in rezervoare care sa conduca la evacuari
masive de gaze cu efect de sera *prin supapele de suprapresiune+ sau arderea acestora in faclie.
Bor fi verificate periodic toate traseele de biogaz, pentru evitarea colmatarilor, fisurarii conductelor sau blocarii ventilelor#supapelor.
$" )rotectia biodiversitatii
6e vor asigura plantarea si intretinerea de arbori, aliniamente cu rol de protectie si amena.area de spatii verzi pe o suprafata de minim 2' din suprafata de
teren alocata uzinei de biogaz, in conformitate cu 1E %2%#1<<& pentru aprobarea @egulamentului general de urbanism.
5" ?ospodarirea deseurilor
3ertilizantul rezultat dupa fermentarea materiilor prime va fi stocat intr/un rezervor amplasat suprateran, impermeabilizat, partea lichida va fi refolosita la
initierea procesului. 8amolul rezultat va fi folosit la fertilizarea terenurilor agricole.
0e.ectiile lichide vor fi stocate in bazin hidroizolat, accesul facandu/se pe drumuri betonate.
0eseurile mena.ere vor fi colectate selectiv in pubele#containere amplasate pe platforma betonata *platforma gospodareasca+ si vor fi preluate de un operator de
salubritate autorizat.
":
Anai!a cost="ene4iciu,
'.' . I)enti4icarea investi6iei 8i )e4inirea o"iectiveor
I)enti4icarea proiectuui
!roiectul propus spre realizare de catre 6C Biomass !o7er 6@A consta in construirea unei
centrale de cogenerare energie electrica si termica din biomasa, care reprezinta o sursa de
energie regenerabila, fiind o investitie cu impact minim asupra mediului incon.urator. -ceasta
centrala va livra in Sistemul !nergetic @ational o cantitate de 6,;:: &= energie electrica si va
produce o cantitate de 6,;;6 &= energie termica, din care destinata vanzarii o cantitate de
6,99% &=
t
.
$n prezent, societatea nu desfasoara activitatea de producerea a energiei electrice si#sau termice,
proiectul propus urmand a contribui la diversificarea activitatilor desfasurate de catre societate.
Unitatea de analiza in acest caz o reprezinta proiectul propus spre realizare, urmand a fi utilizata
meto)a incremenentaa, pentru a asigura identificarea impactului proiectului propus, fara a tine
cont de activitatea curenta a societatii.
$mplementarea proiectului propus spre realizare de catre societate presupune realizarea
urmatoarelor componente ale proiectului4
ealizarea lucrarilor de constructii si ac3izitionarea ec3ipamentelor necesare pentru
asigurarea accesului la utilitati5
,c3izitionarea de servicii de consultanta pentru realizarea documentatiei de proiect si
pentru implementarea proiectului5
,c3izitionarea de servicii de proiectare si asistenta te3nica 5
,c3itarea taxelor legale pentru obtinerea acordurilor, avizelor si autorizatiilor necesare 5
ealizarea lucrarilor de amena/are a terenului si a lucrarilor de constructii necesare4
o Aucrari de amena.are a terenului5
o 2rganizarea de santier5
o Aucrari de constructie aferente instalatiei tehnologice5
o Construirea drumurilor si platformelor necesare5
o Aucrari de amena.area a terenului pentru protectia mediului5
";
,c3izitionarea instalatiei te3nologice complexe care va produce energie electrica si
termica utilizand biomasa D aceasta instalatie va fi compusa din urmatoarele elemente
principale4
o 3ermentatoare orizontale D 2 buc5
o 3ermentator vertical D 1 buc5
o 6tocator namoluri D 1 buc5
o Container tehnic D 1 buc5
o Containere cogenerare D 2 buc.
,c3izitionarea ec3ipamentelor si utila/elor cu si fara monta/ necesare pentru asigurarea
desfasurarii flu,ului productiv complet4
o Cisterna agricola D 1 buc5
o 9i,er D 1 buc5
o Tractoare cu remorca D 4 buc5
o $ncarcator functional cu brat telescopic D 1 buc.
!rin realizarea infrastructurii propuse, se va realiza producerea de energie electrica si termica
utilizand resurse energetice regenerabile, in acest caz, biomasa vegetala *siloz de porumb+.
Bene4iciarii )irecti ai proiectului sunt4
S0 Biomass )oAer SB D in urma realizarii proiectului societatea va beneficia de o
infrastructura moderna pentru producerea energiei electrice si termice, ceea ce ii va
permite sa desfasoare aceasta activitate in conditii optime, cu implicatii ma.ore asupra
eficientei economico/financiare a activitatii desfasurate de catre societate5
!ntitatile economice care desfasoarea activitati agricole in zona in care se va implementa
proiectul D aceste entitati economice vor avea la dispozitie o sursa de fertilizanti la costuri
e,trem de avanta.oase, ceea ce va conduce la reducerea cheltuielor de productie ale
acestora5
2urnizorii de energie electrica D in momentul de fata acestia sunt obligati, conform
sistemului de cote obligatorii in vigoare, sa achizitioneze cote obligatorii de energie
electrica produsa din resurse regenerabile in vederea vanzarii catre consumatorii deserviti.
-coperirea cotei obligatorii se face prin achizitionarea unui numar de certificate verzi egal
cu cota de energie electrica din surse regenerabile de energie impusa. !rin crearea unei noi
"<
infrastructuri de producere a energiei electrice utilizand resurse regenerabile, va creste
numarul de certificate verzi disponibile pe plan national5
2orta de munca neanga/ata din regiune D in urma realizarii proiectului propus, se vor crea
noi locuri de munca, atat in faza de implementare a proiectului, cat si ulterior, in faza de
productie#functionare a infrastructurii realizate.
!e langa beneficiarii identificati anterior, de pe urma implementarii proiectului propus si,
ulterior, a functionarii infrastructurii realizate vor mai beneficia si urmatoarele categorii de
"ene4iciari in)irecti4
)opulatia din regiune si din tara D prin crearea unei infrastructuri moderne de producere a
energiei electrice si termice care va functiona prin utilizarea unei resurse energetice
regenerabile, se asigura prote.area mediului prin reducerea emisiilor poluante aferente
utilizarii combustibililor fosili, populatia fiind beneficiarului final al acestei reduceri a
poluarii a aerului5
!ntitatile economice care vizeaza demararea unei investitii in domeniul producerii
energiei din resurse regenerabile D prin implementarea proiectului propus, societatea va
oferi un e,emplu de buna practica in domeniul investitional.
De4inirea o"iectiveor si in)icatorior
-nalizand proiectul propus spre realizare, sunt identificate obiectivele proiectului si prezentate in
continuare.
O"iectivu 3enera al investitiei propuse spre realizare de catre 6C Biomass !o7er 6@A prin
prezentul proiect consta in producerea de energie electrica si termica prin utilizarea de resurse
regenerabile.
$n vederea indeplinirii obiectivului general propus de catre societate, au fost definite o serie de
o"iective speci4ice, prezentate in continuare4
producerea si livrarea in Sistemul !nergetic @ational o cantitate de 6,;:: &= energie
electrica5
valorificarea energiei termice produse , prin vanzarea catre CET Targu 9ures, ceea ce va
conduce la obtinerea de venituri suplimentare de catre solicitant5
valorificarea namolului rezultat din activitatea de productie , prin vanzarea catre terti,
contribuindu/se astfel la dezvoltarea mediului de afaceri din regiune prin oferirea de
fertilizanti la preturi convenabile, ceea ce va conduce la cresterea eficientei activitatilor
4'
agricole desfasurate de catre entitatile economice *cresterea competitivitatii si corelarea
cu alte activitati desfasurate in regiune)5
crearea de 9 noi locuri de munca , pentru forta de munca disponibila din regiune,
contribuindu/se astfel la reducerea soma.ului.
!roiectul propus spre realizare, raspunde direct cerintelor formulate prin obiectivele !rogramului
2perational 6ectorial Cresterea Competitivitatii Economice 2'':/2'1", ale -,ei !rioritare 4 D
RCresterea eficientei energetice si a sigurantei furnizarii, in conte,tul combaterii schimbarilor
climatice?, ale 0omeniului 9a.or de $nterventie 2 D RBalorificarea resurselor regenerabile de
energie pentru producerea energiei verzi? si ale 2peratiunii R6pri.inirea investitiilor in
modernizarea si realizarea de noi capacitati de producere a energiei electrice si termice, prin
valorificarea resurselor energetice regenerabile4 a biomasei, a resurselor hidroenergetice *in
unitati cu putere instalata mai mica sau egala cu 1'9C+, solare, eoliene, a biocombustibilului, a
resurselor geotermale si a altor resurse regenerabile de energie?.
-stfel, prin realizarea proiectului si valorificarea energiei termice prin vanzarea catre terti, se
contribuie direct cresterea competitivitatii si corelarea cu alte activitati desfasurate in regiune.
!rin achizitionarea fertilizantului la preturi convenabile, entitatile economice din regiune isi vor
putea creste eficienta activitatii agricole desfasurate prin reducerea costurilor, ceea ce se va
reflecta direct in capacitatea de a concura pe pietele pe care isi desfac productia. !roiectul propus
spre realizare raspunde direct obiectivului general al !26 CCE 2'':/2'1" de crestere a
productivitatii companiilor romanesti, in conformitate cu principiile dezvoltarii durabile si
reducerea decala.elor fata de productivitatea la nivelul UE astfel incat @omania sa atinga, pana in
anul 2'1%, un nivel de apro,imativ %% din valoarea medie a productivitatii din UE.
!roiectul propus de catre solicitant raspunde obiectivului -,ei !rioritare 4 RCresterea eficientei
energetice si a securitatii furnizarii, in conte,tul combaterii schimbarilor climatice?, asigurandu/
se realizarea unei infrastructuri moderne de producere a energiei electrice si termice, ceea ce va
conduce la cresterea eficientei energetice. @esursele energetice utilizate pentru producerea
energiei electrice si termice sunt resurse regenerabile, ceea ce va conduce la reducerea utilizarii
combustibililor fosili. $n cazul investitiei propuse spre realizare, biocombustibilul folosit pentru
instalaJia de producere a energiei va fi de origine vegetala.
!rin realizarea obiectivului general si a obiectivelor specifice identificate ale proiectului, acesta
va raspunde urmatoarelor obiective definite in Ehidul 6olicitantului pentru 09$ 2 RBalorificarea
resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi? si ale 2peratiunii
R6pri.inirea investitiilor in modernizarea si realizarea de noi capacitati de producere a energiei
electrice si termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile4 a biomasei, a resurselor
41
hidroenergetice *in unitati cu putere instalata mai mica sau egala cu 1'9C+, solare, eoliene, a
biocombustibilului, a resurselor geotermale si a altor resurse regenerabile de energie?4
reducerea dependentei de importurile de resurse de energie primara si imbunatatirea
sigurantei in aprovizionare D pentru producerea energiei electrice si termice prin utilizarea
infrastructurii propuse spre realizare prin proiect se va utiliza ca materie prima biomasa de
origine vegetala *siloz de porumb+, ceea ce va conduce la reducerea consumului de
combustibili fosili pentru producerea energiei electrice si#sau termice, ceea ce va conduce
la reducerea nivelului importurilor de resurse de energie primara, biomasa utilizata
provenind de la entitati economice romanesti5
protectia mediului prin reducerea emisiilor poluante si combaterea sc3imbarilor climatice
D prin neutilizarea combustibililor fosili in productia de energie electrica si termica, se
asigura reducerea emisiilor poluante asociate arderii combustibililor fosili, ceea ce va
conduce la combaterea schimbarilor climatice5
diversificarea surselor de producere a energiei, te3nologiilor si infrastructurii pentru
productia de energie electrica7termica D prin proiect se propune utilizarea unei surse
alternative si regenerabile de producere a energiei, valorificarea acesteia prin utilizarea
unei tehnologii inovative de producere a energiei electrice si termice, raspunzandu/se astfel
cerintei implicite in acest obiectiv5
crearea de noi locuri de munca in diferite zone ale tarii prin realizarea7modernizarea
capacitatilor de producere a energiei din surse neconventionale D proiectul raspunde
acestui obiectiv prin crearea unui numar de : locuri noi de munca in vederea operarii
infrastructurii de producere a energiei electrice si termice, in plus creand si premisele
crearii de noi locuri de munca in cadrul entitatilor economice cu care societatea va intretine
relatii comerciale *furnizori de materie prima, clienti pentru vanzarea fertilizantului,
e,ecutanti lucrari de constructii pentru implementarea proiectului, furnizori de instalatii si
echipamente pentru implementarea proiectului, etc+5
implicarea mai activa a mediului de afaceri (companiilor private din tara si din
strainatate), precum si a autoritatilor publice locale, in procesul de valorificare a
resurselor regenerabile de energie D prin implementarea proiectului si, ulterior, prin
operarea infrastructurii realizate prin proiectul propus, va creste gradul de implicare directa
sau indirecta in procesul de valorificare a resurselor regenerabile de energie5 furnizorii de
materie prima si consumatorii fertilizantului valorificat de catre solicitant prin vanzare,
sunt entitati economice private din tara, iar nivelul de implicare al acestora va creste prin
aportul lor substantial la functionarea infrastructurii realizate prin proiect.
42
In)icatorii )e impementare care reflecta modul de indeplinire a obiectivelor specifice, stabiliti
pornind de la obiectivele identificate anterior4
capacitatea de productie a energiei electrice D pentru infrastructura propusa spre realizare
prin proiect se estimeaza o capacitate de productie de ',<;; 9C
e
5
capacitatea de productie a energiei termice D se estimeaza o capacitate de productie de
',<<' 9C
t
, din care pentru vanzare va fi disponibila o cantitate de ',::& 9C
t
5
numarul de locuri de munca create D se estimeaza crearea unui numar de : locuri noi de
munca.
Perioa)a )e re4erinta
!entru investitiile care vizeaza producerea de energie electrica si termica prin utilizarea biomasei
in centrale de cogenerare se recomanda utilizarea unei perioade de referinta de +6 de ani.
$n tabelul urmator sunt prezentati indicatorii obtinuti4
Artico
Cost )e pro)ucere a
ener3iei corespun!ator
perioa)ei )e anai!a
Comentarii
Cost total producere
energie electrica
cogenerare biomasa
*EEC
1
+
"&',1: lei#9Che
$ndicatorul include costul investitional,
precum si costurile de operare si
mentenanta ale infrastructurii.
Cost productie energie
electrica *EEC
2
+
144,1; lei#9Che
$ndicatorul cuprinde numai costurile de
operare aferente.
Cost investitional unitar
*EEC
"
+
21%,<< lei#9Che
$ndicatorul cuprinde numai costul
investitional aferent realizarii
infrastructurii propuse.
-nalizand informatiile e,istente privind costurile de productie aferente energiei electrice produsa
in cogenerare, pentru tehnologii asimilabile celei propuse prin proiect se identifica urmatoarele
valori de referinta4
!e site/ul 777.7iOipedia.org se regasesc informatii privind costurile producerii energiei
electrice pentru centrale noi construite in 2'1', unde pentru resursa energetica Rbiomasa? se
indica un cost de productie cuprins in intervalul 99,#-##8,8 euro7&=3
e
5
!e site/ul http4##bioenerg>.ornl.gov# se prezinta o comparatie intre costurile producerii
energiei electrice prin utilizarea a doua tehnologii diferite4 una bazate pe utilizarea unei
4"
turbine cu aburi si una care se bazeaza pe gazificare avansata, amandoua fiind tehnologii
destinate utilizarii biomasei pentru producerea energiei electrice.
Comparand costurile prezentate se poate observa faptul ca tehnologia bazata pe gazificare
avansata prezinta importante avanta.e la nivelul costurilor implicate, costul total de
productie al energiei fiind estimat la 5%8 CSD7&=3
e
, fata de %56-#"#$6 CSD7&=1
e
in cazul
utilizarii unei turbine cu aburi.
!e langa costul total de productie unitar, care include si costurile investitionale, sunt
prezentate si costurile de productie pentru energia electrice, luandu/se in considerare numai
costurile de operare aferente. 6e obtin valorile de 56 CSD7&=3
e
, si respectiv ++6-+:6
CSD7&=3
e
.
!e site/ul 777.iea.org se regasesc informatii privind costurile de capital si costurile de
operare unitare aferente investitiilor in tehnologii de cogenerare utilizand ca resursa
energetica biomasa.
$n tabelul urmator, preluat de pe pagina 7eb mentionata, sunt prezentate costurile tipice
pentru investitiile realizate in centrale de producere a energiei electrice din biomasa.
Estimarea veniturior
$n continuare sunt prezentate ipotezele care stau la baza estimarii veniturilor ce vor fi obtinute in
urma operarii infrastructurii proiectate. 6e estimeaza obtinerea de venituri din urmatoarele
activitati#surse4
-. Benituri din vanzarea energiei electrice5
B. Benituri din vanzarea certificatelor verzi5
44
C. Benituri din vanzarea energiei termice5
0. Benituri din vanzarea fertilizantului5
E. Benituri din activitatea curenta a societatii
!roductia anuala de energie electrica4
* ',<;; 9C
e
G ;."22,'' h#an + Q 0.222&131 ()*
e
2an
!roductia anuala de energie termica4
* ',::& 9C
t
G ;."22,'' h#an + Q 1.453&032 ()*
t
2an
$n continuare vor fi prezentate valorile anuale estimate pentru cele % categorii de venituri, cu
prezentarea ipotezelor si formulelor de calcul utilizate.
4. 5enituri din vanzarea energiei electrice
!entru valorificarea productiei de energie electrica a societatii se analizeaza urmatoarele
alternative4
Dportunitatea valorificarii energiei electrice prin vanzare pe )iata 0entralizata pentru
0ontractelor Bilaterale ()0B)"
-vand in vedere volatilitatea !ietei Centralizate pentru Contracte Bilaterale, se poate determina
valoarea medie a pretului unitar pentru a se utiliza in estimarea veniturilor. 6e porneste de la
preturile medii de tranzactionare a ofertelor tip estimate pentru anul 2'1', disponibile pe site/ul
7eb al operatorului pietei de energie electrica din @omania *777.opcom.ro+4
Luna )e ivrare
Pret me)iu
=Banzare#Cumparare/
*lei#9Ch+
ian.1' 1&&,<%
feb.1' 1&&,<%
mar.1' 1&&,<%
apr.1' 1&&,<%
mai.1' 1&&,<%
iun.1' 1&&,<%
iul.1' 1&&,4'
aug.1' 1&&,4'
sep.1' 1&&,4'
oct.1' 1&&,4'
nov.1' 1&&,4'
dec.1' 1&&,4'
Me)ie anuaa 1>>A>*
SursaE AAA"opcom"ro
4%
Dportunitatea valorificarii energiei electrice prin vanzare la pretul reglementat prin
Drdinul ,@! 557+669
Conform 2rdinului -8@E nr. 44 din '1 noiembrie 2'': pentru stabilirea modului de
comercializare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie Hn unitIJi de
producJie calificate pentru producJii prioritare, -rt. 24
,rt" + - )roduc.torii de energie electric. de(in.tori de unit.(i de producere calificate pentru
produc(ie prioritar. necontrolabil.7controlabil., care beneficiaz., potrivit legii, de sc3ema de
sus(inere prin certificate verzi pot vinde energia electric. produs. la pre(ul reglementat de #$+
lei7&=3"
-nalizand cele doua oportunitati si tinand cont de recomandarile din -ne,a 4 R-naliza cost/
beneficiu D instructiuni de elaborare?, se opteaza pentru determinarea veniturilor utilizand pretul
reglementat.
Utilizand pretul reglementat de 1"2,'' lei#9Ch
e
si cantitatea de energie electrica estimata de
;.222,1"& 9Ch
e
#an se determina un nivel al veniturilor anuale din vanzarea energiei electrice de
1.2*$.'%1A-$ ei@an.
6. 5enituri din vanzarea certificatelor verzi
Conform indicatiilor prezentate in Ehidul 6olicitantului, din motive de comparabilitate a
proiectelor, in vederea evaluarii si selectiei, pretul certificatului verde se va calcula la nivelul de
+2 )e euro@1 certi4icat, la rata de schimb anuala prognozata de $nstitutul de statistica pentru
fiecare an al perioadei de analiza.
$nformatiile sunt disponibile la adresa 777.cnp.ro4
%212
%21
1
%21
% %21'
(ata )e sc:im" anuaa previ!ionata D leu#euro 4,2' 4,1: 4,12 4,':
SursaE )rognoza pe termen lung +66;-+6+6 * varianta de primavara +66;
Tinand cont de aceste informatii, se va lua in considerare pentru intreaga perioada de referinta
*2' de ani, in intervalul sep.2'1" D aug. 2'""+ cursul de schimb previzionat pentru anul 2'1"
*4,':'' lei#euro+.
Utilizand informatiile prezentate anterior, se poate determina nivelul pretului unitar pentru
certificatele verzi, valabil pe intreaga perioada de referinta4
4' euro#1 certificat G 4,':'' lei#euro Q 1>%A*2 ei@1 certi4icat
4&
Certificatele verzi reprezinta un document, care atesta o cantitate de 1 9Ch de energie electrica
produsa din surse regenerabile de energie. 3urnizorii de energie electrica sunt obligati conform
legislatiei in vigoare sa achizitioneze un numar de Certificate verzi egal cu produsul dintre
valoarea cotei obligatorii *stabilita prin 6istemul de cote obligatorii+ si cantitatea de energie
electrica furnizata anual consumatorilor finali.
Certificatele verzi sunt emise de catre 2peratorul de Transport si 6istem pentru cantitatea de
energie electrica produsa din surse de energie regenerabile livrate in retele.
!entru determinarea nivelului veniturilor, trebuie stabilit numarul de certificate verzi ce vor fi
emise catre societate. $n conformitate cu 1E 14:<#2%.11.2''< *publicatI Hn 92 !artea $ nr. ;4"#
:.12.2''<+, mecanismul de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile este
sistemul cotelor obligatorii Ki certificate verzi, schemI de promovare care a fost trimisI la
Comisia Europeana.
!LnI la primirea aprobIrii din partea Comisiei Europene, se va aplica sistemul de spri.in stabilit
prin 1E 1;<2#2''4 cu modificIrile Ki completIrile ulterioare *conform art. & alin " din 1E
14:<#2''<+ si 2rdinul -8@E 8r. 22#2''&.
Calculele aferente se vor efectua luand in calcul 1 certi4icat ver)e pentru 1 M<: ener3ie
eectrica produsa.
!ornind de la informatiile prezentate anterior se poate determina numarul de Certificate verzi ce
vor fi vandute de catre solicitant4
;.222,'' 9Ch
e
G 1 Certificat verde#9Ch
e
Q *.%%%A22 Certi4icate ver!i.
8ivelul veniturilor anuale ce vor fi obtinute din vanzarea certificatelor verzi este de 1.''*.$+1A>2
ei@an.
C. 5enituri din vanzarea energiei termice
$n urma derularii activitatii de generare de energie electrica si termica conform ipotezelor
prezentate, la nivelul unui an de functionare se vor obtine 1.453&032 M<:
t
@an.
!entru determinarea nivelului veniturilor ce vor fi obtinute din valorificarea productiei de
energie termica, este necesara estimarea unui nivel mediu al pretului pentru energia termica.
Tinand cont de schimbarile dese in ceea ce priveste nivelul preturilor de referinta reglementate,
la care se adauga si faptul ca aceste preturi difera in functie de reglementarile la nivel local,
pentru realizarea previziunii veniturilor vom porni de la urmatoarele ipoteze privind preturile4
6e va lua in considerare pretul energiei termice furnizata de catre distribuitorul local de
energie termica *6C Centrala Electrica de Termoficare Targu 9ures 6-+, si care precizeaza
4:
pe site/ul propriu *777.cet. Targu 9ures.ro + preturile si practicate pentru energia termica
furnizata, valabile de la 2&.'2.2''<.
-vand in vedere localizarea investitiei, si faptul ca vanzarea energiei termice se va realiza in
intregime catre 6C Centrala Electrica de Termoficare Targu 9ures 6-, se va lua ca pret de
referinta pretul pentru energia termica furnizata populatiei D 214,;' lei#Ecal *1;4,&<
lei#9Ch
t
+.
!ornind de la pretul de referinta mentionat anterior, se determina pretul care va fi practicat
de catre societate pentru vanzarea energiei termice la un nivel reprezentand <' din pretul
reglementat, asigurandu/se astfel atractivitatea pretului practicat pentru consumatorii
energiei termice produse de catre societate4
1;4,&< lei#9Ch
t
G <' Q 1>>A%% ei@M<:
t
!ornind de la ipotezele prezentate anterior, se poate determina nivelul anual al veniturilor
societatii din vanzarea energiei termice, nivel care va fi de 1.2&'.+%&A+* ei@an.
D. 5enituri din valorificarea fertilizantului
$n urma derularii activitatii de generare de energie electrica si termica conform ipotezelor
prezentate, la nivelul unui an de functionare se vor obtine 1%.++1A22 t@an fertilizant.
!entru determinarea nivelului veniturilor ce vor fi obtinute din valorificarea fertilizantului, se
poate estima un pret de ;,'' euro#t, conform precontractului atasat, pret care e,primat in lei ar
insemna o valoare de '%A$& ei@t.
6e poate determina nivelul anual al veniturilor societatii din vanzarea fertilizantului, nivel care
va fi de +2$.%2'A'& ei@an.
7. 5enituri din activitatea curenta a societatii
$n prezent societatea deruleaza activitati agricole si de depozitare a produselor agricole, in baza
de depozitare a societatii. -ctivitatea curenta a societatii nu va avea un impact semnificativ
asupra activitatii propuse prin proiect, deoarece materia prima care va fi utilizata pentru
producerea energiei electrice si termice va fi achizitionata in intregime de la terti.
$n realizarea analizei financiare aceste venituri se vor considera ca fiind egale cu cele prezentate
in situatiile financiare de la nivelul anului 2''<, nivelul estimat al acestora fiind de *.1'$.&'%A22
ei@an.
!ornind de la elementele prezentate anterior se estimeaza veniturie in perioa)a )e re4erinta4
4;
.enituri in perioa)a )e re4erinta
.aoare
*lei fara TB-+
Benituri din valorificarea energiei electrice 1.';%."21,<%
Benituri din valorificarea certificatelor verzi 1."";.%41,&'
Benituri din valorificarea energiei termice 1.':".42:,4;
Benituri din valorificarea fertilizantului 4'%.2'",":
Benituri din activitatea curenta ;.1"%.:"2,''
Tota venituri estimate 1%.2'*.%%>A+2

Estimarea costurior )e operare
Costurie )e operare a4erente activitatii curente a societatii vor fi considerate constante si
egale cu cele prevazute la nivelul anului 2''<, in mod similar cu estimarea veniturilor din
activitatea curenta a societatii.
$n continuare sunt prezentate ipotezele care stau la baza estimarii costurior )e operare
a4erente in4rastructurii propuse, care vor fi luate in considerare la realizarea proiectiilor
flu,urilor de numerar, separat pentru fiecare categorie de costuri4
1. Costuri directe de productie
i. 9aterii prime si materiale
ii. 6alarii
iii. 6ervicii
iv. $ntretinere, reparatii, inlocuiri
v. Cheltuieli generale de productie
2. Costuri administrative si generale
". Costuri legate de vanzare si distributie
4. $mpozite si ta,e
$nainte de a prezenta estimarea costurilor anuale de operare se vor prezenta ipotezele care au stat
la baza estimarii valorilor aferente4
1. Costuri directe de productie
$n aceasta categorie de costuri intra toate acele costuri care sunt legate direct de nivelul activitatii
de productie desfasurate, nivelul acestor costuri osciland direct proportional cu productia
societatii.
i" &aterii prime si materiale
4<
ii" Salarii
iii" Servicii
iv" 4ntretinere, reparatii, inlocuiri
v" 03eltuieli generale de productie
2. Costuri administrative si generale
3. Costuri legate de vanzare si distributie
4. 8mpozite si ta+e
Concu!ii privind riscurile asociate proiectului4
Nr. (isc i)enti4icat Concu!ii@Masuri )e eiminare@)iminuare
1
@iscul de a nu se respecta
preturile stabilite prin
contractul de achizitionare sau
prin orice alt anga.ament care
conduce la vanzarea energiei
la un pret stabilit.
isc de venit * risc crescut
-cesta este un risc deosebit, in conditiile in care in
@omania e,ista un grad ridicat de instabilitate legislativa,
e,istand oricand posibilitatea modificarii pretului
reglementat. Cu toate acestea, e,ista si posibilitatea
desfacerii energiei electrice pe piete care pot asigura
obtinerea unui pret superior, in conditiile in care pretul
reglementat scade *!iata de Piua Urmatoare si !iata
Centralizata a Contractelor Bilaterale+.
$n urma analizei de senzitivitate se poate observa ca aceasta
variabila nu reprezinta o variabila critica.
&asuri de diminuare7eliminareE
-cest risc nu tine direct de entitatea care va detine
infrastructura, insa pentru diminuarea acestui risc se va
realiza monitorizarea continua a pietelor de tranzactionare a
energiei electrice, pentru a se identifica si valorifica
oportunitatile ce pot aparea.
2 @iscul de a nu valorifica
certificatele verzi la nivelul de
pret estimat sau de nu se
mentine numarul de certificate
verzi acordate.
isc de venit * risc mediu
-cest risc a fost analizat in detaliu prin intermediul
variabilei critice identificate Rpretul certificatelor verzi?
*BC 2+.
Aa fel ca si in cazul pretului energiei electrice, in conditiile
in care in @omania e,ista un grad ridicat de instabilitate
legislativa, e,istand oricand posibilitatea modificarii
%'
pretului certificatelor verzi.
$n urma analizei de senzitivitate se poate observa ca
indicatorii de performanta ai proiectului nu scad sub un
nivel acceptabil decat in urma unei scaderi semnificative */
::,%<+ a pretului certificatelor verzi, nivel care se afla sub
pragul minim prevazut in legislatia in vigoare de 2:
euro#certificat.
6e va analiza in fiecare moment situatia preturilor pentru
certificatele verzi de pe piata interna, in paralel cu cele de
pe pietele europene de profil, urmand a se opta pentru
vanzarea acestor certificate pe piete e,terne, in conditiile in
care preturile interne scad sub un prag acceptabil de
profitabilitate.
"
@iscul ca costul investitional
sa depaseasca valorile
estimate.
isc de finalizare * risc redus
variabilei critice identificate Rcostul investitional? *BC 1+.
!rin intermediul analizei de senzitivitate si risc, au fost
realizat simulari e,tensive ale impactului pe care
modificarea costului investitional le are asupra indicatorilor
de performanta a proiectului.
-stfel, desi costul investitional a fost identificat ca variabila
critica a proiectului, valoarea de comutare este de S%;,%',
ceea ce indica faptul ca riscul asociat cresterii valorii
costului investitional pana la un nivel care sa conduca la
scaderea valorii indicatorilor de performanta sub un nivel
minim care sa .ustifice realizarea proiectului, este relativ
redus.
!entru a se diminua acest risc, la realizarea bugetului
proiectului, pentru toate elementele din bugetul proiectului
au fost solicitate oferte de la furnizori potentiali identificati,
ceea ce asigura realizarea unui buget realist si de actualitate.
4 @iscul ca finalizarea -cest risc tine de planificarea proiectului, precum si de
%1
proiectului sa fie intarziata din
motive tehnice sau financiare.
isc de finalizare * risc mediu
eventualele evenimente neplanificate care pot determina
intarzieri in derularea implementarii proiectului
Aa realizarea planificarii implementarii proiectului propus
s/au avut in vedere eventualele perioade de intarziere
.ustificata sau ne.ustificata, si de aceea, pentru fiecare
activitate, a fost prevazuta o durata acoperitoare, incluzand
si o rezerva de timp.
$n plus, pentru asigurarea unui management al investitiei
care sa asigure premisele organizatorice pentru incadrarea
in planul de implementare, au fost contractate serviciile
unui furnizor de servicii de consultanta, cu o e,perienta
e,tinsa in implementarea de proiecte de investitii cu
finantare din surse nerambursabile.
%
@iscul tehnologic generat de
faptul ca nivelul costurilor de
operare si mentenanta
depasesc valorile previzionate.
isc de operare * risc mediu
variabilei critice identificate Rcosturile de operare? *BC "+.
$n urma analizei de senzitivitate se poate observa ca
indicatorii de performanta ai proiectului nu scad sub un
nivel acceptabil decat in urma unei cresteri semnificative
*S4%,<<+ a costurilor de operare.
Aa realizarea previziunilor privind costurile de operare si
mentenante ale investitiei propuse spre realizare au fost
luate in considerare toate elementele componente, ceea ce
permite ca previziunea realizata sa asigure un grad ridicat
de acuratete.
%2
'.+ O ata a"or)are inovativa )e pro)ucere a ener3iei eectrice si termice )in surse
re3enera"ie
$n vederea generarii energiei din resurse alternative si in conte,tul gasirii unor solutii in
concordanta cu principiul dezvoltarii durabile putem propune o alta idee inovativa de producere
a energiei din surse regenerabile.
3inalitatea implementarii ideii inovative propuse consta in reducerea dependentei omului
de combustibilii conventionali.
Concret, ideea propusa de consortiul amintit se refera la utilizarea mi,ta a mai multor
tehnici generatoare de energie din surse diferite, intr/o singura instalatie, un bioreactor pe baza
de biomasa.
-vanta.ele biomasei, pe langa faptul ca reprezinta o sursa de materie valorificabila pe tot
parcursul anului, sunt edificatoare, fiind de mentionat faptul ca se poate folosi un spectru variat
de tipuri de biomasa, precum reziduuri provenite din industria alimentara si de la unitatile de
alimentatie publica, dar si plante energetice. $n plus, energia provenita din biomasa este
disponibila permanent, nefiind influentata de variatiile de temperatura zi/noapte.
%"
6olutia propusa reprezinta o valorificare energetica ingenioasa a reziduurilor mentionate,
fara a polua natura, deoarece prin procesul de fermentare nu sunt generate reziduuri daunatoare,
producandu/se insa o cantitate mare de gaz, cu costuri scazute.
9ai mult de atat, prin implementarea fermentatorului de biomasa, agricultura va stimula
dezvoltarea sectorului de energie regenerabila, orice agricultor putandu/se implica in acest
demers de cultivare a plantelor energetice.
Un alt mare avanta. care reiese din solutia propusa este dat de faptul ca materialul
fermentat rezultat din procesul de fermentare este bogat in nutrienti de baza, putand fi utilizat cu
succes ca ingrasamant natural.
$n afara avanta.elor de natura energetica, solutia propusa aduce mari beneficii si din
punct de vedere al protectiei mediului, asigurandu/se o igienizare a regiunilor deservite de
bioreactor, concomitent cu producerea unei cantitati semnificative de energie curata.
-ceasta solutie hibrida de producere a energiei in circuitul natural genereaza energie sub
diverse forme, precum4 gaz metan prin fermentarea anaeroba a biomasei, energie electrica prin
centralele pneumatice, eoliana si fotovoltaica, integrate in sistem, energie termica prin
termosolar, precum si o serie de produsi secundari valorosi4 reziduu fermentat utilizat ca material
fertilizant, alge folosite ca biomasa de adaos in fermentator, gaze utile pentru cresterea algelor
*bio,id de carbon, hidrogen+.
$n plus, prin producerea de energie regenerabila se obtin certificate verzi care pot fi
tranzactionate pe piata de certificate verzi la un pret ce variaza intre 2: si %% euro#9Ch, aducand
un plus de valoare solutiei inovative propuse.
$n functie de disponibilitatea materiei prime si de necesitatile energetice ale zonei,
bioreactorul de forma sferica poate fi construit pentru diferite dimensiuni, pornind de la un
diametru interior de 1'' m, ce corespunde unui volum sferic de cca. %24.''' m", pana la un
diametru de 1:% m, cu un volum sferic de cca. 2.;''.''' m".
0in punct de vedere al costurilor, varianta optima este cea corespunzatoare unui diametru
interior de 1%' m si un volum de cca. 1.;''.''' m", pentru care necesarul de biomasa este de 1%
milioane m" anual. Cantitatea de biogaz estimata a se produce pentru aceasta varianta
constructiva este de 1.;:% milioane 8m", cu un continut de 112% milioane 8m" metan. 0e
asemenea, se obtin cca. % milioane m" material fertilizant.
Cantitatea de energie electrica generata este de "":; milioane OChel iar cea de energie
termica este de 2<%% milioane OChth. Centrala eoliana integrata in sistem genereaza 14.&
milioane OChel.
0in studiile realizate rezulta ca prin implementarea catorva bioreactoare de acest tip,
cantitatea de biogaz care ar fi generata ar putea rezolva problemele energetice ale @omaniei fara
sa fie nevoie de implementarea proiectului 8abucco * Q def 4 !roiectu Na"ucco are drept scop
%4
diversificarea surselor de aprovizionare cu energie ale Uniunii Europene, care este dependentI de
@usia, prin construirea unui gazoduct care va porni de la 9area CaspicI i va ocoli @usia.
Conducta va avea o lungime de "."'' de Oilometri
(
, lucrIrile de construc ie ar trebui sI HnceapI
Hn 2'11 i gazoductul ar trebui sI intre Hn e,ploatare Hn 2'14. !roiectul necesitI douI milioane
de tone de o el, 2''.''' de segmente de eavI de o el i peste "' de sta ii de comprimare a
gazului. Mn func ie de situa ie, gazele naturale vor proveni din $raO, -zerbai.an, TurOmenistan i
NazaOhstan+.
Concu!ii
Avantajee (e3iunii Centru
TT/ 6istemul legislativ al UE
TT / !otenJial de forJI de muncI bine calificat Ki vorbitor a mai multor limbi, mai ales a limbilor
maghiarI, germanI Ki englezI
TT / $ngineri mecanici bine pregItiJi Ki cu e,perienJI Hn domeniile industriei te,tile, de
prelucrare a lemnului, alimentar, Hn industria ambala.elor Ki cea chimicI5 informaticieni, ingineri
energetici
TT / CercetIri renumite la nivel internaJional Hn domeniile mai sus enumerate
TT / $nfrastructurI de transport4 0ouI aeroporturi D 6ibiu Ki TLrgu 9ureK, un al treilea aeroport
este planificat la BraKov, douI autostrIzi ce vor strIbIte regiunea sunt Hn fazI de construcJie
TT / @eJeaua de cale feratI este Hn reconstrucJie
TT / -proape 12 din !rodusul $ntern Brut *!$B+ al @omLniei este realizatI Hn @egiunea Centru
*2'1'+
TT / Cu toate acestea sectorului de servicii Hi revine 4% din !rodusul $ntern Brut regional, "%
Hi revine domeniului industriei Ki 12 domeniului agriculturii
%%
TT / -finitIJi geografice Ki culturale4 @egiunea Centru este zonI locuitI de minoritatea germanI
Mn @egiunea Centru nivelul de cunoaKtere Ki de utilizare al sursele de energie regenerabilI
este perceput diferit de cItre potenJialii beneficiari. Mn unele zone montane e,istI un mare numIr
de comune care nu sunt legate la reJeaua de electricitate *-puseni, CIliman, Eiugeului,
Mntorsurii, Cindrel, Baraolt, Bodoc, !erKani Ki BLrsei+. -cest lucru este valabil Ki pentru 4
comune din .udeJele -lba, 1arghita Ki Covasna. UrmItoarele .udeJe, bogate Hn potenJial de
biomasI nu dispun de sisteme centrale de alimentare cu energie termicI4 -lba *4 oraKe, &%
comune+5 BraKov *% oraKe, 4% comune+5 Covasna *2 oraKe, "4 comune+5 1arghita *" oraKe, %2
comune+5 9ureK *% oraKe, ;% comune+5 6ibiu *: oraKe, %" comune+. Cererea pentru soluJii de
sisteme decentralizate este mare.
9a.oritatea instalaJiilor termice au fost construite Hn anii &' Ki :' Ki necesitI astIzi lucrIri
de reabilitare Ki modernizare. Cea mai mare cerere este pentru construirea de centrale termice cu
o putere de apro,imativ 1 pLnI la & 9Cth.
$n @egiunea Centru suprafete intinse de teren agricol sunt cultivate cu porumb boabe,
fura.e verzi, grau, cartofi. Aa polul opus cele mai mici suprafete sunt cultivate cu floarea
soarelui, soia boabe, secara, radacinoase pentru fura.e.
%&

Suprafata cultivata cu principalele plante ce au un potential ridicat in producerea de biomasa la
nivelul egiunii 0entru in anul +6#6 (3ectare)"
0atorita conditiilor de relief, clima, sol, la nivel de .udete se observa diferente inseminate
intre suprafetele cultivate cu principalele plante pretabile a fi utilizate in scopul producerii de
energie regenerabila. 0intre acest plante se remarca porumbul pentru boabe care se cultiva pe
suprafete foarte mari mai ales in .udetul 9ures.
Suprafata cultivata cu principalele plante ce au un potential ridicat in producerea de
biomasa la nivelul celor % /udete ale egiunii 0entru in anul +6#6
Biomasa reprezintI cea mai importantI sursI de energie regenerabilI, ce va .uca un
important rol pe pieJele energetice mondiale Ki europene.
Concu!ii
%:
0eoarece pretul combustibililor fosili creste, insecuritatea petrolului se adanceste si gri.a
fata de schimbarea climatica arumca o umbra asupra viitorului carbunelui, este pe cale sa apara o
noua economie energetica. Bechea economie energetica pe baza de petrol, carbune si gaze
naturale este inlocuita cu una care foloseste energia eoliana, solara, geotermala sau biomasa. $n
ciuda crizei economice globale, aceasta tranzitie energetica avanseaza intr/un ritm si la o scara
pe care nu ni le/am fi imaginat nici macar acum doi ani. 6i acesta este un fenomen la nivel
global.
!entru a putea reduce emisiile nete de dio,id de carbon la scara planetara cu ;', pana in
2'2', prima prioritate este inlocuirea productiei de energie electrica bazata pe carbune si petrol
cu resursele regenerabile. $n timp ce secolul UU a fost marcat de globalizarea economiei
energetice a lumii, acest secol va fi martorul unei ,,descentralizari? a productiei de energie,
deoarece omenirea isi va indrepta atentia spre energia eoliana, cea solara, geotermala si biomasa.
!e masura ce rezervele de petrol si gaze naturale se epuizeaza, atentia omenirii se
indreapta si spre sursele de energie din plante. !e langa culturile agricole destinate obtinerii
energiei, acestea mai cuprind produsele secundare din industria forestiera, cele din industria
zaharului, gunoiul produs din centrele urbane, rezidurile de la animalele domestice, culturile de
copaci cu crestere rapida, rezidurile de la culturile agricole/ toate putand fi folosite pentru
producerea energiei electrice si termice.
!utem mari consumul de energie regenerabila suficient de multV 8oi credem ca da. 8oile
tendinte din domeniul telefoanelor mobile si cel al calculatoarelor personalizate ne arata cat de
repede se pot raspandi noile tehnologii. 2data ce vanzarile cumulate de telefone mobile au a.uns
la 1 milion de unitati in 1<;&, au fost puse bazele pentru o crestere e,ploziva, iar numarul de
abonati ai telefoniei mobile s/a dublat in fiecare din urmatorii trei ani. $n urmatorii 12 ani,
numarul s/a dublat la fiecare doi ani.
Banzarile de calculatoare personale au urmat un curs similar in 1<;' s/au vandut cam un
milion de bucati, insa, in 2'';, cifra estimativa a fost de 2:' de milioane/ o crestere de 2:' de
ori in 2; de ani. -cum suntem martorii unei cresteri similare in cazul tehnologiilor pentru
energia regenerabila. -sa cum economia comunicatiilor si informatiei a devenit de nerecunoscut
in ultimele doua decenii, tot la fel de va intampla si cu sectorul energiei in urmatorul deceniu.
%;

Centrala de Producere A Biogazului Si Energiei Electrice Din Biomasa

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Centrala de Producere A Biogazului Si Energiei Electrice Din Biomasa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Master Economie Europeana

S-ar putea să vă placă și