Sunteți pe pagina 1din 23

ENERGIA EOLIAN

Dorin Jurcu
"Producerea de energie eoliana a parasit statutul de activitate marginala
pentru a atinge acum domeniul surselor de energie neconventionala eficiente si
rentabile . (EWEA - European Wind Energy Association)

Introducere
In contextul actual, caracterizat de cresterea alarmanta a poluarii cauzate
de producerea energiei din arderea combustibililor fosili , devine din ce in ce mai
importanta reducerea dependentei de acesti combustibili. Energia eoliana s-a
adovedit deja a fi o solutie foarte buna la problema energetica globala. Utilizarea
resurselor regenerabile se adreseaza nu numai producerii de energie, dar prin
modul particular de generare reformuleaza si modelul de dezvoltare, prin
descentralizarea surselor.
Energia eolian este o surs de energie regenerabil generat din puterea
vntului. Energia cinetic a vntului poate fi folosit pentru a roti nite turbine,
care sunt capabile de a genera electricitate. Formarea vnturilor se datoreaz
micrii Pmntului, astfel nct Soarele nu nclzete Pmntul uniform, fapt
care creeaz micri de aer.
Utilizarea vntului pentru a genera energie electric a fost o tehnic mult
folosit n vechime.

Cnd vntul ntoarce paletele unei mori de vnt, se nvrte o turbina n


interiorul unui mic generator pentru a produce electricitate, la fel ca la o uzin
electric
pe
crbune.
O moar de vnt la o ferm poate face doar o cantitate mic de energie
electric - suficient pentru a alimenta cteva utilaje de la ferm. Pentru a
produce suficient electricitate pentru o mulime de oameni, companiile de
electricitate construiesc "ferme eoliene" cu zeci de turbine eoliene uriae.
Fermele eoliene sunt construite n zonele de cmpie, deschise, unde vntul
sufl cu cel puin 14 mile pe or.
La sfritul anului 2006, capacitatea mondial a generatoarelor eoliene era
de 73 904 MW, acestea producnd ceva mai mult de 1 % din necesarul mondial
de energie electric.
Se crede c potenialul tehnic mondial al energiei eoliene poate s asigure
de cinci ori mai mult energie dect este consumat acum. Acest nivel de
exploatare ar necesita 12,7 % din suprafa Pmntul (excluznd oceanele) s
fie acoperite de parcuri de turbine, presupunnd c terenul ar fi acoperit cu 6
turbine mari de vnt pe kilometru ptrat. Aceste cifre nu iau n considerare
mbuntirea randamentului turbinelor i a soluiilor tehnice utilizate.
Dei nc o surs relativ minor de energie electric pentru majoritatea
rilor, producia energiei eoliene a crescut practic de cteva ori ntre 1999 i
2010, ajungndu-se ca, n unele ri, ponderea energiei eoliene n consumul
total de energie s fie semnificativ: Danemarca (23%), Spania (8%), Germania
(6%).

Puterea eolian instalat i predicii pn n 2020


In ultimii ani, utilizarea energiei eoliene a consemnat un progres deosebit.
Astfel, intre 1995 2005, rata anuala de crestere a fost de cca 30%, conducand
la o putere instalata totala noua de 32.000 MW, adica dublu decat in domeniul
energiei
nucleare
din
aceeasi
perioada.
In ultimii 25 de ani, eficacitatea energetica s-a dublat, iar costul unui kWh
produs a coborat de la 0,7 euro la circa 0,32 euro in prezent.
Potrivit studiului realizat de Asociatia Europeana a Energiei Eoliene, cel mai
mare producator de energie eolian in UE este Germania cu 25.777 MW
instalati in 2009, fiind urmata de Spania cu 19.149 MW si de Italia cu 4.850 MW.
Polonia avea anul trecut 725 MW instalati, Ungaria- 201 MW, Bulgaria- 177 MW.

Potenialul eolian
Viteza vntului este luat la 80 m, deoarece aceasta este nlimea
turbinelor moderne de 1500 kW, cu un diametru de 77m.
La nivel global, circa 13% din toate staiile meteorologice raporteaz viteze
medii anuale ale vntului la 80m 6.9 m / s (puterea vntului fiind de clasa 3
sau mai mare). Zonele respective, prin urmare, pot fi considerate potrivite pentru

producerea de energie eolian cu cost redus. Aceast estimare este


considerat a fi conservatoare.
De pe toate continentele, America de Nord are cel mai mare numr de staii
din clasa 3 (453) i Antarctica are cel mai mare procent (60%). Zonele cu
potenial mare se regsesc n Europa de Nord de-a lungul Mrii Nordului, vrful
de sud a continentului sud-american, insula Tasmania n Australia, regiunea
Marilor Lacuri, precum i coastelor de nord-est i nord-vest a Americii de Nord.

Harta potenialului eolian mondial, cu vnturile la 80 m

Harta potenialului eolian cu vnturile medii la 80 m pentru Europa

Harta potenialului eolian din Romnia, cu vnturile la 50 m


Harta potenialului eolian din Romnia elaborat pentru diferite condiii
topografice este ambigu, poate chiar voit ambigu. De exemplu sunt
reprezentate cu aceiai culoare zone care au un potenial eolian diferit. Astfel, n
zona litoralului, reprezentat cu violet, puterea vntului este > 8,5m/s iar n
Munii Fgra, reprezentai tot cu violet, puterea vntului este > 11,5m/s.
Tehnologia producerii energiei eoliene
O turbina eoliana lucreaza ntr-un mod opus celui al unui ventilator. n loc
de a folosi energie electric pentru a face vnt, o turbina eoliana folosete
vntul
pentru
a
produce
electricitate.
Vntul ntoarce paletele, care acioneaz un arbore, care se conecteaz la un
generator de energie electric i produce electricitate. Energia electric este
trimis prin linii de transport i distribuie la o staie.
Diagrama de mai jos arat o parte din piesele i componente din interiorul
unei turbine eoliene:

7- generator 8- unitate de control 91- palete 2- rotor 3- instalatie de acordare a


anemometru 10- palete de vnt 11- nacela 12unghiului paletelor cu vntul (pitch) 4- frn
ax cu vitez mare 13- unitate giraie 14- motor
5- ax cu vitez mic 6- cutie de viteze
giraie 15- turn

Imbinarea armonioasa a progreselor tehnice cu cele informatice a condus


la cresterea spectaculoasa a utilizarii energiei eoliene.
Un asemenea progres a fost posibil atat prin inbunatatirile tehnologice
aduse instalatiilor, cat si printr-o mai buna cunoastere a comportarii si
caracteristicilor curentilor de aer utilizati ca sursa de actionare.

Implantarea unei instalatii eoliene de mare putere necesita raspunsuri la


intrebari legate de directia, viteza si regularitatea curentilor de aer in locul
respectiv, dar si de distributia pe verticala a temperaturilor aerului si de vegetatia
locala (generatoare de turbulente) s. a. Toate aceste probleme isi gasesc astazi
un raspuns sigur multumita unor programe informative puse la punct de cadrele
Universitatii daneze RISCE in modelul fizic WASP. Metodele cuprinse in acest
program de calculator au devenit elemente-cheie in standardul international
pentru evaluarea unui potential eolian. In scopul analizarii mai fine a
previziunilor eoliene s-a utilizat si un sondor acustic denumit sodar, care poate
cartografia in 3D vantul pe o retea locala distribuita vertical de la 5m la 300m
inaltime. La randul sau, societatea franco-germana EOLE RES a dezvoltat un
program de calculator care simuleaza cresterea arborilor. Aceasta problema
este legata atat de durata de viata a unei instalatii eoliene, apreciata la minimum
25 de ani, cat si de faptul ca in acest interval de timp arborii plantati la sol isi pot
dubla, prin crestere, atat inaltimea cat si volumul, influentand, prin perturbatiile
produse, curentii de aer din zona.
Progresele tehnologice n domeniile aerodinamic, chimic i mecanic
O lege specifica energiei eoliene spune c puterea instalata a unei surse
eoliene este proportionala cu patratul razei elicei. Aceasta nseamn c prin
multiplicarea cu doi a lungimii palei elicei, puterea obtinuta creste de patru ori.

Ecuatia este simpla si cunoscuta de mult timp, ns nu a putut fi aplicata cu


succes decat in ultima perioada. Pentru aceasta s-a apelat la cunostinte si
materiale folosite curent in aeronautica. In acest fel, metalul utilizat initial la
confectionarea elicelor a fost inlocuit cu materiale compozite usoare precum
fibra de sticla si, mai nou, fibra de carbon. In acest fel castigul in greutate si in
rigiditate a permis construirea de pale din ce in ce mai lungi si mai rezistente.
Un alt factor important de progres a fost acela al adaptarii sistemului cu
pas variabil. Instalatiile vechi aveau elicea fixata pe un ax orizontal care, in
functie de viteza vantului, cupla ansamblul la viteza minima utilizabila si il
decupla cand vantul, devenind prea puternic, periclita stabilitatea instalatiei.
Acest sistem, cu decuplare aerodinamica (denumit si Stall ) era un sistem
robust, sigur, dar cu o eficienta redusa, mai ales in zonele unde vanturile nu
aveau
o
buna
regularitate.
Si in acest caz inginerii au gasit o solutie mai buna apeland tot la tehnicile
folosite in aeronautica. Astfel, cu ajutorul unui surub special conceput si judicios
amplasat (pitch in engleza, de unde si numele procedeului), o pala este
orientata optim fata de directia si forta vantului, prin schimbarea unghiului de
atac. La un vant foarte slab, pala este dispusa aproape perpendicular pe directia
curentului de aer, iar la un vant foarte puternic, pala pivoteaza in lagar oferind o
suprafata de impact din ce in ce mai mica, pana la pozitia paralela (in cazul
furtunilor foarte puternice ).
In sistemul Stall, cu cativa ani in urma, plaja de functionare a unei instalatii
eoliene se situa la viteze ale vantului cuprinse intre 14 si 79 km/h. Astazi,
folosind sistemul cu pas variabil, rotorul unei instaltii eoliene incepe sa se
roteasca la 8 km/h si functioneaza eficace pana la viteze ale vantului de 120
km/h.
Acest progres tehnic a permis amplasarea instalatiilor eoliene in locuri dintre
cele mai diferite, asigurand functionari eficiente de peste 2400 ore/an, fata de
maximum 1600 ore/an in urma cu 15 ani. Mai mult, instalatii foarte recente si
foarte moderne depasesc in prezent o functionare eficienta de peste 3000
ore/an, cu un factor de sarcina mai mare de 40%. Se mentioneaza ca prin factor
de sarcina se intelege perioada de-a lungul careia energia este produsa intr-o
centrala.

Progresele tehnologice n domeniile electrotehnic i electronic


Progresele tehnologice realizate in ultimii ani nu au fost doar de ordin
aerodinamic, chimic si mecanic, pentru c i electrotehnica si electronica,
ajutate de calculator, au venit si ele cu o serie de contributii importante. Astfel,
generatoarele de curent electric situate in nacela instalatiei eoliene au fost
trecute de la 4 la 50 de poli (cu electromagneti), fapt ce a marit foarte mult
eficienta transformarii energiei mecanice de rotatie in energie electrica, mult mai
usor de stabilizat ca fercventa si intensitate. De asemenea, inginerii grupului
german Enercon au reusit o cuplare directa a celor doua agregate, evitandu-se
astfel instalatiile greoaie si nefiabile necesare pentru demultiplicare (folosite
pana de curand), care aveau ca scop convertirea vitezei de rotatie clasice de 40
ture/minut ale rotorului la mai mult de 1000 de ture/minut ale generatorului in
turatie minima, pentru inducerea curentului electric. Aceasta rezolvare
tehnologica elimina mecanismele intermediare (un fel de cutie de viteza
automata) care necesitau operatii dese si dificile de intretinere (schimbarea
periodica a lichidului de racire, eliminarea deselor defecte mecanice s. a.).
Electronica, la randul ei, a contribuit si ea din plin la progresul tehnologic global
prezentat in ultimii ani de instalatiile eoliene, printr-un control al comenzilor mai
rapid, cu o reactie mult mai scurta la variatiile de viteze ale vantului si, implicit, o
calitate superioara a curentului electric produs. Se pot evita astfel in prezent cu
usurinta perturbatiile din retelele electrice comerciale.
Avantajele i dezavantajele utilizrii energiei eoliene
Avantaje
- Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substante poluante
si gaze cu efect de sera, datorita faptului ca nu se ard combustibili.

- Nu se produc deseuri. Producerea de energie eoliana nu implica


producerea
nici
a
unui
fel
de
deseuri.
- Costuri reduse pe unitate de energie produsa. Costul energiei electrice
produse in centralele eoliene moderne a scazut substantial in ultimii ani,
ajungand in S.U.A. sa fie chiar mai mici decat in cazul energiei generate din
combustibili, chiar daca nu se iau in considerare externalitatile negative inerente
utilizarii
combustibililor
clasici
In 2004, pretul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime fata de cel din anii
80, iar previziunile sunt de continuare a scaderii acestora, deoarece se pun in
functiuni tot mai multe unitati eoliene cu putere instalata de mai multi megawati.
- Costuri reduse de scoatere din functiune. Spre deosebire de centralele
nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din functiune pot fi de cateva
ori mai mare decat costurile centralei, in cazul generatoarelor eoliene, costurile
de scoatere din functiune, la capatul perioadei normale de functionare, sunt
minime,
acestea
putand
fi
integral
reciclate.
Dezavantaje
- Principalele dezavantaje sunt resursa energetica relativ limitata, inconstanta
datorita variatiei vitezei vantului si numarului redus de amplasamente posibile.
Putine locuri pe Pamant ofera posibilitatea producerii a suficienta electricitate
folosind
energia
vantului.
- La inceput, un important dezavantaj al productiei de energie eoliana a fost
pretul destul de mare de producere a energiei si fiabilitatea relativ redusa a
turbinelor. In ultimii ani, insa, pretul de productie pe unitate de energie electrica
a scazut drastic, ajungand, prin imbunatatirea parametrilor tehnici ai turbinelor,
la
cifre
de
ordinul
3-4
eurocenti
pe
kilowatt
ora.
- Un alt dezavantaj este si poluarea vizuala adica, au o aparitie neplacuta
si de asemenea produc poluare sonora (sunt prea galagioase). De asemenea,
se afirma ca turbinele afecteaza mediul si ecosistemele din imprejurimi,
omorand pasari si necesitand terenuri mari virane pentru instalarea lor.
Argumente impotriva acestora sunt ca turbinele moderne de vant au o aparitie
atractiva stilizata, si ca alte surse de energie, precum generarea de electricitate
folosind carbunele, sunt cu mult mai daunatoare pentru mediu, deoarece
creeaza
poluare
si
duc
la
efectul
de
sera.
- Un alt dezavantaj este riscul mare de distrugere in cazul furtunilor, daca viteza
vantului depaseste limitele admise la proiectare.
Tipuri

de

instalatii

eoliene

Turbinele eoliene se pot roti orizontal sau vertical

Trei tipuri de turbine eoliene: turbin vertical Savonius, turbin orizontal


moddern i turbin vertical Darrieus.

Turbinele eoliene cu ax orizontal


Turbinele cu ax orizontal au axul rotorului principal i generator electric la
partea de sus a unui turn, i trebuie s se poziioneze n vnt. Turbinele mici
sunt poziionate printr-o simpl palet de vnt, n timp ce turbinele mari, n
general, utilizeaz un senzor de vnt cuplat cu un motor servo. Cele mai multe
au o cutie de viteze, care transform rotaia lent a paletelor ntr-o rotaie mai
rapid
care
este
mai
potrivit
pentru
un
generator
electric.
Deoarece un turn produce turbulene n spatele lui, turbina este de obicei
poziionat n direcia opus vntului fa de turnul su de sprijin. Palete de
turbine sunt rigide pentru a preveni ca ele s fie mpinse n turn de vnturile
puternice. n plus, paletele sunt amplasate la o distan considerabil n faa
turnului i, uneori, sunt nclinate uor spre nainte n vnt.
au fost construite i turbine n direcia vntului, n ciuda problemelor de
turbulen, deoarece ele nu au nevoie de un mecanism suplimentar pentru
pstrarea lor n linie cu vntul, i deoarece, n vnturile puternice paletor li se
poate permite s fie ndoite, ceea ce reduce zona pe care o mtur i, astfel,
rezistena lor la vnt. ntruct turbulenele ciclice pot duce la oboseala
structurilor, cele mai multe turbine orizontale sunt proiectate n direcia opus
vntului.

Turbine utilizate n ferme eoliene pentru producerea comercial a energiei


electrice sunt, de obicei, cu trei palete i sunt poziionate n vnt de motoare
controlate de computer. Acestea au viteze mari de peste 320 de kilometri pe or
(200 mph), au nalt eficien, i riplul cuplului mic, care contribuie la buna
fiabilitate. Paletele sunt colorate, de obicei, gri, i au o lungime de 20-40 de
metri sau mai mult. Turnurile de susinere sunt din oel tubular de 60 - 90 de
metri nlime. Paletele se rotesc cu 10 - 22 rotaii pe minut. La 22 de rotaii pe
minut viteza de vrf este mai mare de 91 de metri pe secund. O cutie de viteze
este frecvent utilizat pentru accelerarea vitezei generatorului, dei se poate
utiliza, de asemenea, o conducere direct a unui generator inelar. Unele modele

funcioneaz la o vitez constant, dar mai mult energie poate fi colectat de


turbine cu vitez variabil care utilizeaz un convertor de putere n stare solid
pentru interfaa cu sistemul de transmisie. Toate turbinele sunt echipate cu
caracteristici de protecie pentru a evita deteriorarea la viteze ale vntului
ridicate, prin nclinarea paletelor n vnt care ncetinete rotaia lor, completate
de frne.

Turbinele eoliene cu ax vertical


Asemenea instalatii sunt legate de constructii civile individuale inalte,
blocuri etc. Ele pot fi montate pe partea superioara a unor asemenea cladiri,
reusind sa acopere in buna masura consumul de energie electrica al acesteia.
Turbinele eoliene cu ax vertical sunt un tip de turbine eoliene unde arborele
rotorului principal este aezat pe vertical. Printre avantajele acestui
aranjament, sunt c generatoare si cutiile de viteze poate fi plasat aproape de
sol, i c turbinele nu trebuie s se poziioneze n vnt.
Inconveniente majore pentru modele timpurii (Savonius, Darrieus, giromill i
cycloturbine) includ cuplul pulsator care poate fi produs n timpul fiecrei
revoluii i momentele imense de flexiune pe palete. Proiecte mai recente au
rezolvat problema folosind un cuplu de torsiune de lame elicoidale aproape
similare cu turbinele de ap Gorlov.

Cea mai nalt turbin eolian cu ax vertical, de la Cap-Chat, Quebec


Turbinele verticale ofer o serie de avantaje fa de turbine eoliene
tradiionale cu ax orizontal. Ele pot fi grupate mpreun mai aproape n ferme
eoliene, fcndu-se economie de spaiu. Acest lucru nu se produce datorit
faptului c aceste turbine sunt mai mici, ci mai degrab din cauza efectului de
ncetinire a aerului pe care le au turbinele orizontale, fornd designerii s le
separe cu de zece ori limea lor.

Turbinele verticale sunt robuste, linitite, omni-directionale, i ele nu creaz


aa mult stres pe structura de sprijin. Ele nu au nevoie de aa mult vnt pentru
a genera energie, astfel c se permite ca ele s fie mai aproape de sol. Fiind
mai aproape de sol sunt uor de ntreinut i pot fi instalate pe couri de fum i
structuri similare nalte.
Daca pentru instalatiile eoliene cu ax orizontal industria germana si-a
dovedit prioritatea, francezii se pot lauda cu realizari de varf in grupa eolienelor
cu ax vertical. Astfel, firma Gual Industrie din Perpignan a dat in exploatare
cateva turbine cu ax vertical care asigura o serie de caracteristici importante:
- randamente superioare cu aproape 30% fata de turbinele cu ax vertical
cunoscute;
- viteza maxima a vantului pana la care sunt eficiente este de 150km/h;
- rotorul se prezinta ca o roata de moara prevazuta cu un numar determinat de
cupe;
- la un ax vertical inalt de 3m, rotorul are un diametru maxim de 8m, putand
asigura
o
putere
instalata
efectiva
de
pana
la
55
kW.
Pentru alimentarea rotorului cu un flux de aer constant, acesta este canalizat
intr-o coroana cu pale fixe, adica un stator, de unde si numele suplimentar de
statoeoliana. Profilul palelor rotorului si ale statorului au fost definite in
Laboratorul de modelare pentru mecanica fluidelor din Marsilia.

Sisteme eoliene la scar mic


Energia eoliana este printre formele de energie regenerabila care se
preteaza aplicatiilor la scara redusa.
Instalaiile eoliene la scar mic sunt sisteme de generare a curentului cu o
capacitate de producie de pn la 50 kW. Comunitile izolate, care altfel se pot
baza doar pe generatoare diesel pot folosi turbine eoliene pentru a nlocui
consumul de combustibil diesel. Persoanele fizice pot achiziiona aceste
sisteme pentru a reduce sau elimina dependena lor de reea de energie
electric pentru motive economice sau de alt natur.

Turbin cu ax vertical 5 kw Turbin cu ax orizontal 3 kw Turbin cu ax


vertical 10 kw
Turbinele eoliene au fost utilizate pentru producerea de energie electric de
uz casnic n special prin depozitarea acesteia n acumulatoare n zone izolate.
Turbinele eoliene conectate la reea pot folosi sisteme de stocare a energiei de
tip acumulatoare sau pot s introduc energia produs n reea. Turbinele

eoliene care nu sunt conectate la reea nu produc energie tot timpul astfel c
utilizatorii trebuie s fie adaptai la utilizarea energiei intermitent, s acumuleze
energia n acumulatori sau s utilizeze alternativ i alte surse de energie
(generatoare diesel, energie fotovoltaic, etc).
Un nou studiu Carbon Trustdespre potenialul energiei eoliene de mici dimensiuni a descoperit c
turbinele eoliene mici ar putea oferi pn la 1.5 terawatt or (TWh) pe an de energie electric
(0,4% din consumul total de energie electric din Regatul Unit), reducnd emisiile de dioxid de
carbon cu 0,6 milioane de tone.Interfeele electronice necesare pentru conectarea unitilor de
producie din surse regenerabile cu sistemul de utilitate poate include funcii suplimentare, cum ar
fi filtrarea activ pentru a mbunti calitatea energiei electrice.

Cand viteza vantului este suficienta, turbina eoliana produce energie


electrica care poate fi utilizata pt. alimentarea sistemului sau incarcarea
bateriilor. Cand nu bate vantul, sistemul este alimentat de energia stocata in
baterii. Modulele fotovoltaice pot fi utilizate in combinatie cu generatorul eolian
sau ca surse individuale. Utilizand astfel de sisteme, se poate produce propria
energie in mod gratuit si absolut ecologic in orice loc!
Sistemele eoliene sunt proiectate in jurul unei magistrale de curent continuu
care formeaza punctul comun de conectare pentru toate sursele si sarcinile de
curent continuu.
Controlul pe curent continuu este format dintr-un Centru de Putere de
curent continuu care include sigurane electrice de protectie, sisteme de control,
supraveghere si monitorizare a instalaiei. Turbinele de vant i modulele
fotovoltaice sunt conectate la Centrul de Putere prin regulatoare de incarcare
separate. Tot la Centrul de Putere sunt conectate o baterie sau grup de baterii
ce asigura pe termen scurt stocarea de energie (de obicei 0,5 2 zile).
Invertorul sau orice sarcina electrica consumatoare de curent continuu sunt
si ele conectate tot la Centrul de
Putere. Generatorul de rezerva diesel incarca bateriile printr-un regulator de
incarcare. Generatorul de avarie poate fi comandat sa porneasca si sa se
opreasca automat de catre Centrul de Putere.

Sistemul de generare de energie electrica pentru zone izolate incorporeaza


una sau mai multe turbine de puteri
diferite. Turbinele furnizeaz putere variabila care se transforma in invertor,
in tensiune alternativa constanta 230 V si frecventa constanta 50 Hz, folosita
pentru alimentarea consumatorilor de curent alternativ. Excesul de putere se
acumuleaza in baterii pana ce acestea sunt ncrcate. In perioadele cu vant
slab, energia acumulata in baterii alimenteaza consumatorii via invertor.
Daca tensiunea din baterii scade sub un anumit nivel, porneste automat
generatorul Diesel de rezerva, care functioneaza pana ce bateriile sunt
incarcate. Incarcarea bateriilor este controlata de proprietatea acestui tip de
invertor de a fi bi-modal. In sistemele mai mari, invertorul se poate
sincroniza cu generatorul de rezerva pentru preluarea varfurilor de sarcina mari.
In acest fel, timpul de functionare al generatorului este mentinut la minimum si
combustibilul este folosit optim in timpul functionarii generatorului de rezerva.
Tensiunile alternative de iesire pot fi monofazate de 230V AC sau trifazate 380 V
AC si 50 Hz.
Exemple de turbine verticale i orizontale de putere mic SunAir

model

SunAir-(vertical)-5kw SunAir-(orizontal)-5kw
SunAir 5 Kw
SunAir 5 kw

diametrul exterior al rotii cu pale 6.0m

6.0m

numar de pale
lungimea palei
turatie nominala rotor

220(r/min)

220(r/min)

viteza vant la puterea nominala

11m/s

11m/s

viteza vantului la pornire

3m/s

3m/s

viteza vant de operare

3-25(m/s)

3-25(m/s)

viteza vant de siguranta

50(m/s)

50(m/s)

puterea nominala

5000 Wati

5000 Wati

puterea maxima

6.5KW

6.5KW

tensiune la iesire curent


continuu

220V

220V

inaltimea stalpului de sustinere

9m

9m

greutatea la partea superioara

260kg

260kg

cablu de ancorare stalp

203*6

203*6

sistemul de control al tensiunii

incarcator controler
invertor

incarcator
invertor

Acumulatori necesari

12V150ah, 18pcs

12V150ah, 18pc

controler

SunAir-(vertical)-5kw SunAir-

(orizontal)-5kw

Perspective tehnologice
Unde se va opri aceasta cursa a noutatilor tehnice din domeniul instalatiilor
eoliene?
Un prim raspuns poate fi adus de premisa ca nu poate fi nelimitat acest progres
tehnologic. Teoretic vorbind, exista un prag fizic fata de capacitatile productiei de
energie eoliana, fapt definit chiar de legea lui Betz formulata in 1919 de
fizicianul german Albert Betz. Conform acesteia, doar 59% din energia cinetica
adusa de curentii de aer poate fi recuperata maximal, spre a fi convertita in
energie mecanica primara. Avand in vedere ca instalatiile moderne, de ultima
generatie (care beneficiaza de modernizarile deosebite mentionate mai sus) se
apropie deja de 50%, marja de manevra a cercetatorilor ramane inca
importanta, dar nu infinita. Pentru obtinerea, in continuare, de noi performante,
cele mai multe idei converg tot catre ameliorari aerodinamice. Astfel, cercetarile
actuale vizeaza nu numai caracteristicile palelor, ci rotorul in ansamblul sau.
Modelarea acestuia poate aduce noi progrese si, implicit, noi performante. Mai
bine utilizat, fluxul de aer din jurul nacelei poate conduce, intr-un viitor apropiat,
la cresterea de la 10% la 20% a randamentului local de curgere si la o mai mare
reducere a zgomotului produs de intreaga instalatie. Fata de vacarmul pe care il
produceau cu 20 de ani in urma, instalatiile moderne aduc o poluare sonora de
numai 44 dB la 250 m distanta de piciorul stalpului, nu mai mult decat zgomotul
dintr-o sala de mese. Pentru aceasta nacela a fost capitonata interior cu
materiale fonoabsorbante, cutia de viteze a disparut, iar multiplicatoarele
freaca
mai
putin.
Ramane insa un deziderat aproape imposibil de realizat de catre cercetatorii
care lucreaza in domeniul instalatiilor de produs energie eoliana, anume acela
de a face ca acestea sa se incadreze in peisajul ambiant. Numai ca gigantismul
la care s-a ajuns in prezent ofera ca singura solutie posibila aceea de a le
transporta in afara localitatilor si deci a vizualizarii de catre cetateni. De aici a
aparut si posibilitatea, pentru tarile limitrofe marilor si oceanelor, de a amplasa
grupe de asemenea instalatii gigantice, dincolo de tarm (asa-numitul offshore),
realizandu-se astfel adevarate ferme eoliene marine.

Energia eoliana n Romnia


Energia eoliana reprezinta "domeniul cel mai exploziv" din punct de vedere
al investitiilor in Romania, a declarat Ionel David, public affairs manager la
Asociatia Romana pentru Energie Eoliana. Potrivit acestuia, in urmatorii ani,
Romania are sanse sa ajunga pe primul loc in Europa Centrala si de Est in
privinta capacitatii de productie a energiei eoliane. Insa exista o problema.
Cererile de racordare din partea investitorilor depasesc de aproape patru ori
capacitatea sistemului energetic national de preluare a energiei eoliene. Cererile

de racordare din partea investitorilor la Sistemul Energetic National insumeaza o


putere de peste 11.000 megawatti (MW), potrivit unei informatii transmise de
compania de transport electricitate Transelectrica.

In situatia actuala, sistemul energetic national poate prelua aproximativ


3.000 MW putere instalata. Practic, doar un sfert din cererile de racordare din
acest moment ar avea sanse sa se concretizeze. Potrivit Transelectrica, se fac
eforturi pentru cresterea capacitatii de transport a energiei. Pana in prezent,
Transelectrica a semnat contracte de racordare pentru o putere de 3559,2 MW
si avize tehnice de racodare pentru o putere de 4.850 MW. Pentru racordarea la
retea,
au
fost
semnate
peste
100
de
contracte.
Chiar daca potentialul este mare, deocamdata, investitiile realizate efectiv in
acest sector sunt inca reduse. La inceputul anului 2010, erau instalati doar 14,1
megawati de energie produsa de turbine eoliane. Cu cei 14 MW, Romania se
situa in 2009 pe locul 23 in Uniunea Europeana in ceea ce priveste energia
produsa de vant, potrivit unui un studiu realizat de Asociatia Europeana a
Energiei Eoliene (EWEA). Insa, exista proiecte in stare avansata si pana la
sfarsitul anului 2010 se estimeaz c puterea instalata in centralele eoliene ar
putea ajunge la 650 MW. Capacitatea instalata ar putea creste in fiecare an cu
cate 500-600 MW. Pentru o comparatie, mentionam ca reactoarele 1 si 2 de la
Cernavoda au fiecare instalata o putere de circa 700 MW.
Pentru fiecare MW, sumele necesare sunt cuprinse intre 1,6 si 1,8 milioane
de euro. Astfel, in 2010, investitiile ar putea depasi un miliard de euro in cazul in
care fi puse in functiune centrale cu o capacitate de 650 MW.
In Romania, zonele cele mai vanate de investitori sunt cele din Dobrogea. Mai
sunt cateva zone potrivite care sunt cutate n afara de Dobrogea: partea de est
a Moldovei (Iasi, Vaslui, Galati) si n Caras-Severin. Trebuie sa existe cateva
caracteristici: vant, retele electrice apropiate si teren plat.

Marile grupuri energetice din Europa sunt interesate sa construiasca parcuri


eoliene in Romania. Printre companiile mari care au proiecte avansate n
Romnia se numr CEZ, Iberdrola, Enel, Energias de Portugal i Petrom,
investiiile acestora nsumnd aproape patru miliarde de euro. Anul acesta se
ateapt punerea n funciune a unor capaciti eoliene cu puteri ntre 400 i
600 de MW.
Dintre proiectele avansate din Romania putem numi pe cel al grupului CEZ
care investeste 1,1 miliarde Euro in realizarea unui mare parc eolian, cu o
putere totala instalata de 600 MW. Parcul Eolian CEZ de la Fantanele si
Cogealac va avea dublul capacitatii instalate a celui mai mare parc operational
in prezent (Parcul eolian Whitelee, Scotia, 322 MW). Primele 139 turbine
eoliene cu o capacitate de 347,5 MW urmeaza sa fie complet puse in functiune
pana la sfarsitul anului 2010.
De asemenea, compania Iberdrola Renovables din Spania a anuntat in
aceasta primavara ca a primit de la transportatorul national de electricitate
Transelectrica drepturile de a dezvolta proiecte de productie energie electrica
din surse eoliene de 1.500 MW, in Dobrogea, compania intentionand sa
dezvolte 50 de ferme eoliene intre 2011 si 2017.
Nici compania Italia nu se lasa mai prejos si va incepe in acest an
constructia unui parc eolian de 140 MW in comuna Valea Nucarilor, din judetul
Tulcea. In 2010, vor fi puse in functiune 40 MW din acest parc eolian.
Romnia va deveni principalul actor din Europa de Sud-Est n domeniul energiei
eoliene, n urmtorii trei ani, cnd vor fi instalate capaciti cuprinse ntre 1.800
i 3.300 MW.
Costul estimat pentru instalarea unui MW eolian este cuprins ntre 1,6 i 1,8
milioane de euro, ceea ce nseamn c proiectele eoliene pe care le estimeaz
Asociaia pot necesita investiii ntre trei i ase miliarde de euro.
Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), a
autorizat 20 de companii pentru desfasurarea activitatilor de constructii, montaj
si punere in functiune aferente realizarii de noi capacitati energetice eoliene.

Noua lege a energiei regenerabile din 2010


Directiva european privind promovarea resurselor regenerabile de energie
stabilete o int de 20% pentru ponderea energiei nepoluante n consumul total
de electricitate din anul 2020 la nivel comunitar. Romnia i-a luat ns
angajamentul de a ajunge la o pondere de 24%. Aceasta n condiiile n care, n
2005, hidrocentralele i biomasa folosit n mediul rural produceau deja energie
nepoluant
care
nseamna
17%
din
consum.

Prin legislaia elaborat mai demult, productorii de energie regenerabil


primeau cte un certificat verde pentru fiecare MWh livrat n reea, certificate pe
care le pot valorifica pe o pia specializat. n acelai timp, furnizorii sunt
obligai s cumpere un anumit numr de certificate, proporional cu energia
comercializat.
ns, de atunci, s-au construit doar cteva turbine eoliene i hidrocentrale mici.
Astfel c Romnia a schimbat legislaia care ncuraja investiiile n acest
domeniu, acordnd mai multe certificate verzi productorilor prin Legea 220 din
2008, act normativ care nu a putut fi aplicat din lipsa avizului Comisiei
Europene.
La mijlocul lunii iunie 2010, parlamentarii au aprobat modificarea legii,
clarificnd anumite aspecte care au fcut imposibil aplicarea ei pn acum i,
totodat, majornd numrul certificatelor pe care le primesc investitorii. Astfel,
productorii de energie eolian primesc dou certificate verzi pn n 2017 i
unul din 2018 pentru fiecare MWh livrat n reea. Pentru energia electric
produs n microhidrocentralele noi, productorii au dreptul la trei certificate
pentru fiecare MWh, dou certificate dac microhidrocentralele sunt
retehnologizate i un astfel de document pentru 2 MWh, dac centralele nu au
fost
modernizate.
Pentru producerea de energie din biomas, biogaz i surs geotermal se
acord trei certificate. Cele mai multe astfel de documente, respectiv ase, vor
primi productorii de energie electric solar (energie fotovoltaic), ntruct
investiiile
n
acest
fel
de
centrale
sunt
foarte
mari.
Noul act normativ stabilete i faptul c furnizorii trebuie s achiziioneze
certificate verzi echivalent cu 8,3% din energia comercializat n acest an,
urmnd ca ponderea s creasc la 20% n 2020. Un certificat verde se va putea
tranzaciona la o valoare cuprins ntre 27 i 55 de euro.
Noua lege a energiei regenerabile, Legea 139/2010, reprezentnd o
variant modificat a Legii 220 din 2008, a fost promulgat de preedintele
Traian Bsescu. Prevederile ei vor fi aplicate, ns, abia spre sfritul anului,
dup elaborarea legislaiei secundare i dup avizul Comisiei Europene de
Energie
Regenerabila
Legislaia pe care a pregtit-o Romnia este una dintre cele mai avansate i
atractive din Europa.

ntr-adevr, lund doar exemplul eolienelor, preul obinut de productori


pentru un MWh va fi triplu fa de energia tradiional, ntruct, la preul propriuzis al energiei, de circa 35 de euro, se adaug valoarea celor dou certificate
verzi.
ns i costurile instalrii unui MW eolian sunt duble fa de o central clasic,
ajungnd la 1,6-1,8 milioane de euro. Dac vorbim de energia fotovoltaic,
preul acesteia crete chiar de apte ori fa de energia clasic, ns i costurile
instalrii
unui
astfel
de
echipament
sunt
pe
msur.
Cine pltete toate aceste stimulente? Toi consumatorii din Romnia, inclusiv
populaia. Potrivit calculelor din ziarul Adevrul, n momentul n care vor fi
instalate capaciti eoliene de 4.000 de MW, ct este capacitatea de preluare a
actualului sistem energetic naional, suma necesar pentru acordarea
stimulentelor pentru productori va depi 700 de milioane de euro pe an, n
cazul n care certificatele vor fi tranzacionate la valoarea lor maxim. Astfel c
fiecare din cei 8,5 milioane de consumatori de energie din Romnia vor contribui
la susinerea eolienelor cu 80 de euro anual, prin preul final al energiei.
Noua lege ofer i posibilitatea persoanelor fizice de a beneficia de aceast
schem de sprijin, nu doar firmelor. Orice persoan are posibilitatea, prin
aceast lege, s produc energie i s beneficieze de certificate verzi. Acest
lucru apare ca o compensare a faptului c toi consumatorii vor trebui s susin
energia
verde.
Chiar i aa, procesul de realizare a unei astfel de investiii este greoi, fiind
necesare 47 de aprobri de la peste 20 de instituii n cazul eolienelor. ntregul
lan de avizare dureaz foarte mult, chiar i 18 luni. Pot trece trei ani pn la
finalizarea proiectului.