Universitatea Transilvania din Braov Facultatea de Alimentaie i Turism Inginerie i management n alimentatie publica si agroturism

CASTELUL PELES

Indrumator: Tulban N. Student: Aionitoaie Alina Stefania Grupa: 16101

2013 1

CUPRINS

I. INTEGRARE IN MEDIU.........................................................................................pag 3 1. PREDEAL............................................................................................pag 3 2. BUSTENI..............................................................................................pag 4 3. SINAIA.................................................................................................pag 5 IV. SCURT ISTORIC...................................................................................................pag 9 III. VOCABULARUL ARHITECTURII.................................................................pag 12 1. FORME..............................................................................................pag 12 2. SPATII................................................................................................pag 13 IV. FUNCTIUNE.......................................................................................................pag 15 1. FUNCTIONARE CA PALAT REGAL.........................................pag 15 2. FUNCTIONARE IN PREZENT.....................................................pag 16 V. ALCATUIRI, MATERIALE, STRUCTURI.....................................................pag 17 VI. CONCLUZII........................................................................................................pag 19 VII. BIBLIOGRAFIE...............................................................................................pag 20

I. INTEGRARE IN MEDIU

Valea Prahovei este asezata n partea de sud est a Romaniei, n mijlocul Munteniei, n bazinul superior si mijlociu al raului cu acelasi nume si o parte a bazinului Ialomitei.Ea se invecineaza la sud-Ilfov, Ialomita; la vest-Dambovita; la nord-Brasov; la est-Buzau (Muntii Bucegi) si are o suprafata: 4.716 km2 (respectiv 2 % din teritoriul tarii). Potentialul turistic: -relieful: Relieful vaii Prahovei este ntr-o desfasurare armonioasa ce coboara n trepte de la nord la sud, dispuse n forma de amfiteatru cu fata spre sud si cuprinzand n proportii egale, munti cu elemente extrem de spectaculoase, cu geneza si evolutie interesanta, iar n apropiere de vf. Caraiman sunt niste stanci roase de vanturi si ploi, n forma de ciuperci 'Babele", dealuri si campii. -vegetatia si fauna: vegetatia este variata, o vegetatie alpina, numita si stepa rece. Fauna este bogata si diversa ca numar si specii: ursi, cerbi carpatini etc., pasari: cocosul de munte, uliul, vulturul etc., reptile:vipera comuna si soparla de munte. -clima: influentata de relief si asezare, are n sud un caracter temperat continental de silvostepa, dealuri si coline, iar n nord, n munti, un caracter mai aspru, cu vanturi ce bat din nord si nord-est. Este cea mai vizitata zona montana din Romania, cu o mare concentrare de statiuni, printre care Sinaia (800 m. altitudine), fosta resedinta de vara a familiei regale care a construit aici Castelul Peles (azi muzeu), iar in apropiere se afla Muzeul cinegetic, Busteni (traseul Valea Alba), Predeal. 1. PREDEAL. n prezent, Predealul este cunoscut mai ales prin sporturile de iarn, oferind posibilitatea de a schia pe 5 prtii, datorit telescaunului i teleschiurilor de care dispune.

Staiunea Predeal este recomandat tratamentului neuroasteniei, pentru revigorarea organismelor slbite, pentru recuperarea ulterioar suprasolicitrilor fizice sau intelectuale, pentru tratamentul tulburrilor endocrine i al problemelor de cretere ale copiilor. Principalii factori de cur sunt aerul curat, fr praf sau ali ageni alergici, bogat n ozon i radiaii ultraviolete, atmosfer ionizat i presiunea relativ sczut a aerului. Printre obiectivele turistice mai importante putem aminti: mnstirea Predeal, cimitirul legionar de la Predeal (aflat n spatele Mnstirii Predeal), vila marealului Antonescu (situat n zona Cioplea din Predeal), statuia eroului-poet Mihail Sulescu (situat la intrarea n Predeal dinspre Braov), biserica Sf. mprai Constantin i Elena (aflat n centrul oraului Predeal).
Mnstirea Predeal. Ctitorul mnstirii a fost Ioanichie Ieromonahul i Duhovnicul. Un pomelnic cu aspect de cronic, scris la 20 mai 1821, recunoate data nfiinrii la anul 1774, n luna iunie n 20, cnd acest preot clugr a cerut i a obinut terenul de construcie de la prea cinstitul boier vel paharnic, Grigorie Buzoianu.

2. BUTENI este un mic din nordul judeului Prahova, localizat pe Valea Prahovei, la poalele Munilor Bucegi. Situat la 135 km de Bucureti, se ntinde pe circa 7 km de-a lungul vii Prahovei, ntre Vadul Cerbului i tunelul spat n pintenul muntelui Muchia Lung. Monumentele naturale Cascada Urltoarea, Babele, Sfinxul din Bucegi, Grupul Btrnilor se afl n preajma oraului. Tot n zon se afl rezervaiile naturale Parcul Naional Bucegi, Poiana Crucii, Babele, cu acces direct prin Telecabina Buteni-Babele. Pentru turitii care nu caut neaprat drumeiile montane, exist obiective turistice n zona staiunii: Casa scriitorului Cezar Petrescu - construit n 1918 (arhitectur tradiional); n prezent aici este amenajat Muzeul Memorial Cezar Petrescu. Castelul Cantacuzino - construit in anul 1910 de ctre Gheorghe Cantacuzino; Biserica Domneasc - construit n anul 1889, ctitorie a regelui Carol I i a reginei Elisabeta, se remarc prin arhitectura deosebit, dotrile interioare (icoanele din interior sunt originale fiind pictate Gheorghe Tattarescu)) i vechimea sa. Mnstirea Caraiman - o mnstire de clugri ce poart hramul nlarea Sfintei Cruci i care este amplasat ntr-un cadru mirific chiar la poalele muntelui Caraiman. Monumentul Ultima Grenad - a fost ridicat n anul 1928 i este dedicat eroului Caporal Vasile Muat.
4

3. SINAIA, oras in centrul Romniei (in judetul Prahova), situat pe rul Prahova, la poalele Muntilor Bucegi (Carpatii Meridionali), la 62 de km spre NV de Ploiesti (resedinta judetului Prahova) si la 121 de km de Bucuresti. Sinaia este una din cele mai importante statiuni de odihna din tara, furniznd cele mai bune conditii de petrecere a timpului liber. Pentru amatorii sporturilor de iarna exista o prtie de bob, multe prtii de schi cu grade diferite de dificultate, prtii de sanie, telecabina, telescaun, teleschi. Statiunea Sinaia, numita si "Perla Carpatilor", furnizeaza conditii excelente de tratament pentru numeroase boli. Sinaia ofera locuri de cazare in hoteluri ultramoderne (Alpin, Palace, Sinaia, Montana, Paltinis, Cota 1400, etc.), in multe vile confortabile, in case private, hanuri si popasuri turistice, cabane. Pentru inotatori si iubitorii de sauna exista bazine la hotelurile Montana si Sinaia. Manastirea Sinaia. Dateaza de la sfarsitul secolului al-XVII-lea , fiind prima constructie din spatiul actualei statiuni. Ctitorita de Spatarul Mihail Cantacuzino la intoarcerea sa de la Muntele Sinai, monumentul va primi acelasi nume, romanizat insa, devenind Manastirea Sinaia. Ea reprezinta astazi un veritabil muzeu de arta si spiritualitate romaneasca. Arhitectura de tip brancovenesc si pictura originala fac din acest monument ortodox un loc ideal pentru observarea vechii culturi romanesti. Manastirea Sinaia este scoica sub blazonul careia s-a slefuit Perla Carpatilor. Manastirea Sinaia este inchinata Sfintei Fecioare Maria si ulterior, denumirea Sinaia s-a extins si asupra localitatii. Constructia manastirii a durat 5 ani, din 1690 pana in 1695. Scopul amplasarii in acest loc a manastirii era unul dublu: in primul rand trebuia sa fie o fortareata de aparare si de protectie pentru drumul comercial existent de-a lungul Vaii Prahovei, drum care facea legatura intre doua mari orase ale epocii, Bucuresti si Brasov, iar, in al doilea rand, de a asigura un adapost numerosilor pustnici existenti in muntii Bucegi. Castelul Pelisor este darul oferit de regele Carol I principilor mostenitori. Muzeul, cu o valoare inestimabila, ce cuprinde o valenta istorica, o alta memorialistica si una artistica, constituie o importanta componenta a zestrei culturale a poporului roman. Acest edificiu este parte integranta a vastului ansamblu arhitectonic creat de regele Carol I pe valea paraului Peles, intr-o perioada ce se suprapune practic intregii sale vieti traita in Romania. Cazinoul Sinaia este situat in parcul "Dimitrie Ghica" si a fost, de asemenea, construit la initiativa lui Carol I. Constructia a nceput n anul 1912 si a fost terminata un an
5

mai tarziu. Lucrarile au fost supravegheate de arhitectul Petre Antonescu, care de fapt, era si autorul planurilor. Gara Regala Sinaia. Prima a fost construita in anul 1913, de catre Compania "Demeter Cartner", iar a doua, ceva mai tarziu si a fost rezervata exclusiv familiei regale, si a oaspetilor, respectiv conducatori de stat straini. Pe peronul garii Sinaia, se afla o placa comemorativa in amintirea Primului Ministru roman I. Gh. Duca asasinat de legionari in anul 1933, chiar in acel loc. Este o gara importanta, in care opreau la inceputul secolului trenuri precum Orient Express sau Arlberg Express. In ceea ce priveste Gara Regala, situata la cativa zeci de metri departare, a fost construita dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu in anul 1939. Este o cladire din piatra in stil romanesc, care purta la vremea aceea insemnele regale ale lui Carol al-II-lea. Cladirea avea o remiza in care incapea tot trenul regal. In fata garii este o piata mare, corespunzatoare primirilor la nivel de sefi de stat. In salonul central al garii se gaseste o pictura murala reprezentand o vanatoare domneasca de mistreti, cu 8 personaje calare, in marime naturala, inscriptionata in limba latina: Basarab Voievod secol XIV. Parcul Dimitrie Ghica. Parcul "Dimitrie Ghica" din Sinaia, a fost infiintat in anul 1881 iar amenajarea s-a facut sub indrumarea arhitectului peisagist elvetian, Eder. Acesta adaposteste mai multi arbori seculari, iar in interiorul sau se desfasoara, pe o scena amenajata, festivalurile din Sinaia. Se mai pot admira, pe marginea aleilor ce strabat parcul, busturile unor personalitati care au locuit sau doar au vizitat orasul Sinaia, ca, de exemplu: Mihai Eminescu si lon Creanga, Nicolae Balcescu precum si Dimitrie Ghica. Acesta, a fost un apropiat al Domnitorului devenit ulterior Rege, Carol I. Chiar la intrarea in parc se mai afla si bustul actorului lon (lancu) Brezeanu, Cetatean de Onoare al orasului Sinaia, si dupa cum se mentioneaza, si "cetatean" al lui Caragiale. Castelul Foisor este situat in Sinaia, in apropierea Castelului Pelisor. Destinatia initiala a acestuia era de cabana de vanatoare a Regelui Carol, insa datorita faptului ca a fost terminat inaintea Castelului Peles, familia regala, Carol I si Elisabeta, precum si Ferdinand si Regina Maria au locuit o perioada aici, pana in anul 1883, cand a fost terminata constructia Pelesului. Castelul Foisor va continua sa fie dedicat protocolului de stat, pentru vizitele inaltilor oaspeti, nefiind deschis in schimb pentru vizitele turistilor. Casa Memoriala George Enescu. Regina Elizabeta, recunoscnd talentul tnrului muzician, i-a oferit ani de-a rndul o camer ntr-un col intim al Castelului Pele, unde s poat studia. De asemenea, Enescu era deseori invitat de regin pentru a susine recital uri la Palat.

Frumuseea locurilor i apropierea de Palatul Pele l-au determinat pe muzician ca din banii ctigai n primul su turneu n America s-i construiasc aici - ntre anii 1923 i 1926 - o cas, dup planuri proprii, cu ajutorul arhitectului Radu Dudescu, pe care a numit-o Vila Lumini. n urmtorii 20 de ani, pn n 1946, cnd a prsit Romnia definitiv, n perioadele dintre turneele sale n Europa i America de Nord, el a revenit periodic la Sinaia pentru a se dedica, cel puin o lun pe an, creaiei.n 1947, aflat la Paris, Enescu a donat vila statului romn, spre a fi folosit ca loc de odihn i de creaie pentru artiti. Din 1995, devine Casa Memorial George Enescu, iar din 2007 secie a Muzeului Naional George Enescu. Stancile "Franz Joseph" sunt situate langa cabana Poiana Stanii. Acestea au fost amenajate in timpul domniei familiei regale, cu trepte si cu balustrade, iar de pe terasa acestora se poate admira un segment intins din valea superioara a Prahovei. La stanci se poate ajunge din Poiana Stanii pe o poteca. Sunt considerate un punct de belvedere. Stanca "Sfanta Ana": la baza acesteia, se afla o mica poienita. Peretele cuprindea odinioara icoane din care se mai pastreaza si astazi urme. Mica grota existenta acolo a constituit odinioara adapostul unui pustnic. Stanca se gaseste la intersectia dintre drumul spre Cota 1400 si drumul auto spre Poiana Stanii. CASTELUL PELE

Este situat n Sinaia, pe Valea Prahovei, (la 44 km de Braov i la 122 km de Bucureti), pe drumul european E60 (DN1). Pe calea ferata exista numeroase curse care din Ploiesti intra pe Valea Prahovei, iar Statiunea Sinaia este una dintre destinatii. Situat pe valea paraului Peles, in locul numit Pietrele Arse, Castelul Peles este cea mai cunoscuta resedinta regala din Romania.

Castelul sau Palatul Peles este unul din cele mai bine conservate palate regale din Europa. El a servit ca resedinta de vara pentru primul rege Hohenzollern al Romniei, Carol I. Construit in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, cladirea este incercarea regelui de a imita stilul din tara lui natala, creind un ansamblu bavarian in muntii din Romnia. Vizitatorii beneficiaza de un tur extins al spatiilor de la parter si etaj I, cu ghidaj in cinci limbi straine. In luna noiembrie Castelul Peles este inchis pentru curatenia generala.

II. SCURT ISTORIC

Se spune ca prin 1866, prin august, Carol I a sosit in zona, si a innoptat la manastirea din Podul Neagului (dupa cum era cunoscuta la vremea respectiva Sinaia). Peisajul salbatic si pitoresc l-a atras si astfel, in 1872 a cumparat terenul dupa care l-a angajat pe arhitectul german Wilhelm Doderer sa realizeze planurile constructiei.

Aezarea sa pe Valea Prahovei nu era ntmpltoare. Nu departe, la Predeal, era pe vremea aceea grania Romniei cu Austro Ungaria. Principele Carol I, ales domn al Romniei n 1866, viziteaz pentru prima dat Sinaia n luna august a acelui an, rmnnd ncntat de frumuseea respectivelor locuri. Pe vremea aceea, Sinaia era un mic sat de munte, numit Podul Neagului. Domnitorul hotrte construirea unui castel ntr-un loc retras i pitoresc: Piatra Ars. Civa ani mai trziu, n 1872, el cumpr terenul, iar lucrrile ncep n 1873, sub conducerea arhitecilor Johannes Schultz, Carol Benesch i Karel Liman. Mai nti, lucrtorii au depus eforturi pentru a stpni elementele capricioase ale naturii, cum ar fi cursurile subterane de ap sau alunecrile de teren.

Castelul a fost construit dup planurile arhitecilor Johannes Schultz i Karel Liman. Edificiul a fost decorat de celebrii creatori, J. D. Heymann din Hamburg, August Bemb din Mainz i Bernhard Ludwig din Viena.

10

Castelul Pele a fost construit la iniiativa Regelui Carol I, pentru a-i servi drept reedin de var. Dup 1914, castelul Pele i-a exersat n continuare funcia de reprezentare i de muzeu, fr a mai fi ns locuit timp 6 luni pe an, aa cum obinuia suveranul fondator. Pn n 1947, devine spaiu aulic pentru vizitele oficiale sau gzduiete ceremonii cu caracter militar. n perioada ianuarie martie 1948, castelul este nchis din ordinul autoritilor comuniste, iar bunurile de patrimoniu sunt inventariate. Cea mai mare parte a coleciilor de pictur, mobilier, textile, piese de art decorativ i cri au fost transferate la Muzeul de Art din capital. Din luna mai a aceluiai an, alte piese au intrat n custodia diferitor instituii de cultur din marile orae ale Romniei: Bucureti, Braov, Sibiu etc. Din anul 1953, castelul devine Muzeu Naional, deschis publicului larg. Dou decenii mai trziu, n anul 1975, starea de conservare tot mai critic a imobilului determin msura nchiderii acestuia i evacuarea unei pri importante a patrimoniului muzeal n depozitele amenajate ntr-un vechi conac boieresc al familiei Bibescu din Posada. Din 1990, respectiv 1993 i pn azi, castelele Pele i Pelior sunt redeschise spre vizitare. n anul 2007, dup cinci ani de negocieri ntre Statul romn i Casa regal, se ajunge la un acord, prin care ntregul domeniu Pele alctuit din fostele dependine regale, au reintrat n proprietatea Regelui Mihai I, dar continu s fie administrate de statul romn. Acordul cu Casa regal, expirat n anul 2009, n cazul castelului Pelior i n 2010, n cazul castelului Pele, a fost din nou prelungit. Atat la sfarsitul secolului al XIX-lea cat si acum, Castelul Peles este considerat unul dintre cele mai frumoase din Europa.

11

III. VOCABULARUL ARHITECTURII

1. FORME

Castelul Peles pastreaza caracteristicile arhitecturii specifice stilului neorenasterii germane. In arhitectura exterioara putem observa:

profiluri ascutite verticale zvelte forme neregulate fragmentarea compozitiei fatadelor asimetria corpurilor abundenta lemnului sculptat si a elementelor decorative. n decorarea interioarelor predomin acelai stil, excepie fcnd salonul turcesc i

budoarul neorococo al reginei Elisabeta, astzi disprut.

2. SPATII
12

Castelul peles are peste 160 de camere. Cele mai importante Sali de vizitat sunt: Holul de Onoare este grandios, cu lambriuri din lemn de nuc, tapetate cu basoreliefuri i statuete. Plafonul mobil din sticl, acionat cu ajutorul unui motor electric sau printr-un sistem manual, era un element de surpriz pentru vizitatorii regelui, care puteau s admi re seninul cerului n nopile de var. El se inalta pe trei niveluri in centrul corpului principal al Castelului. Biblioteca regal i atrage n special pe cei pasionai de cri rare, avnd coperi din piele i gravate cu litere de aur. Chiar i pentru cei mai putin familiarizai cu universul crilor, exist un punct de atracie: ua secret, o cale de acces n spatele unui raft cu cri, prin care regele se putea refugia n diverse ncperi ale Castelului. Slile de arme adpostesc peste 4000 de piese europene i orientale din secolele XIV XVII. Cele mai preioase sunt considerate armurile germane din secolele XVI - XVII i o armur complet pentru cal i cavaler, unic n Romnia. Sala de muzic a devenit salon de serate muzicale la dorina reginei Elisabeta. Mobilierul de aici a fost primit n dar de la maharajahul de Kapurtala Sala Florentin, denumit i Marele Salon, impresioneaz prin plafonul sculptat n lemn de tei, aurit, cele dou mari candelabre i decoraiunile n stilul neorenaterii italiene. Sala Maur este opera arhitectului Charles Lecompte du Nouy, avnd elemente hispanomaure, cu o fntn din marmur de Carrara, copie dupa o piesa din Cairo. Sala de teatru are 60 de locuri i loja regal, fiind decorat n stilul Ludovic al XIV-lea. Sala de Concerte n care se gsesc un clavecin executat la Anvers n 1621, un pian cu coad vertical Bluthner i o org Rieger cu dou claviaturi. Apartamentul Imperial a fost amenajat cu ocazia vizitei mpratului Austro-Ungariei, Franz Josef I, invitat la aniversarea a 40 de ani de domnie ai regelui Carol I. Acesta este compus din Salonul mare, Salonul mic, Dormitor, Budoir, Baie i Camera valetului i Apartamentul principilor motenitori, Ferdinand Maria. Alte incaperi de vizitat sunt: Sala de Consilii, care seamn cu una dintre slile Primriei din Lucerna, Elveia. Cabinetul de lucru unde se afl un birou impuntor i un pupitru pentru audiene. Sufrageria, unde sunt expuse piese de argint de o mare valoare, este situat la etajul 1 i are un mobilier rustic breton din secolul al XVIII-lea. Salonul Turcesc care adpostete o colecie de vase turceti i persane n alam. Dormitorul regal care este luminat de un candelabru din cristal de Boemia.
13

Spatiul exterior este inconjurat de 7 terase decorate cu statui, fantani sculptate in piatra, vase ornamentale. Terasa de sud are ca decoratii sculpturi din piatr i marmur, cea mai importanta fiin sculptura n bronz: Regele Carol I, autor Oscar Han,1933. Terasa de nord are ca decoratii lucrri sculpturale din piatr cu personaje feminine alegorice simboliznd anotimpurile, coloana omagial pentru aniversarea a 25 de ani de domnie a lui Carol I i vedere asupra arhitecturii exterioare a castelului, cu elemente decorative fachwerk, de sorginte medieval german. Terasa de est, construita in 2 trepte, a fost amenajata in anul 1914. Este decorat cu statuia din bronz a reginei Elisabeta amplasat aici n 1933, la serbrile semicentenarului Castelului Pele. Curtea interioar a castelului Pele, cu intrarea de onoare n castel, contine busturi de mprai romani sculptai n marmur, fresce cu scen cinegetic i portrete de cavaleri medievali decoreaz acest spaiu exterior. Castelul adaposteste una dintre cele mai importante colectii de tablouri din Europa, dar si o bogata colectie de arme, sculpturi, armuri, covoare, mobila si tapiterii.

14

IV. FUNCTIUNE

1. FUNCTIONARE CA PALAT REGAL

Castelul Peles era resedinta de vara a familiei regale, care petrecea acolo destul de multa vreme, de obicei din luna mai pana in luna noiembrie. Castelul putea fi vizitat inca de pe vreme lui Carol I. Aici s-au tinut importante intruniri politice, cum ar fi Consiliile de Coroana, au fost gazduite personalitati ale timpului, muzicieni, scriitori, dar si regi si regine. Dupa inaugurare, castelul a mai suferit modificari. Pelesul are o importanta majora in istoria romanilor deoarece aici s-a nascut regele Carol al II-lea. La Pele a avut loc si nunta principesei Ileana, una dintre surorile lui Carol al II-lea, la care particip o mulime de personaliti ale vremii, inclusiv Nicolae Iorga. Mai trziu au loc serbrile semicentenarului castelului Pele. Castelul Peles a functionat ca resedinta regala pana in anul 1948 cand a fost confiscat de regimul comunist.

15

2. FUNCTIONARE IN PREZENT

In prezent Castelul Peles functioneaza ca muzeu. De curnd cnd a fost deschis publicului un tur extins care cuprinde att etajul I, ct i etajul II. Aa nct rmne un singur etaj (de altfel i ultimul) nedeschis publicului, etaj care servete drept loc pentru depozitarea diferitelor obiecte, tablouri amd.

16

V. ALCATUIRI, MATERIALE, STRUCTURI

Orice material de constructie are capacitatea sa proprie de expresie. Primul plan remarcat este cel vizual deoarece primele materiale cu care intram in contact sunt cele vizibile. Al doilea plan in care materialul isi spune cuvantul in arhitectura este cel al structurii. La exterior, si in interior se intalnesc elemente ale neorenasterii germane, dar exista si incaperi in diverse alte stiluri, reluari ale renasterii italiene, engleze, barocului german, rococo-ului, stilului hispano-maur, turcesc etc. Dintre elementele de constructie si decor ale castelului fac parte: Lemnul de nuc cu care este amenajat Holul de Onoare, lemnul de stejar este folosit la amenajarea Salilor de Arme, lemnul de tek este folosit in amenajarea Salii vechi de Muzica Usile din bronz turnat, decorate cu personaje feminine si motivele florale au fost realizate in atelierele Luigi Magni din Roma. Caminul din marmura de Paunazio are la partea superioara reductii din bronz dupa Michelangelo. Basoreliefuri si statuete din alabastru reprezentand subiecte mitologice, biblice si istorice. Friza de panouri intarsiate prezinta castele medievale germane si elvetiene ale familiei de Hohenzollern. Tapiserii franceze de Aubusson din secolul al XVIII-lea, realizate dupa cartoanele lui Francois Boucher. Plafonul din sticla, impodobit cu vitralii reprezentand scene alegorice si motive heraldice, este mobil, putand fi actionat cu un motor electric sau manual. Vitraliile, piese elvetiene din secolul al XVII-lea, reprezinta steme ale cantoanelor, legende populare romanesti in variantele poetului Vasile Alecsandri. Plafonul, sculptat in lemn de tei, aurit, este decorat in centru cu o pictura. Picturile pe panza, semnate de Dora Hitz, ilustreaza basme germane versificate de Carmen Sylva. Candelabre, oglinzi, arta decorativa din sticla de Murano, lucrari originale de scoala Veronese si Bernardino Luini si alte piese, copii dupa maestri italieni.
17

Impodobiri cu arabescuri din stuc policromat si aurit. Fantana din marmura de Carrara. Pe dulapul-dressoir si pe masa sunt expuse piese de argint executate in atelierele Paul Telge si Edmund Wolenweber.

Broderii manuale executate in atelierele Siegert din Viena Colectie de vase turcesti si persane din alama. Candelabrul din cristal de Boemia si statuetele din portelan de Meissen Basoreliefuri reprezentand scene din viata taranilor bretoni, costume si obiceiuri ale acestora. De asemenea, in exterior castelul este decorat cu lemn, ce are rol de infrumusetare a

intregii resedinte, care se afla in contrast cu intreaga constructie, fapt care ii evidentiaza si mai mult frumusetea.

18

VI. CONCLUZII
Indiferent de perioada anului in care alegeti sa vizitati Sinaia posibilitatile de recreere sunt nenumarate. Pentru turistii care nu sunt pasionati de inaltimi, arhitectura orasului cu influente neogermane si saxone le poate fii pe plac. Cele mai multe din aceste elemente se pot observa cu usurinta facand o vizita la Castelul Peles. Castelul Peles este considerat cel mai important ansamblu arhitectonic de tip istorist din Romnia, avnd caracter de unicat i prin valoarea sa istoric i artistic, rmne unul dintre cele mai importante i frumoase monumente din Europa. Din punctul meu de vedere prin arhitectura si incadrarea in mediul natural este un important punct de atractie turistica. Un alt argument pro ar fi acela ca se afla intr-o localitate de tranzit, usor accesibila, in care se intalnesc numeroase atractii turistice cum ar fi Manastirea Sinaia, Stana Regala, Gara Regala etc., vizitata de numerosi turisti, pentru care elemenul principal de atractie este Castelul Peles.

19

VII. BIBLIOGRAFIE

1. www.peles.ro 2. ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_Pele 3. http://www.turistderomania.ro/castele-cetati-si-palate/castelul-peles/ 4. https://sites.google.com/site/castelulpeles/

20