Sunteți pe pagina 1din 27

Cuprins

Cuprins.................................................................................................................................1 INTRODUCERE.................................................................................................................2 TIPURI DE TURISM..........................................................................................................2 Analiza comunelor Cucuteni si Cotnari cu potential turistic ridicat..................................21 COMUNA CUCUTENI.................................................................................................22 COMUNA COTNARI...................................................................................................23 Aspecte ce ar trebui imbunatatite pentru o mai buna dezvoltare a turismului...................24 Concluzii............................................................................................................................26

INTRODUCERE
Municipiul Iai este reedina judeului Iai i principalul centru urban din nordestul Romniei. Iaiul a fost capitala Moldovei n perioada 1564 - 1859, una dintre cele dou capitale ale Principatelor Unite ntre 1859 i 1862 i capitala Romniei ntre 19161918. Oraul Iai a fost menionat pentru prima oar ntr-un privilegiu comercial emis n 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totui, deoarece existau cldiri mai vechi de aceast dat (spre exemplu presupusa Biseric armean construit n 1395), se crede c oraul este mult mai vechi, cel puin cu cteva decenii nainte de aceast dat. Municipiul Iai se afl n partea de Est a Moldovei, n Cmpia Moldovei. Oraul se afl pe rul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se vars n rul Prut. Avnd n vedere c este vorba de un ora, elementul de baz al fondului turistic este cel istoric i cultural, reprezentat prin monumente, muzee de diferite profile, case memoriale, instituii de cultur i art, specifice unei foste capitale. Oraul se situeaz pe primul loc n Moldova, n calitate de centru al culturii, tiinei i artei i pe unul din primele locuri din ar. Cu alte cuvinte, Iaul dispune de un potenial turistic excepional putnd fi unul dintre cele mai atractive orae din ar, ns modul n care este conservat i valorificat acest potenial presupune elaborarea unei strategii coerente i realiste.

TIPURI DE TURISM

Tipurile de turism ce pot fi practicate n municipiul Iai sunt: - Turismul cultural - legat de prezena monumentelor istorice (Palatul Culturii, Curtea Domneasc, Casa Cuza, Casa Racovi, Palatul domnitorului Mihai Sturza,

Palatul Vasile Roznovanu, Bojdeuca lui Ion Creang, Casa lui George Toprceanu, Teatrul Naional Vasile Alecsandri, etc); PALATUL CULTURII Palatul Culturii a fost inaugurat, in 1926, de catre Ferdinand de Hohenzollern. Realizat dupa planurile arhitectului I.D.Berindei, constructia Palatului a durat doua decenii. Monumentul a fost ridicat pe ruinele vechii curti domnesti (1434), reconstruita in stil neoclasic de printul Alexandru Moruzi (1806-1812). Stilul palatului e neogotic flamboyant, cu detalii ornamentale, cu elemente heraldice in exterior. Elementele de interes turistic sunt: Sala gotica, unde se poate admira mozaicul ce reprezinta un "bestiarum" medieval (grifoni, acvile bicefale, lei). Sala "Voievozilor" se afla la etaj si contine, in medalioane, portretele domnilor Moldovei si ale regilor Romaniei. Tot la etajul I se afla sala "Henri Coanda", ale carei lambriuri au fost executate dupa un proiect al marelui savant. Orologiul cu carillon, instalat in turnul central, este format dintr-un ansamblu de opt clopote care reproduc, din ora in ora, "Hora Unirii". Astazi Palatul Culturii din Iasi este sediul Complexului Muzeal National "Moldova" Iasi si cuprinde: Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Arta, Muzeul Stiintei si Tehnicii Stefan Procopiu.

Palatul Culturii vedere aeriana

Palatul culturii vedere din fata

PALATUL ROZNOVANU (PRIMARIA) Actualul sediu al primariei, fostul Palat Roznovanu, este situat in inima Iasului, in apropierea celor mai semnificative monumente ale orasului. Cladirea impresionanta prin

somptuozitate si fastul interioarelor, a fost construita in deceniile 7 - 10 ale sec. XVIII-lea si restaurata intre 1830 - 1833 de catre cunoscutul arhitect Johan Freywald, cel care a proiectat si Catedrala Metropolitana. In ansamblu, ca arhitectura dar si prin frescele interioare si statuile ce impodobeau in 1830 exteriorul, palatul apartine stilului neoclasic, cu elemente ornamentale eclecticobaroce. Pina in 1891 cind este vinduta statului, cladirea este resedinta a familiei Rosetti Roznovanu, cea mai puternica si mai influenta familie in arena politica moldava a urbei. In 1892 Palatul Roznovanu va fi folosit ca resedinta temporara a familiei regale, o parte din spatiu fiind alocat autoritatilor locale. Cladirea a jucat un rol deosebit pe scena istoriei mai ales in I razboi mondial, intre 1916 - 1918 cind a gazduit sediile ministerelor ale conducerii politice refugiate de la Bucuresti. In incaperea in care se afla acum Cabinetul Primarului isi avea biroul M.S. Regele Ferdinand, iar in actuala Sala de sedinte a Consiliului Local s-a intrunit in 1918 Consiliul de Razboi al Romaniei.

BOJDEUCA lui Ion Creanga

Bojdeuca lui Ion Creang este prima cas memorial din Romnia. La vremea sa, Ion Creang era recunoscut pentru faptul c la csua sa din icu deinea un grup destul de mare de pisici (aproximativ 30), iar fiecare purta cte un nume asociat unei persoane reale din viaa sa. Spre exemplu, ntotdeauna a avut o pisic pe nume Marioara ca i mtua sa zgrcit din satul natal Humuleti Cladirea care adaposteste Expozitia documentara Viata si opera lui Creanga, biblioteca si fondul documentar constituit la 15 aprilie 1918, ca si amfiteatrul in aer liber (proiect realizat de arhitectul iesean Virgiliu Onofrei) au fost construite in perioada 1984-1989 si inaugurate la 11 iunie 1989. Cel mai vizitat muzeu din Iasi, Bojdeuca Ion Creanga, se infatiseaza vizitatorilor din tara si strainatate nu ca o arhiva, ori ca o colectie de documente vechi, originale, ci ca o sinteza vie, ca o oglinda moderna a vietii si operei unui mare creator roman si a lumii romanesti si europene in care a trait Ion Creanga, contemporan cu noi. Program de vizitare: Marti Duminica 10.00 17.00; Luni nchis

Bojdeuca lui Ion Creang

Statuia lui Ion Creang din curtea bojdeucii

TEATRUL NATIONAL "VASILE ALECSANDRI" Construita in Iasi, pe locul vechii primarii, intre anii 1894 si 1896, cladirea Teatrului National este considerata a fi cel mai vechi si cel mai frumos lacas de acest gen din tara. Planurile cladirii apartin celebrilor arhitecti vienezi Fellner si Helmer, ce au proiectat constructii similare din Viena, Praga, Odessa, Zurich. Inaugurata odata cu teatrul, uzina electrica a acestuia a marcat inceputul iluminatului electric la Iasi. In anul 1956, cu prilejul aniversarii a 140 de ani de la primul spectacol in limba romana, teatrul iesean primeste numele marelui poet, dramaturg si om de cultura Vasile Alecsandri (1821 - 1890). Cladirea Teatrului National este o veritabila bijuterie arhitectonica adapostind adevarate monumente de arta: Cortina pictata in 1896 de mesterul vienez M. Lenz si terminata de unul din discipoli, prezinta in centru o alegorie a vietii, cu cele trei virste , iar in dreapta , alegoria Unirii Principatelor Romane (Moldova, Transilvania si Tara Romaneasca); Cortina de fier , pictata de Al. Goltz, cu motive ornamentale dispuse simetric, separa etans scena de restul salii; Plafonul pictat de Al. Goltz, in culori pastelate, reprezinta alegorii paradisiace, fiind ilustrat cu nimfe si ingeri si incadrat in stucatura rococo; Candelabrul din cristal de Venetia cu 109 becuri.

- Turism ecleziastic - Cetatea Iaului, binecuvntat cu rugciunile i moatele Sfintei Paraschiva i mpodobit cu multe biserici i mnstiri devine din ce n ce mai mult un loc de pelerinaj, spiritualitate i cultur cretin. Mnstirile i bisericile din municipiul Iai i din mprejurimi, unele dintre ele cunoscute n ntreaga ar contribuie la dezvoltarea turismului eclezial. Vom aminti doar cteva dintre ele: Catedrala Mitropolitan, Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Biserica Trei Ierarhi, Mnstirea Cetuia, Biserica Barnovschi, Mnstirea Galata, Mnstirea Frumoasa, Mnstirea Golia, Biserica 40 de Sfinti, Biserica Sf. Sava, .a.;

MITROPOLIA MOLDOVEI SI BUCOVINEI

Ideea inaltarii unei biserici mai mari, monumentale, la Iasi, apartine Mitropolitului Veniamin Costachi. Hrisovul domnesc din 8 august 1826, privind lucrarile de proiectare si construire a noii biserici, este actul de nastere al Catedralei mitropolitane. S-a lucrat mai intai intre anii 1833 si 1839, dupa planurile arhitectilor Freywald si Bucher, insa datorita caderii boltii centrale, biserica ramane in ruina pana in anul 1880. Mitropolitul Iosif Naniescu pune a doua piatra de temelie si, cu sprijinul autoritatilor statului, lucrarile se vor incheia in anul 1887. Arhitectul Alexandru Orascu, rectorul Universitatii Bucuresti, va reface proiectul maretei biserici, renuntand la imensa cupola centrala, iar pictura va fi realizata de maestrul Gheorghe Tatarascu. Sfintirea Catedralei, la 23 aprilie 1887, a fost un eveniment national, la ceremonie luand parte si regele Carol I. Catedrala ieseana este o cladire monumentala, de plan dreptunghiular, marcat la colturi de patru turle decrosate. Stilul arhitectonic este inspirat din forme tarzii ale Renasterii italiene. Elementele decorative, atat in interior, cat si in exterior, sunt dominate de baroc. Din anul 1889 a fost adusa, de la biserica Sf. Trei Ierarhi, racla cu moastele Cuvioasei Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei.

MNSTIREA "SF. TREI IERARHI"

Manastirea "Sf. Trei Ierarhi" este cea mai frumoasa ctitorie a domnului Tarii Moldovei, Vasile Lupu, o adevarata simfonie a artelor in rugaciune, construita intre anii 1637-1639. Actuala infatisare a manastirii este rezultatul lucrarilor de restaurare ale arhitectului Andre Lecomte de Nouy, desfasurate in perioada 1882 -1904. S-a pastrat structura exterioara datorita careia manastirea este unica in cadrul arhitecturii ecleziastice romanesti. Ornamentele exterioare, care acopera edificiul in intregime si care au fost initial aurite, 9

combina elemente turcesti, arabe, georgiene, armene si persiene cu motive arhitecturale romanesti intr-o superba dantelarie in piatra. Pot fi numarate peste 30 de registre de motive decorative, care nu se repeta. In interiorul manastirii sunt inhumate mai multe personalitati de rang domnesc: Tudosca, prima sotie a lui Vasile Lupu, si Stefan-voda, fiul lor; Dimitrie Cantemir, principele carturar (1710-1711), precum si Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite (18591866). Langa biserica se afla Sala Gotica ce adaposteste un muzeu de arta religioasa, care cuprinde, printre altele, obiecte legate de istoria manastirii Trei Ierarhi.

10

11

- Turism muzeistic - municipiul Iai este un important centru muzeistic format prin acumularea unui adevrat tezaur de obiecte de valoare istoric, artistic, etnografic, literar .a. Dintre principalele muzee pot fi menionate: Complexul muzeistic "Palatul Culturii" (care cuprinde Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul de Art, Muzeul Etnografic, Muzeul Politehnic), Muzeul de Literartur al Moldovei, Muzeul de Istorie Natural, Muzeul teatrului Naional, Muzeul Unirii, etc.;

MUZEUL DE ISTORIE NATURALA Muzeul de Istorie Naturala din Iasi a fost infiintat la data de 4 februarie 1834, din initiativa unui grup restrans de membri ai Societatii de Medici si Naturalisti din Iasi, in frunte cu Iacob Cihac, Gheorghe Asachi, Mihail Zotta, Constantin Sturza si Costachi Negri. Este primul muzeu de acest gen infiintat in Principatele Romane si, ca institutie culturala, avea drept scop sa prezinte publicului din Iasi bogatiile pamantene si subpamantene ale Moldovei, precum si curiozitati din alte parti ale lumii. In prezent, colectiile Muzeului numara peste 300.000 exemplare, cele mai valoroase fiind colectiile de Insecte, Moluste, Amfibieni, Reptile, Pasari, Minerale si Plante. Program de vizitare: luni inchis; marti, joi si sambata intre orele 09.00-15.00; miercuri, vineri si duminica intre orele 09.00-16.00.

12

Replica la scar a unui dinozaur, Tyrannosaurus Rex

Expozitia cu vanzare MINERALIA

13

MUZEUL A.I.Cuza

Palatul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa este un palat construit n stil neogotic n anul 1804, care a aparinut iniial familiei Sturdza. Actualmente este muzeu memorial dedicat Domnului Unirii. Ansamblul Palatului lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judeul Iai din anul 2004, la numrul 1484 i fiind format din 5 obiective: Palatul lui Alexandru Ioan Cuza - datnd din anul 1862 Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - datnd din anul 1813 Parcul - datnd din anul 1813 Zidul de incint - datnd din anul 1813 Turnurile - datnd din anul 1813 Mormntul pregtit pentru domnitorul Alexandru Ioan Cuza - datnd de la sfritul

secolului al XIX-lea

Palatul Domnesc

14

Biserica Domneasca

- Turism etnografic - legat de organizarea unor trguri de ceramic ("Cucuteni 5000") precum i festivaluri cu caracter folcloric ("Datini i obiceiuri de iarn);

15

Cucuteni 5000

- Turismul balneo-medical de interes zonal, dar cu extindere la nivel naional prin valoarea recunoscut a medicinii din municipiul Iai prin complexul balnear i de recuperare de la Bile Nicolina i Spitalul de recuperare; promovarea climatismului n ariile forestiere de la Brnova pentru cei internai pentru perioade mai lungi n Sanatoriul Brnova, dar i pentru cei care se deplaseaz din municipiu la sfrit de sptmn spre aceast zon;

- Turismul sportiv se localizeaz n cadrul ariilor cinegetice n pdurile de la sudul Iaului; turismul stimulat de ntrecerile sportive din perimetrul lacurilor de la Dobrov,

16

Aroneanu (lacurile Doroban i Aroneanu), concursurile aviatice din cadrul Clubului Aeronautic Moldova, ntrecerile sportive din arenele municipiului, ntrecerile de orientare turistic etc.;

Lacul Doroban

- Turismul de tranzit (n interes de afaceri, personal sau de serviciu), stimulat ntro oarecare msur i de deplasrile persoanelor nspre i dinspre Republica Moldova; - Turismul de la sfrit de sptmn este forma cea mai mult utilizat de locuitorii municipiului ntr-o zon apropiat oraului la Bucium - Repedea, Stna Poieni, Brnova, Dumbrava, Ciric, Breazu etc. i o zon ndeprtat - Podiul Sucevei i Carpaii Orientali.

Manastirea Brnova

17

Podisul Sucevei

18

Stna Poieni va ofera posibilitatea de a va relaxa in afara aglomeratiei urbane. Situata la 23 km de centrul Municipiului Iasi, pe DN 24 Iasi Vaslui, Stana Poieni e amplasata la colt de padure, beneficiind de racoarea si linistea acesteia. Locuri pentru cazare:

- 5 casute tip camping, cu o capacitate de 10 locuri

- 2 casute cu grup sanitar propriu si TV Beneficiati si de acces la foisor, gratar, parcare si spatiu verde pentru relaxare si joaca a copiilor. Se pot amplasa corturi, rulote. Terasa cu o capacitate de 80 de locuri. Restaurant cu o capacitate de 45 de locuri.. PARCUL COPOU nvelit ntr-o adevrat pdure de copaci, Copoul se numea la nceputul ndelungatei sale existene "Podu Verde", cci trecea printre vii, grdini i livezi strpunse ocazional de acoperisul unui conac boieresc. Vechea "uli aristocratic a Copoului" este n prezent cartierul Copou, aflat pe dealul cu acelasi nume. Grdina Copou e cel mai vechi parc din Iasi.

19

Aleea Junimea

Lng obeliscul cu lei odihnete "Teiul lui Eminescu", arbore ndrgit de poet, ce "capata valoarea unui monument viu, cel mai preios poate, din cte s-au inchinat marelui si nefericitului poet." Teiul urias, btrn de 100 ani, si deschide florile n fiecare primvar.

20

Teiul lui Eminescu

Obeliscul cu lei

Analiza comunelor Cucuteni si Cotnari cu potential turistic ridicat

21

COMUNA CUCUTENI

- Factori naturali de cur n zona satului Biceni s-au localizat 3 surse de ap mineral sulfuroas, bicarbonatat, sodic, hipoton i 5 surse de ap mineral sulfuroas, bicarbonatat, sodic, calcic, magnezian, hipoton. Au mai fost semnalate 2 izvoare minerale n satul Cucuteni. Indicaii terapeutice. Din cercetrile i studiile efectuate asupra apelor minerale de la Biceni pentru evidenierea posibilitilor de valorificare, a rezultat c acestea, se pot utiliza n scopuri balneo-terapeutice, n cura intern i extern i ca ape de mas dup o mbogire cu bioxid de carbon. La Biceni este cea mai alcalin ap din ar, putnd fi indicat pentru afeciuni ale aparatului digestiv. Mod de valorificare - Un izvor captat n zona Biceni este utilizat pentru alimentarea trandului. Avnd n vedere posibilitile i calitile apelor minerale din zon, se poate spune c potenialul balnear al comunei este nevalorificat. - Obiective turistice naturale Pe teritoriul comunei Cucuteni au fost identificate urmtoarele obiective naturale: - un trand cu ape sulfuroase (Biceni); - un iaz piscicol (cca. 6 ha) n satul Biceni i alte dou n Cucuteni i Screti; - izvoare de ape minerale n satele Biceni i Cucuteni; - cariere de piatr, nisip, argil. - Obiective turistice antropice Rezervaii arheologice Sat Biceni - La Silite-aezare din sec. II, III, VIII, X d.Hr.; - Cetuia -aezare din epoca neolitic (cultura eponian); - Dmbul morii - aezare din epoca neolitic (cultura eponian). Monumente istorice si de arhitectur Sat Biceni - Biserica Sf. Voievozi (1 804), cu adugiri ulterioare; - Biserica de lemn Sf Treime (1808). Sat Cucuteni - Biserica Schimbarea la fa (1777);

22

- Casele familiei Cantacuzino, aparinnd sec.XVII- XVIII. - Structuri turistice Capacitatea de cazare a comunei este de 24 de locuri, asigurate n cadrul unor gospodrii ale populaiei (6 ferme agroturistice cu cte 4 locuri). n comun exist i un camping.

COMUNA COTNARI

1 Obiective turistice naturale: 2 - rezervaia forestier Pdurea Ctlina - Cotnari (HCJ 8/1994, Legea 5/2000), un fget secular cu arbori de peste 150 200 de ani, situat la limita ntre zona forestier i zona de silvostep (comuna Cotnari), cu un strat ierbaceu bogat n elemente sudice i continentale. 3 4 5 6 7 8 Obiective turistice antropice: Monumente istorice i situri arheologice - Biserica Cuvioasa Paraschiva, din satul Cotnari, comuna Cotnari, construit n anul 1493; - Situl arheologic al cettii traco getice Ctlina, din satul Cotnari, comuna Cotnari, ce dateaz din secolele IV-III . Hr.; - Ansamblul medieval Curtea Domneasc, din satul Cotnari, comuna Cotnari, datnd din secolul XV, fost reedin de var a lui tefan cel Mare; - Ruinele Palatului Domnesc, din satul Cotnari, comuna Cotnari, datnd de la sfritul secolului XV; - Castelul cu Campanul, construit pentru regele Carol al II-lea, n prezent sediu al SC. Cotnari; - Ruinele bisericii catolice Sf. Maria, din satul Cotnari, comuna Cotnari, datnd din secolul XV, epoca medieval;

23

- aezarea din satul Hodora, comuna Cotnari, datnd din eneolitic i aparinnd culturii Cucuteni; - aezarea din satul Hodora, comuna Cotnari, ce dateaz din secolul IV, epoca daco roman; - aezarea din satul Hodora, comuna Cotnari, identificat ca aparinnd epocii romane, secolele II III. Potenial economic: podgoria de la Cotnari Masivul viticol al Cotnariului se rsfira sub form de potcoav, pe Coasta CotnariHrlu, la limita de nord a arealului continental cu via-de-vie. Circa 40 de kilometri msoar pe direcia nord-sud rezervaia viticol Cotnari-Hrlu i ntre 3 i 10 km vestest. Peste 2.500 ha are unica podgorie fidela soiurilor autohtone de culoarea ambrei, ntre care vestitele Gras, Frncu, Feteasc i Tmioas romneasc. Ordonat pe criterii tiinifice, vinoteca - cu o capacitate de peste 800.000 de sticle se nscrie n circuitul turistic moldav. Cea mai veche mostr pstrat este din anul nfiinrii podgoriei, 1956, vin aflat de curnd i n tezaurul Bncii Naionale Romne. Grasa de Cotnari ocup locul de frunte, pentru meritul de a ngloba 30 de componente chimice i minerale. Turitii pot degusta licorile Cotnariului n crama rustic postat lng vinotec i deasupra hrubelor. Degustarea se face dup vizitarea Combinatului de Vin i Vinificaie i a amfiteatrului viticol cu versanii ascuii: Dealul lui Vod, iglile lui Balta i dealul Ctlina.

Aspecte ce ar trebui imbunatatite pentru o mai buna dezvoltare a turismului

Principalele probleme cu care se confrunt municipiul Iai din punct de vedere al dezvoltrii funciei sale turistice sunt:

24

- infrastructura turistic i ndeosebi cea a unitilor de cazare i calitatea serviciilor oferite de ctre acestea. Din acest motiv se impune iniierea i promovarea proiectelor i programelor de dezvoltare si modernizare a bazei turistice prin alocarea unor resurse financiare din fondul de dezvoltare i promovare in turism, alte fonduri publice de investiii sau fonduri private, din finanri internaionale, asistena si consultana de specialitate. Punerea n valoare a potentialului turistic poate fi realizat prin organizarea unor trasee cu caracter cultural-religios. Trasee propuse: - Iai - Brnova - Pietrria - Poieni - Schitu Duca - Dobrov - Grajduri; - Iai - Lecani - ibana - Mironeasa - Mogoeti - Voineti - Miroslava - Iai; - Iai - Ciurea - Mogoeti - Grajduri - Scnteia - cheia - Iai; - Iai - Aronenau - Holboca - Rducneni - Schitu Duca - Brnova; Un rol deosebit n dezvoltarea funciei turistice a municipiului l are i potenialul balneo-climateric. Staiunea Nicolina este situat n cartierul Nicolina n apropierea Grii Internaionale, pe albia aluvionar a rului Bahlui sub dealul Galata de care este desprit prin rul Nicolina, avnd o altitudine de 143 m. n staiune se individualizeaz un climat de depresiune intracolinar alimentat cu aer provenit din zonele cu vegetaie abundent situate n NE oraului. Pentru calitile lor terapeutice, aceste ape se valorific n cadrul complexului balnear format din: un spital de recuperare cu baz de tratament, o policlinic balnear, un pavilion de cazare i tratament i o plaj amenajat. Avnd n vedere condiiile concrete, forma de turism cea mai frecvent practicat la ora actual se dovedete a fi turismul de agrement i de week-end. Dei municipiul Iai dispune de un potenial deosebit n acest sens el este prea puin valorificat. n situaia actual spaiile verzi de folosin general sunt formate din : Gradina Copou, parcul Expoziiei, zona verde de la Palatul Culturii, parcul Ciric scuarurile i fiile plantate. Analiznd modul n care sunt distribuite aceste spaii se reamarc o distribuie neuniform pe teritoriul oraului. astfel Parcul Ciric este situat excentric n partea de NE

25

a oraului, greu accesibil sub aspectul distanei i cilor de acces. Acest parc deservete cartierele Ttrai, Srrie i parial Moara de Vnt, necesitd condiii optime de transport. Cele dou grdini Copou i Parcul Expoziiei, amplasate n partea de nord a oraului, deservesc, datorit siturii lor la o distan de sub 1 km, o populaie relativ redus la zona cartierelor din zon, fiind la o distan apreciabil fa de celelalte cartiere ale municipiului. n partea central-sudic a municipiului exist spaiul verde din faa Palatului Culturii, insuficient ca mrime i funcionalitate precum i cel din faa Teatrului .

Concluzii

Multe din evenimentele importante din istoria romanilor s-au petrecut la Iasi, capitala a Moldovei, timp de trei secole (1564-1862).

26

Pe aici au pasit Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Alexandru Lapusneanu, Vasile Lupu si alti straluciti voievozi ai Moldovei.

Desi a cunoscut multe momente de cumpana, Iasiul a renascut de fiecare data, devenind astazi un oras modern.

Iasiul este si orasul marilor idei, al marii uniri, al celei mai vechi universitati, al primului spectacol de teatru in limba romana, al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Ticau).

Aici se afla biserica Trei Ierarhi, ca marturie a gusturilor estetice ale unor domnitori deai nostri, Catedrala Mitropolitana, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu "Masa Umbrelor", aleile Copoului cu mireasma de tei si cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu si Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale "Mihail Sadoveanu", "George Toparceanu", "Mihail Codreanu", "Otilia Cazimir", Biblioteca Universitara "Mihai Eminescu", fondata ca biblioteca a Academiei Mihailene. Prin numeroasele sale obiective istorice, culturale si prin importanta zonei economice, Iasiul detine in egala masura titlul de centrul cultural, economic si academic al Moldovei, si este un important pol de interes pentru turisti, studenti, cercetatori si oameni de afaceri.

27