UNIVERSITATEA CREsTIN DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC sI COMERCIAL

MODALITI DE VALORIFICARE A JUDEULUI MARAMUREs PRIN PRISMA TURISMULUI RURAL sI A AGROTURISMULUI

Conducator stiintific: Absolvent: Bucuresti 2007

CUPRINS
INTRODUCERE CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL, TURISMUL RURAL sI AGROTURISMUL........................................................................ 1.1 Definitii uzuale..................................................................................................................... 9 1.2 Avantajele si dezavantajele practicrii turismului rural n plan economic, social si ecologic .................................................................................................................. 11 1.3 Motivatiile ce stau la baza practicrii 9

agroturismului............................................................ 15 1.4 Tipologia satelor turistice...................................................................................................... 16 1.5 Modalitti de cazare si alimentatie public specifice satelor turistice. Criterii economico-sociale de clasificare a fermelor si pensiunilor agroturistice................. 18 CAPITOLUL 2: CARACTERIZAREA GENERAL A JUDEULUI

MARAMUREs.......................................................................................................................... 22 2.1 Maramuresul ntre nou si vechi............................................................................................ 22 2.2 Istorie si cultur n contextul actual...................................................................................... 24

2.3 Asezare geografic si ci de acces......................................................................................... 25 2.4 Nivelul de dezvoltare economico-social............................................................................. 28 2.4.1 Economia..................................................................................................................... 28 2.4.2 Industria....................................................................................................................... 29 2.4.3 Agricultura................................................................................................................... 31 2.4.4 nvtmntul................................................................................................................ 31 2.4.5 Populatia...................................................................................................................... 33 CAPITOLUL 3: ANALIZA OFERTEI TURISTICE DIN JUDEUL

MARAMUREs.......................................................................................................................... 34 3.1 Continutul potentialului turistic............................................................................................ 34 3.1.1 Resurse naturale........................................................................................................... 36 3.1.1.1 Relieful........................................................................................................... 39

3.1.1.2 Clima............................................................................................................... 42 3.1.1.3 Reteaua hidrografic....................................................................................... 43

3.1.1.4 Solurile, flora si fauna..................................................................................... 44 3.1.1.5 Rezervatiile naturale....................................................................................... 45 3.1.2. Resurse antropice...................................................................................................... 47 3.2 Baza tehnico-material a judetului: dinamici si structuri n perioada 2000-2004............... 58 3.2.1 Unitti de cazare......................................................................................................... 59 3.2.2 Unitti de alimentatie.................................................................................................. 67 3.2.3 Instalatii de agrement.................................................................................................. 68 3.2.4 Instalatii de tratament.................................................................................................. 69 3.3 Principalele forme de turism practicate n judetul Maramures............................................. 69 CAPITOLUL 4: CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEULUI MARAMUREs................. 82 4.1 Asezrile .............................................................................................................................. 82 4.2 Mestesugurile trnesti......................................................................................................... 83 4.3 Casa si gospodria trneasc.............................................................................................. 84 4.4 Portul popular si obiceiurile................................................................................................ 85 4.5 Monumentele de arhitectur, bisericile si portile maramuresene........................................ 87 4.6 Decorul si simbolistica lui................................................................................................... 88

CAPITOLUL 5: CALCULUL sI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZ CIRCULAIA TURISTIC A JUDEULUI MARAMUREs, N 90 5.1 Numrului mediu zilnic de turisti........................................................................................ 90 5.2.Numarul de nnoptari........................................................................................................... 92 5.3 Durata medie a sejurului...................................................................................................... 94 5.4 Densitatea circulatiei turistice.............................................................................................. 94 5.5 Coeficientul de utilizare a capacittii de cazare................................................................... 96 CAPITOLUL 6: STRATEGII DE DEZVOLTARE sI PROMOVARE A PERIOADA 2001-2005.......................................................................................................

POTENIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEUL MARAMUREs......................... 97 6.1 Activitti de management si marketing n domeniul turismului si agroturismului n Romnia.................................................................................................... 97 6.2 Modalitati de dezvoltare si promovare a turismului rural n judetul Maramures.................103 6.3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului .........................................109

6.4 Propuneri privind noi trasee turistice n judet.......................................................................112 CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE

NTRODUCERE
Activitatea turistic reprezint cltoria de plcere, pentru recreere. Aceast notiune a fost extins n ultimii ani pentru a include orice cltorie n afara zonei n care cineva trieste sau munceste, de la cltorii de o zi pn la vacante n strintate. Turismul se numar printre cele cteva fenomene ce s-au impus n epoca contemporan, dezvoltarea sa spectaculoas constituind o trstur caracteristic secolelor XX si XXI. Termenul de turism are un continut ct se poate de complex, specialistii atribuindu-i sensuri diferite. Plecnd de la originea sa (de la cuvintele latinesti turnare a se ntoarce si turnus miscare circular), termenul desemneaz o cltorie (deplasare circular a oamenilor) cu ntoarcere n punctul de plecare (de rezident), acesta regsindu-se (cu acelasi sens) n majoritatea limbilor de larg circulatie (n francez tourisme, n englez tourism, n italian tourismo, n german tourismus, n rus turizm etc.) n prezent, activitatea turistica se nscrie ntre fenomenele ce s-au impus n mod deosebit pe plan mondial, dezvoltarea sa permanent constituind una dintre principalele tendinte ale secolului nostru si, n special, a celei de-a doua jumatati a acestuia, cnd se poate vorbi cu adevarat de o explozie turistica1[1]. Ca mijloc de utilizare n mod placut si n conditii de confort a timpului liber, turismul a devenit n zilele noastre o activitate social-culturala si economica de mare importanta, fiind un element esential care contribuie la echilibrarea balantei

de plati a unei tari. Turismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate, este dependent printre altele de conditiile meteo, dar mai ales de starea mediului nconjurator. Astfel ntreg materialul turistic, materie prima a industriei calatoriei si ospitalitatii, este parte integranta a mediului nconjurator, si drept urmare, depinde n mod direct si obiectiv de calitatea si ospitalitatea zonelor turistice. Asadar, prin turism se ntelege, n primul rnd, ansamblul de activitati prin care omul si petrece timpul liber calatorind n alta localitate sau tara pentru a vizita oameni si locuri, monumente si muzee, pentru a-si mbogati cunostintele generale, pentru a se distra si a face sport, pentru odihna sau tratament etc., iar n al doilea rnd industria creata pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turisti la locul de destinatie, la un nalt nivel calitativ, si n conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice, n special, si a mediului nconjurtor n general2[2]. Romnia dispune de un important potential turistic, att natural ct si cultural-istoric. Potentialul natural este dat de marea varietate a peisajului (de la peisajul marin si deltaic la cel montan mpadurit, cu pajisti ntinse sau, din contra, cu creste ascutite si stnci golase) si, deasemenea de marea bogatie a izvoarelor minerale si termale ce o plaseaza pe unul din primele locuri n Europa. Potentialul cultural este dat de varietatea vestigiilor (ale culturilor neolitice, grecesti, romane, dacice), monumentelor istorice, arhitectonice, de arta si de foarte buna conservare a civilizatiei populare (folclor, etnografie, arta populara). Turismul romnesc dispune n prezent de cca. 300 000 locuri de cazare, din care 43% se afla n statiunile balneoclimaterice de pe litoralul Marii Negre, 16% n statiunile balneare din restul tarii, 6% n statiunile montane etc. Unitatile de cazare cuprind hoteluri (56% din totalul locurilor de cazare), vile, hanuri turistice, moteluri, campinguri, cabane, pensiuni. Din totalul locurilor de cazare cea mai mare pondere o detin unitatile de 1-2 stele (46% din total), dar exista si unitati de 3-4 stele (6% din total). Statiunile mon 10310d322k tane, marine sau balneoclimaterice, precum si

cabanele, motelurile si alte forme de cazare, ofera posibilitati variate de formule de vacanta: alpinism, excursii, sporturi de iarn sau nautice, vnatoare, pescuit3[3]. Pentru a-si satisface nevoia de miscare fizica, oamenii doresc sa-si petreaca mai mult timp liber n mijlocul naturii, n zone cu un cadru natural ct mai pitoresc si ct mai putin poluate. Aceste zone se gasesc cu precadere n spatiul rural, agroturismul afirmndu-se ca o solutie de evadare a orasenilor din mediul urban deosebit de stresant. De la bisericile din lemn din Maramures, manastirile din Moldova, artizanatul si horele satelor si pna la ospitalitatea specifica romnilor, toate acestea sunt valori universale si argumente pentru atractia turistilor. Din 1990, n Romnia a nceput sa se dezvolte turismul rural (agroturismul).

Nucleul l-a constituit zona Moeciu Bran. Apoi, ncetul cu ncetul fenomenul s-a extins n toata tara. Pe de o parte turistii au nceput sa prefere linistea si aerul nepoluat din mediul rural n locul hotelurilor. Pe de alta parte, taranii sunt din ce n ce mai interesati de aceasta noua ndeletnicire turismul rural. Turismul rural ofera turistilor straini posibilitatea de a cunoaste direct traditiile poporului romn, ospitalitatea acestuia si bucataria autentica din fiecare zona. Frumusetea cadrului natural si monumentele istorice de valoare nationala si internationala, creeaza premisele obtinerii unui important aport economic din sfera turismului rural. Dezvoltarea si promovarea turismului rural romnesc este realizata de Asociatia Nationala pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC), organizatie nonguvernamentala nfiintata n 1994, membra a Federatiei Europene de Turism Rural EUROGITES. ANTREC are 31 de filiale judetene, un numar de 2500 de membrii si pensiuni turistice si agroturistice n 770 de sate romnesti4[4].

Satul romnesc prin specificul etnocultural si etnografic, prin originalitate si bogatia resurselor proprii spatiului geografic aferent - reprezinta un produs turistic inedit pentru piata nationala, dar mai ales pentru cea mondiala. Pe de alta parte, satul turistic romnesc poate contribui la descoperirea tarii noastre, ca posibila destinatie turistica, crend interesul fata de Romnia ca loc ce ofera o gama larga de experiente, de vacante de calitate si chiar oportunitati de afaceri. Daca n tari ca Franta, Germania sau Austria, turismul rural are deja o vechime de cteva decenii, n Romnia, aceasta formula de vacanta cu sejur n gospodariile taranilor se practica de putin timp ntr-un cadru organizat. O terapie anti-stress n mijlocul naturii nu poate fi dect benefic pentru sanatate si chiar pentru prosperitatea afacerilor. Turismul rural se desfasoar n ariile extraurbane, utilizeaza pensiunile si fermele agroturistice pentru cazare si servirea mesei, beneficiaza de un mediu nepoluat si de atractiile turistice naturale sau create de om. Ca forma de loisir el se practic pentru odihna si recreere, cura de aer, sporturi, instructie si educatie, tratament balnear etc. Date fiind varietatea si valoarea peisagistica a cadrului natural, diversitatea si dispersia n teritoriu si cu precadere n spatiul rural a patrimoniului cultural-istoric, aceasta forma de turism cuprinde peste 60% din teritoriul tarii, conducnd la deconcentrarea marilor aglomerari turistice si la evitarea degradarii mediului nconjurator si a resurselor turistice. De aceea, contribuie la introducerea n circuitul turistic intern si international a unor variate conditii naturale si la valorificarea tezaurului de cultura traditionala sau contemporana, a ntregului potential cultural-istoric din spatiul rural. Pe de alta parte, ofera populatiei cu venituri reduse posibilitatea de odihna si reconfortare, de petrecere a timpului liber n vacanta sau n week-end, n peisajul pitoresc al mediului rural, de la munte pna la litoralul Marii Negre sau n mirifica Delta a Dunrii. Turismul rural se practica n Romnia din anii `20-`30, dar abia ntre 1973-1974 s-a ncercat revitalizarea acestuia prin identificarea a 33 de sate turistice din toate zonele

etnografice si omologarea gospodariilor taranesti,

nsa, actiunea a fost stopata din ratiuni

politice. Ulterior, au fost omologate 13 sate, dar au functionat numai doua: Leresti (Arges) si Sibiel (Sibiu).5[5] Dupa 1990, s-au initiat actiuni de promovare a turismului rural, la nivel organizatoric, legislativ, formativ, de cercetare si cooperare internationala. Astfel, s-a nfiintat Comisia Zonei Montane, care avea si sarcini de organizare si promovare a turismului n mediul rural, apoi au aparut agenti economici specializati. Apoi, constituirea ANTREC, a dat un nou impuls acestei forme de turism. Romnia are mari posibilitati de dezvoltare a turismului rural, practicarea acestuia fiind nu numai posibila, dar si necesara n etapa actuala. Veniturile banesti realizate vor duce la ridicarea nivelului de civilizatie a satului romnesc, iar locuitorii sai, prin ospitalitatea deosebita, ar putea schimba radical imaginea Romniei n lume. Una din zonele cu un bogat potential turistic rural o reprezint Maramuresul, adevrat tezaur etnografic al Romniei, oglindit n arhitectura popular original, datinile autentice, coloritul portului popular si frumusetea graiului locuitorilor si. Judetul Maramures pstreaz nesecate comori de frumusete, ntr-un univers cu totul aparte: peisaje de un neasemuit pitoresc, zeci de izvoare minerale, pajisti alpine ntinse, ape nvalnice, pduri compacte cu o faun ce i-a adus faim printre vntori6[6]. Maramuresul este o arie cultural cu caracteristici specifice bine conturate care, n structur, se regsesc n ceea ce nseamn spiritualitate romneasc, continnd ns si multe elemente de originalitate, de identitate zonal foarte precise. ndeosebi n preajma srbtorilor, n Ajunul Crciunului sau de Boboteaz, n Maramuresul istoric, pe locurile de leagn ale

neamului romnesc, basmele devin relitate, tranii devin haiduci sau cavaleri si povestile auzite la gura sobei devin reale. Aici, ca si n tot nordul trii, respectiv Bucovina si Oas, costumele traditionale, datinile si ritualurile srbtorilor se afl la mare pret, multe dintre acestea rmnnd neschimbate de sute de ani. ntr-un cadru natural de o frumusete coplesitoare, aceast noblete a traditiei care izbucneste cu bucurie la fiecare srbtoare este ca un ritual strvechi, fiecare gest, fiecare ntmplare avndu-si rostul ei. Toate acestea, alturi de arhitectura traditional, au fost create de-a lungul sutelor de ani, poate chiar a mileniilor, si constituie azi o emanatie unic de frumusete care dezvaluie spiritul oamenilor de aici si al romnilor de pretutindeni7[7]. Coplesit de frumusetea si valoarea acestor meleaguri, marele scriitor romn Geo Bogza spunea despre Maramures: Prin potentialul su monumental si folcloric, Maramuresul reprezint n istoria noastr ceea ce Egiptul reprezint n istoria lumii. n acest context, lucrarea si propune sa evidentieze patrimoniul turistic fr pereche al judetului Maramures, s analizeze principalele forme de turism ce pot fi practicate n acest judet, cu accent pe cele specifice zonelor rurale, sa studieze stadiul actual de valorificare a potentialului turistic, inclusiv prin determinarea indicatorilor ce caracterizeaza circulatia turistica, si sa propuna cteva strategii de promovare a acestui areal la nivel national.

CAPITOLUL 1 ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL, TURISMUL RURAL sI AGROTURISMUL

Desi este considerat de cei mai multi dintre specialisti ca un fenomen propriu perioadei contemporane, prin care se valorifica potentialul turistic al unui spatiu, turismul s-a cristalizat la sfrsitul sec. XIX si, ca atare, primele ncercari de definire si caracterizare a acestuia dateaza din acea perioada.

n prima jumtate a sec. al XIX-lea turismul era considerat ca fiind sinonim cu cltoria. Cltoria sau sejurul de agrement devin inseparabile de notiunea de turism odat cu nmultirea statiunilor termale si balneare. 1.1 Definitii uzuale Prin natura lui turismul se prezint ca o activitate economic situat la interferenta altor ramuri, ceea ce determin o serie de dificultti n definirea lui. Pornind de la premisa c fiecare ramur economic reprezint locul unei productii de bunuri sau servicii care sunt consumate ntr-un mod specific, turismul are ca obiect o productie si un consum de bunuri eterogene care concur la satisfacerea nevoilor turistilor, a nonrezidentilor. O prim ncercare de definire a turismului ca fenomen social si economic apartine lui E. Guy Freuler si dateaz din 1880. Potrivit prerii lui turismul este un fenomen al timpurilor moderne, bazat pe cresterea necesittii de refacere a snttii si schimbare a mediului, de cultivare a sentimentului de receptivitate fat de frumusetile naturii... rezultat al dezvoltrii comertului, industriei si perfectionrii mijloacelor de transport. O definitie mai expresiv este formulat n 1938, de Leville-Nizerolle, potrivit cruia turismul este ansamblul activittilor nonlucrative ale omului, n afara ariei de resedint8[8]. Mai trziu, in anul 1975, Kaspar defineste turismul ca ansamblul raporturilor si fenomenelor rezultate din cltoria si sejurul persoanelor, pentru care locul sejurului nu este nici rezidenta principal si durabil, nici locul obisnuit de munc. n anul 1983, seful Consiliului Superior al Turismului Francez, Michaud, arat ca

turismul grupeaz ansamblul activ de productie si consum, generate de deplasrile de o noapte

sau mai multe, de la domiciliul obisnuit, motivul cltoriei fiind plcerea, afacerile, sntatea sau participarea la o reuniune profesional, sportiv sau religioas.9[9] n 1991 Organizatia Mondiala a Turismului (O.M.T.), organism major care creaza cadrul general de desfasurare a activitatii turistice n lume, a adoptat un set de rezolutii si recomandari cu privire la conceptele utilizate n turism, printre care si definitii ale turismului, calatorului si turistului10[10]: Calatorul este reprezentat de totalitatea persoanelor care se deplaseaza ntre doua sau mai multe locatii n orice scop. Turismul reprezinta activitatea persoanelor care calatoresc catre si ramn n locurile aflate n afara mediului lor obisnuit pe o perioada de timp de cel mult un an pentru relaxare, afaceri sau alte scopuri. Vizitatorul reprezinta orice persoana care calatoreste ntr-un loc, altul dect cel obisnuit, pentru mai putin de 12 luni consecutive si al carei scop principal nu este acela de prestare a unei activitati lucrative la locul vizitat. Turistul este vizitatorul care ramne cel putin o noapte n mijloacele de cazare colective sau private la locul vizitat. Excursionistul este vizitatorul care nu-si petrece noaptea n mijloace de cazare colective sau private la locul vizitat. Dup definitivarea relativ a notiunilor de turism si consemnarea lor n literatura de specialitate, se evidentiaz faptul c acesta este un fenomen dinamic, care si lrgeste continuu sfera de activitate. Notiunea de turism trebuie adaptat permanent schimbrilor din viata

economic si social, confruntat si corelat cu activitatea practic, cu celelalte domenii ale economiei. Turismul rural si agroturismul sunt notiuni ce pentru multi nseamn acelasi lucru, ns turismul rural are o sfer de cuprindere mai larga astfel: turismul rural este un concept care acopera activitatea turistic desfasurata si condusa de populatia locala si bazata pe potentialul natural si antropic local, n timp ce agroturismul este o forma particulara a turismului rural, cuprinznd activitatea turistica propriu-zisa: cazare, pensiune, circulatie turistica, derularea programelor, prestarea serviciilor de baza suplimentare, ct si activitatea economica, de regula agricola, practicata de gazdele turistilor (activitati productive de obtinere si prelucrare a produselor agricole n gospodarie si comercializarea acestora catre turisti, sau prin retele comerciale, precum si modul de petrecere a timpului liber).11[11] Ambele forme de turism se ncadreaz n notiunea mai general de turism moale, cel ce se practic fr a deranja echilibrul natural dintr-un areal. Component de baz a desfsurrii turismului rural, satele turistice sunt asezari rurale situate ntr-un cadru pitoresc si nepoluat, care prezinta urmatoarele avantaje: traditii etnofolclorice nealterate si case cu arhitectura specifica unei zone etnografice; gospodarii taranesti (cu un anumit grad de confort) ce se nchiriaza turistilor; monumente cultural-istorice, muzee si atractii naturale si culturale, ce pot fi utilizate n dezvoltarea agrementului; dotari de infrastructura generala (alimentare cu energie electrica n ntreaga localitate) apa si canalizare; dotari comerciale, sanitare si de telecomunicatie; accesibilitate usoara la drumurile nationale si caile ferate; retea rutiera, partial modernizata.12[12] Toate aceste concepte, notiuni si definitii elaborate de OMT sau de mari profesori n domeniu, au drept scop stabilizarea turismului ca activitate si evidentierea particularittilor acestuia.

1.2 Avantajele si dezavantajele practicarii turismului rural n plan economic, social si ecologic n timp, activitatile turistice derulate n spatiul rural verde genereaza efecte pozitive, dar si efecte nedorite mai ales cnd nu se respecta capacitatea de ncarcare ecologica si particularitatile ecologice ale mediului rural. Avantajele practicrii turismului rural pot fi prezentate din mai multe puncte de vedere:

Din punct de vedere al turistului:

Odihna la tar este o alternativ din ce n ce mai atractiv pentru orseni. S colinzi ziua ntreag pdurile si fnetele, s te abati pe la o stn, iar seara s dormi ntr-o camer mirosind a mere coapte ... acestea sunt imaginile pe care le derulm n minte atunci cnd, coplesiti de griji si stresati de aglomeratia strzii, ncepem s vism cu ochii deschisi la o vacant ideal. ntr-adevr, turismul rural este preferat de tot mai multi turisti romni si strini saturati de modernitate, de orasele poluate, de aglomeratia marilor hoteluri. Refugiul n natur este practicat nu numai de elevi si studenti cu posibilitti materiale modeste si nepretentiosi n privinta conditiilor de locuit, ci si de oameni din Romnia si din strint ate cu un anume standard de viat, oameni de afaceri, intelectuali, diplomati, ceea ce face ca turismul rural s devin un culoar deosebit de important, care s fac legatura ntre tara noastra si restul lumii. n afara odihnei propriu-zise, turistii sunt invitati s participe la srbtorile traditionale locale, precum: msurarea laptelui, rvsitul oilor, parade ale portului popular, trguri de artizanat ori vite, vizita unor castele medievale etc.

Din punct de vedere socio-economic:

Crearea si dezvoltarea turismului este consecinta mutatiilor social-economice din epoca contemporan. Aceast ramur a economiei stimuleaz dezvoltarea altor ramuri ale economiei nationale cum ar fi: industria, agricultura, constructiile, transporturile, comertul. Prin aceasta se poate spune c turismul stimuleaz activitti nationale rentabile ca: hotelria,

alimentatia, suveniruri, artizanat etc. Activitatea turistic este benefic si pentru diversificarea economiei locale acolo unde dezvoltarea agriculturii este insuficient sau neregulat. Turismul creeaz noi locuri de munc n structurile turistice dar si n sectoarele economice adiacente (agricultura, artizanat, pescuit, comert) prin dezvoltarea de ntreprinderi turistice locale sau de unitti de prestri servicii conexe. Acestea duc la cresterea veniturilor, ameliornd calitatea vietii locuitorilor. Totodat cresc impozitele si taxele locale permitnd dezvoltarea infrastructurii, instalatiilor, echipamentelor si serviciilor n folosul comunittii locale spatii verzi, spatii recreative, parcuri, dotri tehnico-edilitare, alimentare cu ap, energie electric, scoli, dispensare etc. De toate acestea profit att populatia local ct si turistul. Prin turism sunt finantate adesea si activitti culturale ca spectacole de teatru, muzicale, festivaluri, reuniuni, expozitii, competitii sportive care antreneaz si populatia local. Aceasta duce la cresterea nivelului de cultur si civilizatie al locuitorilor din zona turistic respectiv, largirea orizontului de cunoastere al acestora, schimb de cunostinte si experiente ntre sat si oras. Activitatea agroturistic, datorit complexittii ei, contribuie la dezvoltarea n ansamblu a zonelor rurale, iar aceast dezvoltare la rndul ei va determina o crestere a circulatiei turistice. Agroturismul reprezint o real sans pentru economia local, acesta crend principalele motivatii n antrenarea si dezvoltarea unor initiative, a unor activitti traditionale care au fost neglijate mult vreme, a unor mestesuguri, creatii artistice locale pentru satisfacerea turistilor. Toate aceste activitti dinamizeaz viata economic local. Activitatea turistic ofer gospodarului posibilitatea de a pune n valoare oferta de cazare, de a valorifica n stare proaspat sau prelucrat produsele proprii din gospodrie, de a presta servicii. Turismul creeaz cererea local de produse alimentare proaspete, produse de mic industrie, artizanat; el este amator de trasee, de recreere, solicit servicii si stimuleaz inventivitatea gospodarului.13[13]

Dup cum se observ, agroturismul, component a turismului rural, are cele mai mari implicatii n valorificarea resurselor turistice locale si n ridicarea nivelului de viat al locuitorilor, n dezvoltarea socio-economic a localittii rurale si comunittii n general si nu n ultimul rnd, n protejarea si conservarea mediului natural si construit, n contextul unei activitti economice pe principii ecologice (turismul incit la protejarea mediului). De aceea, interesul comunittii si autorittii locale este acela de a elabora o strategie de organizare si dezvoltare durabil si de promovare a turismului rural, cu precdere a agroturismului, la nivel local, cu concursul tuturor agentilor economici implicati n desfsurarea acestei activitti.14[14] Un alt efect pozitiv determinat de activitatea turistic este efectul multiplicator al acestuia. Astfel banii primiti de la vizitatori sunt repartizati n diferitele sectoare ale economiei nationale, pentru achizitionarea de echipamente moderne, achizitionarea de mrfuri, plata personalului, provocnd de fiecare dat noi venituri si realiznd investitii de care vor beneficia viitorii vizitatori

Din punct de vedere socio-cultural:

Activittile si serviciile din domeniul turismului rural sunt ntr-o strns interactiune crend astfel o serie de avantaje sociale, avantaje de care beneficiaz att entitatea agroturistic, ct si mediul din care aceasta face parte. Se activeaz astfel traditiile social culturale, mestesugresti, folclorice. Deasemenea, turismul contribuie la constientizarea populatiei si autorittilor locale fat de valoarea turistic si identitatea cultural a localittii, prezenta turistilor n zonele respective fiind considerat ca o apreciere a calittii mediului natural si a patrimoniului lo r istoric si cultural ce favorizeaz ntelegerea intercultural si comunicarea liber ntre locuitori si turisti. Astfel turismul se nscrie ca sprijin pentru justificarea si finantarea protectiei zonelor naturale, sprijin n conservarea siturilor arheologice si istorice pentru a atrage vizitatori, si

duce la sensibilizarea locuitorilor n problemele de mediu si patrimoniu cultural istoric . Acestea se concretizeaz n: mentinerea si dezvoltarea manifestrilor culturale traditionale, sustinerea muzeelor, teatrelor si a altor echipamente de cultur, conservarea si protejarea patrimoniului cultural-istoric.

Din punct de vedere social-politic:

Turismul ajut la cresterea fenomenului de stabilitate, dar si de restrngere a procesului de emigrare a populatiei rurale, deci de ntretinere a acesteia la diversificarea ocupational a populatiei rurale, ndeosebi cea tnr, pstreaz modelele socio-culturale existente, a traditiilor populare si a arhitecturii locale, contribuie la educatia si instructia populatiei turistice tinere n vederea lrgirii orizontului de cunoastere a mediului rural din tara noastr, ajut la cresterea calittii vietii populatiei locale, strngerea de relatii prietenesti ntre localnici si turisti, creeaz o imagine extern favorabil Romniei, prin contactul turistilor strini cu etnocultura si ambianta natural si ospitalier a satului romnesc. Se pot mentiona, deasemenea, si o serie de dezavantaje sau efecte negative generate de intensificarea turismului rural, efecte ce se resimt mai ales la nivelul peisajelor naturale, rezervatiilor si parcurilor naturale din vecintatea satelor turistice datorate printre altele acordrii unor facilitti prea largi, lipsei cadrului legislativ si a reglementrilor de functionare ce pot permite dezvoltarea unui turism greu si cu caracter de mas n multe rezervatii sau parcuri naturale din apropierea satelor, numrului mare de turisti care, prin circulatie si zgomot, pot perturba viata rural si viata florei si faunei naturale. Deasemenea existenta unui numr mare de trasee si poteci, drumuri de circulatie si acces, vizitate n grupuri de peste 25-30 de persoane, n areale sensibile, produce perturbri ale echilibrului ecologic. Practicarea, pe arealele existente, a sporturilor de var si iarn, si o prea mare diversificare a activittilor sportive pot conduce la distrugerea solurilor, florei, faunei etc. Turismul rural intensiv practicat ntr-o anumit zon poate aduce schimbari n modul de viat al localnicilor si poate favoriza poluarea.15[15]

Dup cum se poate observa , toate aceste activitti turistice au impact att asupra mediului nconjurtor ct si asupra mediului economic si a celui social. 1.3 Motivatiile ce stau la baza practicrii agroturismului Pornind de la caracteristicile mediului citadin, alturate conventiilor sociale specifice, poate fi depistat o serie de necesitti pe care orseanul le emite din ce n ce mai constant si tinde s le transforme n actiuni16[16]:

Rentoarcerea la natur, motivatie valabil pentru toate categoriile de varst, sex, profesie, statut social. Este rezultatul necesittii de relaxare, sntate, confort fizic si spiritual; Cunoasterea si adeziunea temporar la grupurile de apartenent specific zonelor rurale, dintre care pot fi amintite: familia de tip patriarhal, comunitatea locativ, grupul de munc, grupul folcloric etc.; Cunoasterea, ntelegerea si creativitatea sunt, de asemenea, motivatii care se pot realiza cu succes n ambianta satului turistic. Contactul nemijlocit cu piese ale tezaurului istoriei nationale, ale folclorului, ocupatiilor traditionale si obiceiurilor populare, transform vacantele rusti ce ntr-un veritabil proces de asimilare a unor noi si numeroase cunostinte; Motivatiile estetice ce decurg din nevoia de frumos, ordine, armonie, naturalete, determin majoritatea turistilor, care viziteaz satele respective, s se considere privilegiati pentru posibilitatea de a cunoaste locuri att de frumoase si de pitoresti; Curiozitatea ce decurge din informatii asupra ospitalittii populare, obiceiurilor gastronomice, artizanatului si ritualurilor stesti, determin dorinta multor turisti de a cunoaste la fata locului toate acestea; Odihna, cura de aer si fructe, consumul de alimente proaspete de care doresc s beneficieze cei care si ngrijesc sntatea n vacant; Sportul, vntoarea, pescuitul sportiv, ascensiunile si drumetiile sunt motivatii care capt o not autentic, lsnd loc suficient initiativei, imaginatiei si nclinatiilor individuale.

Teritoriul Romniei prezint o mare bogtie de valori cultural-istorice si naturale, care rspund unor variate motivatii ale cltoriilor turistice, ntre care comorile de art popular, etnografie si folclor reprezint o imagine de marc a poporului nostru. 1.4 Tipologia satelor turistice Aplicarea principiului specializrii n domeniul organizrii si functionrii satului turistic este necesar deoarece fiecare localitate rural constituie o entitate cu particularitti proprii si activitti specifice, ce nu trebuie dect s fie identificate si valorificate ct mai eficient posibil, din punct de vedere turistic.

De asemenea, stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mod de selectionare a turistilor, acestia grupndu-se de la sine ntr-un sat sau altul, n functie de principalele lor motivatii si optiuni turistice. Asezrile rurale de interes turistic sunt prezente, si s-au dezvoltat, pe cele mai variate forme de relief, de pe litoralul Mrii Negre si Delta Dunrii, pn n zona montan, fiind grupate pe baza specificului n cteva tipuri majore17[17]:

Satele peisagistice si climaterice se caracterizeaz prin prezenta unui cadru natural atractiv, cu elemente de potential turistic numeroase si variate, care favorizeaz petrecerea timpului liber. Asezrile turistice de acest tip, situate n zone de deal si de munte, cu casele raspndite la o oarecare distant unele fat de altele, dar si n zona litoral sunt adecvate turismului de sejur, oferind liber, bi de aer, helioterapie, drumetie: Tismana (Gorj), Brdet (Arges), Botiza (Maramures), Vama Veche (Constanta). Satele balneare sustin turismul balnear de important local si mai rar regional, bazndu-se pe o serie de resurse turistice exploatate si valorificate: ape minerale carbogazoase, mofete, izvoare sau lacuri srate, nmol: Zizin (Covasna), Costiui (Maramures), Scelu (Gorj). Satele turistice pentru practicarea sporturilor sunt specifice zonelor montane cu strat de zpad persistent, conditii de pant deosebite ce favorizeaz practicarea sporturilor de iarn (Fundata, Grina Jud. Caras), dar si zonelor joase, cu oglinzi de ap, care sustin sporturile nautice (Murighiol) etc. Satele turistice pastorale (Vaideeni, Prislop, Jina). n aceast grup pot fi incluse satele de munte n care preocuparea de baz a localnicilor este cr esterea oilor si vitelor, si care pot s atrag turisti, prin meniuri bazate pe produse lactate. Satele pescresti si de interes vntoresc ofer si organizeaz diferite forme de agrement speciale pentru turisti vntoare, pecuit, safari asigurnd n acelasi timp, posibilitti de cazare, servicii culinar gastronomice pescresti sau vntoresti: Sfntu Gheorghe (Delt), Ciocnesti (Suceava), Gurghiu (Mures). Satele turistice de creatie artistic si artizanal (Tismana, Margina, Cordun, Spnta) atrag turistii interesati de creatia artistic si artizanal, prin posibilitatea achizitionrii unor astfel de creatii direct de la surs, de la producatorul nsusi, precum si posibilitatea de a asista la modul de confectionare al acestora. Satele turistice etnofolclorice grupeaz asezrile rurale care detin un fond etnografic, de valoare inestimabil, reprezentat prin muzee etnografice, arhitectur popular de exceptie, port traditional si folclor: Curtisoara (Gorj), Rsinari (Sibiu), Vama (Suceava) etc. Aceste sate pot oferi turistilor servicii de cazare si mas n conditii autentice (mobilier, decor si lenjerie n stil popular, meniuri traditionale servite n vesel si cu tacmuri specifice, farfurii si strchini de ceramic, linguri de lemn etc.). Satele cu obiective de interes stiintific dispun de diferite tipuri de rezervatii naturale care prin inedit, unicitate si frumusete, atrag spre vizitare numerosi turis ti strini si autohtoni: Andrieseni (Vrancea), Sadova (Suceava), Chiuzbaia (Maramures) etc. Sate cu monumente istorice, de art si arhitectur cu valoare de exceptie, renumite pe plan national si international, sunt specifice Moldovei, cu o salb impresionant de mn stiri: Sucevita, Putna, Agapia, Vratec etc.; Subcarpatilor Getici Aninoasa, Cozia, Horezu, Tismana; sudului Transilvaniei Hrman, Biertan, Feldioara etc. Sate turistice pomiviticole unde principala activitate este cultivarea pomilor fructiferi si a vitei-de-vie iar turismul se poate practica pe toat durata anului, att n perioada recoltrii ct si dup aceea, prin oferirea fructelor, strugurilor si a preparatelor pe baza lor: Recas, siria, Agapia etc. posibilitti de plimbare n aer

Satul romnesc prin specificul etnocultural si etnografic, prin originalitate si bogtia resurselor proprii spatiului geografic aferent poate s se constituie ca un produs turistic inedit, care s satisfac o gam larg de motivatii n turismul organizat si pe cont propriu, intern si international. Un numr mare de sate, recunoscute ca sate turistice, constituie destinatii pentru turismul de sejur, turismul de cunoastere, balneoturismul etc. 1.5 Modalitti de cazare si alimentatie public specifice satelor turistice. Criterii economico-sociale de clasificare a fermelor si pensiunilor agroturistice

Cazarea n satele turistice se poate organiza si amenaja pe mai multe tipuri si anume: - camere mobilate, de categorii diferite, n locuintele gospodarilor, acestia locuind n aceeasi cas sau n apropiere; - cas de vacant, alta dect cea locuit de gospodar, construit ad-hoc sau eliberat n sezonul turistic; - spatiu pentru amenajarea unui loc de campare (cu cort sau rulot) n grdin sau livad, gospodarul locuind n apropiere, spre a asigura securitatea turistilor; - spatii secundare n gospodria steasc; - spatii cu destinatie special pentru turisti, construite de ctre grupuri de locuitori sau asociatia turistic steasc. Toate aceste spatii de cazare (mai putin cele secundare) vor fi mobilate ca s corespund normelor de clasificare elaborate de Ministerul Turismului, care le va omologa, iar tarifele percepute vor fi n conformitate cu legislatia n vigoare. Alimentatia public. n satele turistice, servirea mesei pentru turisti se poate realiza n mai multe modalitti: - pensiune complet la gospodarul-gazd; - demipensiune; - mic dejun inclus n tariful de nchiriere a camerei (casei); - pensiune complet sau demipensiune acordat de o familie unui grup mai mare de turisti, care locuiesc n gospodrii diferite; - pensiune complet sau demipensiune la o unitate de alimentatie public din localitate (restaurant, pensiune);

- pregtirea mesei de catre turisti cu produsele lor sau ale gospodarului si cu utilajele acestuia. Toate spatiile de alimentatie public vor fi omologate conform normelor Ministerului Turismului, iar tarifele vor fi stabilite si aplicate n baza normelor n vigoare. Omologrile si clasificrile pentru structurile de cazare (pensiuni si ferme agroturistice) se fac de ctre Comisia Tehnic de Verificare format din specialisti ai Ministerului Turismului si Asociatia National de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC) si au la baz "criteriile minime privind clasificarea pe stele (margarete) a pensiunilor si fermelor agroturistice" stabilite prin lege. Criteriile minime pentru intrarea unei gospodrii n circuitul turistic se refer la: - accesul n camerele de dormit si la grupurile sanitare s fie direct, fr a se trece prin alte camere; racord obligatoriu la reteaua public de canalizare si existenta apei curente

menajere; - racord obligatoriu la reteaua electric public. Preturile si tarifele practicate sunt diferentiate n functie de clasificarea gospodriilor, zona n care se afl acestea, perioada de sejur (sezon sau extrasezon). Criteriile de clasificare a gospodriilor trnesti din zona montan : A. Clasa de confort agroturistic montan spatii de cazare: Clasa I - camer cu 1-2 paturi, 10-16 mp, grup sanitar propriu fiecrei camere, cu WC, lavoar, dus, (cad), cu ap rece si ap cald. Clasa II - camer cu 1-2 paturi, 10-16 mp, cu posibilitti de nclzire asigurate si grup sanitar comun cu alti turisti, cu WC, lavoar, dus, cu ap rece si ap cald.

Clasa III - camer cu 1-3 paturi, 10-20 mp, cu posibilitti de nclzire asigurate si grup sanitar comun cu alti turisti si cu proprietarul, cu WC, lavoar, dus, cu ap rece, eventual si ap cald. Clasa IV - camer cu 1-3 paturi, 10-20 mp, latrin separat de locuint, comun cu proprietarul si o ncpere pentru splat, cu lavoar, cu ap rece, comun cu alti turisti. B. Clasa de confort agroturistic montan - spatii pentru prepararea si servirea meselor: Clasa I - camer de servit masa si de recreere, dotat cu un loc pentru prepararea hranei, n folosinta exclusiv a turistilor. Clasa II - camer de servit masa si de recreere, n folosinta turistilor cu propietarul, cu acces la buctria propietarului. Clasa III - fr camer de servit masa si de recreere, dar cu acces la buctria proprietarului. Criteriile minime privind clasificarea pensiunilor turistice si a caselor de oaspeti (ANEXA 1) 1. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avnd o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere, totaliznd maximum 30 de locuri n mediul rural, si zona periurbana si pna la 20 de camere n mediul urban, functionnd n locuintele cetatenilor sau n cladiri independente, care asigura n spatii special amenajate cazarea turistilor si servirea mesei. 2. Casele de oaspeti sunt structuri de primire turistice, avnd o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere, totaliznd maximum 30 de locuri n mediul rural, si zona periurbana si pna la 20 de camere n mediul urban, functionnd n cladiri independente , caracterizate prin existenta unor spatii de cazare si conditii de pregatire a mesei. 3. Amplasarea pensiunilor turistice rurale si a caselor de oaspeti trebuie realizata n locuri ferite de surse de poluare si de orice alte elemente care ar pune n pericol sanatatea sau

viata turistilor. 4. Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse n exclusivitate la dispozitie acestora. n interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatorului (articole de mbracaminte si ncaltaminte, bibelouri sau alte obiecte care ar putea stnjeni turistii). 5. Spatiile pentru prepararea si servirea mesei trebuie sa fie destinate n exclusivitate turistilor. 6. Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor si rulotelor criteriile privind echiparea sanitara si dimensiunea parcelelor18[18]. Aceste criterii sunt obligatorii pentru desfsurarea activittii de cazare n pensiuni. Cazarea turistic n mediul rural cuprinde toate formele de primire, de la ferme la hoteluri rurale sau camere de oaspeti, gestionate direct si personal de proprietari persoane fizice, asociatii sau comunitti locale. Aceste spatii de cazare trebuie s fie clasificate si nregistrate la Registrul de Comert Judetean sau Orsenesc n functie de situatie19[19]. Agroturismul, ca form a turismului rural, utilizeaz ca spatii de cazare si de servire a mesei, fermele si pensiunile turistice rurale.

Principalele structuri de primire care se ntlnesc n zonele rurale din Romnia sunt urmtoarele:

Satul de vacant este un centru turistic compus din vile sau bungalouri destinate cazrii individuale sau familiale si grupate n jurul unor spatii comune pentru mas, distractii si sport. Preturile de sejur cuprind att pensiunea ct si distractiile oferite. Primele sate de vacant au fost create n anul 1947 de ctre Touring Club de France si au intrat n circuitul turistic ncepnd cu anul 1965. Popasul turistic este un tip de hotel destinat n special turistilor n trecere si amenajat de-a lungul unui mare traseu turistic sau n apropierea lui; are mai putin de 10 camere si un restaurant cu specific gastronomic regional. Motelul. La origine termenul desemna un ansamblu de apartamente grupate n bungalouri, izolate unele de altele sau aflate n acelasi c orp de cldire, compuse dintr-o camer cu baie si un amplasament pentru masin. Situate de-a lungul cilor rutiere, motelurile permit automobilistilor s aib n permanent masina la dispozitie. Motelurile difer de hoteluri prin aceea c, n principiu, n u au personal la dispozitia clientului autoservire acesta nchirind apartamentul sau camera a carui cheie i este data la rec eptie imediat ce a sosit si a pltit suma cerut. Conceptia despre moteluri a evoluat rapid, n prezent fiind definit astfel : constructie cu functie hotelier cazare, mas de capacitate mic sau mijlocie, amplasat n general in afara localittilor si n imediata apropiere a retelei rutiere si a dotrilor acesteia si destinat s ofere serviciile necesare, la diferite grade de confort, ndeosebi pentru turistul automobilist.

Hotelul rustic pavilionar este un tip de hotel turistic, situat n mediul rural, grupnd o serie de pavilioane rustice. Campingul este forma de turism care presupune cazarea n corturi sau rulote, utiliznd, pentru un sejur mai mult sau mai putin prelungit, un echipament adecvat. Dezvoltarea crescnd a acestei forme de turism a impus introducerea unor reglementri privind amenajarea terenurilor si compartimentul turistilor. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice avnd capacitate de cazare de pn la 10 camere, totaliznd maxim 30 de locuri n mediul rural, si pn la 20 de camere n mediul urban, functionnd n locuintele cettenilor sau n cldiri independente, care asigur n spatii special amenajate cazarea turistilor n conditii de pregtire si servire a mesei. Ferma agroturistic este o structur de primire pentru gzduire si servire a mesei, cu capacitate cuprins ntre 3 si 20 de camere, functionnd n cadrul gospodriilor trnesti care asigur alimentatia turistilor cu produse proaspete din surse proprii si locale.

Activitatea de turism n cadrul pensiunilor si fermelor agroturistice cuprinde servicii de cazare si mas, de agrement precum si alte servicii asigurate turistilor pe perioada sejurului.

CAPITOLUL 2 CARACTERIZAREA GENERAL A JUDEULUI MARAMUREs

n nord-vestul patriei noastre n cadrul Muntilor Carpatii Orientali se deschide o depresiune de mare frumusete, cunoscuta sub denumirea de ara Maramuresului. Strveche vatr romneasc, cu o natur ncnttoare, de o rar frumusete, judetul Maramures este situat n nordul Romniei si are ca vecini Ucraina, judetele Suceava, Bistrita-Nsud, Cluj, Slaj si Satu Mare. De o frumusete aparte sunt depresiunile Maramuresului, Lpusului si Bii Mari, cu dealuri, terase si lunci, care au favorizat, prin bogtiile naturale si geo-climatice, prezenta si permanenta omului din cele mai vechi timpuri n aceast zon. Maramuresul este o oaz de viat arhaic plin de farmec, n mijlocul unei civilizatii egalizatoare. Este cu certitudine cel mai mare muzeu etnografic n aer liber din Europa si valorile pe care le detine l recomand s ocupe un loc pe lista UNESCO a valorilor culturale ale umanittii. Prin valorile si frumusetile sale spirituale, morale si peisagistice, judetul Maramures constituie un punct de atractie pentru mii

de turisti din tar si strintate20[20]. 2.1 Maramuresul ntre nou si vechi Prin pozitia sa geografic specific, n extremitatea de nord-vest a Romniei, Maramuresul a avut o istorie mai agitat dect alte zone aflate nspre interiorul Transilvaniei, provincie de care esti legat n mod natural prin unitatea de limb si cultur a populatiei sale, n majoritate romneasc. La acest destin aparte a contribuit si pozitia sa strategic de prim important. De aceea, n decursul timpului apartenenta Maramuresului la un stat sau altul a suferit dese schimbri. Judetul actual Maramures cuprinde ara Maramuresului, Lpusului, Chioarului, Bazinul Baia Mare si o parte a Zonei Codrului. O incursiune succint n preistoria locului ne arat c Maramuresul este un pamnt strvechi care a fost locuit nc din timpuri imemorabile. n sec. al X-lea si al XI-lea, conditiile specifice de dezvoltare ale Maramuresului au facut ca n aceast zon s se organizeze mici entitti teritoriale numite voievodate. Acestea erau formate din mai multe asezri romnesti stabile, cu vetre de sat, psuni si munti cu pduri, cu hotare ntre ele, constituite n cnezate si conduse de cte un cneaz. Ele se gaseau nsirate pe Vile Marei, Cosului, pe Taras si Tisa, pe Talabor si Viseu precum si pe cursul superior si inferior al Izei. Secolul al XIV-lea si nceputul secolului urmtor se caracterizeaz n toat Transilvania prin nsprirea relatiilor dintre iobagi si nobili. n urma unor rscoale de proportii (Boblna1437), detintorii puterii - nobilii maghiari n majoritate, dar si nobilii romni care se maghiarizeaz - semneaz o conventie cu sasii si secuii, o uniune frteasc de ntrajutorare, n cazul cnd una din prti este atacat. Pentru c erau trei prti de trei

neamuri diferite, ntelegerii i s-a mai spus Univ Trium Natium. Sub raport politic, actul a

avut o deosebit important: el a servit tezei de mai trziu care prezenta ca natiuni politice ale Transilvaniei numai pe unguri, sasi si secui; romnii erau doar tolerati. Dup cel de-al doilea rzboi mondial, situatia s-a schimbat radical. Teritoriul maramuresean din nordul Tisei a trecut la Ucraina, respectiv la Uniunea Sovietic, legturile dintre romnii de pe cele dou maluri au fost puternic ntrerupte si a urmat o intens politic de deznationalizare a populatiei romnesti de ctre puterea sovietic. Pn si denumirea romneasc a satelor a devenit slav: Slatina s-a schimbat n Solotvina, Teceu n Tiacev, Biserica Alb - Belaia Terkov, iar Apsa de Jos - Dabrova. Dup evenimentele din Decembrie 1989 si dup dislocarea Imperiului Sovietic, legturile s-au reluat; spre surprinderea celor din stnga Tisei, ei au constatat c fratii lor din dreapta apei, atti cti sunt, nu si-au uitat limba, portul si nici traditiile. Ei srbtoresc nc evenimentele arhaice rmase de la romani, cum ar fi ,,serbarea mrtisorului" si exist o asociatie cultural numit "George Cosbuc", care caut s tin aprins flacara culturii romnesti printre conationali21[21]. Este impresionant tenacitatea cu care romnii maramureseni din dreapta Tisei au luptat pentru a se pstra ca atare: "Suntem neam de piatr!" sau "Desi nu am fcut niciodat parte din Romnia, nu am ncetat niciodat s ne simtim romni!"- spun ei. Dinuirea romneasc la nord de Tisa este ns fragil si depinde de sprijinul celor din tar. n privinta mprtirii administrativ teritoriale a trii, s-a procedat la desfiintarea judetelor si s-a preluat modelul sovietic, al regiunilor si raioanelor. n acest context, n 1948 s-a desfiintat si judetul Maramures cu resedinta la Sighet si s-a creat regiunea Baia Mare, care ncorpora teritoriul Maramuresului, Satmar, Oas, Lpus, Chioaru, Zona Codrului - deci si actualul judet, si se nfiinteaz raioanele ca unitti teritoriale restrnse, subordonate regiunii. n anul 1964 are loc o nou mprtire administrativ-teritorial a trii, revenindu-se la forma si denumirea de judet ca unitate specific, dar Maramuresul rmne n continuare afiliat

la Baia Mare, care va deveni resedinta judetului. Pierzndu-si - dup mai bine de 600 de ani locul privilegiat de resedint de judet, Sighetul Marmatiei s-a dezvoltat si s-a modernizat ntr-un ritm mai lent dect alte centre urbane similare. Cderea dictaturii ceausiste n Decembrie 1989 a adus speranta unui reviriment rapid pentru ntreaga zon si repararea unor greseli fcute de regimul trecut. n Maramures unde mesterii populari au cultivat de veacuri cu deosebit art si pe scar ntins arhitectura de lemn, obiceiurile si traditiile, noul, prin modernitatea sa, nu agreseaz vechiul ci ncearc s-l completeze, s l duc mai departe, s-l pun n valoare. Natura, de-a lungul timpului, a fost privit ca aliat n realizarea operelor cu caracterul lor specific original si pitoresc. Prin adaptarea la materialul din care este construit, opera mesterilor maramureseni a dus la nchegarea unor forme de mare prospetime si usurint . Frumoas, pitoreasc, elegant - arta, traditia maramuresean se distinge de-a lungul timpului nu att prin forma discret si odihnitoare apropiat de scara si ochiul omului, ct prin nftisarea mndr si formele mestesugite monumentalizate. Vizitatorii rii Maramuresului sunt atrasi, n primul rnd, de creatia popular din Oas, pstrat si azi n formele sale originale. n ritualul srbtorilor osenilor, transmise din generatie n generatie, se rsfrng obiceiuri legate de preocuprile milenare (pstoritul). Se remarc portile sculptate (Halmeu), originalitatea gospodriilor, cioplitul lemnului (Camarzana, Certeze), pictura pe sticl si olritul (Tur), toate de o inegalabil frumusete. De asemenea, Vama este o cunoscut localitate prin produsele sale ceramice, care perpetueaz vechiul obicei dacic al olritului. Culorile cu care se orneaz vasele sunt naturale, aidoma celor de acum 2000 de ani. 2.2 Istorie si cultura n contextul actual Maramuresul, vatr de cultur si civilizatie care si-a dltuit n lemn istoria, este locul unde traditiile, portul si arta popular se pstreaz ca nicieri altundeva n Romnia. Maramuresul este un imens muzeu n aer liber, iar viata de zi cu zi a satului maramuresean este o adevarat ntoarcere n timp.

Muzeul rii Oasului - Negresti Oas, posed o frumoas colectie de port osenesc, art popular (testuri si custuri caracteristice), ceramic; Muzeul ceramicii - Vama, expune peste 500 de piese, unele cu o vechime de peste 300 de ani; Muzeul etografic svbesc-Petresti. Bisericile de lemn - bijuterii de art popular - se ntlnesc aproape n fiecare sat. Opt dintre acestea apartin patrimoniului UNESCO, iar unele detin recorduri absolute: cea mai nalt constructie din lemn - biserica mnstirii Brsana 62 m, cea mai veche biseric din lemn biserica de la Ieud 1364. Poarta maramuresean veritabil "arc de triumf" rustic, era n trecut apanajul familiilor nobile. Conform traditiei, poarta este bariera mpotriva rului, elementul care delimitez universul sacru al casei si gospodriei. Elementele decorative nu au doar o functie estetic, ci sunt simboluri cu rdcini puternice n cultura crestina si precrestin. Coarda spirala simboliznd aspiratia spre nalt, rozeta - simbol al soarelui ca element esential al vietii, arborele vietii - simboliznd viata vesnic, sarpele cu binecunoscutul lui rol protector, sunt doar cteva dintre elementele cel mai des ntlnite n sculptura portilor maramuresene. Maramuresul este o regiune care a pstrat de-a lungul timpului obiceiurile legate de munc, de viat si de srbtoare. Obiecte din lemn decorate artistic nsotesc toate momentele importante ale vietii, dar cele mai fascinante sunt crucile, element de comunicare ntre lumea celor vii si a celor morti. Cimitirul vesel de la Spnta, opera artistului popular Ioan Patras, reuneste cruci "vorbitoare". Prin intermediul unui text n care autoironia se mpleteste cu dramatismul, acestea povestesc viata ce lui disprut. Meseriile traditionale cum ar fi tesutul, sculptura lemnului, pictura pe lemn si sticl se practic cu succes si se transmit din tat n fiu. Muzica maramuresean care nsoteste toate momentele fericite ale vietii se remarc prin ritm si vitalitate. Portul popular este purtat zi de zi nu doar de srbtori ca n alte zone. Srbtorile sunt momente n care satul maramuresean "explodeaz" de muzic si voie bun, si ele nu sunt putine de-a lungul anului: Srbtorile de Iarn, Pastele, Tnjaua, Stna maramuresean, la care se adaug nuntile si botezurile. Aici, mai iute ca oriunde, se-ncinge muzica si jocul. n cteva clipe, toat sala este n picioare, iar perechile ncep s se roteasc, pe ritmul din ce n ce mai rapid, impus de ceterasi, acesti violonosti locali de exceptie, nelipsiti de la orice petrecere22[22].

2.3 Asezare geografica si ci de acces Judetul Maramures este situat n extremitatea de N-NV a Romniei, la granita cu Ucraina, ntre 4702000 si 4800015 latitudine N si 2205230 si 2500730 longitudine E. Maramuresul are o suprafat de 6 304 km2 adic 2,37% din suprafata trii si o populatie de 535 000 locuitori (2005) si se ntinde n partea de nord a Carpatilor Orientali, acolo unde acestia se desfac n dou ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului, nchiznd depresiunea cu acelasi nume. Maramuresul - situat n cursul superior al rului Tisa - formeaza n privinta topohidrografica un teritoriu nchis din toate laturile, de dealuri mari si munti nalti, ca o cetate, avnd ca poarta locul ngust lnga Hust, unde Tisa paraseste locul sau natal. Ruri curg din toate marginile pna la mijlocul tinutului, unde Tisa le aduna, primind din stnga rurile Mara, Iza si Viseul iar din dreapta Apsa, Tarasul, Talaborul si rul

Neagova. Toate aceste ruri se ramifica n vai si vlcele de o rara frumusete naturala. Descrierea cuprinde ntreg spatiul Maramuresului istoric, adic a rii Maramuresului, din care astzi mai mult de dou treimi se afl n dreapta Tisei, n tara vecin, Ucraina. Din suprafata total de 10 354 km ct avea fostul comitat Maramures nainte de primul rzboi mondial, la sud de Tisa a mai rmas o suprafat de 3 381 km, ct reprezint actualul Maramures. Aceast zon este situat n partea de nord a Carpatilor Orientali, care sunt marcati de masivul Rodna, Carpatii Vulcanici de Nord si respectiv Muntii Maramuresului. Limita de nord a zonei se suprapune pe granita cu Ucraina, granita marcat de rul Tisa ncepnd de la satul Piatra pn la vrsarea Viseului n Tisa. Granita se continu pe cumpna apelor din Muntii Maramuresului pn dincolo de Izvorul Ctelei (izvor al Ceremusului). Spre est Maramuresul se nvecineaz cu Bucovina (actualul judet Suceava) pn la Bistrita Aurie. La sud, Maramuresul se nvecineaz cu judetul BistritaNsud pe Bistrita Aurie, urc n Pasul Prislop si n continuare pe cumpna apelor, peste Rodna urmeaz lantul muntilor iblesului, Lpusului, Gutiului, Ignisului si Oasului. La

sud-vest se nvecineaz cu Depresiunea Baia Mare23[23]. Cile de comunicatie si transporturile

ara Maramuresului, aceast zon att de frumoas peisagistic, att de bogat n traditii
etnografice si folclorice, pmntul care a dat primii domni ai Moldovei si bisericutele de lemn, a trebuit de-a lungul secolelor s traiasc n srcie si izolare. Totusi, conditiile geografice, istorice si poate mai mult ca orice constiinta apartenentei la acelasi neam, au impus o legatur a maramuresenilor cu fratii lor din celelalte tinuturi locuite de romni. Toponimia si traditiile, precum si atestrile documentare din perioada medieval, confirm legtura permanent cu fratii lor de dincolo de munti. Reteaua rutier de astzi este modernizat, drumurile spre Maramures sunt asfaltate, fiind accesibile pentru masini. Drumurile urmeaz n general firul vilor principale si secundare pe care sunt dispuse asezrile omenesti cu toat frumusetea si pitorescul lor. Cile rutiere ale judetului sunt reprezentate de drumul european E60 care strbate traseul Bucuresti Cluj Napoca, E571 spre Dej si DJ1C spre Baia Mare. Centrul de convergent al tuturor drumurilor rutiere este municipiul Sighetu Marmatiei, fost resedint de voievodat, comitat, si mai trziu de judet, timp de peste 600 de ani. Accesul n Maramures dinspre Baia Mare se face pe soseaua national nr. 18, care trece prin pasul Guti (989 m), una din ,,portile" de intrare n zon coboar muntele n serpentine, prinde firul rului Mara si-l urmeaz pn la Sighetu Marmatiei. O alt ,,poart" a Maramuresului este pasul Prislop, care leag ntre ele asezrile de pe Valea Marei, o parte din asezrile de pe Valea Tisei si Ronei cu cele de pe Valea Viseului si Borsei, precum si orasele zonei: Sighetu Marmatiei, Viseu de Sus si Borsa. Drumul care se constituie si ntr-o ax etnografic a Maramuresului este cel care porneste de la Sighet si urmeaz firul Vii Izei, cuprinznd toate asezrile de pe aceast vale, precum si cele de

pe vile laterale. Tot de la Sighet un alt drum urmeaz firul Vii Tisei, iar prin pasul Huta deschide poarta spre ara Oasului - o alt zon etnografic de mare rezonant n nordvestul Romniei. Drumuri laterale, drumuri forestiere si de crute, poteci, nlesnesc accesul omului n toate locurile tainice ale Maramuresului, dnd posibilitatea iubitorilor de natur si de cultur popular s-si umple sufletul, s se bucure de creatiile omului si ale lui Dumnezeu. Cile ferate ofer o alt posibilitate de acces spre Maramures. Prima retea de cale ferat sa dat n folosint n anul 1875, cnd a devenit functional si gara Sighet. ncepnd din 6 decembrie 1996 s-au dat n folosint noi trasee, pe calea ferat, nspre Ucraina. Calea ferat nsuma 232 km lungime la sfrsitul anului 2000, cu o densitate de 40 km/1000 km, structurat pe dou directii: 1) Satu Mare Baia Mare Bucuresti, cu mai multe ramificatii; 2) Sighetu Marmatiei Viseul de Jos Salva Beclean, cu ramificatie spre Viseul de Sus Borsa. Transportul aerian, atat de marfuri cat si de persoane se face prin aeroportul din comuna Tutii Mgherusi situat la 10 km de Baia Mare24[24]. 2.4 Nivelul de dezvoltare economico-social Din punct de vedere economic si social dezvoltarea turismului n judetul Maramures exercit o influent pozitiv mai ales asupra utilizrii fortei de munc prin crearea de noi locuri de munc, turismul avnd efecte benefice asupra nivelului de calificare si instruire a oamenilor ct si asupra dezvoltrii economice a judetului.

2.4.1 Economia Economia actual a judetului Maramures este de tip industrial-agrar, aflat n tranzitie la economia de piat. Numarul total de salariati la sfrsitul anului 2003 este de 96,7 mii persoane, a cror distributie procentual pe principalele ramuri de activitate se prezint astfel: - agricultur, silvicultur, piscicultur, exploatare forestier - industrie si constructii - servicii si alte activitti Total: 5,8% 46,2% 48,0% 100%

Repartizarea salariatilor pe principalele ramuri de activitate n anul 2003, n judetul Maramures Tabel nr. 2.1

INDICATORI Agricultur, silvicultur, piscicultur, exploatare forestiera Industrie si constructii Servicii si alte activitti TOTAL

Aprilie 2 491 45 928 47 746 96 165

Mai 2 501 46 104 47 928 96 533

Iunie 2 506 46 194 48 022 96 722

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2003, INSSE, Bucuresti Efectivul de salariati la sfrsitul lunii iunie 2003 a fost de 96 722 persoane, n crestere cu 557 persoane fat de sfrsitul lunii aprilie a aceluiasi an. Distributia salariatilor pe sectoare de activitate evidentiaz c cea mai mare pondere o detin serviciile (49,6% din totalul salariatilor), urmat de industrie si constructii (47,8%), agricultur, silvicultur, piscicultur, exploatare forestier (2,6%).

Comparativ cu sfrsitul lunii aprilie 2003, efectivul de salariati a nregistrat cresteri mai mari la servicii (276 persoane), industrie si constructii (266 persoane), agricultur, silvicultur, piscicultur, exploatare forestier (15 persoane). Cresterea efectivului de salariati s-a datorat n principal nfiintrii de noi locuri de munc n sectorul privat, reducerea muncii la negru si recalificarea somerilor n concordant cu nevoile curente ale economiei. 2.4.2 Industria Industria n judetul Maramures este reprezentat prin sectoarele de exploatare si prelucrare a materiilor prime. Ramurile prelucrtoare s-au dezvoltat datorit prezentei zcmintelor de minereuri polimetalice neferoase si a resurselor de mas lemnoas. Astfel, metalurgia neferoas ocup primul loc ca pondere att n productia industrial a judetului ct si a trii, Maramuresul ocupnd locul nti pe tar n productia de plumb si cupru electrolitic. Baia Mare, Borsa, Baiul, Cavnic reprezint principalele centre ale metalurgiei neferoase. Pe teritoriul judetului Maramures si mai desfasoar activitatea ntreprinderi textile, de articole de blnrie, materiale de constructii, ncltminte, produse alimentare etc. Populatia activ ocupat, pe ramuri ale economiei (%), n judetul Maramures, n perioada 1998-2002 Tabel nr. 2.2 INDICATORI TOTAL Agricultur Silvicultur, exploatare forestier, vnat Industrie Ind. Extractiv Ind. Prelucratoare 1998 100,0 42,2 1,2 1999 100,0 49,0 1,0 2000 100,0 50,0 1,0 2001 100,0 49,0 1,0 2002 100,0 44,7 0,9

29,9 5,0 23,9

22,3 3,9 17,2

20,0 3,7 15,3

20,6 3,5 16,1

24,0 3,5 19,5

Energia electric si termic, 1,0 gaze si ap Constructii 2,8 Comert, repararea si 6,1 ntretinerea autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice Hoteluri si restaurante 1,5 Transporturi si depozitare Posta si telecomunicatii 3,0 1,0

1,2 2,7 7,8

1,0 2,6 7,5

1,0 2,5 8,6

1,0 2,7 8,7

0,9 2,7 1,1 0,6 1,9

1,2 2,8 1,0 0,5 1,8

0,8 2,5 1,0 0,6 1,6

0,5 3,3 1,0 0,6 1,5

Activitti financiare, 0,5 bancare si de asigurare Tranzactii imobiliare, 1,5 nchirieri si servicii prestate ntreprinderilor Administratie public 1,1 nvtmnt Sntate si asistent social Alte activitti 4,6 4,0 1,4

1,0 4,7 4,0 1,4

1,3 4,6 4,6 1,1

1,3 4,6 4,3 1,6

1,4 4,8 4,4 1,5

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2003, INSSE, Bucuresti Agricultura a avut cea mai mare pondere n anul 2000 cu 50,0%, iar n anii urmtori ponderea a nceput s scad la 49,9% n 2001 si 44,7% n 2002. Silvicultura, exploatarea forestier si economia vnatului au variatii foarte mici. Industria extractiv scade de la un an la altul (1999 3,9%, 2000 3,7%, 2001, 2002 3,5%), iar industria prelucrtoare are o pondere n crestere din an n an (2000 15,3%, 2001 16,1%, 2002 19,5%). Activittile care au o crestere semnificativ sunt: constructii, comert, repararea si ntretinerea autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice, transporturile (2000 2,8%, 2002 3,3%) nvtmntul si sntatea. Industria feroas este reprezentat printr-o turntorie de otel aflat la Baia Mare, iar industria constructiilor de masini are centre la Sighetu Marmatiei si Baia Mare. Productia acestor centre se bazeaz n general pe utilaj minier, masini si utilaje agricole si forestie re, piese de schimb auto etc.

Industria de prelucrare a lemnului a beneficiat de centre la Sighetu Marmatiei, Baia Mare, Baia Sprie, Borsa, unde se realizeaz mobil, placaj, cherestea etc. O ndelungat traditie n judetul Maramures o are productia mestesugreasca din care se remarc olritul la Scel, Tg. Lpus si prelucrarea artistic a lemnului cu vestitele porti maramuresene, mobilier trnesc, cruci pictate, la Vadul Izei, Spnta, Desesti si prelucrarea lnii la Spnta, Viseu de Sus25[25]. 2.4.3 Agricultura Fondul funciar al judetului Maramures la sfrsitul anului 1996 era format din 311 226 ha de terenuri agricole acoperite cu fnete naturale, pepiniere pomicole si viticole, terenurile arabile nsumnd 3 604 ha cultivate cu: porumb, cartofi, gru, orz etc. Cresterea animalelor este si ea prezent, principalele animale fiind bovinele, porcinele, ovinele. n sectorul cresterii animalelor s-au desfsurat actiuni menite s conduc la stoparea scderii numrului de animale la toate speciile si relansarea zootehniei conform Programului de guvernare. A fost elaborat si pus n aplicare Programul strategic privind exploatarea si mbunttirea pajistilor, care n judet ocup 71% din totalul suprafetelor agricole. S-a constituit cadrul favorabil pentru mbunttirea si asigurarea strii de sntate a animalelor, realizndu-se programul de supraveghere si combatere a bolilor la animale, de prevenire si transmitere a acestora la om. 2.4.4 nvtmntul n anul scolar 2002 2003, reteaua unittilor de nvtmnt a judetului Maramures cuprindea 56 de grdinite, 271 scoli generale, 32 licee, 1 scoal profesional, o scoal de maistri si 14 institutii de nvtmnt superior.

Evolutia nvtmntului de toate gradele n judetul Maramures Tabel nr. 2.3 INDICATORI nvtmnt total: Unitti Populatia scolar Copii de grdinit Elevi nscrisi Studenti nscrisi Personal didactic nvtmnt prescolar: Grdinite de copii Copii nscrisi Personal didactic nvtmnt primar si gimnazial: scoli Elevi nscrisi Personal didactic nvtmnt liceal: Licee Elevi nscrisi Personal didactic nvtmnt profesional: scoli Elevi Personal didactic nvtmnt tehnic de specialitate postliceal si de maistri: 31 15 698 1 508 30 15 792 1 494 30 16 382 1 591 32 17 083 1 425 623 111 903 17 630 89 663 4 610 7 461 366 109 475 17 526 87 083 4 866 7 318 365 108 169 17 448 85 241 5 480 7 391 369 105 573 17 853 82 537 5 183 6 974 1999/2000 2000/2001 2001/2002 2002/2003

296 17 630 1 010

52 17 526 941

52 17 448 929

56 17 853 920

208 64 108 4 405

273 61 912 4 243

272 59 542 4 287

271 54 093 4 022

3 4 450 35

1 4 669 79

1 4 881 48

1 5 477 57

scoli Elevi nscrisi nvtmnt superior: Institutii Studenti

1 2 339

1 1 604

1 1 324

1 1 026

31 4 610

16 4 866

14 5 480

14 5 183

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2003, INSSE, Bucuresti Efectivul scolar scade de la un an la altul (de la 111 903 n 1999/2000 la 105 573 n 2002/2003). O scdere spectaculoas au avut-o grdinitele (de la 296 n 1999/2000 la 56 n 2002/2003). scolile profesionale au sczut de la un numar de 3 n 1999/2000 la o scoala n 2002/2003. nvtmntul superior a suferit si el o transformare dintr-un numr de 31 de institutii n 1999/2000 la 14 n 2002/2003. O prim cauz a acestor scderi n nvtmnt o reprezint situatia economic si slaba dotare a scolilor cu tot ceea ce este necesar copiilor, de la grdinite pn la institutiile de nvtmnt superior. 2.4.5 Populatia Conform ultimului recensmnt din 18 martie 2005, Maramuresul avea 535 000 locuitori, adic 2,37% din populatia trii, din care populatia masculin 249 350, iar cea feminin 285 65026[26]. Populatia urban reprezint 52,9%, cea rural 47,1% iar densitatea populatiei este de 82,6 locuitori/km2. Populatia, pe sexe si medii, la 1 iulie n judetul Maramures Tabel nr. 2.4
Total (numar persoane) Urban (numar persoane) Rural (numar persoane) Locuitori / km2

Judetul

Maramures

Ambele sexe

Masculin

Feminin

Ambele sexe

Masculin

Feminin

Ambele sexe

Masculin

Feminin

Anii: 1990 1995 2000 2001 2002 2003 559393 537477 530955 530605 520635 519057 278051 266134 262845 262560 256901 255981 281342 271343 268110 268045 263734 263078 296745 286789 284256 284468 275357 274876 147698 141256 139396 139399 134416 133986 149047 145533 144860 145069 140941 140890 262648 250688 246699 246137 245278 244181 130353 124878 123449 123161 122485 121995 132295 125810 123250 122976 122793 122186 88,7 85,3 84,2 84,2 82,6 82,3

Sursa:www.maramures.insse.ro Populatia urbana a judetului era alcatuita din 38,6% evrei, 35,4% romni, 19,9% maghiari, 4,5% ruteni (ucrainieni) s.a. Ca limba materna n mediul urban predomina limba idis (36,6%), urmata de limba romna (33,7%), maghiara (25,7%), ucraineana (2,3%) s.a. Din punct de vedere confesional, locuitorii s-au declarat n majoritatea lor de religie mozaica (38,9%), urmati de greco-catolici (38,0%), romano-catolici (12,8%), reformati (5,7%), ortodocsi (3,5%) s.a.27[27] Turismul reprezint un factor ce poate duce la o crestere considerabil a economiei judetului Maramures, n msura n care potentialul turistic al acestei zone este bine valorificat prin crearea de conditii optime n vederea practicrii formelor de turism specifice acestui areal si atragerea prin diferite mijloace de promovare att a turistilor romni ct si a celor de peste hotare.

CAPITOLUL 3 ANALIZA DIAGNOSTIC A OFERTEI TURISTICE DIN JUDEUL MARAMUREs

Judetul Maramures reprezint o zon turistic aparte, cu caracteristici si personalitate distinct, acesta s-a fcut remarcat prin frumusetile si bogtiile sale si prin statiunile climaterice si balneo-climaterice. Denumit si ara Lemnului, judetul este renumit pentru zonele etnografice si folclorice care si-au pstrat aproape nealterate porturile, traditiile, obiceiurile si arta popular. 3.1 Continutul potentialului turistic De la Baia Mare se poate realiza o interesant cltorie n depresiunea numit "ara Maramuresului" de care ne despart culmile tesite ale muntilor vulcanici Guti si ibles. Pornim, mai nti, spre Sighetu Marmatiei pe drumul prin Baia Sprie, vechi centru minier, pe la Poiana suiorului, loc pitoresc de popas cu o caban, teren de camping si parching, prin sate cu remarcabile biserici din lemn ca Desesti, Giulesti si Vad. Mai apoi ajungem la Sighetu Marmatiei, unde putem vizita un muzeu cu profil etnografic. De la Sighet putem cobor spre complexul turistic de la Borsa fie pe Valea Viseului, fie pe Valea Izei. Este de preferat acest din urm drum care ofer un numr mai mare de atractii turistice cum ar fi: Oncesti, Nnesti, Brsana, Strmtura, Rozavlea, sieu. Dup sieu se afl satul Ieud cu cea mai veche biserica maramuresean. n continuare se trece prin Bogdan Vod, fosta resedint voievodal n sec. al XIV-lea, Dragomiresti, Moisei, unde se nalt impresionantul monument al sculptorului Vida Gheza, dedicat celor 29 trani ucisi aici n 1944. Se trece mai apoi prin Borsa, peste pasul Prislop si se intr n depresiunea ara Dornelor, din nordul Moldovei. n drum sunt ntlnite localittile Crlibaba, Ciocnesti si Iacobeni, vechi centru minier. Revenind la Sighetu Marmatiei trebuie s artm c de aici se poate vizita si o alt zon etnografic foarte interesant "ara Oasului". Vom porni pe soseaua ce duce la Seini, trecnd prin inima Oasului, pe la Negresti. Traseul este pitoresc si dinamic n obiective turistice: Spnta, sat cu un cimitir original, adevarat muzeu de art popular, pasul Huta dincolo de satul Teceu unde se afl hanul turistic "Smbra Oilor", Certeze, cu un interesant port popular, Negresti, principala localitate din ara Oasului; Varna, important centru de ceramic. Seini este o comun mare unde ntlnim podgorii, o ferm horticol unde s-au

aclimatizat migdali si lmi, o carier de piatr pentru pavaj si chiar dou mici fabrici, una de drojdie de bere si una de abrazive. n apropierea comunei, pe dealul Bradului, localnicii au folosit un ntins luminis (4000mp) pentru a scrie cu litere formate din brazi numele marelui poet Mihail Eminescu. Mergnd spre vest, vom ntlni marea comun Mediesul Aurit, unde se nalt o cetate din sec. al XII-lea. ntre zidurile ei, iobagii rsculati n 1848 au nchis mai multi latifundiari din regiune. Pentru eliberarea lor a trebuit s intervin armata, care a trecut apoi la sngeroase represalii. Maramuresul nseamn un univers n care se ngemneaz, cu atta firesc, arhaismul satelor si al oamenilor cu puritatea naturii, ca ntr-un nesfrsit si magic ceremonial. Un tinut al misterelor, cu legende despre femei de pe cellalt trm, care se arat ziua prin luminisuri de pdure, cu colinde care urc pmntul pn la cer, cu oameni n costume viu colorate, care exerseaz de mult vreme arta ospetiei si a mitologiei. Atractia tinutului este fr egal si resorturile ei tainice rezid din oamenii locului. Esti primit n lumea lor cu respect, dar si cu demnitate. Sunt curiosi s afle ce se mai petrece prin universul mare si sunt gata s povesteasc si s arate ce-i cu viata lor de trani, care triesc ntrun fel de paradis dat de Dumnezeu, dar nfrumusetat apoi de mna si gndul omului. Splendoarea tinutului este dat de lumea satelor, n care fiecare asezare apare ca un mic miracol, greu de definit pentru strini. La nceput de nou mileniu, cnd ultima tehnologie a robotizat existenta, iat c este posibil s amesteci toate astea ntr-un basm cu oi si cai, cu locomotive cu aburi si mesteri cioplitori n lemn, cu ritualuri ce-ti taie respiratia si teribile ritmuri de dans, ori cu attea si attea chipuri, privelisti si triri. Dac esti venit din alte colturi de lume, vrei s te convingi ca ceea ce vezi este aievea si nu un vis din alte vremi... Starea de uimire nu te prseste aproape nici o clipa. Cu att mai putin cnd este vorba de fabuloasele chipuri pe care le capat lemnul. inutului i s-a spus pn nu demult, "ara Lemnului", pdurile reprezentnd, la nceputul secolului trecut, 90 la sut din suprafata Maramuresului. De la cruce si capcane pentru animalele codrului si pn la linguri, mobilier, poart ori cas, arta cioplitorilor dinuie ca una dintre virtuozittile meleagului. Toate sunt

inconfundabile prin monumentalitatea si bogtia motivelor decorative, predominate de semnul soarelui si al funiei, simboluri ce semnific firul vietii. Bisericile din lemn din Maramures unele vechi de peste jumatate de mileniu alctuiesc un spectacol unic european, ncntnd prin tehnica inedit a constructiei, prin nltimea turlelor, prin armonia proportiilor. O cltorie n tinutul Maramuresului nseamn o superb aventur n mprtia Pitorescului. Spectacolul este de-a dreptul fascinant. 3.1.1 Resurse naturale Diversitatea formelor de relief, ntinderea pdurii cu bogatul fond cinegetic, specificul etnografic si folcloric, prezenta unor monumente istorice si de arhitectur, multimea izvoarelor minerale si prezenta statiunilor climaterice confer judetului Maramures un valoros potential turistic. Resursele turistice naturale sunt alctuite dintr-o serie de elemente caracteristice, nemodificate prin activitatea uman. ara Maramuresului reprezint una dintre regiunile cele mai bogate n elemente de interes turistic n care obiectivele naturale se mbin armonios cu cele social-istorice. Muntii Rodnei din care face parte ara Maramuresului, reprezint cel mai nalt masiv din Carpatii Orientali, jalonati de o serie de vi, cu un pitoresc aparte: Iza-Viseu, Bistrita Aurie, Somesul Mare, Spnta. Glaciatiunea cuaternar a lsat urme mai ales asupra crestei si a versantului nordic, maramuresean, foarte abrupt, cu numeroase znoage, praguri n spatele crora
s-au format lacurile glaciare din partea superioar a crestei principale dintre Vrfurile Pietrosu. La picioarele prului Pietrosu, care coboar n cascade, este situat unul din cele mai pitoresti lacuri glaciare d in masiv - lacul Iezer, la 1786 m altitudine.

Majoritatea lacurilor sunt de origine glaciar, ele fiind acumulate din izvoarele care apar la baza depozitelor de grohotisuri, cu ap limpede, bun de but. Cele 23 de lacuri situate la altitudini de 1800 - 1950 m, n spatele unor depozite morenice (Buhescu II, Iezer, Izvorul Pietrosului, Izvorul Bistritei). Pe lng marea diversitate a peisajului, Muntii Rodnei au devenit cunoscuti si printr-o serie de forme carstice dezvoltate n calcare eocene, rspndite mai ales pe versantul sudic.

Dintre ele se evidentiaz Pestera Izvorul Tusoarelor, descoperit n 1955, la o altitudine de 550 m, cu galerii n lungime de 9530 m. Ea face parte din complexul carstic Tusoare - Zalion si a fost declarat monument al naturii. Alte pesteri din zon sunt: Pestera lui Maglei, pestera Jgheabul lui Zalion, Pestera Znelor, Pestera de sub Paltin de la Izvorul Izei, Pestera de la Piatra Busuiocului, Pestera din Dealul Popii. n afara pesterilor amintite mai sunt si alte fenomene carstice: Poarta lui Benes are forma unei arcade prin care trece usor un om; apoi izbucul numit Izvorul Albastru al Izei. O important rezervatie natural se afl la 10 km de orasul Borsa - Rezervatia Pietrosul Mare, zona limitrof a vrfului gzduieste cea mai mare parte a rezervatiei naturale din nordul trii. Flora, fauna, geologia, urmele glaciare creeaz o rezervatie cu o suprafat initial de 183 ha, care cuprinde golul de munte din jurul Vrfului Pietrosu. Culmea principal adposteste pe versantul nordic trei crri glaciare care, prin peisajul lor slbatic, sunt unice n Carpatii Orientali. Prima este Znoaga Mic, cea mai extins si a doua, cea mai adnc, cu pereti prpstiosi, este Znoaga Iezeru, care adposteste lacul Iezeru si obrsia prului Pietrosu; versantul sudic al Vrfului Pietrosu, adposteste cldarea Buhescu, n care sunt cantonate Rurile Buhescului populate cu pstrv. Vrful Pietrosu este acoperit cu vegetatie tipic alpin si subalpin, cu specii rare printre care si floarea de colt. O bun parte din golul alpin este acoperit cu jnepenisuri, iar la limita superioar a pdurii de molid apar exemplare de tis. n cadrul rezervatiei apar si specii de animale ca: ursul brun, cerbul, rsul, acvila de munte, capra neagr, marmota. O important economic si peisagistic o reprezint rezervatia de castan comestibil sau dulce din jurul municipiului Baia Mare. Rezervatia se ntinde pe o suprafat de aproximativ 450 km. Specia de castan comestibil se dezvolt ntre 240 si 700 metri altitudine, pe terasa de pe dreapta rului Sasr si pe prima treapt a muntilor care sunt formati din roci vulcanice. Rezervatia de castani comestibili a fost creat n anul 1962 si este o specie de climat mediteranean, originar din Asia Mic. Rezervatii de mlastin s-au format destul de trziu n timp, la nceputul secolului XX, cnd s-a ajuns la concluzia c mlastina este un complex biologic unitar si n acelasi timp un

veritabil depozit de relicve. Pe baza ultimelor cercetri, trei dintre mlastinile aflate n judetul Maramures au fost puse sub ocrotire. Mlastina oligotrof Vlschinescu se afl pe platoul izvoarelor, sub liziera pdurii, la numai 500 metri de cabana cu acelasi nume. Ea s-a format ntrun rest de crater vulcanic, la o altitudine de 800 metri n Muntii Guti, unde ocup o suprafat de 3 ha. Speciile care vegeteaz pe cuprinsul mlastinii sunt: muschiul de turb, rogozul, trifoiul de balt, roua cerului - plant carnivor. Mlastina Poiana Brazilor, situat n raza localittii Spnta, este considerat unic n tar prin existenta jepurilor care aici vegeteaz la cea mai joas altitudine din Carpatii Romnesti (970 m). Lacul Morenilor din hotarul satului Breb, s-a format n urma unei alunecri de teren, avnd o form circular, cu un luciu de ap de 4300 mp si o adncime de 20 m. Este alimentat de un pru n Valea Mare, afluent al rului Mara. Mai mult de jumtate din suprafata lacului este ocupat de trifoiul de balt. n jurul lacului, pe o suprafat de 20 ha se ntlneste o interesant asociatie vegetal, care include specii de crin, alun, plop, specii de alge de origine nordic. Aceast rezervatie natural rmne un obiectiv turistic pentru cel ce si propune o ascensiune pe Creasta Cocosului (Muntii Guti), avnd ca punct de plecare Ocna sugatag, Breb. Potentialul turistic al zonei Maramuresului este cunoscut sub valoarea pe care o are datorit mai multor cauze printre care dotrile si drumurile modernizate, care sunt foarte putine. ara Maramuresului pstreaz numeroase locuri n zona montan. Un peisaj de neuitat ofer turistilor Masivul Rodnei, cu o serie de piscuri ce depsesc 2000 m. Sunt prezente aici si urme ale glaciatiei, precum si formatiuni cu aspecte stranii cum este "vju" din Pietrosu, o cdere de ap. Calcarele din Masivul Rodnei ascund un fenomen natural curios. Ponorul afluent al izvorului lui Dragos, strbate un peisaj calcaros subteran de ctiva km pentru a reapare printr un izbuc puternic sub numele de Izvorul Albastru al Izei. Minunata creatie a naturii, Cascada Izvorul Cailor, de pe rul cu acelasi nume din Muntele Piatra Rea, se afl la altitudinea de 1800 m, la o distant de 4.5 km de Borsa. Apele se prvlesc zgomotos, n trepte, de la o nltime de circa 60 m.

Muntii Maramuresului cu vrfurile Pop Ivan, Farcu si Mihailec ascund comori floristice si faunistice deosebite. Natura a format n Maramures cteva pesteri: Casa Pintii pe prul Mihai Viteazu, Pestera cu oase de la Poiana Botizii, ambele aflate n apropiere de Biut; Pestera de la Vlenii sonicutei de pe Valea Repedea. Pestera cu oase contine resturi de fosile ale ursului de pester. Cadrul natural maramuresean confer multe asezri, aspecte de statiuni balneare sau climaterice. Borsa, situat n plin zon a molidului, la 800 m altitudine, la poalele Pietrosului, are calitti terapeutice de odihn si recreere. Izvoarele cu ape minerale carbogazoase, magneziene, calcice, din mprejurimi sunt utilizate n tratarea unor afectiuni ale rinichiului. Prtiile usor accesibile fac din statiune un centru al sporturilor de iarn. Statiunea climateric Izvoarele se afl la 916 m altitudine (32 km de Baia Mare) pe un platou vulcanic nconjurat de brazi, sub Vrful Ignis (Guti). n S-V Muntilor Guti se afl Creasta Cocosului si Cheile Ttarului, cu patru cabane pentru cazare. n apropiere de Cheile Ttarului se afl statiunea Runcu Plesa (100 locuri de cazare).

Maramuresul este cunoscut si pentru cele 100 de izvoare cu ape minerale, numite de localnici "borcuturi", aflate la Spnta, Borsa (30), Viseul de Sus (20), Valea Virului (14), Stoiceni, Strmbu - Biut, Borcut - Breb, Ieud, Slistea de Sus si altele28[28]. 3.1.1.1 Relieful Zona se caracterizeaz printr-un relief destul de variat, care presupune cresteri si descresteri - ntre dou limite extreme, de la luncile rurilor la crestele muntilor, punctul cel mai jos care se afl n Depresiunea Sighetului, pe malul Tisei, este situat la 204 metri, iar nltimea cea mai mare o constituie vrful Pietrosul Rodnei de 2303 metri. Ca suprafat, ponderea principal o ocup zonele cuprinse n Carpatii Orientali: Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului, Carpatii Vulcanici de Nord si Depresiunea Maramures. n

Maramures se afl doar partea nordic a Muntilor Rodnei cu Vrful Pietrosul (2303m). ntre Pasurile Prislop (1416m) si setref (817m) culmea este marcat de mai multe vrfuri: Garagalu (2158m), Piatra Rea (1825m), Negoiasa (2041m), Cormaia (2033m),

Buhescu Mare (2188m) si Btrna (1710m). Caracteristica general a Muntilor Rodnei sunt sisturile cristaline, dominate de urme glaciare: morene, circuri si vi glaciare (Fntna cu Cimpoias, Negoiescu, Repedea, Pietroasa si Dragos). Sub vrful Pietrosu este lacul Iezer (la 1825 m)29[29]. n partea de sud, sud-vest se desfsoar grupa nordic a lantului muntos de origine vulcanic, care nchide Depresiunea Maramuresului pe aceast latur. Muntii vulcanici ai Maramuresului, dintre valea Tisei si valea Slutei, cu altitudine redus (n medie 600-l000m), se prezint sub form de platouri cu conuri vulcanice deasupra. Constructia petrografic si formele de relief dominante justific mprtirea acestor munti n dou grupe: Muntii Oas-Guti sunt formati din lave si din piroclastite, pe substrat sedimentar (marne, argile si gresii cutate) cu relief de platouri vulcanice, deasupra crora salt vrfuri conice. Acest relief caracteristic se mentine la altitudini relativ coborte n Muntii Oas, unde punctul culminant (vf. Frasin) atinge abia 827 m si la nltimi mai mari n Muntii Guti, unde unele vrfuri depsesc 1300 si chiar 1400 m (Ignis - 1307 m, Guti - 1442 m). Acesti munti, care se ntind pn la valea Botizei, au pe alocuri curmturi relativ joase, folosite ca psuni de culme, ntre care mai circulate sunt Negresti-Oas, Sighetu Marmatiei si Guti (987 m). Pdurile de foioase cuprind spre sud un bru de castani comestibili. Caracteristice sunt de asemenea, micile depresiuni de pe latura sudic a Gutiului (Bita, Firiza, Chiuzbaia) si o depresiune de mai mari dimensiuni, n Muntii Oasului. ara Oasului, o cuvet cu relief colinar si piemontan, nchis spre vest de cteva maluri vulcanice, este de origine tectonic si eroziv. Populatia acestei mici depresiuni pstreaz si astzi un frumos port popular si un folclor care strnesc admiratia vizitatorilor.

A doua grup, a Muntilor ibles, este constituit, n cea mai mare parte, din rocile flisului paleogen (ndeosebi marne si gresii), care dau culmi tesite sau larg ondulate la circa 1000 m altitudine, la care se adaug restrnse iviri de andezite si prioclastite, care alctuiesc proeminente de relief, adevrate mguri conice, ntre care cel mai nalt este vrful ibles de 1839 m altitudine. Muntii Maramuresului. Se nsiruie de la nord spre sud-est de la vile Carlibaba si Bistrita Aurie pn la frontier, pe partea dreapt a Viseului. n general sunt constituiti din sisturi cristaline, strpunse de andezite. n cadrul Muntilor Maramuresului se detaseaz Culmea Pop Ivan, cu vrful Mica Mare (1815 m), Muntele Muncel (1318 m), Muntele Pop Ivan (1937 m). Masivul Farcu este asezat ntre vile Ruscova, Repedea si Rica; vrful care domin masivul se numeste Mihilescu (1918 m), unde se afl si lacul periglaciar Venderelu. Tot n cadrul acestui lant muntos se afl si Culmea Copilasu (1611 m) si Muntele Brsnescu (1542 m). n toti acesti munti se practic psunatul, de primavara pn toamna, fiind mpnziti de stne de oi, stavre de cai, cirezi de vite, care nu si-au schimbat locurile de vrat" iar ,,drumurile oilor" se pstreaz nc din secolul al XIV-lea, cnd aceste locuri apar mentionate pentru prima dat n documente. Culmea Pietrosu Maramuresului sau Brdului se situeaz ntre Ruscova si Vaser; vrful are 1850 m altitudine. Se detaseaz rul

din aceast culme si Prislopasu (1201 m),

Grebeni, Novicioru, Muntele Suligu cu vrfurile Budescu Mare (1679 m) si Ludescu(1580 m), Culmea Rosusnei, prelungit spre sud de Poienile de sub Munte cu dealul Muncelul Maxim (1220 m). Mai la sud, spre Borsa se gaseste Culmea Toroiaga-Jupania, care merge de la Vaser pn la izvorul ibului, pe Valea Tasla. La est de Borsa se dezvolt masivul Cearcnu Prislop, care cuprinde Muntele Cearcnu (1847 m) si culmea Prislop. Muntii Zimbroslaviile se situeaz ntre vile ibului si Bistrita Aurie pn la Valea Ursului. Tot din Muntii Maramuresului face parte si Obcina apului, care este ntre

Carlibaba si ibu30[30]. Principalele altitudini muntoase ale judetului Maramures Tabel nr. 3.1 Vrful, denumirea si altitudinea (m) Pietrosul 2 303 Glatului 2 159 Cearcului 1 849 ibles 1 839 Hudinului 1 611 Guti 1 445 Plesca 1 323 Secului 1 311 Ignis 1 306 Plesca Mare 1 302 Mogosa 1 247 Tiganul 1 223 Pietrei 1 059 Latia 1 042 Masivul in care se afla Rodna Rodna Rodna ibles ibles Guti Guti ibles Guti Guti Guti Guti Guti Guti Localitatea cea mai apropiata Borsa Complex Borsa Complex Borsa Dragomiresti Botiza Mara Biut Botiza Chiuzbaia Chiuzbaia Cavnic Iapa Desesti Ciocotis Distanta (km) 6 6 15 10 15 5 6 7 7 3 5 5 5 3

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2002, INSSE, Bucuresti Muntii Rodnei. Masivul cel mai nalt din Carpatii Rsriteni (alt. max. vf. Pietrosul, 2303m). 30-40 spre Creasta km nord, si principal prezint spre o msoar sud cu peste 50 km lungime, celei pe o n ltime de asimetrie asemnatoare exceptia zonei fgrasene: abrupt apropierea

domoal

Pusdrele,

creia

se

afl

caban

si

un

refugiu

Salvamont.

Lipsit

zona

alpin

de popasuri amenajate, masivul este indicat pentru drumetia cu cortul31[31]. Depresiunea Maramures este cea mai mare formatiune de acest gen din Carpatii Orientali. Portile de intrare n depresiune sunt marcate de pasurile de peste muntii care o nconjoar, pasuri care din vremuri strvechi o leag de celelalte tinuturi romnesti. Astfel, intrarea n Maramures, dinspre Depresiunea Baia Mare, se face prin pasul Guti, dinspre Moldova de Nord-Bucovina, intrarea si legtura se fac prin pasul Prislop, dinspre zona Bistrita-Nsud, legtura cu depresiunea si ara Maramuresului se face prin pasul setref, iar legtura cu depresiunea si ara Maramuresului se face prin pasul Huta. Locurile acestea de trecere sunt de mare frumusete natural si beneficiaz de amenajri turistice adecvate (hanuri, cabane, hoteluri) - toate cu specific zonal. Depresiunea Maramures este dominat de dou categorii de relief, una ar fi cea care cuprinde dealurile si piemonturile si alta n care intra vile, bazinetele si micile depresiuni. ntre piemonturile Maramuresului amintim Piemontul Mara-Spnta, Piemontul Gutiului, Piemontul Vratecului si Piemontul Botizei, Valea Viseului cu afluentii si a permis n timp dezvoltarea unor mici depresiuni ca cele ale Borsei, Viesului, Ruscovei si bazinetele Bistrei si Valea Viseului. Culoarul Izei cuprinde, de asemenea, o serie de bazinete si mici depresiuni favorabile asezrilor, amintind n acest sens bazinetele Scel, Slistea de Sus, Dragomiresti, culoarul Rozavlea, micile depresiuni Brsana si Vadul Izei. Rurile si afluentii au dat nastere la mici depresiuni care le poart numele: Mara, Cosu, Rona si desigur Sighet, depresiune situat la confluenta Izei cu Tisa caracterizat de terase joase si lunci; ruletul Spnta a creat Depresiunea Spnta, n care s-a dezvoltat asezarea cu acelasi nume, de mare faim n tar si n lume.

3.1.1.2 Clima

Clima zonei Maramures este moderat de tip temperat continental. lernile sunt destul de geroase, cu zpad abundent, lapovit si ploi reci si se ntind pe o perioad lung. n munti, precipitatiile sunt mult mai abundente, iar stratul de zpad atinge grosimi de peste 80-100 cm si se pastreaz pn la 200 de zile din an. n covata din versantul nordic al Pietrosului Rodnei, vara se vede stratul gros de zpad. Temperaturile medii ale aerului variaza ntre 00 C n regiunile montane nalte si 9,40 C n depresiuni. Temperatura maxim absolut 39,40 C a fost nregistrat la 16 august 1952 n localitatea Seieni, iar temperatura minim absolut -31,60 C la 26 ianuarie 1954 la Viseul de Sus. n peroiada de iarn sunt frecvente inversiunile de temperatur n ariile depresionare, precum si invaziile de aer rece32[32]. Regimul precipitatiilor, n zonele depresionare si deluroase, atinge 700 m anual iar pe crestele montane nalte ajunge pn la 1 400 m anual. Vnturile sunt moderate si bat n general din nord si vest (dinspre munti); nu sunt vifornite si vijelii. Clima regiunii este benefic pentru practicarea turismului, ea favoriznd drumetia si turismul sportiv n principalele forme de relief att vara ct si iarna pe trasee marcate si n zone cu altitudine scazut. Deasemenea clima este favorabil turismului de agrement, de recreere sau tratament. 3.1.1.3 Reteaua hidrografic Hidrografia zonei Maramures, apele principale ale Maramuresului sunt colectate de rul Tisa (Viseul, Iza si Spnta cu afluentii lor), iar o mic parte cum este ibul si Bistrita Aurie sunt colectate de rul Bistrita, iar Izvorul Ctelei merge spre Ceremus (Ucraina). Rul Viseu izvorste de sub pasul Prislop (1416 m altitudine) si se vars n Tisa n localitatea Valea Viseului. De la izvoare si pn la Borsa-Moisei se numeste Borsa sau

Viseul. Pe partea stng, Viseul are ca afluenti pe cei din Muntii Rodnei - Valea Fntnelor, Podul Izvorului, Cimpoiesu, Negoiescu, Pietroasa, Vremusu, Prul Hotarului, Valea lui Dragos, Izvorul Negru. Din partea dreapt Viseul primeste ca afluenti Vaserul si Ruscova. Rul Iza izvorste de sub vrful Btrna din Muntii Rodnei (1380 m altitudine) si se vars n Tisa, strbtnd peste 83 km. Afluentii Izei pe partea stng sunt: Bleasa, Baicu, Slatina, ledisorul, Botiza, Sltioara, Mara, prul Sugului. Pe partea dreapt, cel mai important afluent este prul Ronisoara, lung de 22 km. Rul Mara are izvorul sub vrful Iezurile din Muntii Ignis (1040 m altitudine). Rul Spnta isi are izvorul sub vrful Rotundu (1150 m altitudine) n Muntii Ignis. Caracteristica rului este debitul mare si constant, datorat pdurilor numeroase care atrag si mentin umiditatea n sol. O mare bogtie a zonei att din punct de vedere peisagistic ct si al rezervei de ap sunt lacurile. Mai numeroase, dar mici, sunt cele glaciare din Muntii Rodnei si cele de tip periglaciar din Muntii Maramuresului (Venderelu din Muntele Mihilescu), lacurile de sub abrupturile Gutiului (lezerul Mare, lezerul Mic, Tul lui Dumitru). Dintre lacurile glaciare amintim Buhescu Mare, lezerul Pietrosului (18 lacuri). n minele de sare de la Ocna sugatag s-au format opt lacuri, cel mai ntins lac de min din Romnia fiind lacul Gavrila, iar restul Tul fr Fund, Lacul Btrna, Lacul Rosu si nc peste 30 de lacuri mici n coline. Apele srate si lacurile care s-au format la Ocna sugatag si Costiui au permis n timp dezvoltarea n cele dou localitti a unor statiuni de agrement si balneare, cu largi posibilitti de tratament al bolilor reumatismale. Principalele cursuri de ap ale judetului Maramures Tabel nr. 3.2 Lungimea cursului de ap (km) Total Ruri Pe teritoriul judetului

Somes Lpus Iza Viseu Vaser Mara

381 115 83 80 43 40

61 115 83 80 43 40

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, 1999 2003, INSSE, Bucuresti 3.1.1.4 Solurile, flora si fauna Solurile zonei cuprind grupa celor specifice zonelor montane si depresionare, care determin vegetatia si fauna caracteristic acestora. n general vegetatia Muntilor Rodnei si a Muntilor Maramuresului este caracterizat de pduri de conifere si pajisti alpine. Etajul alpin (la peste 2000 m) cuprinde o flor bogat si cu multe raritti, rogozul, urechelnita, azaleea pitic etc. Ierburile bogate sunt favorabile pstoritului. Etajul subalpin se ncadreaz n general ntre 1900 m si 1700 m altitudine, cobornd uneori pn la 1400 m. Coniferele, cu preponderent molidul, ocup zone ntinse n Muntii Maramuresului, Guti si ibles. Pentru foioase distingem rsinoase, fag, gorun, stejar. Vegetatia variat si bogat a Maramuresului a determinat si prezenta unei faune adecvate. Pentru zonele alpine, capra neagr a fost una din bogtiile si mndriile Maramuresului, cu mare grij a fost repopulat ncepnd cu anul 1964. Se mai gseste marmota, apreciat pentru blana si pentru grsimea folosit n medicina popular. Psrile alpine si subalpine sunt prezente ntr-un mare numr, peste 30 de specii. Amintim acvila de stnc, brumrita, rata, cocosul de munte, vnturetul rosu. n pdurile de rsinoase gsim specii de animale si psri ntr-un mare numr, ursi, lupi, ciocnitoarea cu trei degete, forfecuta galben, pitigoiul de brdet. Pdurile de foioase adpostesc o mare varietate de animale: cerbu l carpatin, ursul brun, rsul, cpriorul, mistretul, lupul, vulpea, iepurele, jderul de pdure, jderul de piatr, veverita, bursucul. Lumea psrilor n pdurile mixte este mai variat, peste 60 de specii cuibresc aici. Apele de munte (Tisa, Viseu, Ruscova si Vaser) sunt bogate n pesti ca: lostrita, pstrvul curcubeul, tiparul, stiuca, cleanul, mrana, scobarul etc. care nsumeaz peste

23 de specii33[33]. 3.1.1.5 Rezervatiile naturale Frumusetile naturii Maramuresului, caracterul de unicitate al unor formatiuni geologice, dar si a unor specii de flor si faun, au determinat autorittile administrative s le protejeze prin lege, constituind unele rezervatii naturale si declarnd anumi te specii monumente ale naturii. Cea mai reprezentativ zon protejat prin lege este Rezervatia Pietrosul Mare, care cuprinde peste 3000 ha, din care 1200 ha gol de munte, iar peste 1500 ha sunt pduri. Este situat n limitele localittilor Borsa si Moisei. Dintre speciile de flor de tip alpin sau subalpin considerate ca rare si protejate amintim: Gusa porumbelului sau Garofita (Lychnis nivalis), Clopotelul (Campanula carpatica), Ghintura (Gentiana punctata), Floarea de colt sau Floarea Reginei (Lentopodium alpinum), Crucea pmntului (Heracleum carpaticum) etc. Specii de muschi pe care le gsim numai aici, ca: Pleuroclada albescens, Mnium blyti, Cirripshyllum cirrosum, precum si rogozul alpin (Cbresia simpliciuscula) sunt

considerate ca relicte arctice. n golurile de munte florile de smrdar (Rhododendron kotschyi), iar lng pdurile de molid - zmbrul (Pirus cerba) sunt specii rare si ocrotite de lege. Zona este bogat si n faun dintre care amintim capra negr (Rupicapra rupicapra}, recolonizat n anul 1964, marmota (Marmota marmota), recolonizat n anul 1973, rsul (Lynx lynx}, cerbul carpatin (Cervus elaphus), ursul brun (Ursus arctos}, acvila de stnc (Aquila chrysaetos), cocosul de munte (Ttrao urogallus), vipera (Vipera berus) etc. Toate sunt puse sub protectia legii. Pentru iubitorii de excursii cantonati n Borsa sunt cteva trasee turistice care le vor oferi

bucurii de neuitat, astfel34[34]: Borsa (Gura Pietroasa) - Statia metorologic - Lacul Iezer - Pietrosu Rodnei Buhescu - Tmita la Cruce; Poiana Borsa (Gura Negoiescu) - Valea Negoiescu - Cabana Puzdrele Curmtura Gltiului; Statiunea de odihn Borsa - prtia olimpic de schi - Buza Muntelui Cabana Puzdrele; Statiunea de odihn Borsa - Cascada Izvorul Cailor - saua stiol - Hanul Prislop; Statiunea de odihn Borsa - Podul Izvorului - Poiana Runca - Poiana stiol saua Gargalu; saua Gargalu - saua Gltiului - Trnita Negoieselor - saua Buhescu Mare (Trnita "La Cruce") - Vrful Btrna - Dealul stefnitei. Rezevatia Cornu Nedeii - Ciungii Blsinii este situat n Muntii Maramuresului, cuprinde golurile de munte si s-a creat special pentru ocrotirea cocosului de mesteacn. Mai sunt declarate rezervatii ale naturii, si puse sub ocrotire prin lege, Mlastinile Vlsinescu, Tul lui Dumitru de pe platoul Izvoarelor, Poiana Brazilor si Lacul Morrenilor la hotarul satului Breb. Cheile Ttrului de pe prul Brazilor sunt formate din andezite bazaltice. Rezervatiile floristice sunt n mai multe locuri pentru diferite specii protejate: arboretul de gorun si larice de la Ocna sugatag; laricele de la Costiui; rezervatia de gorunet de pe Ronisoara, cu arbori seculari de o rar frumusete. Alte specii de faun si flor ocrotite n zon sunt bujorul de munte, laleaua pestrit, precum si o serie de arbori seculari. Dintre animale sunt ocrotite prin lege rsul, corbul, acvila tiptoare mic, bufnita, huhurezul, ciuful, cocosul de munte, iar dintre pesti, lostrita. Aceste rezervatii ale Maramuresului ce detin suprafete diferite si elemente deosebite Vrful

precum plante, animale, pesteri, ape, sporesc interesul turistilor de a vizita judetul. Rezervatiile naturale ale judetului Maramures Tabel nr. 3.3 Rezervatii naturale ale judetului Maramures Rez. Nat. Pietrosul Mare Rez. Cornu Nedeii-Ciungii Blsinii Stncriile calcaroase de la Zmbroslvii Rez. Nat. Izvorul Albastru al Izei Rez. de gorunet Ronisoara Rez. de larice Costui Rez. Poiana Brazilor Rez. Pdurea Criasa Rez. Creasta Cocosului Rez. Mlastina Oligotrof Vlscinescu Rez. Nat. Tul lui Dumitru Rez. Arboretele de castan comestibil Rez. Fosilier Chiuzbaia Rez. Nat. Lacul Albastru Rez. Forestier Bavna-Conga Rez. Cheile Babei Rez. Pestera cu oase Rez. Pestera Vlenii somcutei SlhoiSuprafata (ha) 3 300 800 5 0,2 62 0,7 4 44 50 3 3 500 50 1,54 26 15 0,5 5

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures 2003, INSSE, Bucuresti Parcul National Muntii Rodnei este desemnat parc international de ctre Comitetul MAB UNESCO, reprezentnd o Rezervatie a Biosferei cu o suprafat de cca 3300 ha. Aceast zon este destinat conservrii diversittii si integrittii comunittilor biotice vegetale n ecosistemele naturale si protejrii diversittii genetice a speciilor.

Masivul Pietrosul Mare este acoperit cu o vegetatie de tip alpin si subalpin ce cuprinde numeroase specii rare, dintre care putem enumera: gusa porumbelului, soprlita, piusul, mierea ursului, floarea de colt etc. Datorit unui complex de conditii favorabile, n Pietrosul Mare ntlnim numeroase specii de animale si psri cum ar fi: ursul brun, cerbul, rsul, capra neagr, acvila de munte, cocos de munte etc. 3.1.2 Resursele antropice Resursele turistice antropice sunt reprezentate de acele obiective create de-a lungul timpului de activitatea uman. Maramuresul istoric posed un potential turistic antropic, complex si unitar, reprezentnd o zon renumit prin elemente de etno grafie si folclor, n care sau pstrat aproape nealterate arta popualar de o pregnant originalitate: case, porti, unelte, testuri, ceramic, biserici, datini si folclor, unice prin frumusete, semnificatie, vechime si desfsurare. Toate acestea sunt ntlnite mai cu seam n asezrile de pe vile Marei, Cosului si Izei, dar prezente si pe vile Tisei si Viseului; multe dintre ele sunt adevrate muzee n aer liber. innd seama de ansamblul elementelor naturale, istorice, arhitecturale si etno grafic folclorice, ce compun potentialul turistic, se disting urmtoarele zone: zona etnografic folcloric a rii Maramuresului, zona turistic montan, zona municipiului Baia Mare si mprejurimile si zona Chioar Lpus. Traseele cele mai frecventate pentru valorile etnografice si folclorice sunt: vile Marei si Izei, Sighetu Marmatiei si Spnta, ce poate fi continuat, peste pasul Huta, n pitoreasca si nu mai putin importanta ara Oasului 35[35]. n continuare vom prezenta principalele zone si obiective turistice maramuresene, mpreun cu resursele antropice prezente n fiecare zon. Municipiul Baia Mare este situat n partea vestic a judetului Maramures, n depresiunea cu acelasi nume, pe cursul mijlociu al rului Sasr, la o altitudine medie de 228 m fat de nivelul mrii. Obiectivele turistice ce pot fi vizitate aici sunt: Biserica din Lemn, Biserica Sfnta Treime, casa Iancu de Hunedoara, Turnul lui stefan - ridicat n secolul al XV-

lea, este o constructie din piatr, n stil gotic, nalt de aproape 50 m; din foisorul su se poate vedea o frumoas panoram asupra orasului; o replic a turnului se afl ridicat lng prefectur; Turnul Mcelarilor, Vechiul Han al orasului, Muzeul judetean - are mai multe sectii: istorie si arheologie, art, etnografie, mineralogie36[36]. Orasul Sighetu Marmatiei, asezat la confluenta rurilor Iza cu Tisa, pe frontiera de nord-vest a trii, este vechea capital a rii Maramuresului . Orasul s-a dezvoltat n timp, cu viata sa economic si cultural specific burgurilor transilvane. Spre Sighet au gravitat de secole oamenii Maramuresului de pe toate vile, asezarea dezvoltndu-se ca o mic capital de judet. Institutii de prestigiu din cldirile trainice, vechi, dau o not specific orasului; centrul vechi s-a pstrat n ntregime. Cldirea actualei biserici reformate se pare c este cea mai veche constructie din oras, secolul al XI-lea. Vis-a-vis de biseric este cldirea monumental a fostei prefecturi a judetului Maramures, care, pe fronton, deasupra usii de la intrare pstreaz n original sterna veche a Maramuresului. Din pcate, n ultimii 50 de ani, orasului nu i s-a acordat atentia meritat pe msura prestigiului de veche capital a unei provincii istorice romnesti de mare rezonant, oras spre care au gravitat de-a lungul secolelor, si o fac si astzi, oamenii Maramuresului de pe toate vile zonei. n zona turistic Valea Cosului, de la crucea drumului din Feresti, D.J. 109 F, la 5 km, urcnd panta dealului, pe un drum asfaltat ajungem n statiunea balneoclimateric Ocna sugatag. De la Sighetul Marmatiei sunt 20 de km, iar de la Baia Mare, 58 km. Asezarea este situat ntr-un spatiu pitoresc, dominat de dealuri si coline, pe cumpna apelor, ntre rurile Mara si Cosu. Casele sunt situate de-a dreapta si de-a stnga drumului principal, din care se desprind strzi drepte, perpendiculare pe sosea. n general, asezarea este de forma celor specifice populatiilor alogene. De altfel, populatia comunei este mixt: o bun parte sunt maghiari si vorbitori de limba maghiar (svabi si polonezi maghiarizati) si o parte romni. Localitatea apare n documente la 20 martie 1360, sub denumirea de Zalatina (Slatina).

Apoi s-a mai numit si "La sare", n apropierea ei aflndu-se si localitatea Doraslu, azi disparut. De altfel, localitatea este situat pe Valea Srat, afluent al Marei, la Giulesti. n general, n perioada secolelor al XIV-lea si al XV-lea, Ocna sugatag apare n documente n stpnirea familiilor nobile din Giulesti, din neamul Rednicenilor, urmasi ai lui Dragos37[37]. Ocna sugatag, sau denumirile mai vechi Slatina sau "La Sare", ne sugereaz exploatarea srii aici din timpuri vechi. Prin traditie se mai stie c aici erau bi balneoclimaterice din vechime. Statiunea de astzi are deja un renume pentru diverse tratamente medicale. Existau aici patru hoteluri amenajate cu peste 300 de locuri de cazare, restaurante, cantine, terase, baruri, cafenele. Vin aici oameni la odihn si tratament din toat tara, dar si tranii din satele Maramuresului. Bolnavii beneficiaz de cabine individuale, instalatii de hidroterapie, fizioterapie (inhalatii, mpachetri cu parafin, masaje, sli de gimnastic medical). Complexul modern este situat n apropierea pdurii Criasa, cu arbori de stejar de sute de ani, pdurea fiind ocrotit ca monument al naturii. Tot aici, n imediata apropiere a Complexului, n deceniul trecut printele Mircea Antal din Breb s-a ngrijit de construirea unei biserici de lemn n stil maramuresean, o adevrat capodoper a arhitecturii n lemn. .De la Ocna sugatag se pot face excursii cu caracter etnografic n satele de pe Valea Cosului sau Marei, dar si la "borcutul" de la Breb, la "Creasta Cocosului", Stncria de pe Muntii Gutiului. Dup decembrie 1989 comuna a oferit posibilitatea si pentru cei din afara ei (Sighet, Baia Mare, satele din jur) de a-si construi case de vacant proprii, care vor da satisfactie multor persoane si vor mbogti peisajul locului. Satul Breb este asezat pe versantul nordic al Muntelui Guti, imediat la poalele acestuia, n partea superioar a bazinului Mara. Oarecum izolat, nefiind pe nici una din arterele principale, Brebul se nvecineaz cu localittile Budesti si Srbi de pe Valea Cosului, Hoteni si

Mara

de

pe

Valea

Marei

si

peste

deal

cu

satul

Surdesti,

din

zona

Lpusului. Accesul n sat se face pe drumul care leag Sighetul de Ocna sugatag spre Budesti, satul fiind pe dreapta, ntre aceste dou localitti. Este strbtut de praiele Breboaia si Valea Mare ce izvorsc din Muntele Guti si se vars n rul Mara. n hotarul Brebului se afl mlastinile cu turb, groase de opt metri, numite Tul Chendroaiei sau Lacul Morrenilor. Satul Breb de astzi cuprinde teritorii care n perioada medieval fceau parte din asezrile ce apar n documente sub denumirile de Valea Mare, Copacis si Breb, aici descoperindu-se si vestigii din epoca bronzului. Prima atestare documentar este o diplom a regelui Ludovic I de Anjou, fiul lui Carol Robert, din 20 martie 1360, prin care l ntreste pe romanul Dragos, fiul lui Giula, n mosiile Breb, Copacis, Slatina (Ocna sugatag), Desesti, Hrnicesti si Sat sugatag, diplom care recunoaste drepturile acestei familii cneziale asupra acestei mosii din vechime. Biserica satului, asezat n apropierea ntlnirii prului Buboaia cu Valea Caselor, a fost construit nainte de 1531, lrgit n 1643 si reparat n 1715. Arhitectura bisericii este specific maramuresean pentru acest gen de constructii. De remarcat faptul c acoperisul, cu o pant abrupt, are o singur streasin. Intrarea n biseric se face pe o poart aflat pe peretele sudic. n cimitir se pot vedea cteva troite cu coroane circulare, neobisnuite n regiune. Brebul pstreaz bine nc arhitectura traditional, portul, obiceiurile, folclorul. A atras cercettori romni si strini care au studiat satul cu oamenii si (cercetrile

interdisciplinare conduse de prof. dr. doc. Mihai Pop, 1970-1974, dr. Danielle Mason, Franta, dr. Claude Karnoouh, Franta)38[38]. n zona turistic Valea Izei ntlnim satul Ieud. Un sat nu este numai o asezare n spatiu,

ci un loc n umanitate si n univers. Un sat este un loc anume, ornduit dup legile omenesti, un sat poate fi si o cale ctre tar, o deschidere a rosturilor ei cele mai ndeprtate. Ieudul este aceast "cale" si o deschidere ctre tar, acolo n miaznoaptea pmntului romnesc, n Maramuresul istoric, la margine de hotar voievodal strbun. Prin tot ce a dinuit din nceputurile lumii si pn azi, Ieudul mrturiseste despre obrsiile strmosesti, crescute din pmnt si deodat cu pmntul, zmislite dup legile lui. Comuna Ieud este asezat la sud de soseaua care urmeaz firul vii Izei, n care se vars perpendicular Ieudisorul, prul Ieudului, de-a lungul creia pe parcursul mileniilor s-au statornicit casele oamenilor locului care au format satul, la nord asezarea este dominat de Muntii ibles. Specific Ieudului este sistemul de amplasare al gospodriilor care sunt dispuse pe aceeasi linie, perpendicular pe axa drumului. Ieudul a pstrat traditii si legende care amintesc de eroii ntemeietori, de ctitori de mnstiri si biserici, de dascli si preoti, de martiri, sacrificii, de bucurii si necazuri. n Ieud se afl o biseric veche datnd din anul 1364, Biserica din Deal sau Biserica Balculu; n biseric se pstreaz icoane vechi pictate pe lemn, o valoroas colectie de icoane pictate pe sticl de Nicula, covoare si stergare cu motive geometrice, vopsite n coloranti vegetali si minerali, mobilier specific si cteva crti de mare valoare, printre care se numr si Tipriturile lui Coresi "ntrebare Crestineasc" (Brasov 1560) si "Apostolul" (Brasov 1563). Un alt monument de arhitectur n lemn, de mare frumusete si care pe drept cuvnt este considerat "catedrala n lemn a Maramuresului", este Biserica din ses din Ieud, greco-catolic. Biserica este edificat n anul 1718; n biseric se pstreaz o colectie de icoane pe sticl, covoare maramuresene, mobilier specific si desigur carte veche romneasc de mare valoare din principalele centre (Rmnic, Blaj, Buzu, Iasi). Ieudul a pstrat si o serie de monumente de arhitectur trneasc laic: case si anexe gospodresti, instalatii tehnice actionate de ap (mori, vltori) etc. din secolele XVII-XVIII. Unele dintre acestea au intrat n patrimoniul muzeelor (Muzeul Satului din

Bucuresti, Muzeul Maramuresului din Sighetul Marmatiei). Astzi, trectorul prin Ieud poate vedea nc n zilele de srbtoare portul popular,

specific locului, iar printre casele noi, ici-colo se mai zresc si casele vechi, deja devenite monument. Situat la 97 km. distant de Baia Mare si la 43 km. de Sighetul Marmatiei, pe Valea Izei, Ieudul atrage prin frumusetea si varietatea peisajului, a arhitecturii constructiilor trnesti, prin pitoresc si originalitate. Ieudul se mndreste cu cea mai veche biseric din lemn din Maramures, ridicat n 1364, numit "Biserica din deal", precum si cea mai veche pravil n limba romn scris de mn cu litere chirilice cunoscut sub denumirea de "Codicele de la Ieud". Traditia popular pomeneste de o mnstire veche, la nceputul secolului al XIV-lea, numit Botiza. Se ajunge aici pe un drum lateral de 11 km, care se desprinde din soseaua principal Sighet-Borsa, n dreptul comunei sieu (37 km sud-est de Sighet). Centrul comunei este dominat de biserica din lemn aflat ntr-o pozitie privilegiat, pe un promontoriu; putin mai jos este biserica nou, masiv, de zid; n partea opus sunt cldirile administrative si cooperativa. Populatia actual este de aproximativ 4000 de persoane; locuitorii se ocup n principal cu cresterea vitelor, tierea si industrializarea lemnului sau lucreaz la mina de crbuni din apropiere. Un loc important n viata femeilor din Botiza l ocup prelucrarea lnii. Mestesugul de a vopsi lna cu coloranti vegetali, extrasi din flori si plante, abandonat pe parcursul anilor, a cunoscut n comun o puternic revitalizare, datorit unor initiative individuale apreciabile, care, pe lng satisfactii de ordin moral - notorietate pe plan national si international, expozitii de covoare si obiecte de ln, etc. creeaz o surs de venituri deloc neglijabil. Spre sfrsitul secolului al XIX-lea, vechea biseric din lemn care exista atunci devenise nencptoare si a fost nlocuit cu o biseric din lemn mai mare, daruit de comunitatea credinciosilor din Viseul de Jos, care tocmai si ridicaser un alt lcas, din piatr, mai spatios. Arhitectura monumentului este caracteristic bisericilor din lemn maramuresene. Ca element sculptural n exterior este de remarcat, n primul rnd, tocul usii de la intrare, unde se regsesc aceleasi decoratii ca si pe portile gospodriilor trnesti, cu simbolistica precrestin n majoritatea cazurilor. Biserica a fost restaurat n anul 1962.

Cresterea populatiei din comun a impus ridicarea, ntre 1975-1976, a unui nou lcas de nchinciune, de asta data din crmid, cu sapte turle. n 1992, lng asezarea lor, aproape de un izvor de ap mineral, la locul numit "Valea Sasului", locuitorii au mai construit o biseric de lemn, n stilul arhitecturii traditioanale maramuresene, cu intentia de a creea aici o mnstire de maici. Este unul dintre cele mai pitoresti sate maramuresene situat la 99 km. de Baia Mare si vestit prin atelierele mestesugresti de tesut covoare din ln vopsit n culori vegetale39[39]. Brsana este una din comunele mari ale Maramuresului. Asezat pe malul drept al rului Iza, la o distant de 20 km de municipiul Sighetul Marmatiei, este strbtut de drumul judetean 186. Prima atestare scris despre comun este din 22 septembrie 1326 cnd, printr-o diplom, regele Carol Albert I de Anjou recunoaste si ntreste n aceste locuri pe cneazul Stanislau, fiul lui Stan. Astzi satul ti d, de la primul contact, sentimentul bogtiei (materiale si spirituale). Comuna Brsana conserv cteva monumente de arhitectur de exceptie. Astfel, "Bisericuta de pe Jbar", dup numele locului unde este amplasat, a fost adus aici n 1802 din locul numit "Podurile Mnstirii". n anul 1881 este edificat n centrul satului o nou biseric greco-catolic (azi ortodox), din piatr. Aceasta este pictat n fresc n stil neobizantin. Att biserica veche din lemn, ct si cea din piatr, conserv n interior icoane din secolul al XVIII-lea pictate n Maramures n tehnica "tempera pe lemn". Se pstreaz si tablouri pe pnz de mare valoare, precum si mult carte veche din tiparnitele de la Iasi, Bucuresti, Blaj, Rmnic. n ultimii ani, 1993-1994, s-a construit n centrul satului o bisericut din lemn de stejar pentru cultul greco-catolic si este n curs de finalizare o biseric tot din lemn, pentru un viitor centru mnstiresc ortodox. Ambele sunt creatii arhitectonice deosebite, inspirate din traditia vechilor biserici maramuresene din lemn. De la intrarea n sat, de-a lungul soselei, dar si pe strzile laterale, pe dreapta si pe

stnga, aproape la fiecare cas s-au ridicat porti noi, constructii monumentale din lemn de stejar, sculptate cu miestrie n spiritul traditiei. Portile, adevrate arcuri de triumf, sunt mndria brsnestilor, constituind o marc de identitate cultural inconfundabil. n centrul comunei, n curtea scolii generale centrale s-a restaurat si conservat o veche scoala confesionala (greco-catolic), singura constructie de acest gen pstrat n Maramures, care astzi adposteste muzeul stesc ce cuprinde o bogat colectie de obiecte etnografice si o serie de documente legate de istoria satului. Satul, n zilele de srbtoare devine atractiv prin prezenta oamenilor costumati n portul traditional, grupati n centrul civic pe grupuri de vrst, vecintti si neamuri, n fata portilor unde stau la sfat. Tot acum se organizeaz si "Jocul" (hora satului). Comun autentic a Maramuresului Istoric, Brsana atrage prin frumusetea si varietatea peisajului, a arhitecturii constructiilor trnesti, prin pitoresc si originalitate. n Brsana se afl una dintre cele mai frumoase mnstiri din Maramures. De asemenea se poate vizita casa mesterului popular Toader Brsan, acesta fiind considerat unul dintre cei mai vestiti mesteri populari n lemn din tar. Comuna Oncesti situat la 65 km. de Baia Mare si 8 km. de Sighetul Marmatiei pe cursul superior al rului Iza, se aliniaz satelor maramuresene pstrtoare de traditii populare. Comuna sieu este situat la 89 km. de Baia Mare, pe Valea Izei. Obiectivele turistice cele mai importante sunt: biserica din lemn atestat documentar din anul 1400 avnd pictura executat pe pnz lipit pe lemn, iconostasul vechi ortodox manufacturat dup anul 1800. n zona turistic Valea Marei ntlnim localitatea Desesti. Centru de comun de care apartin administrativ satele Mara si Hrnicesti, localitatea apare n documente nc din 20 martie 1360, alturi de celelalte sate de pe Valea Marei, care faceau parte din cnezatul de vale al Drgosestilor. Asezarea se afl la 41 km de Baia Mare si 26 km de Sighetul Marmatiei. Situat pe dealurile si colinele de la poalele muntilor vulcanici Guti, Desestiul este un sat de tip agropastoral dominat de grdini si livezi cu pomi fructiferi. Satul pstreaz nc o bun parte din arhitectura traditional n lemn: case si acareturi, porti monumentale, sopronuri pentru fn si

biserica din lemn, ca o chintesent a geniului creator trnesc. Constructiile contemporane (majoritatea din crmida pe fundatii masive din beton) preiau anumite elemente traditionale n arhitectura exterioar (pridvoare de lemn cu stlpi si arcade sculptate n spiritul traditiei locale). Interiorul, n mod frecvent, are o ncpere aranjat cu mobilier traditional si mpodobit cu textile (covoare, cergi, stergare) adecvate. Multe din portile din lemn, lucrate dupa rzboi, sunt creatiile mesterului Pop Taina, al crui urmas a ntemeiat n zilele noastre firma Taina Lemnului, specializat n restaurri de monumente n lemn (n special biserici) si n constructii noi n lemn specifice zonei si adaptate la nevoile contemporane. Biserica actual, cu hramul "Cuvioasa Paraschiva", s-a ridicat n anul 1770 de ctre localnici. Nava are un plan rectangular, iar absida este decrosat, de form poligonal. Nu are pridvor. n sat se pot vedea nc n functiune mori cu roat vertical, pive, vltori, instalatii tehnice trnesti, actionate de ap, de o deosebit ingeniozitate tehnic, aducnd de peste secole o cultur si civilizatie trneasc de exceptie. Satul Brebesti apartine de comuna Giulesti si apare prima dat n documentele medievale la 7 aprilie 1402, n legatur cu propriettile voievozilor Bale, Drag si Ioan Romnul din Maramures. Satul este legat de traditia cnezatului de vale al Cosului, alaturi de Ferest i, Clinesti, Balotesti, Budesti, Vintesti si Vleni. si astzi satul mentine frumoasele traditii locale cu specificul lor inconfundabil. Casele vechi din lemn sunt pe cale de disparitie, dar noile constructii au preluat, n special la etaj, elemente din arhitectura veche din lemn. De asemenea, s-au pstrat si portile (mult mbogtite n prtile sculptate). n zilele de srbtori oamenii se mbrac n portul traditional. n partea de jos a satului, se pstreaz cea mai veche troit de hotar, cunoscut sub numele de "Troita Rednicenilor" si datat n a doua parte a secolului al XVIII-lea. n sat se pstreaz foarte bine portul, dansurile, obiceiurile. Copiii si tinerii pe categorii de vrst sunt constituiti n grupuri folclorice. Biserica satului este construit la nceputul secolului al XIX-lea prin grija preotului Petru Barlea, participant la Marea Unire.

n sat s-au pstrat pn nu demult case foarte vechi din secolele XVII si XVIII. Demn de relevat este grupajul de case care a apartinut familiei Pop Tomanu. Dintre acestea, una a fost transferat la Muzeul satului din Bucuresti, una la Muzeul Transilvaniei din Cluj-Napoca si una la Muzeul din Baia Mare. Toate poart inscriptii si datri certe pe parcursul secolului al XVIIIlea si nceputul secolului al XIX-lea. Casele sunt din lemn de stejar (peretii din brne impresionante) pe modelul clasic, foarte bine conservate. n zilele de duminic si srbtori, oamenii ies la plimbare prin centrul satului, ntr-o adevrat defilare a portului traditional. n zona turistic Valea Ronisoarei ntlnim localitatea Costiui. Localitatea este asezat pe D.N.18 pe ruta Sighetul Marmatiei - Rona de Sus. Costiui este o veche asezare minereasc, astzi o mic statiune balneoclimateric de interes local. Numele satului vine de la Castelul cmrii regale a srii, care domina asezarea si despre care se stie prea putin. Descoperirile care s-au fcut indic existenta satului n sec. XIII-XIV, castelul apartinnd la un moment dat familiei Apaffy. Minele de la Costiui au fost exploatate nc din preistorie, iar mai trziu sunt puse n legatur cu prezenta roman. S-au descoperit monede de argint si de aur , de pe vremea mpratilor romani si bizantini (Comodus, Traianus Consule, Marcian, Vitellius, Vespasianus, Septimius Severus). La Costiui, pe lng Castel (astzi scoal), se mai poate vizita "Calvaria St. Ioan", construit n 1742, si biserica romano-catolic, construit din piatr n stil baroc n perioada 1807-1814. n biseric, pictura din altar apartine pictorului Simion Hollosy Corbul; tot aici exist si o org, datat n 1888. n sat a existat si o biseric veche din lemn (1730), care a ars. n zona turistic Valea Tisei ntlnim localitatea Remeti situat pe D.N.19, pe cursul rului Tisa pe ruta Sighetul Marmatiei - Negresti. Pe soseaua spre Negresti, nainte de a urca dealul ne ntmpin Popasul Huta, loc de odihn ntr-un peisaj splendid. Huta este un ctun care alturi de Teceul Mic apartine de Remeti, aici functioneaz o mic fabric (fost manufactur) de sticl - astzi pentru cristalul rubiniu. Populatia este mixt: maghiari, ruteni, slovaci. n sat exist o biseric catolic, dou scoli cu clasele I-IV, cmin cultural. Teceu sau Teceul Mic - sat

apartintor de comuna Remeti, exceleaz prin frumusetea peisajului colinar propice livezilor. Populatia este mixt: maghiari, ruteni, romni, slovaci, germani. n sat exist o biseric grecocatolic si o scoal cu clasele I-VIII. soseaua ne conduce prin serpentine acoperite de coroanele pdurii de fag spre pasul Huta, unde n vrf se afl Hanul "Smbra Oilor", care marcheaz si locul unde vara vin osenii la srbtoarea mulsul msurii. De aici se deschide o panoram splendid spre Depresiunea rii Oasului, o alt zon turistic si etnofolcloric de renume national si european. Comuna Spnta este asezat pe malul de sud al Tisei n dreptul Vii Tarasului, pe D.N., la 18 km distant de municipiul Sighetul Marmatiei. Spnta este una din comunele mari ale Maramuresului; hotarul comunei atinge hotarul municipiului Baia Mare, asezarea este dominat de Piatra Spntei, un abrupt vulcanic de mare frumusete si atractivitate turistic si desigur de rul Spnta care izvorste de sub Vrful Rotundu 1500 m altitudine si se vars n Tisa 228 m altitudine. n Spnta s-au pstrat pn n zilele noastre mai multe case monumentale din sec. XVII-XVIII construite din lemn; una dintre acestea este casa Stan, restaurat n Muzeul Satului Maramuresean . Ceea ce a dus faima Spntei este asa-zisul "Cimitir Vesel", creatie a renumitului sculptor de cruci Stan Ioan Patras. Maniera proprie de realizare a acestor semne de mormnt, cruci, a fcut din cimitirul de la Spnta un adevarat mit. Arta lui Stan Ioan Patras const n faptul ca a reusit s sintetizeze viata celui disprut ntr-o imagine plastic sculptat n tehnica basoreliefului, adugnd de cele mai multe ori si cteva versuri care redau preocuprile celui disprut. Maniera naiv de tratare plastic si versurile nsotitoare trdeaz un optimism robust si o anumit veselie care au determinat pe unii cercettori s denumeasc cimitirul din Spnta "Cimitirul Vesel". Stan Ioan Patras, colora lemnul sculptat pentru cruce, folosind ca fond albastrul, iar pentru sublinieri, galben, albastru si rosu. Stan Patras a sculptat si mobilier trnesc, impunnd un stil specific, anume, prelucrarea artistic a lemnului, prin vopsirea lui. Nicieri n Maramures lemnul nu se vopseste, numai la Spnta se foloseste acest procedeu. Mesterul a avut mai multi ucenici care i urmeaz ndeletnicirile.

Spnta are mai multe locuri frumoase de vizitat: Cimitirul, Casa-muzeu Stan Ioan Patras, popasul de la Borcut cu renumita ap mineral de Spnta, Pstrvia, Cascada, Piatra Spntei, vltorile si horincile, dar mai ales casele frumos amenajate, curate si deschise ntotdeauna40[40]. n zona turistic Valea Viseului ntlnim localitatea Borsa, situat la 81 km de Sighetul Marmatiei pe D.N.18. Asezarea este caracteristic pentru tipul "adunat de-a lungul vii", cu ctune pe vile laterale si case izolate la mare distant de vatr, dnd nota caracteristic asezrilor de tip "rsfirat si risipit". Pn dup rzboi, cnd Borsa a cptat statut urban, a fost considerat cea mai mare comun rural din Romnia (att ca numr de locuitori ct si ca ntindere). Borsa este una din vechile si statornicele asezri maramuresene. Urme de locuire exista nc din epoca bronzului, descoperiri ntamplatoare au dat la iveal piese si fragmente ceramice edificatoare. Pcat c nc nu s-au fcut cercetari sistematice. Interesante sunt urmele de asezare din epoca bronzului remarcate la circa 750-800 m altitudine. Atestri scrise apar trziu, la 2 februarie 1365, cu statut de villae, cnd regele Ludovic, suprat pe voievodul Bogdan I pentru nesupunerea sa si plecarea n Moldova, va confisca mosiile acestuia druindu-le voievodului Balc Vod si fratilor sai Drag, Dragomir si stefan, care au manifestat supunere. n istoria comunittii, evenimentul marcat cu litere de aur este lupta care s-a dat cu hoardele ttrsti n ultima lor invazie n Europa, cnd la 4 septembrie 1717 ttarii au fost nimiciti de steni ntr-o btlie eroic. n Borsa au fost dou biserici de lemn, una n parohia de Sus si celalt n parohia de Jos. Se pare c cele doua biserici au ars n 1717. Biserica din lemn, monument, existent astzi este din secolul al XVIII-lea, reconstruit probabil imediat dupa 1717. Monumentul are o absid poligonal, naos drepunghiular, turn, clopotnit si pridvor deschis. n Borsa s-a pstrat una din putinele case parohiale: o constructie monumental din brne rotunde

din

lemn

din

brad,

cu

un

plan

generos

pentru

perioada

respectiv:

tind,

dou ncperi mari, care o flancheaz si nc dou ncperi n spatele lor. Borsa de azi este un oras de munte cu cteva dotri urbane, o concentrare de blocuri de locuinte nefericit inspirate ca arhitectur, implantate n acest peisaj mirific. Populatia orasului cu ctunele componente, la recensmntul din 7 ianuarie 1994, era de 27.294 locuitori, romni 26.310, restul alte nationalitti (germani, maghiari, ucrainieni). Dac orasul de astzi nc sufer n privinta urbanizrii, amintim cteva dotri de exceptie. Printre acestea se evidentiaz Spitalul, construit ntr-o arhitectur modern si destul de bine dotat, Hotelul Iezer, Grupul scolar Minier, Clubul Muncitorilor Minieri de la Baia Borsa. Orasul dispune si de o Bibliotec si o Cas de cultur cu cinematograf. De la Complexul turistic se poate accede pn la Poiana Runcu (3.5 km) cu o linie de telescaun. De aici se pot face excursii n mprejurimi, iar iarna se face schi. Aici sunt amenajate prtii de schi pentru coborri, iar una din ele are cea mai mare trambulin natural din Europa (90 m) cu un record stabilit nainte de rzboi si neegalat. Muntii Rodnei, care se ridic ca un zid deasupra Borsei, ofer un peisaj unic, cu bogtii ale faunei si florei de neegalat. n Masivul Rodnei pentru varietatea si bogtia vegetatiei si animalelor, n 1932 s-a creat Rezervatia Pietrosu Rodnei (3300 ha), care astzi a devenit Rezervatie a biosferei. Cel care se va ncumeta n Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului, pe lng frumusetile naturii va gsi si oameni la stne, la exploatrile forestiere, la culesul fructelor de pdure. De pe Vrful Prislopului, unde n luna august a fiecarui an se face marele festival folcloric "Hora la Prislop", avem perspectiva spre Valea Bistrita Aurie, care ne va conduce spre Bucovina. Localitatea Baia Borsa apartine de orasul Borsa. Din centrul Borsei, pe un drum modernizat ce merge n paralel cu rul Tasia se ajunge n Baia Borsa. Orasul a fost dintotdeauna localitate minier, fiind atestat ca atare nc din anul 1554. Chiar n centrul localittii un perete de stnc cu o verticalitate impresionant ne introduce n atmosfera locului. Centrul este dominat de casele vechi ale colonistilor, biserica, noul cartier de blocuri cu sediul administrativ al exploatrilor miniere din Baia Borsa. Zona este

interesant pentru turism: Vrful Toroiaga (1930 m), Valea Tslei, Valea Vinisorul cu 23 de izvoare minerale. Din pcate nc nu sunt valorificate n conditii optime nici apele minerale, nici nenumratele posibilitti de practicare a turismului montan41[41]. Multitudinea de resurse naturale si antropice ale acestu judet constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice maramuresene, premisele de baz ale desfsurrii unei activitti turistice intense care s permit desfsurarea a numeroase forme de turism: turism rural, turism montan, turism balnear, turism de vnatoare, turism cultural etc. 3.2 Baza tehnico-material a judetului: dinamici si structuri n perioada 2000-2004 Pentru realizarea unei activitti turistice ct mai bune este necesar ca pe lng resursele naturale si antropice s existe si resurse materiale adecvate, capabile s asigure satisfacerea cerintelor turistilor. Aceste resurse materiale sunt cunoscute sub denumirea de baz tehnico-material42[42]. Aceasta este reprezentat prin: unitti de cazare si alimentatie, mijloace de transport, instalatii de tratament sau agrement si este conditionat n primul rnd de dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale existente. Astfel, o zona turistica de mare atractivitate nu se poate constitui n oferta nainte de a beneficia de dotarile necesare primirii si retinerii calatorilor. Volumul fluxurilor turistice este determinata att de cerere ct si factorii acesteia, dar si de gradul de dotare tehnica a teritoriilor. Deoarece, pe masura ce cresc exigentele turistilor fata de calitatea serviciilor si nivelul de confort, apar mutatii n criteriile de selectie a destinatiilor de vacanta, are loc o sporire a importantei bazei tehnico-materiale. Aceasta explica, n mare masura, atractia diferita a unor zone, beneficiind de potential sensibil apropiat, dar diferentiat dotate din punct de vedere tehnic.

Unitatile de cazare sunt alcatuite din obiective de diverse tipuri, clasificate dupa continut, functia ndeplinita, categoria de confort, perioada de functionare, forma de propietate, etc. 3.2.1 Unitatile de cazare Aceste unitati de cazare, indiferent de apartenenta la sectorul comercial sau noncomercial, sunt divizate, dupa modul de obtinere/oferire a serviciilor n unitati cu servicii prestate{ hoteluri, hanuri, ferme, case de oaspeti) si unitati cu autoservire - n care se asigura doar gazduirea propriu-zisa, serviciile de curatenie, prepararea hranei fiind procurate independent sau reliazate de turisti (camping-caravaning, vile - apartamente nchiriate,etc). Capacitatea de cazare turistic n functiune (numar de locuri) din Romnia si din judetul Maramures Tabel nr. 5.10 2001 277 047 3 077 1,11 2002 272 596 3 177 1,14 2003 275 319 3 154 1,14 2004 276 089 3 100 1,13 2005 277 384 3 257 1,15

Romnia Maramures Pondere (%)

Sursa: Anuarul statistic al Romniei, 2001-2005, INSSE, Bucuresti

Capacitatea de cazare turistic a cunoscut mici oscilatii prezentndu-se astfel: - n Romnia, anul cu cea mai mare capacitate de cazare este 2005 cu 277 384 locuri fat de anul 2001 cu 277 047 locuri, iar n Maramures tot anul 2005 prezint cea mai mare capacitate 3 257 fat de anul 2001 cu 3 077 locuri de cazare. Din rezultatele obtinute reiese faptul c judetul Maramures nu prezint o important semnificativ la nivel national din punct de vedere al locurilor de cazare. Ponderea cea mai mare a judetului a fost nregistrat n anul 2005 1,15%.

Una din cea mai utilizata clasificare, este cea care separa mijloacele de cazare n: 43[43]

unitati hoteliere propriu-zise si asimilate lor (moteluri, pensiuni, hanuri, hoteluri-apartamente, bungalow-uri, etc.) unitati complementare sau cazare extrahoteliera, reprezentanta de terenuri de camping si caravaning, casute, sate de vacanta, camine si hanuri pentru tineri, cabane si refugii montane camere, case si apartamente de nchiriat, sanatorii si stabilimente de sanatate, tabere si colonii de vacanta.

Numarul unitatilor de cazare din judetul Maramures n perioada 2004 - 2005 Tabel nr. 3.4 Unitti
Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni urbane Pensiuni rurale Total

2004 15 5 1 1 17 59 98

2005 16 5 1 1 19 66 108

Sursa: Anuarul statistic al Judetului Maramures 2005, INSSE, Bucuresti

Din datele obtinute 2004-2005 tabelul 3.4 din din se

poate observa ca numarul hotelurilor crescut numrul , a iar

motelurilor a rmas acelasi, la fel ca si numrul vilelor turistice si al cabanelor turistice. Unitatile cu cea mai buna evolutie sunt pensiunile urbane si rurale, aceste avnd o crestere de 2 si respectiv 7 pensiuni.

Figura nr. 3.1 Numarul unitatilor de cazare din anul 2004 n Maramures.

Unitatile de cazare si alimentatie, mijloacele de transport, instalatiile de agrement sau tratament sunt adaptate specificului nevoilor turistilor, n functie de categoria sociala si venit. Atfel, unitatile de cazare si alimentatie sunt definite dupa cum urmeaza: Hotelul: reprezinta unitatea de cazare destinata n principal turismului automobilistic. Categoriile sale de clasificare se ncadreaza ntre 1 si 5 stele si poate fi de capacitate mare, mica si mijlocie. n judetul Maramures sunt ntlnite hoteluri ce se ncadreaza din punct de vedere al clasificarii ntre 1 si 4 stele. n privinta structurii, aceaste unitatii de cazare pot fi abordate din mai multe unghiuri, folosind criterii diferite de segmentare ca: tipul unitatii, categoria de de confort, forma de propietate, perioada de functionare, amplasarea n spatiu, importanta, etc. Numarul locurilor de cazare din hoteluri existente n judetul Maramures n perioada 2000-2004 Tabel nr 3.5 Anii
2000 2001 2002 2003 2004

Locuri de cazare n hoteluri

630 873 997 1 116 1 544

Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004, INSSE, Bucuresti Cel mai mare numar de locuri de cazare n hoteluri se nregistreaz n anul 2004 cu 1544 locuri, n restul anilor, pna n 2004 nregistrndu-se cresteri succesive ale locurilor de cazare, anul 2002 detinnd cele mai putine locuri de cazare n hoteluri dintre toti anii analizati. O cauza a acestor variatii poate fi modernizarea treptat a acestor unitati cu echipamente necesare atragerii turistilor. O unitate dotata cu un echipament modern si cu un personal bine pregatit, atrage turistii si astfel i face sa se ntroarca la aceea unitate.

Figura nr. 3.2 Ponderea capacittii de cazare din hoteluri 2000 - 2004 Motelul: este o unitate de tip hotelier dimensiuni mici, amplasata deobicei de-a de

lungul soselelor si care ofera posibilitati speciale de parcare, cazare, hrana, servicii, carburantii. Se observa ca n judetul Maramures, motelurile sunt construite lnga resursele antropice sau naturale deoarece turisti sa beneficieze de ct mai mult de ele. Numarul locurilor de cazare din moteluri existente n judetul Maramures n perioada 2000-2004 Tabel nr. 3.6 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Locuri de cazare n moteluri 60 60 99 99 136

Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004, INSSE, Bucuresti

Numarul locurilor de cazare n moteluri ntre anii centralizati 2000-2004, creste din doi n doi ani. n anii 2000-2001 se nregistreaz acelasi numr de locuri de cazare (60), pentru ca apoi acesta s creasc si s se mentin ntre anii 2003 -2004 la 99 locuri. Anul 2004 este anul cu cele mai multe locuri de cazare nregistrate (136). Aceste cresteri sunt rezultatul proiectel or de moderniz are a unitatilor de cazare din moteluri cu un echipament dezvoltat si adecvat cererii turistice. Figura nr. 3.3 Ponderea capacitatii de cazare din moteluri ntre 2000-2004 Complexul turistic: sunt unitati de mari dimensiuni si specific lor este faptul ca ofera toata gama de servicii sub acelesi adapost: servicii de cazare, de alimentatie, de tratament si de agrement. Cel mai important compex turistic din judetul Maramures este Compexul turistic suior (Baia Sprie), acesta avnd categoria de 3 stele. Acesta este amplasat ntr-un peisaj de o rara frumusete, la altitudinea de 688m si la 16 km de Baia Mare la poalele Muntilor Guti. El se defineste ca o oaza de liniste si confort pentru petrecerea vacantelor si a timpului liber. Dispunnd de multiple atractii turistice, sportive si de agrement, complexul ofera posibilitati unice de relaxare si evadare din cotodian. El este compus din trei unitati hoteliere: Iza cu doua camere single, opt camere duble si patru cu pat matrimonial; Mara cu doua camere single, opt camere duble si patru pat matrimonial;

Ignis cu 6 camere cu pat matrimonial caredispun si de sauna.

Facilitatile oferite de Complexul Turistic suior sunt: resturant, sala de conferinte, room service, telefon, fitness, salon pentru servirea micului dejun, organizarea de petreceri, fax, sauna, televizor, minibar, internet, terenuri de sport (tenis de cmp, handbal, fotbal, baschet), si cu o prtie de schi cu o lungime de 1200m si o diferenta de nivel de 550 m, spalatorie, etc. Cabanele turistice : unitati de primire turistica de capacitate relativ redusa, functionnd n cladiri independente, cu arhitectura specifica, care asigura cazarea, alimentatia si alte servicii specifice, necesare turistilor aflati n drumetie sau la odihna, n zona montana, rezervatii naturale, n apropierea statiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic. Ele sunt specifice turismului de drumetie, sunt amplasate n zone alpine si au un caracter sezonier sau permanent. n fiecare oras se poate ntlni cte o cabana, dotata cu echipamentul necesar satisfacerii nevoilor turistilor. Numarul locurilor de cazare n cabanele amplasate pe teritoriul judetului Maramures n perioada 2000-2004 Tabel nr. 3.7 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Locuri de cazare n cabane 40 55 70 70 84

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, anul 2004. Situatia locurilor de cazare n cabanele din judetul Maramures este buna, numrul acestora creste treptat de la 40 de locuri n anul 2000 la 84 de locuri n anul 2004. Totusi numrul locurilor de cazare din cabane este mic comparativ cu numrul locurilor din celelalte unitti de cazare. Aceasta situatie se datoreaza slabei importante fata de acesta categorie de cazare, si

modernizarea altor categori de cazare precum: moteluri, pensiuni urbane si rurale si a pensiunilor agroturistice, care si maresc numarul de la un an la altul.

Figura nr. 3.4 Ponderea locurilor de cazare n cabanele din judetul Maramures ntre 2000-2004 Pensiunile turistice: este "structura de primire turistica cu o capacitate de cazare de pna la 10 camere, totaliznd maximum 30 de locuri n mediul rural si pna la 20 de camere n mediul urban, functionnd n locuintele cetatenilor sau n cladiri independente, care asigura, n spatii special amenajate, cazarea turistilor si conditiile de pregatire si servire a mesei44[44]". Datorita numeroaselor atractii turistice, a celor peste 100 de izvoare minerale, peste 60 de terenuri de vnatoare, multitudinea de lacuri naturale si artificiale, cultura si traditiile fac din Maramures un cautat centru turistic. Din acest motiv, aici s-au nfiintat foarte multe pensiuni urbane si rurale. Numarul de pensiuni din judetul Maramures n perioada 2000-2004 Tabel nr. 3.8 Pensiuni din judetul Maramures 65 69 70 76 76

Anii 2000 2001 2002 2003 2004

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2004, INSSE, Bucuresti

Figura nr. 3.5 Ponderea pensiunilor in judetul Maramures n 2000-2004 Aceasta categorie cazare evolutie favorabila, numarul pensiunilor creste de la un an la altul, n anul 2003 s-a produs cea mai mare modificarea numarului pensiunilor crescnd de la 70 la 76.O alta modificare importanta s-a produs n anul 2001de la 65 la 69 de pensiuni. Aceasta dezvoltare a turismului n pensiuni s-a produs datorita numarului mare de cereri ale turistilor de a-si petrece vacanta n aer liber, n natura. Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice ce pot asigura, cazare si alimentatie,dar nsa, o parte din alimentatia turistilor este realizata cu produse din productia proprie a gospodarilor. Amplasarea lor trebuie sa fie n locuri ferite de poluare si de orice elemente care ar pune viata sau sanatatea turistilor n pericol. Pe teritoriul judetului Maramures sunt ntlnite peste 120 de pensiuni agroturistice. Numarul foarte mare de pensiuni agroturistice se datoreza faptului ca n satele maramuresene se pastreza, nca nealterate traditional si spirituale, cu precadere cele etnofolclorice, viata socio- economica si mediul nconjurator. Pensiunile agroturistice sunt cele mai numeroase unitati de cazare din judet, iar evolutia numarului lor este ntr-o continua crestere. Agroturismul da posibilitatea cunoasterii mai bine a spatiului rural cu toate valorile sale naturale, spirituale, si ocupationale, de catre populatia din mediul urban. are de o foarte

Numarul pensiunilor agroturistice amplasate pe teritoriul judetului Maramures n perioada 2000-2004 Tabel nr.3.9 Anii 2000 2001 2002 2003 2004 Numarul pensiunilor agroturistice din judetul Maramures 49 55 56 59 59

Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004, INSSE, Bucuresti

Numarul pensiunilor agroturistice din judet este n crestere de la un an la altul, anul 2000 detinea 49 de pensiuni iar 2004 - 59, cu 10 mai multe pensiuni agroturistice. Cresterea si dezvoltarea acestei categori de cazare se datoreaza numarului tot mai mare de cereri ale turistilor de a-si petrece vacanta la tara, n aer liber si de a lua parte la activitatile care se desfasoara n cadrul pensiunilor, dar si datorit punerii n aplicare a proiectelor EUROGITES, care au drept scop dezvoltarea agroturismului n Romnia. 3.2.2 Unittile de alimentatie Unitatea de alimentatie publica este localul care mbina activitatea de productie cu cea de servire, punnd la dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate culinare, produse de cofetarie- patisserie, bauturi si unele produse pentru fumatori45[45]. Unitatile de alimentatie publica din judetul Maramures nu reprezinta un punct de atractie turistica, desi sunt foarte variate, nsa pentru gastronomie sunt mai cautate pensiunile agroturistice.

Restaurantul cu specific national este unitatea de alimentatie publica ce pune n valoare traditiile culinare ale unor natiuni ( frantuzesc, Italian, chinezesc, etc.), servind o gama diversificata de preparate culinare, bauturi alcoolice si nealcoolice de servire sunt specifice tarii respective. Dintre restaurantele cu specific international existente n judetul Maramures mentionam: Crama Veche- Baia Mare; Hexalit - Trgul Lapus; Casa Veche- Viseu de Sus. Alte unitati de alimentatie ce merita amintite sunt: - Restaurant Doi Pauni; - Restaurant Union; - Restaurant Plazza Rebel. Pe lnga unitatile amintite mai exista si fast-food-uri, pizzeria, unitati de tip expres, braserii, cofetarii, patiserii, etc.

3.2.3 Instalatiile si modalitatile de agrement Cea mai importanta zona de agrement a judetului Maramures o reprezinta statiunea Borsa. Situat la 12 km nord-est de centrul orasului Borsa, el este amplasat la poalele Muntilor Rodna si Maramures, la 700-850 de metri altitudine, pe valea superioara a Viseului, n apropiere de Pasul Prislop. Aici exista variate posibilitati de practicare a turismului montan si a sporturilor de iarna: numeroase trasee marcate, prtii de schi cu diferite grade de dificultate, trambulina olimpica naturala (113 metri) amenajata pentru sarituri cu schiurile, linia de teleferic ( de 1900 lungime si 500 metri diferenta de nivel) si teleschi (790 metri) care leaga Complexul Borsa cu vrful Runcu stiorului (1611 metri).

n apropierea orasului Baia Sprie se afla cabana Mogosa (731 metri altitudine) unde exista un telescaun ce urca pna la vrful Mogosa (1346 metri altitudine). De aici coboara o prtie de schi de 2100 metri lungime, cu o diferenta de nivel de 500 metri, una din cele mai bune din tara pentru probele de slalom. Alte unitati de agreement sunt reprezentate de numeroasele cluburi, terenuri de sport (tennis de cmp, fotbal, handball, baschet, etc), discoteci, baruri, existente n marile orase ale judetului46[46]. 3.2.4 Instalatiile si modalitatile de tratament n acest caz, cel mai important loc l ocupa statiunea Borsa. Ea dispune de numeroase izvoare cu apa minerale carbogazoase, magneziene, bicarbonate si calcice recomandate n tratarea afectiunilor rinichilor si cailor urinare, ale bolilor cronice, ale tubului digestive, etc. Statiunea climaterica Izvoarele (916 metri) beneficiaza de un climat tonic, puternic ionizat, utilizat n tratarea afectiunilor respiratorii, neurologice, endocrine, etc. Desi reprezinta interes pe plan local, statiunea Baile Carbunari merita amintita apelor sulfuroase si clorurate-sodice indicate n afectiuni reumatismale, intoxicatii profesionale cu agenti chimici. Localitatea Sapnta exista un centru de mbuteliere a apelor minerale , ele fiind folosite doar pe plan local pentru tratarea gastritelor cronice hiperacide, a bolilor ulceroase, gastroduodenale, a colecistelor si colitelor cronice si a fomelor simple de diabet zaharat, etc. 3.3 Principalele forme de turism practicate n judetul Maramures Prin relieful variat pe care l detine judetul Maramures, turismul poate fi ntlnit aici n diferite forme si anume turismul montan n muntii Rodnei, Maramuresului, Guti, ibles, etc; turismul balnear ntlnit datorita prezentei apelor minerale; turismul rural si agroturismul

practicat n gospodariile taranilor; turismul cultural si stiintific stimulat prin curiozitatea oamenilor de cunoastere si vizitare, datorita prezentei a numeroase obiective culturale, bisericii si obiceiuri stravechi., precum si rezeravatii naturale ale Biosferei. Turismul montan. Aceasta forma de turism s-a cristalizat printr-o forma organizata la sfrsitul secolului XIX . Turismul montan s-a dezvoltat si a fost sustinut de numarul de cabane si statiuni care creste de la un an la altul. ntlnim forme ale turismului montan care necesita un grad de echipare tehnica ridicat (cazare, prtii de ski, mijloace de transport pe cablu, poteci marcate ct mai corespunzator, accesibilitate). Turismul montan este practicat de gama larga de persoane cu vrste cuprinse : de la 6 la 70 ani. n Romnia a putut fi practicat la o scara larga, deoarece pe teritoriul tarii se gaseste un renumit lat muntos , si anume :"Lantul muntos al Carpatiilor". Judetul Maramures detine 43% o suprafata muntoasa, care este reprezentat de cele doua lanturi: - lantul vulcanic al muntilor Guti-ibles- Lapus ce au altitudini cuprinse ntre 1300m si 1839m; si lantul cristalin al muntilor Rodna si Maramures. Dintre cele mai importante masive ale judetului pe care se practica turismul montan, enumeram : muntii Rodnei (Pietrosu 2302m altit. max.),muntii Caliman, muntii ibles, muntii Maramuresului, muntii Guti. n traseele montane sunt ntlnite diferite marcaje turistice care apar n patru forme (triunghi, cerc, punct, banda verticala si cruce) si trei culori (rosu, albastru si galben ), pentru a fi deosebite de alte tipuri de marcaje (explu : cele silvice), toate marcajele turistice au un contur exterior alb. Durata unor trasee montane n judet oscileaza ntre 2-10 ore, n functie de zona si masiv. Dintre toate traseele ale judetului cele mai periculoase se afla n muntii Rodnei, de care trebuie sa se tina cont foarte mult de marcaje pentru a nu aparea incidente majore precum: ratacire, accidentare, etc47[47] .

O excursie n Maramures este o ncntare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor, specifice poporului romn dar uitate n alte zone. Maramuresul este, prin excelenta, unul dintre judetele n care simplitatea se mbina armonios cu omenia, conferindu-le locuitorilor, acea noblete datatoare de har. Orice ce persoana care trece prin Maramures cu siguranta va avea revelatia mplinirii personale, pentru ca aici sufletul se regaseste si trupul se mprospateaza. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie, cultura si geografie fara profesor. Nu trebuie dect sa privesti si sa asculti cu mare atentie spectacolul ce te nconjoara. Natura se desfasoara maiestoasa de jur mprejur iar viata localnicilor , att de linistita dar si att de bogata, nu te va lasa indiferent. Vei dori sa faceti parte, sa afli, sa ncerci. Gazdele dumneavoastra va vor ncnta si minuna iar tu nu vei ramne dect cu regretul pentru un concediu att de scurt. Turismul montan este practicat n urmtoarele zone: Muntii Rodnei, este o zona de creasta cuprinsa ntre vrful Pietrosul Rodnei si vrful Ineu, lacurile din zona crestei Taul Pietrosu, Buhaescu, Lacurile Lala Mare si Lala Mica), pentru practicarea acestui trase sunt importante

marcajele pe timp nefavorabil, n zona de cresta lipsesc adaposturi. Muntii Calimarii, zona Pietrosul si Iezerul Calimanului, regiunea 12 Apostoli cu martori de eroziune, pe timp nefavorabil se acorda mare importanta marcajelor, n zona de creasta nu exista adaposturi. Pentru parcurgerea traseelor montane se pot folosi ca punct de plecare si statiunile turistice sau localitatile amplasate n apropierea zonelor montane. Dintre cele mai renumite statiuni ale zonei, sunt: Borsa. Aflata n nordul Romniei, n judetul Maramures, statiunea montana si balneoclimaterica Borsa este situata la o altitudine de 850 de metri n Muntii Rodnei, pe valea rului Viseu si la numai ctiva km de orasul Borsa. Fiind la o altitudine nalta si

nconjurata de munti nalti (peste 2000 de metri) Borsa beneficiaza de un aer curat, intens ozonizat dar si de izvoare cu ape minerale carbogazoase recomandate n afectiuni digestive si renale. Statiunea ofera conditii excelente pentru practicarea alpinismului si a sporturilor de iarna, prtiile de schi fiind amenajate att pentru ncepatori ct si pentru avansati, avnd lungimi cuprinse ntre 200 si 3000 de metri si zapada din decembrie si pna n aprilie. Pentru turistii pasionati de drumetii montane zona ofera numeroase oportunitati: Cabana Puzdrea (1540 m), Valea Izei, Valea Vaserului, Rezervatia Pietrosul Rodnei, etc. Alte obiective turistice n zona care pot fi vizitate sunt manastirile. De asemenea nu trebuie uitat festivalul folcloric traditional "Hora la Prislop" care are loc de obicei n august. n statiunea Borsa se poate ajunge att pe calea ferata ct si pe sosea pe drumurile DN17C si DN18 care se intersecteaza cu soseaua europeana E576 Cluj Napoca-Bistrita-Cmpulung Moldovenesc-Suceava. Dinspre Satu Mare, Baia Mare si Sighetu Marmatiei nu exista dect drumuri nationale (DN1C sau DN18 care trece chiar prin orasul Borsa)48[48]. Mogosa se afla situata pe malul lacului Mogosa, n judetul Maramures, n Muntii Guti si beneficiaza de zapada abundenta din decembrie si pna, deseori, n aprilie ceea o face atractiva pentru iubitorii sporturilor de iarna mai ales ca n zona se mai poate schia si pe prtiile din Borsa, Cavnic, Ocna sugatag si Izvoare. Daca nu va atrag sporturile de iarna si ajungeti n zona Maramureslui n timpul verii, drumetiile montane pe care le puteti face vor fi de neuitat (valea Izei, valea Viseului etc). La Mogosa se poate ajunge pe sosea (18-20 km) mergnd dinspre Baia Mare, pe drumul National DN18 (Baia Mare-Baia Sprie-Sighetul Marmatiei-Borsa-Vatra Dornei). Rozavlea - Botiza - leud - Poienile Izei

Ca si alte zone ale tarii, Maramuresul ncnta prin frumusetea peisajelor, prin traditiile culturale si etnografice aparte mentinute nca vii de locuitorii acestor locuri, prin ospitalitatea si farmecul maramuresenilor cu totul deosebite. n acest spatiu etnografic, localitatea Rozavlea aflata la o distanta de 35 km de Sighetu Marmatiei si 90 km de Baia Mare, se numara printre cele mai vechi asezari maramuresene fiind mentionata nca de la jumatatea anilor 1300. Unul din punctele de atractie ale localitatii l constituie biserica declarata monument istoric si care dateaza din anul 1717. n apropiere de Rozavlea, pe aceeasi vale a Izei se afla si localitatile Botiza si leud care se nscriu n aceesi nota de traditionalism si istorie maramureseana si sunt situate la poalele Muntilor iblesului. Din Rozavlea si pna n aceste doua localitati sunt circa 15 si respectiv 6 km. De asemenea, din Botiza se poate urca pna n Poienile Izei cale de ctiva kilometri. n zona se pot vizita, mai ales daca ajungeti aici vara, multe obiective turistice printre care: Cimitirul Vesel din Sapnta si Manastirea Peri; Manastirea Brsana din localitatea Brsana; Muzeul arancii si Manastirea din Dragomiresti; Alte biserici de lemn aflate pe valea Izei;

Muzeul Satului si Muzeul Memorial din Sighetul Marmatiei; Cascada Cailor din Muntii Pietrosu; Biserica Cuvioasa Paraschiva din Botiza; Statiunile Ocna sugatag si Mogosa.

n zona Rozavlea - Botiza - Ieud se poate ajunge pe calea ferata, venind dinspre Nasaud sau Sighetul Marmatiei pna n Viseul de Sus sau Viseul de Jos de unde se poate

continua drumul cu mijloace auto. Pe sosea se poate ajunge mergnd pe drumurile nationale DN17C dinspre Bistrita prin Nasaud sau pe DN18 dinspre Suceava prin Cmpulung Moldovenesc49[49]. Cavnic localitate situata n muntii Guti, la jumatatea distantei dintre Baia Mare si Sighetu Marmatiei, aici zapada tine din decembrie pna n aprilie. Aceasta localitate dispune de o prtie de schi foarte bine ntretinuta. n vederea modernizarii si dezvoltarii localitatii, primaria a achizitionat utilaje de batatorit zapada si o instalatie de iluminat nocturn si a amenajat zone pentru iubitorii de snowboard. n turismul montan zonele sunt practicate si de alte forme specifice numite sporturi extreme si anume: mountainbike, drumetia, snowboard, parapant, alpinism,etc. Mountainbike. Activitatea de mountainbike se desfasoara la coborre sau urcare pe trasee montane amenajate pe drumuri forestiere sau plaiuri alpine. Astfel, mountainbike-ul este practicat n judet pe traseele: *Baile Borsa-Borsa oras- Viseul de Sus *Remeti- Sapnta-Sighetul Marmatiei *Rona de Sus- Giulesti- Desesti-Ocna sugatag *Poienile de sub Munte-Repedea-Ruscova-Rozavlea-Viseul de Jos *Botiza-Rozavlea-Strmtura- Brsana- Calinesti- Ocna sugatag Activitatea se poate introduce si n completarea altor activiatti, de exemplu: ntoarcerea de la pestera sau de la cascade. Grupul de biciclisti este urmat ntotdeauna de catre o masina cu remorca pentru biciclete si n situatia n care un participant renunta la deplasarea pe bicicleta acesta poate continua drumul cu masina. O zi de adrenalina pe sub cascade si n galeriile subterane din adncul pamntului include off-road cu masini de teren pna la cascade, coborrea unor

cascade a caror naltime ajunge si Ia 30-35 de metri. Cascadele ntlnite pe teritoriul judetului Maramures sunt: Cascada Cailor, Cascada Puzdrele50[50]. Escalada Rapel. Activitatile de alpinism si escalada se desfasoara pentru neinitiati cel mai bine n prezenta unui profesionist de obicei, pentru cei antenati, se alege un traseu mai dificil, n functie de nivelul de pregatire al participantilor. Coborrile n rapel se pot face pe lungimi ntre 10 - 200 de metri pe stnca sau n gol, de pe pod. Coborrea n rapel se efectueaza cu corpul vertical, picioarele orizontale si departate. n cazul unei surplombe, puteti sa va sprijiniti pe genunchi. Coborrea n rapel trebuie sa se efectueze fara ntrerupere si este recomandabil sa se evite suprasolicitarile asupra punctului de ancorare (de asigurare). Rapel este coborrea prin alunecare pe o coarda, cu ajutorul unui sistem de frnare, numit opt de rapel. Acest dispozitiv permite recuperarea coardei dupa terminarea coborrii. O zona n care se desfasoara acest fel de sport este n statiunea Borsa, aceasta fiind amplasata chiar n apropierea muntii Rodnei. Parapanta. Depresiunea Maramuresului este locul cel mai indicat pentru zbor cu parapanta. Aici se ntlnesc cei mai puternici curenti de aer din judet si, daca ai nvatat lectia bine si ti-a reusit ridicarea de pe pamnt, cu putin talent n mnuirea parapantei, poti sa zbori ore ntregi, folosindu-te de curenti. Zborul se desfasoara cu un pilot instructor autorizat si experimentat, n conditii de siguranta maxima, si ofera o experienta fatastica de 15-20 minute de zbor deasupra unui peisaj ncntator. Zborul n tandem este o alternativa sigura si placuta pentru ca toti cei ce doresc sa experimenteze emotiile si senzatiile zborului liber fara a parcurge un proces lung de nvatare si antrenamente. Canioning Bodyrafting. O zi de adrenalina nconjurati de ape nseamna off-road cu masini de teren pna n buza malului rului, punctul de plecare n rafting, coborrea pe prin defileu Somesului51[51].

Bodyrafting nseamna coborrea pe firul apei a unui canion, echipat cu neopren, care permite participantului sa pluteasca si sa faca miscari libere n apa. Pentru prima data n Romnia se organizeaza coborri de rafting si pe timp de noapte. Aventura este nsotita de echipament corespunzator, dotat cu elemente reflectorizante, casca cu sistem de iluminare propriu pentru fiecare participant, proiector montat pe barca. Canioning - Aven Cascade. Zona lantului vulcanic al muntilor Guti- Lapus- ibles si lantul cristalin al muntilor Maramures si Rodna ofera cele mai spectaculoase locuri pentru aceasta aventura: canioane uscate sau cu apa, avene si galerii orizontale, lungi de zeci de metri, cascade, pesteri, chei, toate aflate la distante mici unele de altele. Traseul cuprinde parcurgerea sectoarelor de vai nguste si adnci sapate de ap de-a lungul timpului, vai active prin care mai curge apa, sau fosile prin care cursul de apa a disparut sau este sezonier. Activitatea este deosebit de atractiva, att prin ineditul peisajului, ct, mai ales, prin diversitatea procedeelor necesare parcurgerii: catarare, coborre, curgere prin tobogane naturale, traversari de marmite etc. Aceste forme de turism si anume sporturile extreme sunt practicate n general de profesionisti care au pe lnga ehipamentul necesar adecvat si o conditie fizica buna, ei trebuie sa tina seama si de marcajele taseelor parcurse, pentru evitarea accidentelor. n judetul Maramures exista o asociatie montana care are urmatoarele obiective: Atragerea si angrenarea tinerilor n practicarea activitatilor cu caracter turistic precum si a sporturilor cu specific montan. Dezvoltarea retelei turistice prin actiuni de remarcare a traseelor turistice existente precum si de marcare a noi trasee. Organizarea de excursii n toate zonele tarii, practicarea de activitati cu caracter

speologic, a cicloturismului si alpinismului. Educarea tineretului, printr-o serie de actiuni la nivel de scoli, n vederea ocrotirii naturii, a constientizarii importantei acestui fapt si a implicatiilor sale n dezvoltarea societatii moderne. Participarea pe baza de proiecte la actiuni de ecologizare, precum si initierea unor actiuni de educare a populatiei n acest sens. Initierea unor actiuni menite sa duca la protejarea rezervatiilor naturale, monumentelor ale naturii si a zonelor cu regim special de protectie, precum si a elementelor de flora si fauna ocrotite52[52]. Peste o treime din apele minerale ale Europei se gasesc n Romnia. Unele dintre ele sunt simple, altele fierbinti, multe radioactive. nca din antichitate, unele lacuri acumulate n craterele vechilor mine de sare sau rezultate din eroziunea ori prabusirea unor partii de munte, erau cunoscute ca avnd efecte terapeutice. Romnia poate fi considerata pe bune dreptate, o tara fondatoare a turismului balnear. Prin complexitatea factorilor de cura pe care i detin aceste "uzine ale sanatatii", pot trata aproape toate maladiile umane. Ocna sugatag -Mogosa - Vadu Izei. Ocna sugatag este situata n Depresiunea Maramuresului la poalele Muntilor ibles si Guti, la o altitudine de 490 de metri. Frumusetea locurilor, ospitatalitatea oamenilor, aerul ozonizat, bogatia de obiective turistice si sarbatori folclorice va vor face sa va aduceti aminte cu drag si nostalgie de aceasta statiune. Pe lnga toate acestea mai exista si izvoarele de ape minerale care sunt recomadate n tratarea unor afectiuni reumatismale, ale sistemului nervos periferic, ginecologice sau ale aparatului locomotor. n sprijinul acestora stau facilitatile de tratament prezente: bazine cu apa minerala calda sau rece, fizioterapie, electroterapie , aerosoli, gimnastica medicala.

n zona statiunii Ocna sugatag se mai pot vizita: - Orasul Baia Mare: Muzeul de Etnografie si Arta Populara, Centrul Vechi (arhitectura din sec. XV) etc. Sapnta - "Cimitirul Vesel".

Manastirea Brsana - aflata n localitatea Brsana si atestata documentar n anul 1761. Manastirea Rona de Sus - aflata n localitatea Rona de Sus Baia Sprie - Biserica Romano - Catolica (sec. XIV)53[53].

n Ocna sugatag se poate ajunge pe sosea urmnd drumul national DN18 care leaga Baia Mare de Sighetu Marmatiei sau pe calea ferata pna n gara din orasul Sighetu Marmatiei de unde se pot lua mijloace auto pna n statiune. Din Ocna sugatag pna n Vadu Izei mai sunt circa 12-13 km mergnd spre Sighetu Marmatiei. n judetul Maramures gasim urmatoarele statiunii balneare : Ocna sugatag situata n depresiunea Maramuresului la poalele muntilor de origine vulcanice ibles -Guti, la 58km de Baia Mare si la 20km de Sighetul Marmatiei, statiunea Ocna sugatag are un relief deluros, brazdat de apele rului Mara, altitutdinea medie a acestui loc este de 490m. Datorita prezentei padurilor, livezilor, precum si a lacurilor saline din preajma statiunii, atmosfera este ncarcata cu ioni negativi benefici.

Lnga statiunea " Ocna sugatag", n mprejurimi se pot vizita bisericile din lemn de la Breb, Srbi, Budesti, Calinesti si Giulesti; manastirea Brsana; lacul Firiza unde se fac canotaj, plimbari cu vaporasul sau se poate pescui. De la statiune se pot face drumetii pe Valea Iehudului spre Vrful ibles. Profil terapeutic: reumatismal, respirator Factori terapeutici naturali: ape minerale clorurosodice sulfuroase, ape clorurosodice iodurate, bromurate, izvoare crenoterapie. Indicatiile tratamentului balnear: 1. Afectiuni O.R.L.: rinosinuzite cronice,catarale, alergice, hipertrofice, ozenoase, sinuzite operate, rinofaringite cronice hipertrofice, laringite, micoze ocofaringiene. 2. Afectiuni respiratorii: bronsita cronica, traheobronsite, B.P.O.C.N., emfizen pulmonar, status post ionfectii respiratorii repetate, bronsiiectazii fara episoade hemoptoice, astmul bronsic alergic, infectos, infectioalergice, sechele postpneumectorii. 3. Afectiuni ale aparatului locomotor: reumatism degenerativ: spondiloze, gonartroze, coxartroze, artroze periferice, reumatism secundar infectios, reumatism abarticular, disfunctii postraumatice: afectiuni neurologice, periferice, centrale. 4. Boli asociate: afectiuni ginecologice, endocrine, boli profesionale, boli cardiovasculare54[54]. Aerosoloterapia = pulverizarea prin diferite tehnici a apelor sulfuroase si iodurate, confera aerosolului temperatura deosebita, marirea particulei, viteza de deplasare.

Efectele apelor sulfuroase: umiditatea mucoasei bronsice, revitalizarea epitelului vibratil, vasodilatatie cu refacerea troficitatii mucoasei, favorizarea mukokineziei n sputele vscoase permanente, efect bacteriostatic prin interferarea metabolismului microbian, efect histominopaxic si spasmilitic, efect antiinflamator, amelioreaza deficitul creat prin eliminarea procluziilor de secretie patologica, creste rezistenta la frig a mucoasei cailor respiratorii. Efectele apelor iodurate sunt similare cu ale apelor sulfuroase exclusiv efectul antialergic, au mai mult rol trofic asupra mucoasei (eficiente n ozena), au efect mai intens n micoze si n fluidifierea sputelor vscoase. Efectele apelor sulfuroase n cura externa: vasodilatatie n reteaua arteriala si cutanata, mbunatatirea circulatiei arteriale periferice, sulful se reabsoarbe prin tegument si intervine n metabolismul, general, scade glicemia, sulful intervine n cartilagiul articular n componenta acidului, condroetin sulfric, datorita temperaturii baii si n asociere cu parafina, electroterapia diminua durerea n procesul de dinamizare a stazelor, decontracturant, fluidifiant la nivelul lichidului articular, creste mobilitatea articulara; mpreuna cu kinetoterapia reface dinamica articulara. Indicatiile sunt comune pentru apele sufuroase si iodurate , exceptnd faptul ca apele sufuroase sunt indicate in reumatismul secundar infectios si reumatismul cronic degenerativ asociat cu HTA arterosclerica, n afectiuni ginecologice inflamatorii, micoze, afectiuni neurologice, periferice li se pare ca si la persoanele cu spasmofilie asociata. O alta statiune aflata n judetul Maramures este Statiunea Izvoare, aflata la 30 km de Baia Mare, aceasta este o statiune climaterica si de schi, este situata la altitudinea de 1003 m, pe un platou vulcanic sub vrful Ignis, ntr-un cadru natural deosebit de pitoresc. n aceasta statiune se folosesc cu precadere sursele cu ape minerale si namol, cteva dintre reperele terapeutice sunt: afectiuni reumatismale, ginecologice, ortopedice, afectiuni vasculare periferice si afectiuni neurologice periferice. Elementul principal de cura este apa minerala n concentratie mare, clorurata, sodica, hipertona, iodica, avnd un rol important de interferare a mecanismelor biologice si fiziologice55[55].

n Maramures, infuzia de capital din ultimii ani ncepe sa sporeasca oferta de cazare a turistilor, care vor sa nnopteze n pensiuni, la vreun motel, hotel, la casute de vacanta sau n tarcuri special amenajate pentru instalarea corturilor. Statiunea Borsa a fost napadita n ultimii ani de veritabile palate, case cu 3-4 etaje, plus mansarda si demisol. Din Borsa pe Valea Izei, doua retele de pensiuni si cheama din sosea drumetii, n localitatile Vadu Izei si Onceni. Cei care prefera sa se cazeze la oras au oferta variata de hoteluri, moteluri si pensiuni n Sighetu Marmatiei. La circa 20 km, n Sapnta, doar doua pensiuni autorizate sunt la dispozitia Asociatiei de Turism. Din anul 1995 a fost aprobata Legea nr. 154/31. 12 . 1994 care prevede stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona muntoasa, astfel fiind promovata initiativa privata n sensul ca gospodariile taranesti pot fi autorizate sa presteze servicii turistice n calitate de pensiuni sau ferme agroturistice. Dezvoltarea si promovarea turismului rural romnesc este realizata de Asociatia Nationala pentru Turismul Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC), organizatie nonguvernamentala nfiintata n 1994, membra a Federatiei Europene de turism rural EUROGITES. Antrec are 31 de filiale judesene, printre care si n judetul Maramures. Aceasta forma de turism a fost dezvoltat cu ajutorul satului si naturii. SATUL civilizatia traditionala cu nseamna nseamna

obiceiuri cunoscute de generatii ntregi, cu sarbatori stramosesti,

atragerea turistului prin ineditul spectacol, n care vechiul se mbina cu noul sau,

astfel spus, traditionalul si modernul stau n aceeasi casa. Se poate vorbi mult de turismul rural din toata Romnia, dar cteva sunt zonele care se detaseaza fata de celelalte prin oferta lor mai mult dect generoasa, una dintre aceste zone fiind si judetul Maramures. Prin promovarea unor asezari rurale cu valori etnografice, culturale si cadrul natural pitoresc, ca sate turistice, a fost nfiintat oficial agroturismul. Astfel, agroturismul se defineste prin: satele turistice drept asezari rurale pitoresti bine constituite, situate ntr-un mediu nepoluat, pastratoare de traditii si cu un bogat trecut istoric,

care n afara functiilor politico-administrative, sociale, economice si culturale proprii, ndeplinesc sezonier sau n tot cursul anului si functia de primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur cu durata nedeterminata56[56]. Specialistii apreciaza ca ntreaga politica de dezvoltare a turismului rural din Romnia trebuie sa se faca printr-o ct mai strnsa colaborare cu EUROGITES. Stabilirea tipurilor de sate turistice consta n relevarea specificului localitatilor si gruparea lor n cteva tipuri fundamentale , n vederea promovarii n fiecare localitate: - sate turistice etnografice-folclorice - sate turistice de creatie artistica si artizanala - sate turistice climaterice si peisagistice. Dintre aceste categorii de sate se enumer si cele ntlnite pe teritoriul Maramuresului. Bogdan -Voda este unul dintre satele declarate sate etnografice-folclorice.

Aceasta comuna fosta Cuhea, este un important centru de artizanat: covoare, mpletituri din nuiele, prelucrarea artistica a lemnului. Nu departe de actuala intrare n satul Bogdan - Voda se gasesc vestigiile fostei rezidentei princiare a celui care a trecut Pasul Prislop pentru a ntemeia Moldova si al carui nume l poarta comuna cu mare fala; Sacele - muzeu satesc ce detine vestigii geto-dacice, ceramica veche, unelte traditionale locale; Satul sugatag are arhitectura de lemn traditionala, costum popular cu specific local; atelier renumit de cojocarie- pieptare de ornamentate cu oglinzi si ciucuri si brodate cu negru; o mare varietate cromatica ,

Satul Srbi

prin portile de lemn, sculptate cu motivul soarelui, arborele

vietii, floarea soarelui, pasari, flori, funia; Satul Botiza renumit centru de artizanat n tesutul scoartelor si confectionarea jugurilor pentru boi; Sapnta renumit centru de artizanat - tesaturi, staite, cergi maramuresene cu motive traditionale original; port specific popular local: camasa femeiasca de Sapnta cu ncretituri, coltisori si broderie rafinata alba sau galbena dupa vrsta; camasa barbatesca brodata foarte scurta. Portile maramuresene

deosebite care imaginnd n relief si culoare , aspecte din viata si preocuparile oamenilor din zona; Cimitirul Vesel unic n Romnia prin conceptie si originalitate Stoiceni, comuna cu izvor cu apa minerala indicat n tratarea afectiunilor hepatobiliare, gastro- intestinale; Satul Rogoz, sat ce detine un port popular lapusnean autentic. Vadu Izei cele mai frumoase porti de lemn din maramures sculptate, ce reprezinta adevarate arcuri de triumf ale harniciei si omeniei acestui colt de tara, faurite de mesteri cioplitori locali cu mult simt artistic, cu motive ornamentale traditionale: funia, rozeta solara, margini n dinti de lup, semnul soarelui-simbolul vietii. Astfel, turismul rural este reprezentat n judetul Maramures prin diferite sate si activittii desfasurate acolo care atrag turisti, fiecare fiind unic si deosebit prin creatiile pe care le detine. Aceasta forma de turism are doua obiective : 1) de instruire prin mbogatirea cunoasterii;

2)

recreerea resimtita pe plan spiritual prin aflarea unor adevaruri si

cunoasterea unor forme noi. Primordiala ramne nsa n sfera conditionari nevoia de cunoastere si nu numai ca derivat al ei, recreerea. Turismul cultural vizeaza, n principal obiective turistice de provenienta antropica, spre deosebire de turismul recreere sau curativ, pentru care cadrul natural ofera majoritatea motivatiilor. Dezvoltarea turismului cultural este stimulat de curiozitatea oamenilor, de nivelului de instruire al acestora, de civilizatie. Turismul cultural se concretizeaza n: Vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric al regiunii: vestigii arheologice, istorice, monumente, castele, edificii religioase, ansambluri urbane sau rurale, parcuri si gradinii; Vizitarea muzeelor: de arheologie, istorice, stinte naturale, nationale sau regionale, gradina botanica, parcuri zoo; Participarea la evenimente culturale: spectacole de opera, balet, teatru, coverturi, festivaluri de muzica, dans, sarbatatori traditionale, expozitii si trguri. n acest judet exista foarte multe resurse antropice iar turismul cultural este foarte practicat. inutul Maramuresului detine un patrimoniu cultural -istoric si etno-folcloric de mare valoare si atractivitate turistica. Exista valori de patrimoniu cultural de interes national si international, ntre care se remarca: biserici si ansambluri manastiresti, monumente si ansambluri de arhitectura si de arta, din care o parte s-au constituit ca valori ale

Patrimoniului Universal sub egida UNESCO. Printre principalele obiective turstice vizitate n Maramures prin prisma turismului cultural sunt: n Trgul Lapus: Centru de artizanat si ceramica, Muzeul Etnografic al arii Lapusului, Monumentul eroilor (1935); n Sighetu - Marmatiei: Muzeul Maramuresului (1926), Muzeul Satului Maramuresean, Catedrala Ortodoxa Romna, Casa de lemn (secXVIII), Palatul culturii; n Ieud: Centru Etnografic, Biserica din Deal (1364), Biserica din

Vale (1699); n Moisei: Ansablul Monumental dedicat patriotilor maramureseni (1972), Manastirea Moisei (sec XIV - UNESCO ), Biserica din lemn (1699), Muzeul satesc- comuna Sacele: n Sapnta: Centrul de artizanat, Cimitirul Vesel; n Rozavlea : Biserica din lemn (1717- UNESCO); n sieu : Biserica de lemn (1599 - UNESCO). Aspectele problematice cu care se confrunta acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acess la siturile arheologice si monumentele de arhitectura care este nvechita si insuficienta, lipsa spatiilor de parcare dotate cu puncte de informare si promovarea obiectivului cultural, lipsa punctelor de belvedere pentru fortificati, lipsa spatiilor de cazare pentru turismul de pelerinaj. Turismul stiintific reprezinta o forma de turism cu potential deosebit de dezvoltare datorat, n special, biodiversitatii deosebite existente n Parcul National Muntii Rodnei Rezervatie a Biosferei. Aspectul reliefului modelat n cea mai mare parte n roci cristaline reflecta puternic structura geologica. Supranumiti si Fagarasul nordului, Muntii Rodnei prezinta o configuratie asimetrica cu vai abrupte si scurte spre nord, lungi si salbatice spre sud, o creasta principala lunga si continua orientata nord-vest, numeroase circuri glaciare, custuri si vrfuri abrupte, semete. Toate aceste caracteristici confera frumusete si originalitate acestui masiv montan deosebit de apreciat de catre iubitorii de alpinism si drumetii montane, precum si de ctre cercettori57[57]. Acest judet detine un potential turistic de exceptie: unic si vestit att prin resursele naturale ct si prin etnografie si folclor care a fost pastrat de-a lungul anilor nealterat. Toate acestea ndeamna practicare formelor de turism amintite cu o intesitate ridicata si n conditii calitative accesibile. E adevarat c Maramuresul este cunoscut pentru aceast civilizatie a lemnului, pentru traditiile pe care stie s le respecte, ns mai presus de toate st maramureseanul, fire sntoas si robust, care si-a pstrat judecata limpede si nentinat. n felul lor de a gri si de a privi lucrurile, n felul lor de a "hori" si de a fi ca oameni, st farmecul Maramuresului. Doar reusind s simti puterea magic a maramureseanului, rsul sntos al maramuresencelor, gustul nseltor al hornicii, ascultnd ntelepciunea btrnilor, graiul fermecat, arhaic al tranilor si cntecul

ceterasilor poti ntelege chemarea Maramuresului. si atunci, nu vei simti dect un dor continuu si o dorint puternic de a te ntoarce si a nu mai pleca.

CAPITOLUL 4 CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDEULUI MARAMUREs

Diversitatea formelor de relief, ntinderea pdurii cu bogatul fond cinegetic, specificul etnografic si folcloric, prezenta unor monumente istorice si de arhitectur, multimea izvoarelor minerale si prezenta statiunuilor climaterice confer judetului Maramures un valoros potential turistic. Dintre toate acestea, cadrul etnografic este cel care atrage n mod deosebit turistii prin frumusetea si diversitatea caselor, portilor traditionale, uneltelor, testurilor, ceramicii, bisericilor, datinilor si folclorului, unice prin semnificatie, vechime si desfsurare. 4.1 Asezrile La ntrebarea de ce este frumos Maramuresul, vom gsi o multime de rspunsuri pornite din impresii de moment, din impactul pe care-1 are vizitatorul cu natura, cu oamenii si creatiile acestora. Credem c armonia care s-a creat ntre om si operele sale integrate n peisajul maramuresean d nastere specificului care individualizeaz zona, care-i confer acesteia unicitate. Privit n ansamblu, asezarea maramuresean are ca dominant biserica, care n general este amplasat n mijlocul satului sau n mijlocul celor dou prti ,,susani" si josani". Biserica, n general este amplasat pe un patrimoniu, de unde domin satul. n jurul bisericii este cimitirul satului, unde de secole sunt ngropati cei care pleac n lumea de dincolo. Avnd n vedere criterii etnografice, istorice si geografice, se constat elemente de identitate cultural local care indic mai multe subzone. Pentru aceste subzone pledeaz si tipul de asezare si structura gospodriei trnesti, ocupatiile specifice portul popular si arta popular n general, obiceiurile si folclorul, particularittile lingvistice, si nu n

ultimul rnd, arhitectura. 1) Subzona plasat n vestul Maramuresului, definit geografic de bazinul Marei si Cosului si cursul inferior al Izei pn la Brsana, n care folosirea lemnului de stejar a imprimat constructiilor anumite caractere. 2) Subzona central, cuprinznd cursul mijlociu al Izei (ntre Strmtura n nord si Slistea de Sus, n sud) si apa Viseului (de la vrsare n nord si pn la Viseu de Sus, n sud), n care s-a dezvoltat arhitectura cunoscut ndeobste maramuresean, incluznd cele mai reprezentative biserici de lemn (Ieud, Rozvlea, Bogdan Vod, sieu, Botiza, Poienile Izei). 3) Subzona estic a bazinului Ruscova, grupnd si ctunele populatiei de ruteni, n care arhitectura prezint unele note diferite fat de restul zonei, n ceea ce priveste planul si sistemul de decoratie. 4) Subzona nordic, de-a lungul Tisei, n care se simte mai puternic influenta arhitecturii orasului Sighet, precum si a localittilor urbane de dincolo de Tisa, ducnd la anumite fenomene de hibridizare. 5) Subzona sudic cuprinde cursurile superioare ale Izei si Viseului (satele Scel, Borsa, Moisei), mai complex ca structur, n care se resimt legturile cu Nsudul si cu Bucovina. Desi s-a fcut mult pentru dezvoltarea unui turism modern, amenajrile actuale sunt nc departe de a pune n valoare potentialul turistic al judetului58[58]. 4.2 Mestesugurile trnesti Acestea au aprut pentru a satisface nevoile omului, n special n perioada cnd satele erau ,,nchise", guvernate de un sistem autarhic. Odat create, ele s-au perfectionat,

pstrndu-se vii pn n zilele noastre. Torsul, tesutul si cusutul. Ambianta interiorului casei din Maramures este armonizat de prezenta textilelor care, prin varietatea lor, bogtia formelor, motivelor decorative, a cromaticii si nu n ultimul rnd a felului cum sunt aranjate, dau o not specific zonei. Dup functia testurilor n cadrul casei se disting: testuri de uz curent (cerga, tolul, tolinca, lepedeul, fata de perin, stergarele, fata de mas); testuri cu caracter decorativ (tolurile si cergile de rud, cptie de pern, testurile de desagi, stergarele de rud, stergarele de icoan, stergarele de blid, fetele de mas si lepedeele care se pun pe rud); testurile de ritual (covorul pe care ngenuche mirii cnd depun juramntul, dar si covorul de pe masa pe care este asezat mortul n cosciug n timpul priveghiului si al prohodului, stergarele si materialele de traist care se dau de poman la nmormntare, crijma de botez). Prelucrarea lemnului. Mestesugul prelucrrii lemnului se justific prin bogtia pdurilor de foioase si rsinoase, pduri care si astzi acoper o mare parte a teritoriului. Viata de azi a impus n Maramures noi tehnici si materiale de constructie. Mestesugarii de case si porti, prezenti n toate satele zonei, folosesc si astzi vechile tehnici traditionale: cioplitul lemnului cu securea, ftuitul cu barda, tiatul si crpatul lemnului gros cu fierstrul si joagrul, securirea pentru drnitit, rindele, dlti, sfredele. n cadrul Maramuresului, comuna Spnta face o not aparte n privinta artei lemnului. Mesterul Stan Ion Patras a colorat lemnul sculptat tot de el, n albastru ca fond, iar pentru sublinieri a folosit galbenul, rosul, albul. Stan Patras a mai lucrat si mobilier trnesc, miniaturi, picturi pe lemn. Olritul. nc se mai pstreaz n casele maramuresenilor piese vechi de ceramic provenite din zona Scel, Sighet, Ieud. Astzi functioneaz centrul de ceramic de la Scel si cel de la Sighet. Centrul de ceramic de la Scel are un specific propriu, absolut inconfundabil, ceramica de Scel este cunoscut ca ceramic de factur dacic, deoarece prin tehnicile de lucru, dar si prin forma vaselor si prin elementele decorative este foarte asemntoare cu ceramica arheologic din La Tene-ul dacic. Efectul deosebit al ceramicii de la Scel l constituie forma si culoarea rosie nesmltuit. Armonia ntre forma vaselor si simplitatea motivelor decorative, ntr-o cromatic cald, d not de vechime si

autenticitate pentru aceste obiecte. Ceramica de Scel a avut o larg rspndire, piese de mare rafinament artistic ptrunznd n colectiile muzeelor zonale, nationale si n multe colectii particulare. si astzi vasele ceramice si gsesc rolul lor functional (pentru ap, lapte, preparatul hranei), iar pentru calittile lor estetice se folosesc si n decorarea interiorului. 4.3 Casa si gospodria trneasc Privit n ansamblu, gospodria trneasc traditional se ncadreaz n tipul gospodriilor cu curte dubl. Fiecare spatiu din gospodrie este ocupat de o constructie cu destinatie special. Gospodria maramureseanului cuprinde dou componente: statutul, respectiv gospodria propriu-zis (grdina, livada, grdinita, curtea cu casa si ocolul vitelor) si terenurile din afara gospodriei (fnete, pmnt arabil, pdure). Astzi gospodriile s-au modernizat, fenomen firesc si necesar, s-au ndesit de-a lungul drumului principal, dar n general, au pstrat structura modelului traditional. Casa - Locuinta. Este un semn, o marc cultural si de civilizatie a unui popor. n ea este ncorporat un sistem existential, filosofic, de aceea se constituie ntr-un element de identitate cultural si national. Casa tranului din Maramures poart amprenta timpului peste care a trecut si la care a rezistat, rmnnd un simbol al startoniciei. Casa este dovada importantei de care s-a bucurat ntotdeauna din partea celor care o locuiau si de aceea, pe lng functionalitate, s -a avut n vedere si aspectul ei estetic, pe msura oamenilor locului, a frumusetii lor sufletesti si a mediului natural care o nconjoar. n Maramures, arhitectura constructiilor este ntr-o armonie perfect cu peisajul, formnd o simbioza ntre om, creatiile sale si mediu. Astzi gospodriile s-au modernizat, fenomen firesc si necesar, s-au ndesit de-a lungul drumului principal, dar, n general, au pstrat structura modelului traditional. Satul maramuresean, pn n primele decenii ale secolului nostru era pus sub semnul "civilizatiei lemnului". Toate componentele, de la poarta de intrare pn la cas, erau confectionate din lemn, la fel ca si morile, pivele, vltorile si uleinitele, dar si

constructiile administrative. Din lemn erau si semnele de mormnt - crucile - si troitele de hotar si ca o sintez a geniului creator trnesc tot din lemn erau construite si bisericile maramuresene. Intrnd astzi ntr-o cas trneasc vei fi uimit de abundenta produselor textile de tot felul, care mai de care mai colorate, mobilier modern n amestec cu piese traditionale, vase emailate cu motive strident colorate asezate n stive pe dulapuri, n esent, un amalgam ntre vechi si nou. Interiorul trnesc traditional conditionat de factori social-economici, etnopsihologici, geoclimatici a fost si este supus nevoii de nnoire. Trebuie s remarcm c semnul categoriei sociale nu era dat de mrimea ncperilor casei, ci de mrimea si numrul constructiilor anexe din gospodrie, care erau relevante pentru bogtia n animale, pmnt. 4.4 Portul popular si obiceiurile Maramuresul, sub aspectul creatiei populare, este o zona unitar cu caracteristici specifice de necontestat. Un loc important n domeniul acestei creatii l detine portul popular59[59]. n timp, portul popular, ca de altfel majoritatea categoriilor culturii populare materiale si spirituale, sufer n continuare modificari, care, n ultimii ani, au devenit din ce n ce mai pregnante. Se renunt cu mare usurint si rapiditate la piesele traditionale, prelundu-se mbrcminte din comert. Costumul femeiesc din Maramures, cu multe elemente specifice locale, pe ansamblu, se integreaz n structura general a portului popular romnesc. O mare valoare artistic o au cmsile femeiesti, confectionate din pnz alb tesut n cas. La femeile tinere si fete, decolteul si mnecile sunt accentuate de ornamente realizate prin custuri de mare migal si cu fire divers colorate. O cmas bogat ornamentat, care astzi a devenit frecvent n Maramures, este cmasa de Spnta. Croiul acesteia este cel traditional specific zonei, cu mneca ncretit prins din umr si decolteul ptrat. Pieptarul femeiesc are n general dou variante: cel din pnur de ln si cojocul din blan de miel, brodat cu ln fin, divers colorat. Podoabele femeilor din Maramures sunt putine si sobre. La gt poart si azi "zgrdane" din mrgele colorate, nsirate si mpletite sau "tesute" n motive geometrice.

Costumul brbtesc se nscrie n aria portului transilvnean, cu elemente comune si pentru celelalte provincii romnesti. Cmasa traditional brbteasc, confectionat din cnep si in, astzi din bumbac sau n amestec cu in, este tesut n cas. Pieptarul, o alt pies a costumului popular brbtesc, este confectionat din pnur si tivit pe margini cu catifea neagr dar si albastr, la Spnta, Sarasu si Iapa. ncltmintea traditional era format din opinci cu obicele de ln legate cu curele. Astzi se poart cizme sau bocanci. O categorie aparte a costumului popular o constituie portul pcurarilor, piesele sunt tratate cu snge de ied n amestec cu unt, cear de albine si rsin de brad, n felul acesta devenind impermeabile si imune la insecte. Se fierb cu scoart de arin si capt o culoare neagr. Hainele pcurarilor s e numesc smolenci si sunt o marc personal si semn de distinctie. Portul popular este nc viu n zon, iar zilele de srbtoare devin pentru strini o revelatie estetic60[60]. Obiceiurile sunt o component a modului existential al oamenilor si constituie un sistem de viat care s-a statornicit n timp, n cadrul cruia s-au produs si se produc schimbri, de sens si functionale, dar care se mentin si n zilele noastre, pstrndu-si functiile esentiale. Momentele importante, hotrtoare din viata omului, ca nasterea, cstoria, moartea, dar si zilele de trecere de la un anotimp la altul, care presupun munci specifice, au determinat aparitia unor ceremonii si ritualuri de o frumusete si originalitate deosebit. De-a lungul timpului, obiceiurile au pierdut tot mai mult caracterul lor magic si ritual, au trecut n cel ceremonial, evolund nspre cel artistic, pstrnd totusi secventele esentiale initiale. Toate obiceiurile statornicite n viata comunittilor

maramuresene, cele din ciclul vietii, dar si cele de peste an, sunt marcate si de componente sacrale crestine, cu note proprii, care au contribuit la pstrarea si transmiterea lor peste timp. 4.5 Monumentele de arhitectur. Bisericile si portile maramuresene

Monumentele Maramuresului sunt fr ndoial monumentele neamului romnesc. Maramuresul si-a lsat amprenta pe pmntul milenar prin constructiile de lemn, case si biserici, mori si semne de mormnt, acareturi gospodresti si unelte. Prezenta, n toate satele Maramuresului, a bisericilor de lemn, este expresia rolului pe care l-au avut acestea de-a lungul veacurilor n viata si spiritualitatea romneasc de pe acele meleaguri61[61]. Din punct de vedere al planimetriei, la bisericile maramuresene se constat unitatea de conceptie, edificiile fiind ridicate pe sistemul de plan folosit de ntreaga arhitectur medieval romneasc si caracteristic cultului ortodox. Caracteristic arhitecturii bisericilor maramuresene este supranltarea boltii naosului, ce se sprijin nu pe peretii cldirii, ci pe un sistem de grinzi si console. Elemente de decor vin s sustin arhitectura maiestuoas a constructiei. ncadramentele usilor masive de la intrare, precum si ale ferestrelor, poart nsemne decorative pe care le gsim frecvent si la casele traditionale si care, sunt expresia unui limbaj ce se las greu de descifrat, avnd o ncrctur simbolistic milenar, astzi trecut n planul artisticului. ntre monumentele Maramuresului, un loc aparte l au troitele de hotar, att de specifice satelor romnesti. n Muzeul Etnografic al Maramuresului din Sighetul Marmatiei se mai pstreaz elemente componente - sculpturi ca "Sf. Ioan", mai multe rstigniri "Iisus Hristos", "Sf Maria cu Pruncul" recuperare de la troitele din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea62[62]. Semnele de mormnt sau crucile, cum sunt denumite de steni, atunci cnd s-au pstrat, devin monumente, deoarece ele aduc de peste secole forme sculpturale si motive

decorative deosebite si de cele mai multe ori, texte care ele nsele sunt monumente de limb. Maramuresul are putine monumente vechi din zid (de piatr, pmnt, crmid). Printre acestea, cettuia dacic cu suprapunere medieval de la Oncesti, asezarea fortificat de pe Dealul Cettii din muncipiul Sighetul Marmatiei, datat la sfrsitul epocii bronzului si nceputul epocii fierului.

Un element important al gospodriei maramuresene l constituie portile, adesea cu o nftisare monumental, care si-au cucerit o faim binemeritat prin armonia proportiilor, prin echilibrul constructiei si prin metafora dens a ornamentatiei. Adevrate opere de art, frumusetea portilor uimeste cu att mai mult cu ct creatorii au fost trani simpli, fr pregtire special, dar cu un simt al esteticului deosebit. O poart maramuresean este un ansamblu format din prti fixe si mobile . Poarta maramuresean "clasic" si cea mai des ntlnit este alcatuit din trei stlpi de baz, confectionati din lemn de stejar, dispusi paralel si n acelasi plan. Poarta maramuresean este, n afar de atributele deja descrise, si o marc de identitate cultural, zonal si local. Dac n privinta arhitecturii locuintei si a celorlalte componente ale gospodriei traditionale s-au produs astzi mutatii nu ntotdeauna fericite, pierzndu-se mult din specificul zonal, poarta rmne ca un simbol al Maramuresului, rennoindu-se an de an pe aceeasi structur, pe acelasi model. Portile maramuresene alctuiesc un capitol important al civilizatiei lemnului si vzute ntr-un context european, ele reprezint o contributie de seam la mbogtirea tezaurului cultural al vechiului nostru continent.

4.6 Decorul si simbolistica lui Cel care va zbovi putin pe pridvorul unei biserici maramuresene va constata, nu fr surprindere, c decoratia n lemn a stlpilor de la intrare este identic cu a portilor de la gospodriile trnesti din satele regiunii. Printre cele mai frecvente motive care apar ncrustate pe cadrul usilor exterioare la intrarea n biserici este n primul rnd funia rsucit. Acest motiv l gsim si n sculptura brului masiv care ncinge mai ntotdeauna biserica de jurmprejur. Element decorativ astzi, la vechile culturi din care a fost preluat, el avea un rol simbolic, brul acesta mai ilustreaz si planul de legtur dintre Cer si Pmnt. n afar de funia rsucit, Soarele, arborele vietii, roata si coroana sunt cele mai frecvente elemente decorative. Soarele apare nu numai pe porti, ci pn si pe obiecte de uz casnic, pe testuri brodate si pe cruci n cimitire. El era prezent nc din preistorie n simbolistica celor mai multe popoare. Soarele era considerat simbolul vietii, al cunoasterii si al ntelepciunii. Soarele era msura

timpului si simbolul vietii, astfel el a fost cunoscut n Maramures reprezentat sub form de disc, cu raze multe si dese, dar cel mai frecvent se poate vedea sub form de rozacee cu petale, reprezentare care vine de fapt cu aceeasi semnificatie. Luna - ca simbol, nseamn cel mai adesea puterea femeii, divinitatea mam, regina cerului, combinat cu Soarele ca parte masculin; Luna simbolizeaz ritmul ciclic al timpului, devenirea universal; aparitia, disparitia si reaparitia ei nseamn deasemenea nemurirea si vesnicia, rennoirea etern. Luna are si aspecte mai putin pozitive, reprezentnd irationalul, intuitivul, subiectivismul. Luna este n general asociat cu Soarele, si reprezint astfel cstoria sfnt dintre Cer si Pmnt. Luna plin nseamn ntregul, mplinirea, forta si puterea sufleteasc, Soarele - puterea trupeasc. Luna jumtate este un simbol de ngropciune; n descrestere ea mbrac un aspect demonic, nseamn nenorocire. Luna nou, n crestere, arat lumin, este "nava luminii care pluteste pe marea noptii". Arborele sau pomul vietii este reprezentat n Maramures fie cioplit n lemn, fie pictat, fiind aproape peste tot alturi de Soare, motivul cel mai frecvent ntlnit n regiune. Motivul semnific viata vesnic, "tinerete fr btrnete"; el este o mostenire a dendrolatriei, cultul arborilor, cult de circulatie universal. Coroana. Sculptat n lemn sau confectionat din diverse frunze sau flori, de dimensiuni mai mari sau redus la dimensiuni de amulet, coroana a avut din cele mai vechi timpuri o gam de semnificatii dintre cele mai diverse, care merg pn la contradictoriu: simbol funerar, semn de distinctie, recompens, veselie, pavz mpotriva bolilor. Florile erau utilizate n scop profilactic, contra anumitor boli, prin nsusirile speciale pe care unele dintre ele le aveau. Ca talismane profilactice care se puneau n anumite puncte ale corpului, florile au avut una din cele mai vechi ntrebuintri. n mormintele antice se puneau flori ca: rosmarin, albstrele, busuioc, pentru a ntrzia putrefactia corpului. Roata, un alt ornament des ntlnit n Maramures, simbolizeaz fie schimbarea si curgerea fr ntrerupere a timpului, fie ciclurile anului. Crucea nssi este unul dintre cele mai vechi semne fcute de mna omului. Are semnificatii magice, previne si chiar respinge rul; ea a fost si un instrument de tortur si pedeaps. n acceptiunea ulterioar a Bisericii crestine, prin rstignirea si moartea lui Iisus pe cruce, a fost transformat dintr-un obiect de tortur ntr-un lucru sfnt,

devenind simbol al crestinismului. sarpele este unul dintre cele mai complexe simboluri; l gsim gravat si sculptat n lemn pe stlpii portilor n mai multe regiuni din Romnia, n special n Maramures. Poate reprezenta uneori spiritul binelui, alteori al rului. n Maramures este ncrustrat pe stlpii portilor pzind gospodria. sarpele, ca simbol, este soarta omului nsusi: "repede ca nenorocirea, ascuns si chibzuit ca rzbunarea, de neptruns ca destinul". Coarnele de berbec sau de bovideu care mpodobesc sub form de gravur sau cioplitur n lemn portile maramuresene, erau considerate ca simboluri pentru putere, fecunditate si fort

regeneratoare63[63]. Arta si civilizatia popular maramuresean reprezint una din componentele de baz ale culturii si civilizatiei nationale, capabil s oglindeasc ntr-o modalitate specific realitatea lumii prin crearea de ansambluri, grupuri artistice, generate de un evantai larg de emotii si talente cu adnci rdcini n spatiul carpato-danubiano-pontic cu ndelungate evolutii istorice si care au nceput s fie apreciate si mai bine cunoscute abia la nceputul secolului XIX.

CAPITOLUL 5 CALCULUL sI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZ CIRCULAIA TURISTIC A JUDEULUI MARAMUREs N PERIOADA 2001-2005
Indicatorii cei mai reprezentativi si frecvent utilizati pentru exprimarea circulatiei turistice si a principalelor ei caracteristici sunt: numrul turistilor, numrul mediu zilnic de turisti, numr zile/turist, durata medie a sejurului, ncasrile din turism, densitatea circulatiei turistice si preferinta relativ a turistilor64[64].

Analiza circulatiei turistice a judetului Maramures se va realiza n urma calculrii urmtorilor indicatori: 5.1 Numrul mediu zilnic de turisti Arat intensitatea circulatiei turistice ntr-un anumit interval. NT mediu = T / n, unde: T suma turistilor nregistrati ntr-o perioad n numrul zilelor din perioada respectiv Numrul de turisti sositi n judetul Maramures, ntre anii 2001-2005 Tabel nr. 5.1 2001 93 806 80 824 12 082 2002 89 389 70 879 15 510 2003 86 194 70 404 15 790 2004 78 837 61 522 17 315 2005 80 072 62 384 17 688

Total Romni Strini

Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2001-2005, INSSE, Bucuresti Numrul turistilor sositi ntre anii 2001-2005 n judetul Maramures este oscilant. Att numrul turistilor strini ct si al celor din tar este n descrestere din anul 2001 pn n 2004; n anul 2005 se poate observa o usoar crestere de la 61 522 n anul 2004 2005 (romni), si de la 17 315 n 2004 la 17 688 n 2005 (strini). Calculul numrului mediu zilnic de turisti sositi n judetul Maramures ntre anii 20012005 Tabel 5.2 (turisti/zi) 2001 257 221 33 2002 245 194 42 2003 236 193 43 2004 216 169 47 2005 219 171 48 la 62 384 n

Total Romni Strini

Sursa: date rezultate din prelucrare Se observ o scdere a intensittii circulatiei turistice n primii 4 ani iar apoi o usoar crestere n anul 2005. O prim cauz a acestei scderi dintre anii 2001-2004 este lipsa investitiilor din unittile de cazare si slaba promovare a zonei.

Figura nr. 5.1 Numrul mediu zilnic de turisti sositi n judetul Maramures ntre anii 2001-2005 Astfel, turistii au cutat zone cu bogate resurse turistice att naturale ct si antropice, zone care pe lng liniste, odihn si recreere, le ofer si programe turistice de agrement si tratament, cu ajutorul noilor aparate din tehnologia modern. Ritmurile de evolutie privind numrul turistilor sositi n unittile de cazare turistica n judetul Maramures Tabel nr. 5.3 2002/2001 0,95 0,91 1,19 2003/2002 0,96 0,95 1,01 2004/2003 0,91 0,87 1,09 2005/2004 1,01 1,01 1,02

Total Romni Strini

Sursa: date rezultate din prelucrare Din acest tabel putem observa ritmul evolutiei privind numrul turistilor sositi n unittile de cazare n judetul Maramures pe perioada anilor 2001-2005.

Ritmul evolutiei privind numrul turistilor romni este oscilant, acesta creste si scade de la un an la altul; aceeasi situatie o prezint si numrul turistilor strini, care negsind ceva nou n aceast zon au nceput s caute alte destinatii.

5.2 Numrul de nnoptri Numrul de nnoptri sau numr zile/turist reprezint fluxul de turisti ce au cltorit si sau cazat n diferite unitti turistice dintr-o anumit zon intr-o perioad de timp. Numrul de nnoptri sau zile/turist din judetul Maramures se prezint astfel: Numrul de nnoptri nregistrate n unittile de cazare turistic din judetul Maramures ntre anii 2001-2005

Tabel nr. 5.4 2001 216 283 189 723 26 560 2002 192 820 161 087 31 733 2003 190 700 159 341 31 359 2004 186 185 155 372 30 813 2005 168 264 137 432 30 832

Total Romni Strini

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, anul 2005, INSSE, Bucuresti

Numrul nnoptrilor nregistrate n unittile de cazare turistic ale judetului n perioada 2001 2005 se prezint astfel: - numrul de nnoptri in judet scade treptat de la 216 283 n anul 2001 la 168 264 n anul 2005 - numrul nnoptrilor efectuate de romni este n scdere continu de la 189 723 n 2001 la 137 432 n 2005.

Figura nr. 5.2 Numrul de nnoptri nregistrate n unittile de cazare turistic din judetul Maramures ntre anii 2001-2005 - numrul nnoptrilor efectuate de strini este oscilant; n 2001 situatia era de 26 560, iar n 2002 de 31 733, dar din 2003 se observ o usoar scdere pn n 2004 cnd numrul turistilor creste cu cteva unitti. Ritmul de evolutie privind numrul de nnoptri nregistrate de unittile de cazare turistic din judetul Maramures Tabel 5.6 2002/2001 0,89 0,84 1,19 2003/2002 0,10 0,98 0,98 2004/2003 0,97 0,97 0,98 2005/2004 0,90 0,88 1,00

Total Romni Strini

Sursa: date rezultate din prelucrare

Ritmul evolutiei privind numrul de nnoptri din unittile de cazare turistic este urmtorul: - n cazul turistilor romni ritmul este oscilant; acesta creste n anii 2003/2002 si 2004/2003 la 0,98 respectiv 0,97 de la 0,84 n anii 2002/2001, iar apoi scade n anii 2005/2004 la 0,88. - turistii strini au un ritm descresctor de la 1,19 n anii 2002/2001 la 0,98 n anii 2003/2002 si 2004/2003, crescnd apoi la 1,00 n anii 2005/2004.

5.3 Durata medie a sejurului Reflect posibilitatea ofertei turistice de a retine turistul ntr-o anumit zon. Dsmediu = nzt / T, unde: nzt numr zile/turist (nnoptri) T numr turisti Calcului duratei medii a sejurului n judetul Maramures ntre anii 2001-2005 Tabel nr. 5.5 (zile) 2001 2,3 2,3 2,2 2002 2,2 2,2 2,0 2003 2,2 2,3 2,0 2004 2,4 2,5 1,8 2005 2,1 2,2 1,7

Total Romni Strini

Sursa: date rezultate din prelucrare Se observ o scdere a duratei medii a sejurului pe total n perioada 2001 - 2005, o prim cauz a acestei scderi fiind lipsa investitiilor moderne din unittile de cazare si a personalului pregtit si specializat n domeniul turismului. n privinta turistilor romni, durata medie a sejurului oscileaz de la an la an, iar n cazul turistilor strini se afl n continu scdere, printre cauze numrndu-se si lipsa promovarii adecvate a potentialului turistic al zonei. 5.4 Densitatea circulatiei turistice n raport cu populatia Pune n legtur direct circulatia turistic cu populatia rezident a zonei receptoare. D = T / P, unde: T numrul turistilor P numrul populatiei

Calculul densittii circulatiei turistice n raport cu populatia n judetul Maramures Tabel nr. 5.7 (turisti/locuitor) 2001 530 605 93 806 0,18 0,15 0,02 2002 520 635 89 389 0,17 0,14 0,03 2003 519 057 86 194 0,17 0,14 0,03 2004 520 637 78 837 0,15 0,12 0.03 2005 535 000 80 072 0,15 0,12 0,03

Populatia Turisti sositi Total Romni Strini

Sursa: date rezultate din prelucrare Se observ o scdere a populatiei pe parcursul anilor 2002 2004 iar apoi o crestere a acesteia n anul 2005 la 535 000 persoane, o prim cauz fiind cresterea ratei natalittii n aceast perioad. Densitatea circulatiei turistice scade de la 0,18 n anul 2001 la 0,17 n anii 2002 si 2003 si la 0,15 n anii 2004 si 2005 fapt ce diminueaz riscul producerii unor conflicte sociale ntre populatia gazd si turisti, reduce aglomerarea si poluarea fonic precum si posibilitatea furturilor si a imitrii comportamentului turistului. n raport cu suprafata

Suprafata judetului Maramures este de 6 304 km2. D = T / S, unde: T numrul turistilor S suprafata Calculul densittii circulatiei turistice n raport cu suprafata n judetul Maramures Tabel nr. 5.9 (turisti/km2)

Total Romni Strini

2001 14,89 12,82 1,92

2002 14,18 11,24 2,46

2003 13,67 11,17 2,50

2004 12,50 9,76 2,75

2005 12,70 9,90 2,81

Sursa: date rezultate din prelucrare

n cazul densittii turistice n raport cu suprafata situatia este bun, se afl ntr-o usoar scdere, neproducndu-se supraaglomerri sau degradarea suprafetei de teren.

5.5 Coeficientul de utilizare a capacittii de cazare (Cuc)

Este un indicator sugestiv de apreciere a eficientei cazrii, calculat ca raport ntre capacitatea de cazare efectiv utilizat la un moment dat sau ntr-o perioad de timp si capacitatea de cazare maxim posibil65[65]. Cuc = nr. nnoptri (nr. zile turist) / nr. locuri de cazare * nr. zile functionare * 100 Calculul coeficientului de utilizare a capacittii de cazare n judetul Maramures Tabel nr. 5.11 (%) 2001 19 2002 17 2003 17 2004 16 2005 14

Cuc

Sursa: date rezultate din prelucrare

Coeficientul de utilizare a capacittii de cazare este n continu scdere, anul cu cel mai bun coeficient fiind 2001 cu 19%. Aceast scdere se datoreaz activittii reduse de promovare a judetului, lipsei noilor tehnologii din baza tehnico-material a judetului, slaba pregtire a angajatilor din domeniul turismului si calitatea redus a serviciilor oferite. Analiza acestor indicatori ofer o viziune global asupra activittii turistice n judetul Maramures.

CAPITOLUL 6 SRATEGII DE DEZVOLTARE sI PROMOVARE A POTENIALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDEUL MARAMUREs
Teritoriul Romniei prezint o mare varietate de valori, cultur, istorie, art popular, etnografie, folclor, traditii, vestigii istorice, un cadru natural armonios mbinat, cu un fond peisagistic variat si pitoresc. Turismul rural n tara noastr se practic dintotdeauna, dar spontan, sporadic, ntmplator si mai ales neorganizat. ncepnd cu anul 1990, interesul pentru turism rural renaste. Iau nastere diverse asociatii si organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului n zonele rurale. Una dintre acestea este Federatia Romn pentru Dezvoltare Montan (1990) care si propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montan, inclusiv prin promovarea, organizarea si dezvoltarea agroturismului.Urmeaz Agentia Romn pentru Agroturism (1995) ce si propune racordarea agroturismului romnesc la sistemul international de turism. 6.1 Activitti de management si marketing n domeniul turismului si agroturismului din Romnia Agroturismul si turismul rural sunt activitti economice complexe, cu o larg scar de cuprindere care pun n evident, printr-un mecanism propriu, circulatia turistic din mediul rural. Agroturismul si turismul rural trebuie abordate, din punct de vedere conceptual, ca "pachete" de servicii economice, socio-culturale, sportive, de agrement puse la dispozitia turistilor, urmnd ca acestea s se desfsoare n cadrul natural rural, cu investitii minime si conditii de protejare si conservare a mediului ambiant. Satul romnesc, n general, si cel cu vocatie turistic, n special, reprezint un produs turistic inedit pentru piata national, dar mai ales pentru cea mondial. Pe de alt parte, satul turistic romnesc poate contribui la descoperirea trii noastre ca o posibil destinatie turistic, crend interesul fat de Romnia ca loc ce ofer o gam larg de experiente, de vacante de

calitate si chiar oportunitti de afaceri. Solutia lansrii satului romnesc ca produs turistic pe piata national si international o constituie un demers de management si marketing care s situeze n centrul su produsul, pe de o parte si omul (turistul), pe de alt parte. Acestea trebuie s sprijine interesele prestatorilor de servicii turistice si agroturistice din lumea satului romnesc care au posibilitatea, n cadrul unei afaceri 100% private, s-si pun n valoare dotrile realizate, produsele si preparatele locale66[66]. La nivelul regiunilor rurale se are n vedere modul de identificare si potentialul agroturistic, sub toate aspectele sale. Pentru facilitarea intrrii n corespondent cu partenerii interni si externi, la toate nivelurile, pe orizontal si pe vertical, este nevoie de adoptarea unor standarde de evaluare, modul de realizare al reclamei si publicittii. Rolul managementului global este acela de a reuni toate initiativele individuale, n vederea racordrii acestora la o retea national si international, de a asigura transpunerea acestora n standarde care s fie usor accesibile att pentru coducere, ct si pentru oferta agroturistic. Pentru a crea o retea national, managementului global i revine sarcina standardizrii urmtoarelor activitti: a) - managementul global; b) - procedura de identificare a potentialului zonal si global; c) - procedura de formare a agentilor locali; d) -procedura de existent si consultant n vederea pregtirii ofertei de cazare si programe agroturistice;

e) - procedura de catalogare a potentialului agroturistic; f) - realizarea programelor de marketing. O clasificare foarte sumar a tipurilor de turism ar fi: - turismul hotelier, cu sectoarele adiacente acestuia, - agroturismul si turismul rural Agroturismul este o form complex de turism ce ofer oamenilor care vor s se relaxeze, iubesc natura, cultura si arta popular, posibilitatea de a-si petrece timpul liber n gospodriile trnesti.

Agroturismul cuprinde dou mari laturi67[67]: - pe de o parte activitatea turistic propriu-zis, concretizata n cazare, servicii de alimentatie - pensiune, circulatie turistic, prestarea serviciilor de baz si suplimentare; pe de alt parte, activitatea economic agricol practicat de prestatorii de servicii concretizat n prelucrarea primar a produselor agroalimentare n

agroturistice,

gospodrie, comercializarea acestora direct ctre turisti sau prin diferite retele comerciale. * Identificarea operatorilor localide turism; * Elaborarea procedurii de selectie; * Elaborarea criteriilor de clasificarea unittilor agroturistice; * Crearea retelei zonale;

* Elaborarea programului de marketing; * Promovarea si publicitatea; * Formarea si atestarea operatorilorsi agentilor economici.

*Evaluarea global a potentialului zonei; * Atestarea zonei. * Formarea operatorilor si crearea agentuluilocal; * Identificarea si atestareagospodriilor agroturistice; * Catalogarea gospodriilor nzona agroturistic; * Realizarea programului agroturistic; * Pregatirea ofertei agroturistice;

Figura nr. 6.1 Comoponentele managementului agroturistic Sursa: Simion Cristian Ovidiu, Rodica Tnsescu, Vergina Buianu, op. cit. p. 175 Functiile si obiectivele strategice ale agroturismului ar putea fi sintetizate astfel: a) - reducerea si chiar stoparea migratiei populatiei rurale spre mediul urban si stimularea unei prti a populatiei urbane n mediul rural; b) - asigurarea unui nivel de trai si civilizatie n mediul rural comparabil cu cel din zonele orsenesti, contribuind astfel la stimularea stabilirii populatiei active n zona rural, c) - valorificarea complex a resurselor naturale existente n zonele rurale, prin producerea de bunuri nealimentare, artizanale, de nalt calitate si important pe piata turistic; d) - valorificarea resurselor hidrologice existente n aceste zone n scopuri energetice si piscicole, urmrind realizarea, pe ct posibil, a unei autonomii energetice a gospodriilor si localittilor rurale; e) - folosirea si diversificarea microindustriilor pentru prelucrarea partial sau chiar total a produselor agricole, sau a altor numeroase industrii si mestesuguri specifice traditionale; f) armonizarea dezvoltrii sectoarelor agricol, zootehnic si silvic n zonele

agroturistice; g) - protectia mediului, combaterea tuturor surselor si factorilor de poluare de orice natur, pentru conservarea unor conditii de viat ct mai sntoas n zonele agroturistice. ANTREC, Asociatia National de Turism Rural, Ecologic si Cultural (1994), este o organizatie nonguvernamental, apolitic si nonprofit, membr a Federatiei Europene de Turism Rural, Eurogites. Activitatea ANTREC-ului, ca organizatie nonguvernamental, vizeaz, pe de o parte, sprijinirea membrilor si (proprietari de pensiuni), iar pe de alt parte promovarea

conceptului de turism rural, a satului romnesc ca destinatie turistic. ANTREC v propune o alternativ, un alt stil de vacant, o terapie antistres n natur. Oaspetii vor fi gzduiti n case trnesti, dar dotate la nivelul conditiilor confortului citadin: camere confortabile, bi moderne, sisteme de nclzire diverse, cu servicii de cazare si mas. ANTREC este organizatia cea mai reprezentativ, viabil, realiznd n mare parte ceea ce si propunea la fondare: - identificarea si popularizarea potentialului turistic din spatiul stesc; - formarea profesional prin colocvii, seminarii, cursuri de scurt durat si lung durat; - burse de specializare; - schimbri de experient n tar si n strinatate; - editare de buletine informative si reviste; - nfiintarea unei banci de date; - cooperarea cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale de specialitate din tar si strinatate; - companii de publicitate a pensiunilor si fermelor agroturistice prin mediatizare; - participarea la trguri si expozitii nationale si internationale; - realizarea unui sistem de rezervri n turismul rural romnesc. Preocupri din ce n ce mai concrete au manifestat pentru acest domeniu: Ministerul Turismului, Ministerul Tineretului si Sporturilor, Ministerul Educatiei Nationale si nsusi Guvernul Romniei. Urmarea fireasc a interesului general a fost Legea nr. 145/1994 privind stabilirea unor facilitti pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montan. Delta Dunrii si

litoralul Mrii Negre si Ordonanta Guvernului nr. 62/24 august 1994 si Ordinul Ministerului Turismului nr. 20/1995, referitor la normele si criteriile de clasificare a pensiunilor si fermelor agroturistice. ANTREC reuneste la sfrsitul anului 1995 peste 2000 de membrii, n 15 filiale. Activitatea turistic s-a desfsurat n cadrul a 1240 echipamente (ferme, pensiuni sau gospodrii trnesti), care au atras 18 500 de turisti - din care 3 500 de turisti strini - un sejur mediu de 4 zile/turist. Urmare a dinamismului activittii desfsurate de ctre ANTREC, sptamnalul economico-financiar "Capital" a acordat asociatiei premiul

"Oscar - Capital" pentru anul 1995, recunoscnd si confirmnd prin aceasta ,,invitatia cu cel mai mare impact social"68[68]. Anul 1996 a marcat cresterea dimensiunilor ANTREC la 25 de filiale si ridicarea nivelului calitativ, asociatia s-a preocupat de ridicarea nivelului pregtirii profesionale a prestatorilor de servicii turistice rurale, prin organizarea de seminarii, colocvii si cursuri de tehnic turistic nsemnat (Brasov, Maramures, Bucovina). Pe de alt parte anul 1996 este punctul de pornire a primului Program Phare pentru turism rural din tara noastr. Cu acest prilej a fost demarat o puternic activitate de promovare a resurselor turismului rural romnesc si au nceput demersurile pentru realizarea unei centrale de rezervri. n anul 1997 membrii ANTREC au ajuns la aproape 3 000, iar cei al filialelor la 28. Asociatia a reusit editarea primului CD-rom, a primului catalog al pensiunilor si fermelor turistice, a participat la numeroase evenimente promotionale (trguri si expozitii, reuniuni si congrese) a fost preocupat de realizarea unui climat de descentralizare a actiunilor sale69[69].

Anul 1998 concretizeaz imaginea ANTREC n : - cei peste 2 500 de membrii, organizati n 28 de filiale judetene; - mai mult de 1 000 de pensiuni turistice si agroturistice - omologate si clasificate; -aproximativ 150.000 de turisti romni, cu un sejur mediu de 4 zile/turist

Preocuprile actuale vizeaz finalizarea sistemului national informatizat de rezervare si racordarea sa la sisteme similare din trile membre EUROGITES, prezenta sa n paginile Internetului. O problem vital ce se doreste realizat n cel mai scurt timp este cea a implementrii unui sistem viabil de asigurri pentru turistii ce practic turismul rural, pentru pensiunile si fermele turistice, pentru gazde si pentru gospodriile acestora. Legat de strategia dezvoltrii turismului rural n tara noastr ANTREC si Autoritatea National pentru Turism au optat mai mult pentru calitate si nu att pentru cantitate. Pentru solutionarea cu operativitate a problemelor privind organizarea, dezvoltarea si promovarea turismului rural n Romnia a fost constituit, prin ordinul Ministerului Turismului 59/iulie 1995, Comisia Tehnic pentru Dezvoltarea Turismului Rural. Din aceast comisie fac parte specialisti de la ministerele si institutiile care-si pot aduce o contributie n acest domeniu: Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Tineretului si Sportului, Institutul de Cercetare pentru turism, Institutul National de Formare Managerial n Turism, Ministerul Apelor, Podurilor si Protectiei Mediului. Pe lang acestea, nu lipsit de important este existenta, n momentul de fat a unui numr important de firme ce desfasoar activitate de turoperatori cu produse turistice rurale. Dintre acestea amintim: " Branimex" si "Ovidiu Tur" Bran (Brasov); "Trans Tour" Praid (Harghita); "Dublion" Campulung (Arges); "Daragus" Blavanyos (Covasna); "Montana Service" Vidra (Vrancea), total aproape 25 de turoperatori. Un model este activitatea firmei "Branimpex" SRL din Bran, judetul Brasov, care nchiriaz circa 150 de case n satele Bran, Moeciu, Sirnea si Fundata.

De asemenea, n ultimii ani n Romnia au fost create: - Organizatia Patronal a Turismului Balnear din Romnia; - Asociatia National Maitres d'Hotel, Barmani si Somelieri din Turism (precursoarea sa, Societatea International a Chelnerilor din Bucuresti a fost fondat n 1881); - Fundatia European pentru nvtmntul Hotelier- Turistic din Romnia; - Asociatia National a Ghizilor de Turism din Romnia; - Federatia Romn pentru Dezvoltare Montan (precursoare a ANTREC); - Asociatia National a detintorilor de Campinguri, Moteluri, Popasuri Turistice si Sate de Vacant (Romcamping); - Asociatia National a Organizatorilor Profesionisti de Conferinte si Expeditii; Se cuvine mentionat numele presedintilor fondatori ai ctorva organizatii profesionale din domenii: Ion C. Rogojanu - pentru A.H.R. (Asociatia Hotelierilor din Romnia), George Opris - pentru "Cheile de aur", Ovidiu Stoian - pentru ACROM (Asociatia Cabanierilor din Romnia), Maria Stoian - pentru ANTREC (Asociatia Nationala a Turismului Rural Ecologic si Cultural), Paul Marasoiu - pentru F.P.T. (Federatia Patronala din Turism)70[70]. Odata cu constituirea Asociatiei Nationale de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC) al carei obiectiv principal este dezvoltarea si promovarea produsului turistic rural, primele gospodarii agricole destinate cazarii turistilor au fost cele din Culoarul Rucar - Bran. Ulterior, ANTREC au aderat 23 de filiale judetene, cu peste 2000 de spatii de cazare situate n zone nepopulate, care se evidentiaza prin perpetuarea nealterata a traditiilor etnofolclorice si prin peisaje de exceptie.

n mod succint iata cteva din principalele zone cu potential agroturistic din tara noastra, mentionnd ca practic ntreaga suprafata a Romniei poate fi cuprinsa n activitatea de agroturism: judetele Alba, Arges, Bacau, Bistrita Nasaud, Brasov, Buzau, Cluj, Constanta, Covasna, Dmbovita, Dolj, Harghita, Iasi, Mehedinti, Mures, Neamt, Prahova, SatuMare, Sibiu, Tulcea, Vrancea, Maramures. Judetul Maramures - este renumit prin elementele de etnografie si folclor, se poate vizita urmatoarele obiective: muzeele din Baia Mare si Sighetul Marmatiei, peste 200 de monumente de arhitectura populara. Pline de frumusete si farmec sunt satele de pe Vaile Izei, Marei, Viseului si Tisei. Remarcabil este "Cimitirul Vesel" din Sapnta. Cai de acces aeriene, rutiere, feroviare. 6.2 Modalitti de dezvoltare si promovare a turismului rural n judetul Maramures Ca produse dominant intangibile, serviciile din spatiul rural nu sunt usor de promovat. Intangibilitatea e cel putin dificila de descris n publicitate, indiferent daca mediul este tiparit, TV sau radio. Publicitatea produselor turistice trebuie sa sublinieze punctele tangibile care vor ajuta turistii sa nteleaga si sa evalueze serviciile prestate. Punctele pot fi reprezentate de caracteristicile fizice ale prestarii serviciului sau unele obiecte relevante care simbolizeaza serviciul nsusi, ca de exemplu ANTREC - prin imaginea logo-ului sau sugereaza caldura si protectia formelor sau pensiunilor turistice rurale mpletite cu traditia si spiritul ecologic al ecosistemelor ce gazduiesc echipamentele si turistii. Aspecte concrete ale activitatii promotionale n turismul rural romnesc; programul de promovare. Turismul rural n tara noastra se afla ntr-o perioada de reafirmare si lansare a produselor sale att pe piata romneasca, ct si pe cea internationala. Sarcina ANTREC n marketing si promovare este considerabila nefiind legata de promovarea unui produs stabilit catre o piata care este constienta de aceasta. Mult mai important si fundamental este faptul ca trebuie popularizat conceptul att pe piata interna

ct si pe piata externa. Prin natura lor unitatile implicate n turismul rural sunt foarte mici. Apare necesar un program de marketing care sa promoveze la scara larga ntregul sector, o companie de marketing de cooperare, sub aceeasi umbrela, n care vor concura toti operatorii. Planul strategic de marketing ANTREC urmeaza n mod fundamental o astfel de abordare prin care toti participantii vor avea posibilitatea de a beneficia n mod egal. Caracteristicile cele mai importante ale programului sunt: - marcarea turismului rural prin imaginea acestuia mbunatatita ncepe sa se identifice cu o forma alternativa atractiva; - recunoasterea, identificarea proprietatilor, folosirea unor nsemne uzuale pe placi de identificare; - promovarea directa de catre public folosind publicitatea uzuala, postere si brosuri cu imagini, cu destinatie; - material colateral de ajutor sub forma unui catalog succint care listeaza toate casele participante; - servicii de rezervare locala si centrala care sa faciliteze realizarea rezervarilor; - cercetarea pietei pentru a determina ce mbunatatiri trebuie facute n produs si n marketing; - un program educational de formare pentru operatori; - trguri reprezentative comerciale si pentru consumatori; - legaturi si cooperari cu organizatii internationale angajate n promovarea si dezvoltarea turismului rural; - alegerea logo-ului si a sloganului reprezinta un aspect de marcare a produsului. Promovarea turismului rural si agroturismului romnesc va fi facuta prin intermediul mai multor materiale publicitare, din rndul acestora se remarca tipariturile, constituite din:

- un ghid al echipamentelor de cazare; - piese individuale promotionale pentru fiecare regiune; - postere. Toate aceste elemente ale activitatii promotionale sunt canalizate si spre evenimente promotionale, trguri, expozitii si conferinte. ANTREC participa la trgurile de la Londra, Berlin, Milano, Paris, Silleda (Spania), la Bursa Internationala de Turism Bucuresti, la trgurile regionale de la Budapesta si Praga. Produsul turistic rural se presupune a fi perceput mai ales de cei cu un anumit grad de cultura, promovarea n acest caz va fi directionata n atragerea turistilor pe termen lung si scurt n cadrul unor sejururi de tratament n zona ruralului, circuite tematice sau culturale. Pe piata externa avem categoriile de turisti straini care se considera a fi deschise catre promovarea turismului rural, dupa cum urmeaza: turistii de tranzit, turistii n circuit prin tarile vecine n special n Ungaria si tour-operatorii din tari aflate la distante rezonabile fata de Romnia pe cale rutiera, n special Germania, Austria, Italia. Activitatea initiala pe piata externa va fi limitata la: - promovarea turismului rural si agroturismului n aeroporturi si la punctele de trecere a frontierei, folosind expunerea de brosuri si postere; - participarea mpreuna cu Ministerul Turismului la trgurile de la Londra, Berlin, Bucuresti. O excursie n Maramures este o ncntare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor, specifice poporului romn dar uitate n alte zone. Maramuresul este prin excelenta izvorul cel mai bine pastrat al traditiilor stramosesti. Este locul n care simplitatea se mbina armonios cu omenia, conferindu-le acea noblete plina de har. Daca sunteti excursionisti prin Maramures cu siguranta veti avea revelatia mplinirii personale, pentru ca aici sufletul se regaseste, trupul se mprospateaza. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie, cultura si geografie fara profesor. Nu trebuie dect sa priviti si sa ascultati cu mare

atentie spectacolul ce va nconjoara. Natura se desfasoara maiestoasa de jur mprejur iar viata localnicilor , att de linistita dar att de bogata, nu va va lasa indiferenti. Veti dori sa faceti parte, sa aflati, sa ncercati. Gazdele va vor ncnta si minuna si nu va va ramne dect regretul pentru un concediu att de scurt . ara Maramuresului este o tara cu mare disponibilitate pentru turism, conferita de resursele variate, naturale si antropice cu care este nzestrata. Prin diversele forme de relief, prin clima sa propice practicarii turismului n tot timpul anului, prin flora, fauna si prin monumentele sale istorice si arhitectonice, poate sa satisfaca pretentiile celui mai exigent turist, romn sau strain. Dupa decembrie 1989, turismul romnesc a intrat ntr-o noua etapa, si anume aceea a reformei economice, a asezarii sale pe principiile economiei de piata. Reforma este un proces profund, de durata si supus actiunii unor factori mai mult sau mai putin cunoscuti. Ca urmare, n momentul actual,turismul romnesc se afla ntr-o situatie de criza. Inflatia a facut ca tarifele si preturile practicate de hotelurile si restaurantele din statiunile traditionale de turism sa fie inaccesibile pentru majoritatea consumatorilor. Pe de alta parte, veniturile populatiei sunt destinate n ntregime cheltuielilor alimentare; rezulta deci ca resursele pentru satisfacerea altor nevoi, implicit pentru petrecerea timpului liber, sunt practic inexistente. Dar pe masura iesirii din criza economica actuala si a cresterii veniturilor reale ale populatiei, cererea turistica se va ameliora si avnd n vedere faptul ca turismul clasic va ramne n continuare destul de scump, se va orienta mai mult dect pna n prezent catre alte forme de turism. Una dintre acestea o reprezinta tocmai agroturismul. Principalii factori ai aparitiei si dezvoltarii agroturismului sunt reprezentati de: societatea industrializata, poluarea excesiva a zonelor urbane, necesitatea petrecerii placute a timpului liber, asigurarea unor venituri suplimentare pentru gospodariile taranesti, valorificarea eficienta a resurselor naturale si antropice existente n zonele rurale, stoparea migratiei populatiei de la sate la orase, pitorescul asezarilor rurale si ospitalitatea locuitorilor din satele romnesti, excendentul de cazare existent n gospodariile taranesti. Din cele prezentate rezulta ca analiza conceptului de agroturism necesita tratarea

acestuia ca un domeniu deosebit de complex, putnd fi privit ca un subsistem cibernetic n cadrul sistemului economiei locale. n cadrul sistemului economiei locale si a relatiilor acestuia cu mediul extern, agroturismul are un rol de regulator, de feed-back. Prin agroturism se realizeaza valorificarea superioara a cadrului natural, a ofertei de cazare si a diverselor servicii agroturistice puse la dispozitia turistilor de catre fermele si pensiunile agroturistice. Agroturismul trebuie abordat din punct de vedere conceptual ca un pachet de servicii economice, socio-culturale, sportive, de agrement etc. puse la dispozitia turistilor, urmnd ca acestea sa se desfasoare n cadrul natural rural cu investitii minime si n conditii de protejare si conservare a mediului ambiant. Agroturismul conduce la dezvoltarea zonelor rurale prin: reducerea somajului prin

crearea de noi locuri de munca; oprirea exodului tineretului din sate spre orase; cresterea calitatii vietii, prin cresterea nivelului de trai al populatiei rurale; dezvoltarea infrastructurii locale (cai de acces, mijloace de comunicatie, institutii de interes public,etc.); modernizarea localitatilor rurale; cresterea nivelului cultural si educational al populatiei rurale; obtinerea de venituri suplimentare de catre exploatatiile agricole devenite agroturistice71[71]. Prin agroturism se vor realiza efecte pozitive si asupra conservarii valorilor satului si colectivitatii rurale, transmiterii si perpetuarii tezaurului folcloric, reluarii traditiei caselor memoriale si muzeelor, punerii n valoare a monumentelor istorice, a vestigiilor arheologice si a celorlalte valori spirituale existente n satul romnesc. n satele turistice etnografice si folclorice din zona Maramuresului (ex. Bogdan-Voda) pot fi oferite turistilor servicii de cazare si masa n conditii autentice (mobilier, dcor, echipament de pat n stil popular, meniuri traditionale servite n vesela si cu tacmuri specifice farfurii si strachini de ceramica, linguri de lemn etc., ceea ce nu exclude desigur posibilitatea utilizarii, la cerere, a tacmurilor moderne). n aceste sate se pot organiza expozitii artizanale

permanente (cu vnzare), iar pentru turistii care nu ramn n localitate, ci numai viziteaza, se pot amenaja una sau mai multe gospodarii, cu muzeu etnografic n aer liber. Pastrarea si perpetuarea folclorului si ndeosebi a etnografiei (portul, tehnicile de lucru, arhitectura, mobilarea si decorarea interioarelor etc.) n formele lor originale traditionale, se afla ntr-un declin, devenind tot mai izolate pe harta etno-folclorica a tarii. Formele si continutul de viata citadin au patruns si continua sa patrunda impetuos si ireversabil si n mediul rural. Abordnd viitorul unei localitati rurale din perspectiva turistica si adaptndu-le acestui scop, consideram ca specificul lor etnografic poate si trebuie sa fie conservat si perpetuat. n caz contrar, interesul actual al turistilor pentru satul romnesc, pentru mediul rustic, n general, va scadea treptat. Cu mai multa receptivitate si cu putin interes din partea organelor administrative si de specialitate, se poate perpetua, chiar si n conditiile civilizatiei contemporane, specificul etnografic si spiritual al unor sate romnesti. Acest deziderat trebuie urmarit cu att mai mult, cu ct numerosi sateni din unele localitati manifesta vadit interes pentru mentinerea stilului de viata, aceste localitati avnd sanse sa devina baze turistice permanente, de popularitate internationala, deosebit de rentabile. n concluzie se poate afirma faptul ca agroturismul contribuie la recreere, refacere si reconfortare, mbogatind cunostintele si nflorind personalitatea umana. nsa agroturismul de calitate nu poate fi realizat fara ca pensiunile si fermele agroturistice, sa dispuna de echipare sanitara moderna. Trebuie tinut seama ca, spre deosebire de structurile de primire din alte tari, cele din Romnia sunt oferite de turismul international prin intermediul unor agentii de turism, specializate fapt ce obliga la o exigenta maxima. Pentru aceasta, n etapa actuala, gospodariile taranesti trebuie sa fie sprijinite printr-o serie de facilitati pentru aceste activitati. Specialistii apreciaza ca ntreaga politica de dezvoltare a turismului rural din Romnia trebuie sa se faca printr-o conlucrare ct mai strnsa cu EUROGITES, precum si prin colaborarea pe baza de parteneriat cu asociatii regionale sau nationale. n acest sens, Asociatia Nationala pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural din Romnia s-a afiliat la EUROGITES.. A fost adoptata legea privind scutirea de impozite pentru o perioada de zece ani pentru cei ce practica turismul rural. S-au aprobat norme de clasificare a

pensiunilor, fermelor agroturistice. Adevarat, sunt multe de facut, att n legislatie ct mai ales n asigurarea infrastructurii. Multe regiuni din Romnia, unicate poate n lume, din punct de vedere al peisajelor, nu pot fi integrate n reteaua de turism. Lipsa cailor de acces, a telecomunicatiilor, a curentului electric sunt impedimente pentru practicarea turismului rural. Ministerul Turismului, Comisia Zonei Montane si ANTREC trebuie sa se ocupe de editarea unui ndrumator (ghid) cu variante de organizare interioara a structurilor de primire turistice nou construite sau posibilitatile de adaptare a cladirilor existente. Centrele teritoriale se vor ocupa de urmatoarele probleme: atragerea de noi membrii si crearea n zona a unui curent de opinii specifice de marketing; asigurarea cuprinderii n catalogul national a tuturor structurilor turistice rurale clasificate, organizarea cu sprijinul corpului de experti de la Asociatia Nationala de cursuri de pregatire profesionala pentru detinatorii de structuri turistice rurale; acordarea de asistenta tehnica la ntocmirea documentatiilor pentru clasificarea si participarea la activitatea comisiilor tehnice de clasificare a structurilor turistice din zona; organizarea, cel putin o data pe an, la nivelul fiecarui centru teritorial a unor actiuni promotionale de genul "Zilele portilor deschise pentru vacante la tara." 6.3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului Indicele de atractivitate al unei zone se foloseste n scopul amenajarii turistice a acesteia si arata gradul n care aceasta zona beneficiaza de resurse turistice naturale sau antropice capabile sa atraga un flux mare de turisti n cazul amenajarii unor structuri materiale n aceasta zona. Pentru a determina gradul de aractivitate al zonei Maramuresului vom utiliza un tabel dupa cum urmeaza72[72]: n prima coloana sunt evidentiate principalele elemente de atractie a zonei;

La baza urmatoarelor trei coloane sta coeficientul (indicele) de atractivitate (I) care are urmatoarea formula de calcul:

I = qi * ci unde: q ponderea fiecarui element (resursa) n total c nivelul calitativ al acestor elemente (nota) i = 1,2, ....... ,n numarul elementelor qi = 1 Nivelul calitativ al elementelor (c) este reprezentat de o nota cuprinsa n intervalul [1-4], fiecare dintre ele avnd urmatoarea semnificatie privind atractivitatea lor: 1 insuficient 2 suficient 3 bine 4 foarte bine

Nota se acorda doar elementelor componente ale capitolelor I, II, III, IV, V, VI. n consecinta, indicele de atractivitate total va trebui sa fie cuprins n intervalul [1-4]. n aceste conditii tabelul va arata astfel: Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului Tabel nr. 6.1 Componentele ofertei turistice Pondere (qi) 0,25 0.05 0,02 0,02 0,01 4 3 3 2 0,2 0,06 0,06 0,02 Nivel calitativ (ci) Indice de atractivitate (I)

I. Resurse naturale - peisaj - clima - retea hidrografica - lacuri

- iazuri - ape minerale terapeutice - fauna de interes cinegetic - paduri - vegetatie de interes turistic - rezervatii - monumente ale naturii - domeniu schiabil II. Resurse antropice - cetati - ansambluri, curti, domenii ruinate - castele, conace, palate - cladiri civile urbane (primarii, teatre) - ansambluri urbane (centre istorice ale oraselor) - biserici din lemn - biserici si ansambluri manastiresti - monumente de arhitectura populara (locuinte satesti) - ansambluri traditionale rurale - monumente si situri arheologice - etnografie - folclor III. Poluarea mediului IV. Accesul - rutier - feroviar - aerian V. Forme de turism practicate - montan

0,01 0,03 0,02 0,02 0,01 0,02 0,02 0,02 0,30 0,01 0,01 0,01 0,02 0,02 0,06 0,04 0,03 0,03 0,03 0,02 0,02 0,10 0,10 0,05 0,03 0,02 0,25 0,05

2 3 3 3 2 4 3 3

0,02 0,09 0,06 0,06 0,02 0,08 0,06 0,06

2 2 2 3 3 4 4 4 4 2 3 3 3

0,02 0,02 0,02 0,06 0,06 0,24 0,16 0,12 0,12 0,06 0,06 0,06 0,3

3 3 1

0,15 0,09 0,02

0,2

- balnear - rural - agroturism - cultural TOTAL

0,04 0,06 0,06 0,04 1

3 4 4 3

0,12 0,24 0,24 0,12 3,25

Sursa: prelucrare dupa Baltaretu Andreea, op. cit. p. 51 Indicele de atractivitate de 3,25 este cuprins ntre intervalul [1-4] si depaseste jumatatea intervalului de unde rezulta ca n zona aleasa se poate realiza o amenajare turistica n conditii optime. Resursele antropice detin o pondere putin mai mare dect cea a resurselor naturale ceea ce indica faptul ca turistii se vor deplasa n zona att pentru unele ct si pentru celelalte. Aceast metod a fost folosit pentru a demonstra faptul c se pot face amenajri turistice n judet datorit potentialului turistic bogat pe care l prezint zona si capacittii acesteia de a atrage turisti din toate colturile trii ct si din strintate. 6.4 Propuneri privind noi trasee turistice n judet. Prezentarea unui circuit turistic n judetul Maramures Regiunea Maramuresului dispune de o gama mare de resurse turistice naturale si antropice dintre care putem enumera cele mai importante localitati, care sunt principalele obiective ale judetului n decursul a cteva circuite: 1) Baia Mare (o km)-Baia Sprie (10 km) aici gasim Rezervatia naturala Chiuzbaia- Mara (39 km) Cheile Tatarului- Desesti (42 km)-Harnicesti (45 km )- Giulesti (51 km )- Vadu Izei (59 km ) Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf. Nicolae- Sighetul Marmatiei (65 km ) Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare maramuresene-Cmpulung la Tisa (78 km ) Sapnta (84 km) Cimitirul Vesel si Centrul etnografic - Cmpulung la Tisa (90 km) -Sighetul Marmatiei (103 km) - Vadu Izei (109 km) - Giulesti (117 km ) -Harnicesti (123 km ) Desesti (126 km ) - Mara (129 km ) - B. Sprie (158 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia Baia Mare (168 ).

2) Trgul Lapus (o km ) Cheile Lapusului - Cernesti (15 km ) - Copalnic (22 km) - Surdesti ( 37 km ) - Danesti (40 km ) - Sisesti ( 42 km ) - Baia Sprie (46 )Rezervatia naturala Chiuzbaia - Baia Mare (56 km). 3) Baia Mare (0 km )-Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala ChiuzbaiaMogosa (19 km )Statiunea Mogosa - Baia Mare (28 km ) -Baia Sprie (38 km ) 4)Baia Mare (o km ) - Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala ChiutbaiaMogosa ( 19 km ) Statiunea Mogosa - Cavnic ( 25 km ) - Budesti (37 km ) Biserica din lemn Cuvioasa Prascheva si Centru etnografic (UNESCO) -

Calinesti ( 44 km ) - Brsana (55 km )Biserica din lemn Adormirea Maicii Domnului, Manastirea Brsana si Centru etnografic Strmtura (61 km ) -

Rozavela (69 km ) Biserica din lemn Sf. Arhangheli Mihail si Gavril - sieu (71 km ) - Rozavlea ( 103 km ) - Strmtura (11 km ) - Brsana ( 117 km )

- Calinesti (128 km ) - Budesti (135 km ) - Cavnic (147 km ) Mogosa ( 153 km) Statiunea Mogasa -Baia Sprie (162 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia -

Baia Mare (172 km). 5) BaiaMare (o km) - Baia Sprie (10 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia -

Mogosa (19 km ) Statiunea Mogasa - Cavnic (25 km ) - Budesti (37 km ) Poiana cu narcise de 100 ha si Biserica din lemn Cuvioasa Parascheva-

Calinesti ( 44 km ) - Brsana (55 km )Biserica din lemn Intrarea n Biserica Padurea Maicii Domnului Ruscova si (74 Manastirea km Brsana cu Petrova (65 km ) de

Ronisoara-

)Poiana

narcise-Repedea-

Viseu

Jos (84 km) - Viseu de Sus (90 km )Biserica Ortodoxa si Defileul Vaserului Viseu de Jos ( 96 km ) - Ruscova (106 km ) - Petrova ( 115 km ) -Brsana Calinesti (136 km ) Budesti (143 km ) Cavnic (155 (125 km ) km ) -

Mogosa (161 km) - Baia Sprie ( 170 km ) - Baia Mare (180 km). Toate aceste trasee se pot parcurge cu masina, facndu-se popasuri de cteva ore sau cazari la pensiunile agroturistice din localitati pentru a putea vizita toata regiunea Maramuresului.

Aceste trasee se mai pot face cu bicicleta atunci cnd drumul este inaccesibil pentru masina iar turisti sunt cazati n apropiere sau se ncearca pastrarea mediului prin interzicerea accesului cu autovehicule, si astfel pe parcurge traseul pe jos sau cu bicicleta. Prezentarea unui circuit turistic n judetul Maramures Circuitul ales reprezinta un traseu ce strabate cea mai mare parte a judetului Maramures, avnd ca principal punct de atractie Cimitirul Vesel de la Sapnta. Alegerea acestui traseu se datoreaza bogatiei de atractii turistice naturale si antropice prezente n acest judet. Noutatea acestui traseu consta n redescoperirea si cunoasterea ntr-o lumina noua si mult mai atragatoare a punctelor turistice deosebit de atractive presarate de-a lungul unui cadru natural pitoresc. Coordonatele principale ale programului se disting dupa cum urmeaza: Traseul programului este urmatorul: Bucuresti Baia Mare Baia Sprie Mara Desesti Hrnicesti Giulesti Vadu Izei Sighetu Marmatiei Cmpulung la Tisa Spnta Cmpulung la Tisa Sighetu Marmatiei Vadu Izei Giulesti Hrnicesti Desesti Mara Baia Sprie Baia Mare Bucuresti. Numar de turisti: 20 Numar de ghizi: 1 ghid specializat n arta si folclorul romnesc si vorbitor de limbi straine Numar de soferi: 1 Mijloc de transport: Minivan Numar de zile: 8 zile (7 nopti) Perioada desfasurarii: 1-8 august 2006 Numar de km parcursi: 1.08.2006 - Bucuresti Baia Mare: 550 km

2.08.2006 Baia Mare Baia Sprie: 10 km 3.08.2006 Baia Sprie Mara - Desesti Hrnicesti: 35 km 4.08.2006 - Hrnicesti Giulesti Vadu Izei: 14 km 5.08.2006 - Vadu Izei Sighetu Marmatiei Cmpulung la Tisa: 19 km 6.08.2006 - Cmpulung la Tisa Spnta: 12 km 7.08.2006 Spnta - Cmpulung la Tisa - Sighetu Marmatiei - Vadu Izei Giulesti Hrnicesti Desesti Mara - Baia Sprie - Baia Mare: 90 km 8.08.2006 Baia Mare Bucuresti: 550 km Total: 1 280 km Prezentarea traseului pe zile Circuitul turistic va urmari n principal vizitarea urmatoarelor puncte turistice: Baia Mare Baia Sprie - Vadu Izei Sighetu Marmatiei Spnta ZIUA 1: 1.08.2006

Ora 7.30: ntlnire n Piata Unirii, Bucuresti. Plecare cu Minivan-ul catre Baia Mare pe traseul Brasov, Tg. Mures, Bistrita cu scurte opriri. Ora 16.30: Sosire Baia Mare, vizitare Biserica din Lemn, Biserica Sfnta Treime, casa Iancu de Hunedoara, Turnul lui stefan, Turnul Mcelarilor, Vechiul Han al orasului, Muzeul judetean. Ora 20.00: Cazare si cina la hotel Mara (3*). ZIUA 2: 2.08.2006

Ora 8.30: Mic dejun la hotel Mara (3*). Ora 9.30: Plecare catre Baia Sprie unde se vor vizita rezervatia naturala Chiuzbaia, Creasta Cocosului, Lacul Albastru, Muzeul de Mineralogie si biserici de lemn. Ora 19.00: Cazare si cina traditionala n ambianta unui taraf de muzica populara la pensiunea Vlad (3 margarete). ZIUA 3: 3.08.2006

Ora 8.30: Mic dejun la pensiunea Vlad (3 margarete). Ora 9.30: Plecare catre Mara Desesti Hrnicesti unde se viziteaza Cheile Ttarului, Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Desesti ridicata n anul 1770, case, porti monumentale, sopronuri pentru fn si alte biserici din lemn. Ora 19.00: Cazare si cina la pensiunea Ioana (2 margarete) n satul Hrnicesti ZIUA 4: 4.08.2006

Ora 8.30: Mic dejun la pensiunea Ioana (2 margarete). Ora 9.30: Plecare catre Giulesti Vadu Izei, traseu care ofera pe lnga peisaje de un mare pitoresc si satisfactia vizitarii unora dintre cele mai vechi biserici din lemn, precum si a unui sir ntreg de porti maramuresene, adevarate arcuri de triumf rustice. Aici se vor vizita Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf. Nicolae. Ora 19.30: Cazare si cina la Vila Doina n Vadul Izei

ZIUA 5: 5.08.2006

Ora 8.30: Mic dejun la Vila Doina Ora 9.30: Plecare catre Sighetu Marmatiei Cmpulung la Tisa. Aici se viziteaza cldirea actualei biserici reformate cea mai veche constructie din orasul Sighetu Marmatiei ce dateaza din secolul al XI-lea, cldirea monumental a fostei prefecturi a judetului Maramures care, pe fronton, deasupra usii de la intrare, pstreaz n original sterna veche a Maramuresului, Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare Maramuresene. Ora 19.30: Cazare si cina la pensiunea Casa Iurca

ZIUA 6: 6.0.2006

Ora 8.30: Mic dejun la pensiunea Casa Iurca Ora 9.30: Plecare catre Spnta unde se vor vizita Cimitirul Vesel si Centrul etnografic. Cimitirul Vesel de la Sapnta (la 18 km de Sighetu Marmatiei), unic n lume, uluieste prin originalitatea sa. Crucile de lemn sculptate si pictate de mesterul popular Stan Patras, l-au transformat ntr-un adevarat muzeu. Coloritul crucilor si textele pline de umor eternizeaza ipostazele esentiale ale vietii si evidentiaza vigoarea spiritului romnesc care nu se teme de moarte. Se poate spune ca satele maramuresene reprezinta o imensa Galerie de arta populara. n zilele de sarbatoare decorul lor este completat de costumele localnicilor, puternic colorate, cusute cu migala si fantezie; obiceiurile reprezinta originale demonstratii de arta populara. Vestitele porti maramuresene sunt adevarate carti de vizita ale sculpturii n lemn. Maiestrit

lucrate, ele au ca ornament elementul traditional pentru ara Maramuresului: semnul soarelui, simbolul vietii. Ora 19.30: Cazare si cina la pensiunea Adriana (3 margarete).

ZIUA 7. 7.08.2006 Ora 8.30: Mic dejun la pensiunea Adriana (3 margarete). Ora 9.30: ntoarcere pe traseul Cmpulung la Tisa - Sighetu Marmatiei - Vadu Izei Giulesti Hrnicesti Desesti Mara - Baia Sprie - Baia Mare Ora 19.30: Cazare si cina la hotel Mara (3*) n Baia Mare ZIUA 8: 8.08.2006

Ora 8.30: Mic dejun la hotel Mara (3*) Ora 9.30: Plecare catre Bucuresti pe traseul Bistrita, Tg. Mures, Brasov Ora 17.30: Sosire n Bucuresti, Piata Unirii Analiza de pret a circuitului turistic Circuitul turistic maramuresean se desfasoara n perioada 1-8 august 2006, si prezinta n programul turistic urmatoarele obiective: n Baia Mare - Biserica din Lemn, Biserica Sfnta Treime, casa Iancu de Hunedoara, Turnul lui stefan, Turnul Mcelarilor, Vechiul Han al orasului, Muzeul judetean; n Baia Sprie - rezervatia naturala Chiuzbaia, Creasta Cocosului, Lacul Albastru, Muzeul de Mineralogie si biserici de lemn; Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Desesti; Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf. Nicolae n Vadu Izei;

Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare Maramuresene n Sighetu Marmatiei; Cimitirul Vesel si Centrul etnografic din Spnta. Beneficiarii acestui program turistic pot fi: - grup de turisti romni sau straini - grup de familii Organizatorul grupului si al circuitului turistic este ANTREC, unul din scopurile sale fiind acela de a promova imaginea judetului Maramures si de a l aduce n acelasi timp n atentia turistilor de pretutindeni. Calculatia pretului de vnzare este nfatisata n urmatorul tabel, observndu-se prezentarea tipurilor de cheltuieli, alaturi de comision si asigurare, pentru ca n final sa rezulte pretul total de vnzare pe persoana, apoi totalul pretului de vnzare pentru ntreaga actiune, respectiv pentru cele 20 de persoane. Calculatia pretului de vnzare Tabel nr. 6.2
Nr.crt Articole de calculatie Elemente de cheltuieli Cheltuieli cu cazarea Cheltuieli cu alimentatia Cheltuieli cu transportul Cheltuieli culturale Cheltuieli cu ghidul Cheltuieli cu soferul Cheltuieli organizatorice Alte cheltuieli Total cheltuieli directe (CD) Comision (10% * CD) Asigurare (3% * CD) TVA (19% * comision) Elemente de calcul (RON) 35 RON/np*7 nopti 40 RON/zi*8 zile 1280 km*2RON/100 km Valoare (RON)

1 2 3

Cheltuieli directe

245 320 25,6

4900 6400 512

4 5 6 7 8 9 10 11 12

15 15 50

300 300 1000 13412 1341,2 402,36 254,83

670,6 67,06 20,12 12,74

13 14 15 16

Total costuri Rotunjiri Total pret de vnzare Total pret de vnzare n euro

770,52 771 771 220

15410,4 15420 15420 4400

Sursa: Neacsu Nicolae, Cernescu Andreea Economia turismului. Studii de caz. Reglementari, Editura Uranus, Bucuresti, 2003 Concluziile ce se desprind n urma realizarii tabelului nr. 6.2 reflecta faptul ca pretul total de vnzare/persoana este de 771 RON echivalent a 220 euro. Acest pret este accesibil nu numai pentru familiile cu venituri medii ci si foarte atragator n acelasi timp pentru straini. Pretul vnzare persoana cuprinde urmatoarele servicii: - cazare la hotelul Mara din Baia Mare, pensiunile Vlad, Ioana, Casa Iurca, Adriana si Vila Doina - masa n stil traditional - transport Bucuresti Baia Mare - Baia Sprie - Vadu Izei Sighetu Marmatiei Spnta Baia Mare Bucuresti - servicii de ghid specializat n arta folclorului romnesc si vorbitor de limbi straine Se acorda facilitati : tarifele pentru copii 0 6 ani: gratuit tarifele pentru copii 6 -14 ani: reducere 50% Pretul nu include costurile intrarilor la obiectivele turistice. Circuitul turistic n zona Maramuresului va fi promovat prin intermediul agentiilor de turism, internetului si televiziunii. (ANEXA 2). CONCLUZII

nzestrat cu un potential turistic deosebit de variat, diversificat si concentrat prin existenta unor forme de relief mbinate pe tot teritoriul, a unei clime favorabile practicrii turismului pe aproape tot parcursul anului, a unui potential faunistic si floristic bogat n specii si ecosisteme singulare n Europa, cu factori naturali de cur balnear, cu un patrimoniu cultural istoric si arhitectural de referint mondial, judetul Maramures se poate ncadra n rndul destinatiilor turistice atractive din Romnia si chiar din Europa. Tursmul se practic din vremuri strvechi, nsa a cunoscut o dezvoltare major n ultimele doua secole; mai cu seam, primele definitii ale turismului au fost realizate n secolul al-XIX-lea de mari profesori ai domeniului precum: Guy Freuler, Edmound Picard, W. Hunziker, care au ncercat s formuleze si s delimiteze urmtoarele notiuni: turist, excursionist, cltor, vizitator. Important zon turistic a trii noastre, judetul Maramures este situat n extremitatea de N-NV a Romniei, la granita cu Ucraina, ntre 4702000 si 4800015 latitudine N si 2205230 si 2500730 longitudine E. Maramuresul are o suprafat de 6 304 km2 adic 2,37% din suprafata trii si o populatie de 535 000 locuitori (2005) si se ntinde n partea de nord a Carpatilor Orientali, acolo unde acestia se desfac n dou ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului, nchiznd depresiunea cu acelasi nume. n cadrul judetului ntlnim numeroarse orase, ns cele mai importante dintre ele sunt municipiile Baia Mare si Sighetu Marmatiei. Cile de acces ale judetului sunt cele clasice: sosele, ci ferate, ci aeriene (aeroportul Tutii Mgherusi situat la 10 km de Baia Mare). Judetul Maramures are o economie de tip industrial-agrar, principalele ramuri de activitate fiind agricultura, industria si constructiile. Relieful judetului este predominant muntos, acoperind 43 % din suprafata acestuia. Clima este temperat continental, cu ierni aspre si veri rcoroase. Reteaua hidrografic este bogat datorit regimului abundent al precipitatiilor n zonele montane, unde si au izvorul majoritatea rurilor, si are o lungime de peste 3000 km. Principalele ruri ale judetului sunt: Somes, Lpus, Iza, Viseu, Vaser si Mara. n muntii Rodnei se gsesc si cteva lacuri naturale: Iezerele, Buhescu, ns cel mai important lac al judetului este Firiza (10 ha).

ntinderea mare a pdurilor a constituit un mediu prielnic pentru dezvoltarea unei faune bogate: capra neagr, marmota de munte, cerbul carpatin, vulpea, iepurele etc. Tot aici ntlnim mai multe rezervatii naturale, cea mai important fiind Parcul National Muntii Rodnei Rezervatie a Biosferei, cu o suprafat de 3 300 ha. Una din atractiile principale ale judetului sunt bisericile din lemn ce s-au mentinut de-a lungul timpului aproape nealterate si care detin adevrate recorduri: Biserica din Deal de la Ieud este cea mai veche biseric din lemn din Europa (1364) si Biserica din lemn din Surdesti este cea mai nalt biseric din lemn din Europa (1721). Spnta uluieste lumea cu frumusetea unic a Cimitirului Vesel, creatia lui Ion Stan Patras, n care coloritul crucilor evidentiaz vigoarea spiritului romnesc care nu se teme de moarte, nu ngenuncheaz n fata ei, ci o consider o simpl trecere, necesar n rotirea ireversibil a ciclului vietii. Maramuresul este tara oamenilor tari si colturosi la chip ca piatra, tara oamenilor harnici si buni la suflet ca pinea cald. Motivele ornamentale ale portilor maramuresene, cergile nflorate, covoarele, portul, ciopliturile mrunte, icoanele pe sticl si multe alte comori traditionale prezente n acest judet ti vor dezvlui nclinatia spre frumos a maramuresenilor, transformat n miestrie, n vocatie atunci cnd urmresti arhitectonica armonioas a bisericilor si caselor din lemn. Pentru a deveni o destinatie turistic din ce n ce mai cautat judetul Maramures are nevoie de o baz tehnico-material mult mai dezvoltat, mai ales din punct de vedere al agrementului care, n ultimii ani, a devenit o motivatie foarte important n paracticarea turismului. Judetul este renumit pentru pensiunile agroturistice unde turistii pot reveni la o viat simpl, departe de banalul cotidian si de toate problemele legate de aglomeratia urban. n cadrul acestor pensiuni, turistii nu numai c se odihnesc dar pot lua parte si la activittile specifice tinutului: olrit, cioplitul lemnului, cusut, brodat etc. Datorit potentialului natural si antropic foarte variat formele de turism ce se pot practica n judet sunt diverse: turism montan, balnear, cultural, stiintific, rural, agroturism. Numrul turistilor sositi n ultimii ani s-a mrit, ceea ce nseamn c atractia ctre acest

judet este n crestere, ns acestia nu au nnoptat mai mult de 2,3 zile, cu toate c unittile de cazare sunt variate si numeroase. Coeficientul de utilizare a capacittii de cazare era de doar 14 % n anul 2005 deoarece judetul detine unitti de cazare ce functioneaz la capacitate maxim doar 3-4 luni pe an, mai ales n sezonul de var. Principalele msuri ce ar trebui aplicate pentru realizarea unei activitti turistice dezvoltate n zona Maramuresului sunt: crearea de programe si fonduri pentru co-finantarea de proiecte de dezvoltare regional, corelarea programelor nationale cu cele de interes local si regional, extinderea comunicatiilor n zonele de interes turistic, a transporturilor eficiente si moderne, promovarea potentialului turistic zonal prin participari la trguri de turism, prin realizarea de campanii publicitare, ntocmirea de brosuri cu informatii despre potentialul turistic al zonei si cu imagini sugestive n acest sens, mediatizarea pensiunilor si fermelor agroturistice. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie, cultur si geografie fr profesor. Nu trebuie dect s priviti si s ascultati cu mare atentie spectacolul ce va nconjoar. Natura se desfsoar miestoas de jur mprejur iar viata localnicilor , att de linistit dar att de bogat, nu v va lsa indiferenti. Veti dori s faceti parte, s aflati, s ncercati. Desi suntem la nceput de drum, avem totusi succese n turismul rural din Romnia. De la luna, la luna tot mai multi turisti romni sau straini ne solicita pentru petrecerea vacantelor. Ce poate fi mai minunat dect un mic dejun cu lapte prospat, o plimbare pe cararile muntilor, ulita satului, cteva clipe n fata unei expozitii artizanale, o plimbare cu sania trasa de cai, cteva ore visnd n fata sobei? Cum sa nu alegi aceasta lume minunata a satului n locul hotelurilor zgomotoase?

BIBLIOGRAFIE

BLTREU ANDREEA Amenajarea durabila a teritoriului, Editura Sylvi, Bucuresti, 2003 BLTREU ANDREEA Turism international. De la teorie la practica, Editura Sylvi, Bucuresti, 2004 BRAN FLORINA, MARIN DINU, sIMON TAMARA Turismul rural. Modelul european, Editura Economica, Bucuresti, 1997

 CNDEA MELINDA, ERDELI GEORGE, PEPTENATU DANIEL, sIMON TAMARA Potentialul turistic al Romniei si amenajarea turistica a spatiului, Editura Universita ra, Bucuresti, 2003 CNDEA MELINDA, BRAN FLORINA Spatiul geografic Romnesc, Editura Economica, Bucuresti, 2001 CIOCULESCU sERBOV, BONIFACIU SEBASTIAN, GRIGORESCU MIRCEA Romnia. Ghid turistic, Editura Meridiane, Bucuresti, 1969 COCEAN P., VLSCEANU GH., NEGOESCU B. Geografia generala a turismului, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2003 CRISTEA A. Gestiunea activitatilor de turism, Editura Universitatii Crestine Dimitrie Cantemir, Bucuresti, 2003 DNCUs MIHAI Zona etnografica Maramures, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1986 FIRU CORINA, CORI SIMIONA ION Romnia. Obiective turistice, Editura Alcor, Bucuresti, 2002 GHINEA DAN Enciclopedia geografica a Romniei, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2002 GLVAN VASILE Turism rural, agroturism, turism durabil, ecoturism, Editura Economica, Bucuresti, 2003 MIHALACHE ST., STOIAN M., ISTRATE I., MANOLE V., BRAN FLORINA Agroturism, turism rural, Editura Fax Press, Bucuresti, 1996 MINCIU RODICA Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2000

MINCIU RODICA, BARON PETRE, NEACsU NICOLAE Economia turismului, Editura Universitatii Independente Dimitrie Cantemir, Bucuresti, 1993 MIRCEA BOGDAN Prestari servicii agroturistice. Marketingul serviciilor turistice, Editura Bioterra, Bucuresti, 2003

MITRACHE S., MANOLE V., BRAN F., STOIAN M., ISTRATE I. Agroturism si turism rural, Editura Fax Press, Bucuresti, 2003 NEACsU NICOLAE, CERNESCU ANDREEA, Economia turismului. Studii de caz. Reglementari, Editura Uranus, Bucuresti, 2003 NEGU SILVIU, SUDITU BOGDAN Geografie economica mondiala, Editura Sylvi, Bucuresti, 2001 NISTOREANU PUIU Ecoturism si turism rural, Editura ASE, Bucuresti, 2003 POP MIHAI Arta lemnului n Maramures, Editura Meridiane, Bucuresti, 1968

POSEA GR., MOLDOVAN C., POSEA A. Judetele patriei. Judetul Maramures, Editura Institutului de Geografie, Bucuresti, 1980 SIMION CRISTIAN OVIDIU, TNSESCU RODICA, BUIANU VERGINA Management agricol si agroturistic, Editura Bioterra, Bucuresti, 2003 SNAK OSCAR, BARON P., NEACsU N. Economia turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2003

sTEFNESCU I. D. Arta veche a Maramuresului, Editura Meridiane, Bucuresti, 1968 TUFESCU VICTOR Romnia: natura, om, economie, Editura stiintifica, Bucuresti, 1974 Anuarul statistic al judetului Maramures, INSSE, Bucuresti Revista Vacante si Calatorii, nr. 25/ian. 2002 Revista Vacante si Calatorii, nr. 35/nov.2002 www.agroturism.com www.alpinet.org www.antrec.ro www.apmbm.ro www.borsa.ro www.carpati.org www.emaramures.ro

www.fonduriue.mfinante.ro www.hoinari.ro www.incdt.ro

www.infotravelromania.ro www.infoturism.ro

www.maramures.insse.ro www.mturism.ro

www.romanianmuseum.com

www.romaniatravel.ro www.romaniatourism.ro www.ropedia.ro www.turism-catalog.ro www.vacantesicalatorii.ro www.wikipedia.org