Expansiunea imperiului otoman

Continuitatea dinastiei lui Osman la tronul imperiului nu a fost niciodata

contestata,insa luptele pentru tron intre frati izbucneau la prima ocazie.Asa a fost
la moartea brusca a lui Mehmed al II-lea Cureitorul,care lasa doi fii in urma,pe
Baiazid,de 33 de ani ,si pe Cem Sultan,de 21 de ani .Pe Cem Sultan,care avea
calitati de lider net superioare fratelui sau,era considerat ca si mostenitor al
domniei lui Solomon.In perioada desfasurarii principalului mostenitor al
tronului se formeaza tabere adeverse sustinand fiecare cate un favorit,partida
puternica a renegatilor si partida a celor dintre desirme,sprijinindu-se pe ieniceri
condusi de marele vizir Ishak pasa,ale carui origini sunt incerte (grec sau croat ) il
dorae ca viitor sultan pe Baiazid care era mai maleabil,cu care ienicerii il puteau
controla mai usor.Apar activitati in care taberele se confront sprijinand fiecare cei
doi mostenitori,insa sustinatorii lui Baiazid sunt mai inversunati astfel printr-un
complot impotriva celeilalte tabere il desemneaza la 21 mai 1481 pe Baiazid ca
viitor sultan.Dar,la 28 mai ,Cem Sultan,invingand o oaste trimisa de la Istanbul
impotriva lui,sub comanda lui Ayas pasa,a intrat in fosta capitala anatoliana
Brusa,unde s-a citit hutba in numele lui si a batut monede cu numele sau.A
inceput o apriga lupta pentru tron intre cei doi mostenitori .Insa la 20 iunie ,Cem
Sultan este infrant Yenisehir si astefl Baiazid devin sultan absolut.Spre deosebire
de tatal ,marele sultan si commandant militar,Mehmed al II-lea,Baiazid al II-lea
nu a intreprins decat cateva expeditii militare,era o fire mai pasnica.In 1483
avizitat regiunea raului Morava in Serbia,dispunand sa repare cetatile din acea
zona.Tot atunci a incheiat un armistitiu de pace cu regale Ungariei ,Matei
Corvin.In 1484 , aplecat Baiazid al II-lea in singura expeditie personala de
cucerire,impotriva Moldovei condusa de Stefan cel Mare,in urma caruia cucereste
cele doua extreme de importunate cetati ale Moldovei,Chilia si Cetatea
Alba.Domnia lui Baiazid a fost una plina de evenimente controversate
precum:conflictul cu Iranul,kizilbasii care doreau separatismul fata de Imperiul
Otoman ,cutremurul din 14 septembrie 1509 care a fost categorisita drept una
dintre cele mai inspaimantatoare cutremure de pe Pamant.In 1511 au izbucnit
intre sultan si fii sai lupte pentru tron.Sehzade Ahmed,desi era preferat de tatal
sau,nu era pe placul ienicerilor,si nu a reusit sa se faca recunoscut.Istoria se
repeata din nou,adica se contureaza doua tabere adverse sustinandu-i una pe
Ahmed ,alta ape Selim.Apar conflicte,tentative de avantajare a unui mostenitor in
defavoarea celuilalt,Baiazid ,batran si bolnav il numeste viitor sultan pe
Selim.Selim a reusit astfel sa ocupe tronul ottoman prin vointa ienicerilor,care-l
apreciau fiindca erau razboinic.Selim care avea pseudonimul acordat de
contemporanii sai Yavuz cel aspru,cel dura inceput lupta contra fratelui sau
Ahmed,pe care l-a prins si l-a executat la 24 aprilie 1513,dup ace pe celalat
frate ,KorKud,il ucisese cu cateva luni mai inainte.Selim era cunoscut ca un
adevarat tiran ,nemilos de firea sa unele surse de informatii arata ca teribilul
sultan ar fi executat la 20 noimebrie 1514 pe trei fii ai sai,Murad,Mahmud si
Abdullah ,lasandu-l ca principal mostenitor pe singurul fiu ramas in viata

Suleyman.Selim cel aspru a trecut apoi la punerea in aplicare a hotararii sale de a

intreprinde largirea hotarului de la rasarit si apoi la miazazi,raspunzand
provocarilor anterioare ale Safavizirilor si ale mamelucilor.Cele doua mari
campanii ale sale sunt legate laolalta si le-a pregatit si le-a savarsit cu tenacitate si
cu brio.Inainte insa si-a asigurat spatele innoind,tot in 1514,pacea existent cu
Venetia si cu Ungaria ,ca si cu mamelucii,in timp ce trimisii Tarii Romanesti si al
Moldovei au sosit la Istanbul cu haraciul ce-l datorau.La 20 martie 1514,sultanul
selim pleaca de la Adrianopol in expeditie impotriva sahului Ismail.Cele doua
armate s-au intalnit si s-au izbit la 23 august 1514,la Caldiran in Azerbaidjan,la
nord-est de lacul Van.Ambele armate erau de forta egala ca numar dar balanta se
inclina in favoarea lui Selim care dispunea de mai multe tunuri.Pana la 1517
imperiul condus de Selim devine o adevarata masinarie de razboi cucerind
numeroase cetati importante de la miazazi de imperiu.Reorganizeaza
administratia ,elimina adeversarii care doreau revolta ,dar una dintre cele mai
semnificative schimbari a fost cel in privinta ienicerilor ,care o parte din acestia
au participat la revolta impotriva sultanului.Aldoilea obiectiv a fost Siria si
Egiptul ,adica statul mamelucilor care,spre deosebire de Iran,era sunnit,insa era
aliatul siitilor impotriva otomanilor.Selim intra in conflict cu suveranul
mameluc,Kansu Gavri(1501-1516),care se pregatea intens de razboi .Pe 24 august
1516,la Mrdj-I Dabik in apropiere de Alep.Armata otomana face furori prin
armata mameluca,Kansu care era trecut de 80 de ani este lovit apoplexie in
aceasta situatie cade si a murit.Campania contra mamelucilor a continuat ,caci a
fost ales sultan Tumanbay,fiul celui decedat,si acesta a reorganizat rapid armata
si s-a pregatit de razboi. La 22 ianuarie 1517 se dau lupte grele intre cei doi
sultani ,lupta decisive se da pe dealul Al-Mukattam unde mamelucii sunt
surprinsi de strategia lui Selim .Batalia se termina cu Victoria lui Selim si
moartea sultanului mameluc .Selim incepe o noua campanie dar de data aceasta
de stapanire a tarmului Marii Mediterane, in urma nor batalii acesta obtine
victorii si stapanirea unor noi teritorii si o parte de activitatile Marii
Mediterane.Ultima sa tinta era Rodosul ,o tinta impresionanta extreme de grea de
cucerit.Pregatirile de razboi erau terminate,Selim pleaca de la Adrianopol in
august 1520,insa era bolnav.La 21 septembrie 1520 Selim cel aspru a murit,in
satul Sirt,de cancer.Singurul sau fiu era,Suleyman,nascut la 27 aprilie 1495 la
Trabzon,care era valiu de Manisa,la nord de Izmir.Numai dupa venirea noului
sultan a fost anuntata moartea lui Selim I.Domnia lui Yavuz Selim,desi relative
scurta,a fost una din cele mai profitoare pentru Imperiul Otoman,sub raportul
cresterii teritoriale,facandu-se in acea vrem,me pasi gigantici in vederea aducerii
in aceeasi unitate politica a popoarelor musulmane Sunnite si aopunerii fata de
popoarele crestine din Occidentul Europei. Pe o perioad de aproape jumtate de
secol, ntreaga lume a privit cu groaz cum Imperiul Otoman condus de Soliman
Magnificul, nregistra victorie dup victorie i cucerea orice i propunea,
ajungnd pentru prima dat n istorie, chiar la zidurile Vienei.
Fiul i nepotul lui Mahomed I, au continuat opera acestuia de unificare a lumii
islamice, anexnd rile arabe la Imperiu. ns abia strnepotul su, Soliman I
Magnificul i-a reluat programul politic, extins de la scara motenirii

vechiuluic Bizan, la proporiile revendicrii teritoriilor Imperiului Roman,

califatului arab i hanatului mongol. Tatl su a fost sultanul Selim I, iar mama sa
a fost Valide Sultan Aie Hafsa Sultan.Copilul a beneficiat de educaia i
instruirea tipic pentru un viitor conductor al unuia dintre cele mai mari i mai
influente imperii ale vremii.Prin urmare, imediat dup mplinirea vrstei de apte
ani, Soliman a fost trimis s studieze istoria, tiinele, literatura, teologia i
tacticile militare n cadrul prestigioaselor coli din Palatul Topkapi din
Constantinopol. n anii adolescenei, viitorul conductor de talie mondial s-a
mprietenit cu Ibrahim Pargali, un sclav grec trecut la Islam, care avea s-i
devin mai apoi unul dintre cei mai apreciai i de ncredere consilieri.
Calitile sale native, dublate de educaia de exepie au fcut ca tnrul Soliman
s fie numit guvernator al provinciilor Kaffa i Sarukhan, pe cnd avea doar
aptesprezece ani.Cnd tatl su, sultanul Selim I s-a stins din via n anul 1520,
Soliman i-a succedat fr incidente la tron. A intrat cu fast n Constantinopole
pentru a deveni al zecelea sultan otoman, i fr ndoial cel mai grandios din
istoria acestui imperiu. A fost de fapt influenat de viziunea lui Alexandru
Macedon de a crea un imperiu mondial care s reuneasc sub aceleai granie att
Orientul ct i Occidentul.Pentru mplinirea acestui vis, Soliman nu s-a dat n
lturi de la campanii militare concomitente pe trei continente, n Europa, Asia i
Africa.La apogeul imperiului su, Soliman a insituit personal mari schimbri
legislative care au vizat societatea, educaia, sistemul taxelor i impozitelor i
legislaia penal. Legile sale canonice (Kanunul lui Soliman) au stabilit forma
dup care va fi condus Imperiul Otoman, timp de sute de ani de la moartea sa.
A fost i un mare Mecena n adevratul sens al cuvntului. Poeziile scrise de el
sunt considerate printre cele apreciate capodopere ale genului n poezia islamic,
iar la curtea sa i gseau refugiul o mulime de artiti, filozofi i lideri religioi.
Acest rzboinic intelectual vorbea fluent cinci limbi: turca, araba, ceagatai (un
dialect turcic din Asia Central nrudit cu limba uigur), persana i limba srb.
i n plan sentimental, Soliman a fost un reformator. ndrgostit de celebra sclav
rutean Roxelana, cea care avea s devin Hurrem Sultan, Soliman s-a rupt de
tradiia otoman i s-a nsurat cu o cadn din harem de care a fost ndrgostit
toat viaa, i pe care a susinut-o pn cnd, spre sfrtiul vieii sale, ea devenise
adevrata stpn a uriaului imperiu. Dac europenii l-au numit "Magnificul"
pentru a sublinia personalitatea i realizrile sale, pentru otomani a rmas i
astzi Soliman Kanuni, adic legislatorul. Primatul lui Soliman ca legislator, i-a
asigurat acestuia un loc important n istoria Islamului i a lumii deopotriv.
Termenul de Kanuni are o importan specific n contextul tradiiilor otomane i
musulmane ale vremurilor. Sharia, legea original derivat din Coran trebuia sa
fie aplicat universal n toate inuturile musulmane. Niciun conductor
musulman, fie el , ah, calif sau sultan nu a ndrznit vreodat s nesocoteasc
legile scrise de Profetul Muhammad n Coran. Cu toate acestea, Soliman i-a
permis s lanseze legi proprii.Kanunul su se referea la situaiile decizionale care
nu sunt acoperite de Sharia. n tradiia musulman dac un caz nu se nscria n
parametrii Shariei, judecarea sa se fcea conform unei analogiii cu unu caz
cuprins n legile Shariei. Aceste metode juridice erau ns acceptate doar de cel

mai liberal rit musulman, cel Hanefit, care, deloc surprinztor, domina legislatura
otomanilor, care alturi de ttari au fost i au rmas cei mai permisivi musulmani
din punct de vedere religios.Pe baza acestui specific naional i cultural, otomanii
au elevat Kanunul ntr-un adevrat set de legi distinct i independent de Sharia.
ntre anii 1350-1550, s-a nregistrat chiar o efervescen a legilor kanunice, astfel
nct la nceputul secolului 16 Kanunul era deja constituit ntr-un set independent
de legi, multe dintre ele mai importante chiar dect cele din Sharia.Aceast
situaie unic n lumea musulman era alimentat de motenirea religioas i
cultural a turcilor. Acetia au trecut la Islam relativ trziu, iar vechile cutume ale
strmoilor amani rezidau nc n viaa religioas a fiecrui turc. n plus, att n
tradiiile strvechi mongole, ct i n cele turce, legile imperiale, cele promulgate
direct de hani sau sultani erau considerate sacre. Turcii chiar aveau un termen
special pentru ele, numindu-le Ture, iar mongolii,Yassa. Cnd aceste tradiii s-au
confruntat cu legile islamice ale Shariei, a luat natere un nou sistem simbiotic
legislativ.Legile sultanilor au fost adunate n premier de Mahomed Cuceritorul
care a divizat Kanunul n dou seturi separate de legi. Primul viza organizarea
guvernamental i militar, iar al doilea avea n vedere sistemul taxelor i viaa
civil.Soliman Magnificul a reorganizat al doilea set legislativ, ntregul Kanun
funcionnd de atunci neschimbat pn la reformele totale ale lui Mustafa Kemal
"Ataturk", printele Turciei moderne. Pn la acel moment, nalta Poart s-a
ghidat dup Kanun-i Osmani, redactat i ncheiat de Soliman.Desi Suleyman n-a
avut rivali care sa-I pretinda tronul,totusi imediat ce ajunge sultan izbucneste o
rebeliune in partile Asiei.Beglerbegul Damascului,profitand de moartea lui
selim ,se proclama stapin deplin al provinciilor pe care le guverna trecand
totodata la asedierea cetatii Alep.Curand miscarea este innabusita in sange de
fortele trimise de la Istanbul.Readucand linistea in Asia ,Suleyman isi indreapta
privirile spre Europa,si in primul rand asupra puternicei cetati Belgrad,care bara
drumul otomanilor spre Europa central.Profitand de criza prin care trecea
Ungaria,otomanii ataca prin surprindere si ocupa Sabatul si Zemunul,apoi
neasteptat de usor ocupa Belgradul in 1521.La Istanbul se punea problema
ocuparii insulei Rhodos ,una din piedicele care se iveau in drumul otomanilor
spre lumea crestina.Totusi cucerirea acestui important punct strategic reprezinta
o adevarata Aventura pentru noul sultan dar dupa 5 luni de asediu ,Suleyman
reusi sa o cucereasca.Suleyman isi va canalize efortul principal asupra Europei
central,si in primul dusman care trebuia zdrobit era regatul maghiar.Incursiunile
facute de unguri impotriva garnizoanelor turcesti il forteaza pe sultan sa i-a
masuri.In aprilie 1526,o oaste turceasca cu un efectiv de 100000 de oameni si 300
de tunuri ,conduse de insusi Suleyman si de marele vizir Ibrahim Pasa,se
indreapta spre Ungaria ,langa Belgrad alaturandu-i-se trupe din sangeacurile
Bosniei si Hertegovinei,concomitent,pe Dunare urcau 800 de vase de tonaj mic
dar incarcate cu ieniceri.Batalia decisiva se va da la Mohacs,unde regale Ludovic
al Ii-lea al Ungariei fara aliatul sau,voievodul Transilvaniei ataca fara un pic de
rationament ,mizand totul pe victorie.LA 26 august 1526 ,la Mohacs regale
maghiar este zdrobit de otomani ,urmarile acestei infrangeri sunt devastatoare
regatului maghiar deoarece va dsiparea din scena istoriei pentru mai multe secole

si nuva mai ajunge la maretia de odinioara. Intenia sultanului era de a

transforma Ungaria ntr-un stat vasal autonom, aa cum erau deja rile
Romne. mpotriva candidatului la tron ales de Dieta maghiar i susinut de
turci, Ioan Zapolya , Ferdinand de Habsburg i susinea la rndul su preteniile
la coroana ungar, sprijinit de germanii din regat i de o fraciune a nobilimii
maghiare, dar mai ales de resursele Imperiului. Acestea se dovedir complet
insuficiente. O nou campanie otoman l nscauna pe Zapolya la Buda i asedia
chiar Viena, timp de trei sptmni (1529). Conflictul nu nceta ns, succesele
alternnd de partea celor doi pretendeni la coroana maghiar; dar la moartea lui
Zapolya, Soliman invada din nou Ungaria, transformnd-o n provincie otomana
(1541). Una dintre ambiiile ale acestui mare personaj polivalent a fost aceea de a
face din Istanbul centrul culturii i civilizaiei islamice. A finanat proiecte
ambiioase i grandioase concretizate n poduri, moschei i palate care rivalizau
cu cele mai importante cldiri din acele timpuri.
Sinan Mimar, cel mai mare i mai ilustru arhitect de atunci era prietenul i
angajatul personal al sultanului. Moscheile construite de Sinan sunt considerate
printre cele mai fabuloase moschei ale lumii. Nu sunt doar nite edificii
admirabile i impuntoare, ci reprezint nsi geniul arhitectural otoman dus la
apogeu, cci pentru ridicarea lor Sinan a trebuit s treac peste dificulti
inginereti incredibile.Mare iubitor de frumos, Suleiman a inverstit sume enorme
pentru sprijinirea artelor i culturii. A scris i versuri, fiind considerat i n
prezent unul dintre cei mai mari poei medievali turci. Sub ocrmuirea sa
Istambulul a devenit un mare centru al artelor vizuale, muzicii, literaturii i
filozofiei. nflorirea cultural din timpul domniei sale reprezint cea mai creativ
perioad din istoria otomanilor. Cinci ani, ntre 1542 i 1548, Soliman nu a luat
parte la campaniile militare. n aceast perioad i-a concentrat atenia foarte
mult, n Istambul, asupra reformelor juritice viitoare. A impus reglementri
pentru a se asigura c numai brbaii capabili i nvai vor fi admii n ulema, i
c ei vor servi onest i eficient. S-au cerut standarde nalte pentru toate curile
judectoreti, dei insistena lui Soliman ca autoritatea judectoreasc s vin din
legea sultanic la fel de mult ca i din legea religioas a oferit, mai trziu n
secolul al XVII-lea, unui sultan lipsit de scrupule, pretextul de a cere ca
judectorii s-i ndeplineasc ntotdeauna dorintele.
n aceti ani a fost promulgat un nou cod de legi, Codul de legi ai Casei Osman,
care a stabilit reglementri detaliate n diferite domenii, dar, cel mai important a
fost posibilitatea de a face donaii vakif, pe care Mahomed Cuceritorul le abolise.
Lund n considerare toat aceast mulime de legi emise n numele su i,
probabil, cu toate c nu este nimic sigur n acest sens, la ndemnul su, nu este
surprinztor c Soliman a fost cunoscut drept kanuni, furitorul de legi. Volumul
de legi promulgate n timpul domniei sale a fost cu mult mai mare dect acela al
celor date de oricare alt sultan, nainte sau dup el. Contemporanii vorbeau
despre entuziasmul su pentru justiie, domnia sa fiind cu siguran notabil prin
apariia unui numr de juriti extrem de capabili, a cror reputaie s-a rspndit
mult peste graniele imperiului. In 1527,domnitorul moldovean Stefanita moare in
conditii suspecte,probabil otravit.Soliman este de acord ca noul domn sa fie Petru

Rares,sperand ca acesta va duce o politica mai docila fata de otomani.Dar noul

domnitor va nemultumi si mai mult pe Soliman Magnificul,intervenind in
Transilvania si urmarind interesele tarii sale si nu ale Imperiului.Inteprinde apoi cucerirea Pocutiei,lucru dezavuat de sultan,contribuie la omorarea unui
sol al conducatorului otoman(aventurierul venetian Aloiso Gritti),se aliaza in 1535 cu Ferdinand de Austria si initiaza o coalitie antiotomana,atragand astfel mania lui Soliman Magnificul.Intors de la Istambul in 1536,
si fiind mai putin ocupat cu alte probleme externe,Soliman planuieste o campanie
impotriva Moldovei.Expeditia se va desfasura insa abia peste 2 ani,atunci cand
conditiile vor deveni favorabile turcilor.O parte din marii boieri,nemultumiti de
politica de centralizare promovata de Petru Rares,
il tradeaza si intra in tratative cu turcii.Regele Poloniei,nemultumit si el de
aceasta politica,propune sultanului o interventie comuna.
Ca sa scapam de el-scria Soliman regelui Poloniei- ne propuneit ca noi sa-l
atacam din aceasta parte,pe cand voi il veti ataca din alta.Noi ne vom pune in
mars contra acestui hot moldovean,cu o armata pe care cerul si pamantul abia o
pot suporta.Dumnezeu atotputernicul ne va ajuta sa invingem si sa subjugam
aceasta tara. Dar cum sultanul nu dorea sa imparta cu polonezii gloria si bunurile obtinute din eventuala cucerire,Moldova fiind si vasala imperiului,nu doreau prezenta trupelor poloneze pe teritoriul Moldovei.De aceea,sultanul ii scrie regelui Sigismund : In ceea ce priveste
insa armata voastra,nu credem tocmai de trebuinta ca ea sa treaca hotarele
acestei tari ci numai sa stea in Ucraina si alte tari pentru ca acest hot sa nu scape.
Mizand si pe ajutorul tatarilot,care trebuiau sa atace dinspre rasarit,sultanul porneste campania impotriva Moldovei.Se pare insa ca
Soliman mai avea un motiv pentru a ataca Moldova(scria cunoscutul cronicar Anton Verancsics in Descriere a Transilvaniei,Moldovei si Tarii Romanesti )-ca nu cumva stradunidu-se sa ocupe sau Transilvania sau Muntenia sa
uneasca toate aceste tari intr-una .
Expeditia condusa de Soliman Magnificul este relatata pe larg in cronica Fetihname-i Kara Bogdan(Cartea cuceririi Moldovei)scrisa de Nasuh
Matraki,contemporan al evenimentelor,scrisa intr-un stil pompos,dar care
furnizeaza detalii interesante privind armata turca :
Sultanul cere ca,printr-un mare razboi sfant,iute ca soimul,sa-l prinda cu ostile sale pe voievodul vilaetului Moldovei numit Petri.[]De la tronul inalt al Padisahului si de la curtea imparateasca a sultanului cel norocos s-a facut chemare catre vitejii ostii din Rumelia,catre marii comandanti de
spahii ai privinciilor din Anatolia,precum si catre dinastia mareata si mandra a
hanului[] si s-a poruncit sa se faca adunare pe Campia Dunarii,
cu toata suita,cu tuiurile,cu tobele si cu steagurile si cu toate cele pregatite pentru
lupta,toate intocmite in cea mai mare randuiala pentru razboi.
Soliman trece Dunarea si se opreste la Bagdad,unde era inmormantat staretul cu puteri miraculoase Sari-Saltuk,apoi la Isaccea,schela la Dunare,poruncins sa se construiasca un pod de vase. Sultanul a trecut Dunarea cu cei doi fii ai sai,printii Mehmed si Selim,cu vizirii,cu carturarii ca-

re onoreaza seriatul,cu luptatori care ruineaza cetatile,cu spahii viteji,cu

razboinici care asteapta prilej de lupta,cu calareti inarmati,cu puscasi
pederastrii,cu tuiuri cu varfuri aurite,scanteind ca soarele ,precum si cu steaguri
albe care straluceau ca lumina puternica a lunei si pareau niste balauri .Apoi
au ajuns in sesul Cahului din vilaetul Moldovei,care se bucura nu numai de o
clima placuta,ci si de o intindere mare.Toti serdarii si capeteniile de osti,precum si
armata victorioasa,imbracand atat ei cat si caii lor camasile de lupta,erau cu totii
acoperiti cu zale si cu casti de fier,
din crestet pana in talpi,si numai ochii li se zareau ca jarul prin fum sau ca niste
stele prin norii negri.A venit si hanul Crimeii Sahib-Ghirai,insotit de beii sai,urmat de oastea tatarilor,iuti ca torentul,care dibaci in manuirea arcului veninos ce provoaca rani pline de sange,tragand din arcul mesterit
dintr-un inel de os,fac ca sagetile sa cada asemeni unei ploi dintrun nor primejdios,si care,cu sabiile lor stralucitoare,baga mereu in dusman frica
de moarte.Toti acestia veneau in graba asupra dusmanului credintei,
ridicand in goana copitelor cailor nori de praf.
Petru Rares aplica in acest punct al bataliei metoda lui Stefan cel Mare-arde campiile si asezarile din fata armatei adverse si pregatind lupta decisiva in preajma Botosanului.Printr-o asemenea tactica de hartuire,voievodul dorea sa-l oboseasca si sa-l alunge pe sultan.Lovit insa de turci si de tatari,cu
polonii in coasta tarii,tradat in acelasi timp si de cei apropiati(Mihul,comandantul ostirii,trece la turci),Petru Rares nu are decat o singura solutiefuge din tara in asteptarea unor prilejuri favorabile pentru a relua tronul si a
salva tara.Astfel,travestit,voievodul trece muntii si se adaposteste in cetatea Ciceiului,unde-l asteptau doamna si copii sai.Moldova cazuse sub
dominatia imperiului de fapt dupa caderea Chiliei si Cetatii Albe.Cu toate
acestea,domnul tarii refuza uneori sa-si plateasca tributul,profitand de faptul ca
turcii erau angajati in lupte in alte parti ale lumii.Asa s-a intamplat de pilda in timpul expeditiior impotriva Egiptului,Iranului si Ungariei.In asemenea imprejurari,otomanii doar amenintau domnul Moldovei,
fara a incerca sa il pedepseasca. In timpul expeditiei impotriva Vienei(1529),Petru
Rares trimite un sol la Poarta si isi exprima fidelitatea fata de Soliman,iar la
intoarcerea din expeditie aduce el insusi birul constand in 4ooo de ducati,40 de
iepe si 20 de manji.Dupa 1530 insa,Petru Rares incepe sa se indeparteze de
turci,dorind sa se alieze cu Ferdinand de Habsburg,cu care purta corespondenta si tratate
secrete.Soliman afla insa si in 1538,in iulie,porneste o noua expeditie din Adrianopol spre Moldova.Soliman trimite un sol prin care il invita pe
Petru Rarea sa vina in tabara militara turca.Domnul declina invitatia si din
cauza unei conjuncture nefavorabile(urzelile marii boierimi),trupele lui Soliman inainteaza,ocupa Iasul si il incendiaza si apoi intra in cetatea Sucevei,
care este devastata,ruinata si jefuita.Despre acest lucru face referiri chiar marele
vizir Rustem pasa :

Sultanul insusi a ocupat cetatea Sucevei.Comorile de acolo au fost luate in

stapanire.Mehmed pasa l-a urmarit pe dusman timp de 3-4 zile.Pe cand boierii
Mihul si logofatul se supusesera,dusmanii au fugit mai departe si tara sa a fost pradata cum n-au mai patit ghiaurii de la intemeierea Islamului.
Soliman se intoarce la Constantinopol ;investeste cu insemnele domniei pe
Stefan Lacusta si o parte din sudul tarii(Campia Buceagului) o da tatarilor ;mai
transforma cetatea Tighina in raia.Astfel ia sfarsit expeditia lui Soliman Magnificul in Moldova,tara care va ramane aservita Portii cateva
secole.Petru Rares va mai veni la conducerea Moldovei in 1541,dar doreste iar sa
se rascoale impotriva otomanilor.Planurile sale sunt zadarnicite insa de moartea sa din 1546.