Sunteți pe pagina 1din 37

Universitatea TRANSILVANIA din Braov Facultatea de Alimentaie i Turism

ENERGIA EOLIANA

Autor: Aionitoaie Alina Stefania Specializarea: IMA A !rupa: "#"$" %ond& :

'$"'

Cuprins:

Istoria energiei eoliene.................................................................................................... 2 Clasificare turbinelor eoliene........................................................................................... 4 Sursa eoliana................................................................................................................... 6 Principiul captarii energiei eoliene.................................................................................. 8 Parametrii unei turbine eoliene.................................................................................... 12 Particularitati legate de energia eoliana........................................................................12 Componentele clasice ale unei eoliene cu ax orizontal.................................................19 Impactul eolienelor asupra mediului.............................................................................. ! Studiu de caz................................................................................................................. " Bibliografie ..34

Istoria energiei eoliene Egiptenii au fost poate primii care au folosit energia generata de vant atunci cand au navigat pe Nil in amonte, in jurul secolului IV i.Hr, urmati de multi altii. Printre ei se

numara si Cristofor Columb. In 14 !, ajutandu"se de puterea de propulsie a vantului el a fost primul care a reusit sa descopere #merica. Energia eoliana a fost e$ploatata pe uscat de cand prima moara de vant a fost construita in vec%ea Persie in secolul VII. &e atunci, morile de vant sunt folosite pentru macinarea graului, pomparea apei, taierea lemnului sau pentru furni'area altor forme de energie mecanica. In jurul secolului al (IV germanii au folosit energia eoliana pasiva pentru a scoate apa din campurile inundate cu un asa numit motor eolian. Poporul c%ine' a inventat moara de vant. )orile de v*nt se foloseau +n secolul al VI lea +n Persia , actualul Iran-. .pre deosebire de tipul care mai t*r'iu a devenit rasp*ndit +n vest,
=ig. 1 Vane

aceste mori de v*nt aveau un a$ vertical cu vele care se roteau pe suporturi ori'ontale. Insa e$ploatarea pe scara larga a aparut abia in secolul ((, odata cu aparitia /morilor de vant0 moderne " turbinele eoliene ce pot genera o energie de !12 pana la 322 45. In &anemarca energia eoliana a inceput sa fie folosita in anul 16 2 cu sisteme care porneau de la 1 pana la !1 75. In anul 1 32 un france'ul 8. 9. ). &arrieus a proiectat un sistem de producere a energiei eoliene in forma de mi$er. In 1 41 langa :ut%land, Vermont o masina gigantica de 1.1 )5 a alimentat cu energie serviciul public central din Vermont. ;a fel cum te%noligia apartinand de energia solara a acelerat in timpul embargolui de petrol din 1 <3"1 <4. Energia eoliana a facut pasi considerabili in

de'voltarea sa. Compania 5esting%ouse electric a desc%is departamentul de energie ,&>E" &epartmet of NE:8?- N#.# a finantand construirea la scara larga a turbinelor ba'ate pe energia eoliana, turbina cu capacitatea cea mai mare a fost construita in >a%u, Ha@aii, avand o norma de 3.! )5. Intre anii 1 61 si 1 64 A6<2 de turbine au fost instalate in California. ;a sfarsitul anului 1 63 au aparut 4A22 de turbine ba'ate pe energia eoliana in afara Californiei. #ceste turbine produceau impreuna 322222 45. .c%imbarile de costuri la electricitatea produsa cu ajutorul energiei eoliene au sca'ut de la 14 centi pe 45% in 1 61 la 1 centi pe 75% in 1 4 facand din

energia eoliana un competitor mult mai puternic pe piata electricitatii.Imbunatatirile aduse rotoarelor si elicelor, combinate cu o crestere a numarului de turbine instalate, au dus la marirea puterii energiei eoliene cu circa 112B din 1 2 pana asta'i.

Curbinele eoliene moderne au devenit foarte eficiente si generea'a electricitate pentru mii de case din Europa si din lume, fara sa produca emisii de dio$id de carbon ce cau'ea'a stratului de o'on si incal'irii globale.

Clasificare turbinelor eoliene Curbinele eoliene pot fi clasificate dupD mai multe criterii, +n continuare fiind pre'entate doar c*teva dintre acesteaE
4

&upD puterea electricD furni'atD " Curbine de putere redusD ,sub 12275- utili'ate +n principal pentru u' casnic, agricol, etc.F " Curbine de putere mare ,peste 12275- utili'ate pentru furni'area energiei electrice +n sistemele energetice naGionale. &upD direcGia de orientare a a$ei " Curbine cu a$D ori'ontalD ,cele mai rDsp*ndite- av*nd a$a paralelD cu direcGia v*ntuluiF " Curbine cu a$D verticalD ,aflate +n stadiu de cercetare- av*nd a$a perpendicularD pe direcGia v*ntului. &upD modul de amplasare a paletelor " Hn contra v*ntului ,v*ntul +nt*lneIte +nt*i paletele Ii apoi nacela- J /up@ind0F " Hn direcGia v*ntului ,v*ntul +nt*lneIte +nt*i nacela Ii apoi paletele- J /do@n@ind0. &upD numDrul de palete " Cu douD paleteF " Cu trei palete ,cele mai rDsp*ndite-. &upD locul de amplasare " #mplasare terestrDF " #mplasare marinD.

=ig. ! Capacitatea mondiala totala instalata

"

Sursa eoliana .ursa eolianD disponibilD este evaluatD pe scarD mondialD la 1<.222 C5% pe an. ContribuGia energiei eoliene off s%ore ,+n largeste estimatD la !1.222 " 32.222 C5% pe an, fiind limitatD la locaGii care sD nu depDIeascD ad*ncimea de 12 m. Producerea mondialD de electricitate +n !222, a fost de 11.222 C5% ,ceea ce corespunde unei energii primare consumate de 42.222 C5%-, re'ult*nd un randament al ciclurilor termo"mecanice de 32"42B. Ceoretic, energia de origine eolianD poate acoperi necesarul de electricitate pe plan mondial. Hn acelaIi timp, principalul inconvenient al acestei surse de energie, o repre'intD instabilitatea v*ntului. Hn perioadele de +ng%eG, ca Ii +n ca'ul caniculei, ca'uri +n care cererea de energie este acerbD, efectul produs de v*nt este practic ine$istent, fapt care a condus, +n de'voltarea instalaGiilor eoliene, la ataIarea unor alte instalaGii de energii regenerabile caracteri'ate de un mai bun ec%ilibru +n funcGionare, sau de sisteme de stocare a energiei electrice. Crebuie luat +nsD +n calcul, +n ca'ul sistemelor de stocare a energiei electrice de mare capacitate, preGul de cost ridicat al acestor sisteme, care sunt astD'i, +n curs de de'voltare.
=ig. 3 Impartirea pe tari a capacitatii noi instalate !226

Europa nu are dec*t potenGialul eolian

B din +n

disponibil

lume, dar are <!B din puterea


6

instalatD +n !22!. Ea a produs 12 C5% electricitate de origine eolianD +n !22!, producGia mondialD fiind de <2 C5%. PotenGialul eolian te%nic disponibil +n Europa este de 1.222 C5% pe an. Cu toate ca industria energiei eoliene a fost afectata si ea de cri'a financiara in perioada !22 "!212 un studiu reali'at de compania KC) Consult prevede o crestere in urmatorii 1 ani a proiectelor in domeniul eolian.&aca in ultimii 1 ani cresterea medie in instalarea de noi parcuri eoliene a fost de !<,AB pe an, previ'iunea pentru !213 arata o rata medie anuala de crestere de 11,<B. Puterea de penetrare a energiei eoliene pe piata de energie se
=ig. 4 Cotele de piata a statelor membre pt capacitatea totala

asteapta asadar sa creasca peste 3,31B pana in !213 si in jur de 6B pana in !216. Pentru anul !212, 5orld 5ide EnergL #ssociation se asteapta ca la nivel mondial sa se produca 1A2 85 de electricitate folosind energie eoliana. Cara cu cel mai mare procent de electricitate provenit din energie eoliana este &anemarca, cu apro$imativ !2B, iar tara care produce cea mai mare cantitate de energie este 8ermania, cu 36.1 C5% in !22<.

=ig. 1 Impartirea pe continente a capacitatii totale instalate !226 =ig. A Cantitatea de energie produsa

Pe continentul nord american lucrurile se misca mai greu, dar se misca in directia corecta, statele din .M# ce produc cantitati insemnate de curent folosind energia eoliana fiind Ce$as si California. Pe locul patru la nivel mondial se situea'a India cu A!<2 )5 in !22A. India este totodata si unul dintre cei mai mari producatori de turbine eoliene.
#

Principiul captarii energiei eoliene Mn raport al 8uvernului :omaniei privind strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie defineste energia eoliana E energia ce provine din

transformarea si livrarea +n sistemul energetic sau direct catre consumatorii locali a energiei electrice provenite din potentialul energetic al v*ntului. Energia de origine eolianD face parte din energiile regenerabile. #ero"generatorul utili'ea'D energia cineticD a v*ntului pentru a antrena arborele rotoruluisDuE aceasta este transformatD +n energie mecanicD, care la r*ndul ei este transformatD +n energie electricD de cDtre generatorul cuplat mecanic la turbina eolianD. #cest cuplaj mecanic
8

se poate face fie direct, dacD turbina Ii generatorul au vite'e de acelaIi ordin de mDrime, fie se poate reali'a prin intermediul unui multiplicator de vite'D. Hn sf*rIit, e$istD mai multe posibilitDGi de a utili'a energia electricD produsDE fie este stocatD +n acumulatori, fie este distribuitD prin intermediul unei reGele electrice, fie sunt alimentate sarcini i'olate. .istemele eoliene de conversie au Ii pierderi. #stfel, se poate menGiona un randament de ordinul a 1 B pentru rotorul eolienei, AB al

multiplicatorului. Crebuie luate +n considerare, de asemenea, pierderile generatorului Ii ale eventualelor sisteme de conversie.

=ig. < Principiul captarii energiei eoliene

.uccesiunea etapelor +n generarea re'umata dupa cum urmea'aE

si

transmiterea

energiei

eoliene poate fi

1. Pe masura ce v*ntul interactionea'a cu rotorul se produce un cupluF

!. =recventa rotationala relativ sca'uta a rotorului este intensificata prin intermediul angrenajului de transmisieF
=ig. 6 8enerarea si transmiterea energ eoliene

3. #$ul de iesire al angrenajului de transmisie roteste generatorulF 4. Energia electrica produsa de generator trece prin regulatorul turbinei si prin disjunctoare si este ridicata la o tensiune intermediara de transformatorul turbineiF

1. Prin sistemul de cabluri se transmite energia electrica transformatoruluiF A. Cransformatorul instalatiei creste tensiunea p*na la valoarea minima a reteleiF

<. .istemul de retele interconectate transmite energia electrica p*na la punctul ultim de utili'areF

6. .ubstatiile transformatorului reduc tensiunea la valori de utili'are pe o scara restr*nsa sau la valori industrialeF Elementele lanGului de conversie sunt de mai multe tipuri. CotuIi, anumite elemente se regDsesc +ntotdeauna +n lanGul de conversie, cum suntE o turbinD eolianD, un generator trifa'at, un dispo'itiv ce de

interconectare,

reali'ea'D

conectarea generatorului la reGeaua de distribuGie sau la o sarcinD i'olatD.

=ig. Elementele lantului de conversie

Cu titlu informativ, maIinile cele mai utili'ate sunt pentru cele

reali'area
1!

eolienelor

asincrone cu rotorul +n scurtcircuit ,apro$imativ observD tendinGa de scDdere a ponderii lor.

2B +n 1

<, A2B +n !221-. .e

8eneratoarele asincrone cu rotor bobinat s"au de'voltat +n ultimii ani ,de la 3B +n 1 <, s"a ajuns la apro$imativ 32B +n !221-. )aIinile sincrone cu rotor bobinat ,cu e$citaGie electricD- +Ii sporesc, de asemenea, ponderea. Ele repre'entau puGin peste 1B +n !221. Pentru a satisface e$igenGele reGelei, trebuiesc instalate diferite ec%ipamente care concurD la conectarea eolieneiE Transformatorul ridicDtor de tensiuneE8eneratoarele eolienelor au tensiunea nominalD, +n general, de ordinul a A 2 V. Cransformatoarele asigurD conectarea acestora la reGeaua de distribuGie, care de cele mai multe ori este de !2 7V. Hn pre'ent, nu e$istD nici o eolianD care sD fie conectatD direct la reGea, fDrD utili'area unui transformator ridicDtor. Bateriile de condensatoare Pentru ameliorare factorului de putere al instalaGiei, se conectea'D baterii de condensatoare, ce sunt constituite din trei baterii de condensatoare monofa'ate, conectate +n triung%i. Kateriile de condensatoare asigurD Ii compensarea puterii reactive consumate ,ca o medie, Gin*nd cont de neregularitDGile v*ntului-.

Energia reactivD este necesarD maIinilor asincrone pentru magneti'are. #stfel, bateriile de condensatoare ,surse de energie reactivD- asigurD local energia necesarD magneti'Drii, amelior*nd astfel factorul de putere global al eolienei. Hn ca'ul funcGionDrii autonome a eolienelor, bateriile de condensatoare sunt indispensabile pentru asigurarea energiei reactive necesare magneti'Drii maIinii.

11

Parametrii unei turbine eoliene Puterea unei eoliene: Eolienele pot fi clasificate +n funcGie de puterea lorE &iametrul palelor Puterea nominalD )icD putere N1! m N 42 75 )edie putere 1! la 41 m 4275 la 1 )5 )are putere O 4A m O 1 )5 Ca ordin de mDrime, 1 )5 repre'intD necesarul de putere a apro$imativ locuinGe de 3 persoane, fDrD +ncDl'irea electricD.

22 de

Particularitati legate de energia eoliana

Tipuri de instalri
12

> eolianD ocupD o suprafaGD micD pe sol. #cesta este un foarte mare avantaj, deoarece perturbD puGin locaGia unde este instalatD, permiG*nd menGinerea activitDGilor industriale sau agricole din apropiere. .e pot +nt*lni eoliene numite individuale,
=ig. 11 Curbine eoliene =ig. 12 Curbie eoliene

instalate

+n

locaGii

i'olate. Eoliana

nu

este

racordatD la reGea, nu este conectatD cu alte eoliene. Hn ca' contrar, eolienele sunt grupate sub forma unor ferme eoliene. InstalDrile se pot face pe sol, sau, din ce +n ce mai mult, +n largul mDrilor, sub forma unor ferme eoliene offs%ore, +n ca'ul cDrora pre'enGa v*ntului este mai regulatD. #cest tip de instalare reduce de'avantajul sonor
=ig. 1! Curbine eoliene pe mare

Ii ameliorea'D estetica.

1.1

Orientarea axului

E$istD mai multe tipuri de eoliene. .e disting +nsD douD mari familiiE eoliene cu a$ vertical Ii eoliene cu a$ ori'ontal. Indiferent de orientarea a$ului, rolul lor este de a genera un cuplu motor pentru a antrena generatorul.

1.1.1

Turbine eoliene cu ax vertical

Pilonii eolienelor cu a$ vertical sunt de talie micD, av*nd +nDlGimea de 2,1 " 2,1 din +nDlGimea rotorului. #ceasta permite amplasarea +ntregului ec%ipament de conversie a energiei ,multiplicator, generator- la piciorul eolienei, facilit*nd astfel operaGiunile de +ntreGinere. Hn plus, nu este necesarD utili'area unui dispo'itiv de orientare a rotorului, ca +n ca'ul eolienelor cu a$ ori'ontal. CotuIi, v*ntul are intensitate redusD la nivelul solului, ceea ce determinD un randament redus al eolienei, aceasta fiind supusD Ii turbulenGelor de v*nt. Hn plus, aceste eoliene trebuiesc antrenate pentru a porni, pilonul este supus unor solicitDri mecanice importante. &in acest motive, +n pre'ent, constructorii de eoliene s"au orientat cu precDdere cDtre eolienele cu a$ ori'ontal. Cele mai rDsp*ndite douD structuri de eoliene cu a$ vertical se ba'ea'D pe principiul tracGiunii diferenGiale sau a variaGiei periodice a incidenGeiE P otorul lui Savonius +n ca'ul cDruia, funcGionarea se ba'ea'D pe principiul

tracGiunii diferenGiale. Eforturile e$ercitate de v*nt asupra fiecDreia din feGele unui corp curbat au intensitDGi diferite. :e'ultD un cuplu care determinD rotirea ansamblului.

=ig. 13 .c%ema de principiu a rotorului lui .avonius

14

=ig. 14 .c%ema rotorului lui .avonius

otorul lui !arrieus se ba'ea'D pe principiul variaGiei periodice a incidenGei.

Mn profil plasat +ntr"un curent de aer, +n funcGie de diferitele ung%iuri, este supus unor forGe ale cDror intensitate Ii direcGie sunt diferite. :e'ultanta acestor forGe determinD apariGia unui cuplu motor care roteIte dispo'itivul.

=ig. 11 Imaginea sc%itata unei eoliene &arrieus

=ig. 1A .c%ema rotorului lui &arrieus

1.1." ori$ontal

#oliene cu ax

=uncGionarea eolienelor cu a$ ori'ontal se ba'ea'D pe principiul morilor de v*nt.


1"

=ig. 1< Curbine eoliene cu a$ ori'ontal

Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil aerodinamic, deoarece astfel se obGine un bun compromis +ntre coeficientul de putere, cost Ii vite'a de rotaGie a captorului eolian, ca Ii o ameliorare a aspectului estetic, faGD de rotorul cu douD pale. Eolienele cu a$ ori'ontal sunt cele mai utili'ate, deoarece randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu a$ vertical, sunt mai puGin supuse unor solicitDri mecanice importante Ii au un cost mai scD'ut. E$istD douD categorii de eoliene cu a$ ori'ontalE P %monteE v*ntul suflD pe faGa palelor, faGD de direcGia nacelei. Palele sunt rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispo'itiv, dupD direcGia v*ntului. P %valE v*ntul suflD pe spatele palelor, faGD de nacelD. :otorul este fle$ibil Ii se auto"orientea'D.

=ig. 16 #mplasare in amonte

=ig. 1 #mplasare in aval

16

&ispunerea amonte a turbinei este cea mai utili'atD, deoarece este mai simplD Ii dD cele mai bune re'ultate la puteri mariE nu are suprafeGe de direcGionare, eforturile de manevrare sunt mai reduse Ii are o stabilitate mai bunD. Palele eolienelor cu a$ ori'ontal trebuiesc totdeauna, orientate +n funcGie de direcGia Ii forGa v*ntului. Pentru aceasta, e$istD dispo'itive de orientare a nacelei pe direcGia v*ntului Ii de orientare a palelor, +n funcGie de intensitatea acestuia. Hn pre'ent, eolienele cu a$ ori'ontal cu rotorul de tip elice, pre'intD cel mai ridicat interes pentru producerea de energie electricD la scarD industrialD. Producatorul olande' =ortis 5ind EnergL este liderul european, cu o e$perienta de peste 32 ani, cu peste A222 de turbine eoliene montate in toata lumea. Paletii turbinelor eoliene sunt confectionati din fibra de sticla armata. 8eneratoarele folosite sunt generatoare sincron cu magnet permanent, destinat pentru a fi utili'at la un curent de 1!, !4, 46, 1!2, !42 volti, adaptat pentru invertoare monofa'ate. E$ista un sistem de siguranta care permite oprirea graduala a paletilor in functie de vite'a vantului si protejarea circuitului electric. Coate turbinele eoliene =ortis au 1 ani garantie. &urata medie de viata a turbinelor eoliene =ortis este de !2 ani. Nu necesita mentenantaQintretinere. Turbina eoliana #spada &ortis ' ()) * Este singura turbina eoliana cu ! paleti, este folosita in aplicatii care nu necesita consum mare sau pentru utili'are in 'one fara conectare la reteaua electrica.

diametru paleti ! m randament anual la o vite'a de A mQs E ! )5 inaltime stalp sustinere E 1!"16 m. pret 4 22 Euro R CV#

Turbina eoliana Passaat &ortis ' 1+, -*


1#

Este destinata in ca'ul utili'arii re'identiale private cat si pentru ec%ipamente aflate in 'one fara conectare la reteaua electrica.

diametru paleti 3,1! m randament anual la o vite'a de A mQs E 3,! )5 inaltime stalp sustinere E 1!"16 m. pret <222 Euro R CV#

Turbina eoliana .ontana &ortis ' / -* Este folosita in aplicatii care nu necesita consum mare sau pentru utili'are in 'one fara conectare la reteaua electrica.

diametru paleti 1 m randament anual la o vite'a de A mQs E ,1 )5 inaltime stalp sustinere E 1!"!4 m. pret 16222 Euro R CV#

Turbina eoliana %li$e &ortis ' 1) -* Este folosita in aplicatii re'identiale sau industriale.

diametru paleti < m randament anual la o vite'a de A mQs E !! )5 inaltime stalp sustinere E 16"3A m. pret 3!222"3AA22 Euro R CV# Conditii comerciale:

"Plata se face 12 B la comanda turbinei eoliene si 12 B la livrare. "Plata produselor se face la cursul KN: in 'iua platii. "&urata de fabricare si livrare este de 4"1 luni din momentul ac%itarii avansului. "Conditia de livrare E$ 5or7s"8roningen">landa ,.e adauga costul transportului intre 122"1122 Euro R CV# functie de turbina eoliana-. Servicii aditionale: "#siguram transportul contracost la domiciliul clientului
18

"Punem la dispo'itia clientului gratuit proiectul de fundatie si toata documentatia de montaj aferenta ec%ipamentelor ">ferim gratuit asistenta la montaj ";a cerere se poate asigura, contracost, e$ecutarea fundatiei si a montajului ec%ipamentelor

Componentele clasice ale unei eoliene cu ax ori$ontal Curbina eoliana, care este pre'entata +ntr" o forma simplificata +n figura de mai jos, este compusa +n principal dinE

1. ". 4. ,. /.

Palete 0 pale 12 3enerator2 &r5na2 %ngrena62 egulatoare electrice2


19

7. 8.

Sistem de orientare2 Butuc. Paletele 0palele1 sunt reali'ate dintr"un amestec de fibra de sticla si materiale compo'ite. Ele au rolul de a capta energia v*ntului si de a o transfera rotorului turbinei. &e forma lor depinde randamentul turbinei. 3eneratorul asigura producerea
=ig. !2 Componente clasice ale unei turbine eolienecu a$ ori'ontal

energiei

electrice.

Cransforma

energia

mecanica a a$ului de intrare +n energie electrica. Poate fi de curent continuu sau de curent alternativ. Cele mai utili'ate sunt cele de curent alternativ. &r5na asigura blocarea turbinei eoliene pe a$a v*ntului. Poate fi situata fie pe a$ul principal, +n fata angrenajului de transmisie, fie pe a$ul de mare vite'a +n spatele angrenajului de transmisie. %ngrena6ul transfera energia mecanica generatorului. egulatoarele electrice sunt elemente de reglare.

2!

=ig. !1 .c%ema unui aerogenerator

Palele sau captorul de energie sunt reali'ate dintr"un amestec de fibrD de sticlD Ii materiale compo'ite. Ele au rolul de a capta energia v*ntului Ii de a transfera rotorului turbinei. Profilul lor este rodul unor studii aerodinamice comple$e, de el depin'*nd randamentul turbinei.

21

=ig. !! Pala turbina eoliana

&iametrul palelor ,sau suprafaGa acoperitD de acestea- este +n funcGie de puterea doritDE

22

=ig. !3 &iametrul palelor

Evolutia diametrului palelor si implicit a puterii turbinelor eoliene in timp. ;DGimea palelor determinD cuplul de pornire, care va fi cu at*t mai mare cu c*t palele sunt mai late.Profilul depinde de cuplul dorit +n funcGionare.
=ig. !4 Profil de pale

NumDrul de pale depinde de eolianD. Hn pre'ent, sistemul cu trei pale este cel mai

utili'at, deoarece asigurD limitarea vibraGiilor, a 'gomotului Ii a oboselii rotorului, faGD de sistemele mono"palD sau bi"palD. Coeficientul de putere este cu 12 B mai mare pentru sistemul bi"palD faGD de cel mono"palD, iar creIterea este de 3B +ntre sistemul cu trei pale faGD de douD pale. Hn plus, este un compromis bun +ntre cost Ii vite'a de rotaGie a captorului eolian Ii avantaje din punct de vedere estetic pentru sistemul cu trei pale, faGD de cel cu douD pale. Butucul este prevD'ut cu un sistem pasiv ,aerodinamic-, activ ,%idraulic- sau mi$t ,active stall- care permite orientarea palelor pentru controlul vite'ei de rotaGie a turbinei eoliene ,pri'a de v*nt-.

Controlul activ, prin motoare %idraulice, numit Ii Spitc% controlS. #cest sistem

asigurD modificarea ung%iului de incidenGD a palelor pentru a valorifica la ma$imum

v*ntul instantaneu Ii pentru a limita puterea +n ca'ul +n


=ig. !1 Kutucul ;) 8lasfi ber

care v*ntul depDIeIte vite'a nominalD. Hn general, sistemul

roteIte palele +n jurul propriilor a$e ,miIcare de pivotare-, cu c*teva grade, +n funcGie de vite'a v*ntului, astfel +nc*t palele sD fie po'iGionate +n permanenGD sub un ung%i optim +n raport cu vite'a v*ntului, astfel +nc*t sD se obGinD +n orice moment puterea ma$imD. .istemul permite limitarea puterii +n ca'ul unui v*nt puternic ,la limitD, +n ca' de furtunD, trecerea palelor +n SdrapelS-.

Controlul aerodinamic pasiv, numit Ii Sstall controlS. Palele eolienei sunt fi$e +n raport cu butucul turbinei. Ele sunt concepute special pentru a permite deblocarea +n ca'ul unui v*nt puternic. &eblocarea este progresivD, p*nD c*nd v*ntul atinge vite'a criticD. #cest tip de control este utili'at de cea mai mare parte a eolienelor, deoarece are avantajul cD nu necesitD piese mobile Ii sisteme de comandD +n rotorul turbinei.

Mltimul tip de control, vi'ea'D utili'area avantajelor controlului pasiv Ii al celui activ, pentru a controla mai precis conversia +n energie electricD. #cest sistem este numit control activ cu deblocare aerodinamicD, sau Sactive stallS. El este utili'at pentru eolienele de foarte mare putere. %rborele primar: este arborele rotorului turbinei eoliene. Se mai nume9te arborele lent+ deoarece el se rote9te cu vite$e de ordinul a ") ' ,)
24

rot:min. Prin intermediul multiplicatorului+ el transmite mi9carea+ arborelui secundar. %rborele generatorului sau arborele secundar antrenea'D generatorul electric, sincron sau asincron, ce are una sau douD perec%i de poli. El este ec%ipat cu o fr*nD mecanicD cu disc ,dispo'itiv de securitate-, care limitea'D vite'a de rotaGie +n ca'ul unui v*nt violent. Pot e$ista Ii alte dispo'itive de securitate.

2"

26

=ig. !A #rborele secundar

3eneratorul

electric:

asigurD

producerea energiei electrice. Puterea sa atinge 4,1 )5 pentru cele mai mari eoliene. Hn pre'ent se desfDIoarD
=ig. !< 8enerator electric

cercetDri pentru reali'area unor eoliene de putere mai mare ,1 )5-. 8eneratorul poate fi de curent continuu sau de curent alternativ. &atoritD preGului Ii randamentului, se utili'ea'D, aproape +n totalitate, generatoare de curent alternativ. 8eneratoarele de curent alternativ pot fi sincrone sau asincrone, funcGion*nd la vite'D fi$D sau variabilD.

Sistemul de orientare a nacelei este constituit dintr"o coroanD dinGatD ,cremalierDec%ipatD cu un motor. El asigurD orientare eolienei Ii SblocareaS acesteia pe a$a v*ntului, cu ajutorul unei fr*ne.

!ispo$itivele de msurare a v5ntului sunt de douD tipuriE o giruetD pentru evaluarea direcGiei Ii un anemometru pentru
=ig. !6 .istem de orientare

mDsurare vite'ei. InformaGiile sunt transmise sistemului numeric de comandD, care reali'ea'D reglajele +n mod automat.
=ig. ! #nemometru si 8irueta

Sistemul electronic de control a funcGionDrii generale


2#

eolienei

Ii

mecanismului

de

=ig. 32 .istem electronic de control

orientare. El asigurD pornirea eolienei, reglarea +nclinDrii palelor, fr*narea, ca Ii orientarea nacelei +n raport cu v*ntul. Sistemul de rcire. .unt prevD'ute sisteme de rDcire, at*t pentru multiplicatorul de vite'D ce transmite eforturile mecanice +ntre cei doi arbori, c*t Ii pentru generator. Ele sunt constituite din radiatoare de apD sau ulei Ii ventilatoare. :Dcirea cu ulei este utili'atD pentru multiplicatoare. Pilonul este, +n general, un tub de oGel Ii un turn metalic. El susGine turbina eolianD Ii nacela. #legerea +nDlGimii este importantD, deoarece trebuie reali'at un bun compromis +ntre preGul de construcGie Ii e$punerea doritD la v*nt. Hn consecinGD, odatD cu creIterea +nDlGimii, creIte vite'a v*ntului, dar Ii preGul. Hn general, +nDlGimea pilonului este puGin mai mare dec*t diametrul palelor. HnDlGimea eolienelor este cuprinsD +ntre 42 Ii 62 de metri. Prin interiorul pilonului trec cablurile care asigurD conectarea la reGeaua electricD. &undatia asigura re'istenta mecanica a structurii formate din pilon si din turbina eoliana.&aca pe uscat treburile stau putin mai bine atunci cand vine vorba de fundatia turbinelor eoliene pentru turbinele offs%ore lucrurile sunt putin mai comple$e. Palele turbinelor eoliene se rotesc datorita miscarii maselor de aer si cu c*t este mai mare masa aerului, cu at*t mai repede se rotesc palele, produc*nd o cantitate mai mare de energie. Mn rol important +n cantitatea de energie obtinuta o au si vite'a v*ntului si suprafata palelor.

28

=iecare

componenta a

aerogeneratorului are un rol deosebit de important in

functionarea pe termen lung a acestor masini si voi incerca in continuare sa conture' cateva caracteristici ale componentelor principale.

=ig. 31 Proiectul unei turbine in adancime apa

29

Impactul eolienelor asupra mediului Noile cerinGe +n domeniul de'voltDrii durabile au determinat statele lumii sD +Ii punD problema metodelor de producere a energiei Ii sD creascD cota de energie produsD pe ba'a energiilor regenerabile. Protocolul de la 4Loto angajea'D statele semnatare sD reducD emisiile de ga'e cu efect de serD. #cest acord a determinat
=ig. 3! Capacitatea puterii energiilor

adoptarea unor politici naGionale de de'voltare a eolienelor Ii a altor surse ce nu degajD bio$id ce carbon. %vanta6ele sistemelor eoliene : " emisia 'ero de substante poluante si ga'e cu efect de serD, datoritD faptului cD nu se ard combustibiliF " nu se produc deseuriF " costuri reduse pe unitate de energie produsD. Hn !224, pretul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime fatD de cel din anii 62, iar previ'iunile sunt de continuare a scDderii acestoraF " costurile de scoatere din functiune la capDtul perioadei normale de functionare sunt minime, instalatiile eoliene put*nd fi integral reciclate.

!e$avanta6e: " cel mai important de'avantaj este variatia vite'ei v*ntului si din acest motiv nu orice locatie se pretea'D la acest gen de aplicatieF " un alt de'avantaj semnalat este Spoluarea vi'ualD si sonorDS ,e$ista persoane care sustin cD nu se ncadrea'D vi'ual +n mediul +nconjurDtor si fac 'gomot +n timpul functionDrii- si faptul cD afectea'D ecosistemele ,necesitD terenuri virane mari pentru instalare si pot omor+ pDsDrile-. #rgumente +mpotriva acestora sunt cD turbinele moderne de v*nt au o aparitie atractivD stili'atD, cD masinile omoarD mai multe pDsDri pe an dec*t turbinele si cD alte surse de energie, precum generarea de electricitate folosind cDrbunele, sunt cu mult mai dDunDtoare pentru mediu, deoarece creea'D poluare si duc la efectul de serD. .i oficialitDtile rom*ne +ncep sD se preocupe de acest subiect, dovadD si faptul cD +ncep sD se punD la punct strategiile +n domeniul promovDrii surselor regenerabile de energie. .e estimea'D cD p*nD +n !212, 3!B din productia de energie electricD trebuie sD fie obtinutD din surse regenerabile. Mnele dintre primele 'one vi'ate pentru instalarea de turbine eoliene suntE 'ona Krasov"8%imbav, 'ona Kran si masivul PostDvarul. :om*nia are SplantateS +n total doar 3< de astfel de mijloace de producere a energiei ver'i.

;ncadrarea <n peisa6 a turbinelor eoliene Notam +n primul r*nd ca +ntr"un parc de turbine eoliene, mai ales daca este situat +n teren plat, din considerente de valorificare ma$imala a energiei eoliene, distanta medie dintre doua turbine eoliene este de A"12 diametre rotorice, ceea ce pentru turbine mari +nseamna de la c*teva sute de metri la peste un 7ilometru. :e'ulta ca turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar ca stalpii liniilor de +nalta tensiune, care apar aproape oriunde +n peisajul din jurul nostru, dar cu care ne"am obiInuit Ii pe care nu le mai considerm cu un impact negativ asupra peisajului.
1

Curatia rotoarelor turbinelor eoliene mari este foarte lenta " +n jur de 12 rotatiiQminut, deci nu provoaca Ii nici nu induce nici un fel de sen'aite negativa. Vi'ual turbinele eoliene au design elaborat, atragator Ii sunt vopsite +n alb ,cel mai frecvent-. Cel putin la +nceputul promovarii parcurilor eoliene industriale +n :om*nia, apreciem ca acestea vor constitui o atractie turistica semnificativa, iar vi'itarea parcului cu urcarea in nacela unei turbine eoliene poate deveni un punct important de atractie. >cuparea terenului este minima +n arealul amenajat ,circa 2,3B din total- " ca Ii +n ca'ul liniilor electrice put*ndu"se utili'a +n continuare terenul pentru agricultura sau paIunat.

Turbine eoliene ca sursa de $gomot 9i vibratii

=ig. 33 .cara 'gomotului

Ca orice ec%ipament industrial Ii turbinele eoliene produc +n functionare 'gomote, datorita sistemelor mecanice +n funcionare, a despicarii aerului de palele +n rotire sau a trecerii palelor prin dreptul st*lpului de susinere, cand se produce o comprimare a aerului. Pentru a nu avea un impact negativ +n special +n 'onele dens populate, sursele de 'gomot sunt foarte riguros controlate de fabricanii de turbine Ii se iau masuri te%nologice speciale pentru fiecare sursa. #Ia se face ca +n urma unor masurtori +n natura, fabricantii de turbine eoliene dau garantii ferme asupra limitei superioare a 'gomotelor produse de turbina respectiva.
2

Putem afirma +nsa ca turbinele eoliene moderne nu sunt 'gomotoase, majoritatea fabricantilor garant*nd ca la nivelul rotorului turbinei eoliene 'gomotul ,presiunea sunetului- nu depIeIte 122 dK ,#-, ec%ivalent cu un 'gomotul din orice industrie prelucratoare. Hn ca'ul +n care v*ntul bate +n direcia unui receptor, nivelul presiunii sunetului la o distanta de 42 m fata de unele turbine eoliene tipice este de 12"A2 dK,#-, ceea ce ec%ivalea'a cu nivelul unei conversaii umane obiInuite. ;a 112 m 'gomotul scade la 41,1 dK,#-, ec%ivalent cu 'gomotul normal dintr"o locuinta, iar la distana de peste 322 m 'gomotul functionarii unor turbine eoliene se confunda cu 'gomotul produs de v*ntul respectiv. &aca v*ntul bate din directie contrara, nivelul 'gomotului receptionat scade cu circa 12 dK,#-. Conform specificului fiecarui amplasament +n parte, pentru ca nivelul de 'gomot sa fie cel acceptat, trebuie avut +n vedere pastrarea unei distane suficiente fata de aIe'arile umane, diverse ane$e gospodreIti, institutii publice, monumente istorice Ii de ar%itectura, parcuri, spitale Ii alte aIe'aminte de interes public. Hn ce priveIte vibratiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu.

Impactul asupra pasarilor $burtoare Principalul impact pus +n discuie pentru protejarea mediului este cel legat de impactul pasarilor 'burtoare cu rotoarele turbinelor eoliene +n miIcare, precum Ii perturbarea %abitatului ,la sol-, daca +n areal se afla colonii semnificative de pasari. #ceasta problema a suscitat +nca de acum mai bine de un deceniu " intense dispute +n tarile vest europene promotoare ale te%nologiei. &in acest motiv, +n multe tari au fost demarate multiple studii de impact cu pasarile. #sta'i +n tarile vest"europene ecologiItii Ii promotorii centralelor eoliene au ajuns la un consensE impactul dintre turbinele eoliene Ii pasari este mai mic dec*t se afirmase

la +nceput Ii +n orice ca' mai redus dec*t impactul altor activitati umane ca v*ntoarea, transportul rutier Ii aerian, sau c%iar e$istenta structurilor statice ca st*lpii Ii liniile electrice ori a cladirilor +nalte, de care pasarile se ciocnesc deoarece le vad greu. #ceasta conclu'ie a permis de'voltarea e$plo'iva a energiei eoliene +n toate tarile ME. Mn studiu olande' estimea'a ca anual sunt omor*te 1122 pasari prin v*ntoare, 1222 de liniile electrice, !222 de traficul rutier Ii numai !2 pasariQ1222 )5 de turbinele eoliene.

Studiu de ca$ ;aptop cu energie eoliana

=ig. 34 ;aptop =ujitsu

=ujitsu a inceput sa vanda in 9aponia un laptop care functionea'a cu energie eoliana. Compania cumpara energie eoliana pentru fiecare laptop =)V ;oo$ vandut, ec%ivalenta cu cantitatea de energie estimata ca va fi folosita de sistem in patru ani de functionare. Calculele =ujitsu se ba'ea'a pe presupunerea ca sistemul va fi folosit pentru 4,1 ore in fiecare 'i, va fi lasat la incarcare timp de 4,1 ore si va fi oprit 11 ore pe 'i timp de !42 de 'ile pe an. Cantitatea de energie re'ultata in urma calculului se ridica la 41,11 75% si este ec%ivalenta cu 16 7g, in emisii de carbon. #stfel, pentru fiecare calculator vandut, =ujitsu va cumpara cantitatea ec%ivalenta de credite eoliene de la compania 9apan Natural EnergL, care a fost creata special pentru asemena scopuri. PC"ul va costa 1.1A2 dolari, cu apro$imativ 3<< de dolari mai mult fata de un PC similar.
"

Computerul adera la standardul curent EnergL.tar, si va indeplini conditiile necesare pentru respectarea noului standard ce va fi lansat in iulie. Computerul, care va fi disponibil doar prin intermediul siteului =ujitsu, este unul dintre cele mai mici modele produse de companie si detine un ecran de 1,A inci care poate pivota, si poate fi ase'at intr"o forma asemanatoare cu cea a unui tablet"PC. &esi nu este po'itionat pe piata ca un sistem de tip netboo7 acesta foloseste un procesor Intel #tom. Printre celelalte caracteristici se numara 18K de memorie si un H&& de pana la 1!28K, iar unele modele detin si un modem pentru retelele mobile.

KibliografieE %ttpEQQem.ucv.ro @@@.@i7ipedia.com @@@.energL"consultancL.com @@@.eoliene.net /.trategii de valorificare a surselor regenerabile de energie.0 Jraport !223 5orld 5ind EnergL #ssociation Jraport !226 @@@.vestas.com @@@.norde$.com %ttpEQQturbine"eoliene.com.ro %ttpEQQ@@@.naturenergL.ro